duminică, 28 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2646

Simpozionul Naţional de Estetică. Titu Maiorescu, omul universal

Geo Popa, Alexa Visarion, Dorel Vișan și Doina Barbu, la decernarea Marelui Premiu „George Apostu” / foto: Liviu Maftei

Ziua a doua a Simpozionului Naţional de Estetică, aflat la a XXII-a ediţie, a stat sub zodiile lui Maiorescu, Alecsandri şi a Centenarului Marii Uniri de la 1918, personalităţi şi evenimente care au marcat istoria, cultura română şi devenirea unei naţiuni.

De fapt, invitaţii prezenţi în Aula Universităţii „Vasile Alecsandri” şi-au asumat în discursurile lor momentele cruciale ale secolului XIX şi începutul secolului XX, când popoarele au fost chemate să-şi construiască naţiunile, limba şi cultura proprie. Geo Popa, iniţiatorul şi mentorul Simpozionului de Estetică, împreună cu membrii Consiliului Onorific, a avut inspirata idee, nu numai atunci când a stabilit tema centrală a acestuia, „Titu Maiorescu 100: Spiritul critic maiorescian şi omologarea canonului modern al culturii române” (Suntem în Anul Maiorescu), cât, mai ales, atunci când la simpozion au fost invitate personalităţi ale culturii şi literaturii române din toate provinciile româneşti.

Acad. Alexandru Boboc a vorbit de marea personalitate a celui care a fost şi este considerat un uriaş al culturii române, conducătorul de necontestat al Junimii, personalitate remarcabilă a României sfârșitului de secol XIX şi începutul secolului XX.

Vasile Tărâţeanu (Cernăuţi), membru corespondent al Academiei Române, scriitor, activist în susţinerea predării limbii române în şcolile din Ucraina, a prezentat situaţia critică din această ţară, când, pe 5 septembrie, Parlamentul Ucrainei a interzis şcolile cu predare în limba română. „Prin această lege, practic, în 20 de ani, nimeni nu va mai vorbi limba română, limba noastră maternă. Este o decizie fără precedent, care contravine inclusiv Constituţiei Ucrainei şi directivelor europene, este o gravă încălcare drepturilor omului”, a spus reputatul om de cultură din Cernăuţi, care a făcut și un apel la comunitatea românească pentru sprijin şi solidaritate.

O intervenţie pe acelaşi subiect al evoluţiei şi consolidării limbii şi literaturii române a avut-o unul dintre cei mai mari „latinişti” ai ţării, prof. univ. dr. Traian Diaconescu, de la Universitatea „Al. I. Cuza”, cu un discurs despre poetul, dramaturgul şi omul politic Vasile Alecsandri, cel care prin opera şi activitatea diplomatică a susţinut latinitatea limbii române, fiind autorul poeziei „Odă gintei latine”, care, afirmă prof. Diaconescu, ar trebui învăţată pe de rost şi să fie cântată împreună cu Imnul de Stat. „Ar fi cel mai frumos omagiu adus poetului născut în Bacău, un omagiu adus limbii române”.

Tot în prima parte a lucrărilor Simpozionului, a fost lansat volumul „Împotriva uitării”, semant de Alexa Visarion. Despre volum au vorbit Carmen Mihalache, critic de teatru, director al Revistei Ateneu, şi prof. univ.dr. Petru Bejan, de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iaşi, volum asupra căruia ziarul nostru va reveni.

Aproape în aceeaşi componenţă, Conferinţa Naţională de Estetică şi-a continuat lucrările, de la ora 14.30, la Colegiul Naţional „Ferdinand I”, la care au participat elevi care îl studiază la cursuri pe Maiorescu şi Alecsandri, doi titani ai culturii, limbii şi spiritului românesc.

Decernarea Marelui Premiu „George Apostu”

Centrul de Cultură „George Apostu” îşi face o datorie de onoare, recompensând, în fiecare an, mari personalităţi ale culturii şi ştiinţei româneşti, pentru contribuţiile remarcabile în domenii cu un puternic impact în conştiinţa şi spiritualitatea neamului.

Joi, de la ora 18.00, la Teatrul Municipal „Bacovia”, în prezenţa unui numeros public, a unor personalităţi ilustre ale culturii, academicieni, profesori universitari, artişti plastici şi ai scenei, a avut loc ceremonia de decernare a Marelui Premiu „George Apostu” pe anul 2017, regizorului de teatru şi film, scenaristului, scriitorului, eseistului, profesorului universitar Alexa Visarion. Geo Popa, secretar de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, sufletul, şi în acest an, al Simpozionului Naţional de Estetică, l-a invitat pe scenă pe actorul Dorel Vişan pentru a rosti Laudaţio.

Cu eleganţa specifică marilor artişti, cu vocea inconfundabilă, într-o linişte absolută, Dorel Vişan a adus pe scenă, în sală, personalitatea celui sărbătorit, activitatea lui pusă în slujba artei cinematografice. „Toată viaţa l-a urmărit mitul constructorului Manole şi, la fel ca Manole, s-a rugat la Dumnezeu să reuşească, să construiască, prin muncă, cu spiritul lui, cu omenia lui, cu sacrificiile sale, ceea ce şi-a propus. Acesta i-a fost crezul.

A fost şi este o personalitate care a coborât în interiorul lui pentru a căuta iubirea, dragostea, credinţa, pe care le-a dăruit semenilor lui. I-a dat Dumnezeu o familie care l-a înconjurat cu iubire şi înţelegere. Alexa Visarion a considerat viaţa un drum spre înţelepţire, pe care l-a parcurs şi încă îl mai parcurge. Pentru toate acestea şi pentru multe alte daruri lăsate nouă, teatrului, scenei, literaturii, Alexa Visarion este îndreptăţit să primească această importantă distincţie. Eu, ca prieten şi coleg, îi doresc sănătate, bucurii şi spor în viaţă.”

Premiul i-a fost înmânat de Geo Popa, iar Trofeul, operă a sculptorului Emil Casian Dumitraş (Sângeorz), de directorul general interimar al Centrului, Doina Barbu. Ceremonia s-a încheiat cu răspunsul celui premiat, aşa cum se obişnuieşte la asemenea importante ceremonii.

Alexa Visarion a adus un omagiu părinţilor săi, cei care, prin viaţa lor, prin sacrificiul şi dragostea lor, au dat lumină vieţii şi carierei pe care a îmbrăţişat-o, după care, printre altele a spus: „Părinţii mei, de acolo, de Sus, se bucură, mama mea mi-a dat Poezia lui Eminescu, tatăl meu mi-a dat dârzenia, cinstea şi înţelepciunea. Eu am înţeles sensurile şi semnificaţiile. Mai târziu l-am cunoscut pe George Apostu, am vorbit, am vorbit cu George Apostu despre viaţă şi rost. Este important să ai origini, să ai identitate, pentru a avea de unde îţi lua zborul.”

Seara s-a încheiat cu spectacolul „Suflet din sufletul neamului meu”, realizat de Dorel Vişan şi flautistul Ion Bogdan Ştefănescu, prezentat în onoarea regizorului Alexa Visarion.

Cotidianul DEŞTEPTAREA este partener media al evenimentului. Revenim în ediţiile următoare de la celelalte evenimente din cadrul Simpozionului Naţional de Estetică

Aurul viilor băcăuane a ajuns în butoaie

    – viticultorii, mari și mici, sunt mulțumiți de calitatea producției

    Rodul viilor din județul Bacău a ajuns în butoaie, la fermentat. Sub pastelurile copleșitoare ale toamnei s-a așternut liniștea. Se întâmplă și pe dealurile Bogdăneștilor, din comuna Traian, în viile societății Eug Prod a celui mai important vitivinificator băcăuan. În secția de vinificație a întreprinderii, însă, activitatea a ajuns la cote maxime, pentru că acolo au intrat la prelucrat mii de tone de struguri, o parte preluați și din zonele viticole din sudul Moldovei.

    Starea vremii din iarnă și din primăvară nu dădea prea multe speranțe agricultorilor din Moldova. Dar ce a urmat a fost o perioadă cum de mulți ani nu s-a mai văzut prin partea locului. A plouat suficient, a ieșit soarele când și cât trebuia, s-au făcut recolte bune peste tot. În vii, producția de struguri – spun viticultorii – a fost una de elită. „Strugurii au acumulat zahăr și vor ieși vinuri foarte bune – ne-a declarat Eugen Burcă, administrator Eug Prod. Anul acest ajungem la o producție de circa 20 de tone de struguri la hectar, din care pot rezulta 12 – 14 mii de litri de vin”.

    Culegătorii au devenit mai rari ca vinurile bune

    În plantațiile de pe dealurile din Traian ale Eug Prod dau rod, an de an, Feteasca albă, Feteasca regală, soiurile Sauvignon și Muscat Ottonel. Struguri frumoși în acest an, să-i mănânci și cu ochii. La cules, însă, au venit mai ales culegători din comunele din nordul județului, din Roșiori și din Plopana. Viticultorii au și ei probleme cu forța de muncă, așa cum se întâmplă în toate celelalte domenii economice de fapt, inclusiv în agricultură sau poate mai ales acolo.

    „Nu găsim sezonieri pentru recoltat” – spunea viticultorul din Traian. Oamenii locului s-au cam împuținat, cei tineri au plecat la muncă pe meleaguri străine, iar alții, nărăviți de ajutoarele sociale, se mulțumesc cu puțin. Însă nu se știe exact cine tot venea noaptea în vie ca la el acasă și se aproviziona. Viile nu au scăpat nici în acest an de astfel de vizitatori.

    Vinul de nuntă sau de Sărbători a intrat la fermentat

    Ziua, însă, și în această toamnă bărbați și femei, oameni mai tineri sau mai cu experiență de viață, mulți, puțini, câți au fost, au luat în primire rândurile de butuci și au adunat sute și mii de găleți de struguri. Aurul viilor a ajuns imediat în fabrică, iar strugurii au fost dați la zdrobitor, în condiții tehnologice industriale, bineînțeles. Vinul de Crăciun, de Anul Nou și de Paști stă acum la fermentat. Și nunțile sunt programate tot după momentul acestui proces.

    „Vom vedea, după fermentație, ce cupaje vom face, dar am și cumpărat struguri, din care vom scoate și un vin roze – ne-a explicat Eugen Burcă. Centrul nostru de vinificație poate prelucra circa 3.000 de tone de struguri, iar spațiul de depozitare este de 1,5 milioane de litri de vin”.

    Cum ardem 10 milioane de euro pe an

    Răzvan Bibire

    În fiecare an, cetăţenii Bacăului trebuie să plătească în jur de 10 milioane de euro pentru gazul ars de CET pentru ca 15.000 de apartamente din oraş să beneficieze de căldură şi apă caldă.

    Atâtea apartamente au mai rămas branşate la sistemul de încălzire centrală iar tragedia nu este asta, deşi şi atât e suficient să te facă să-ţi iei câmpii. Tragedia este că fosta administraţie a luat finanţări nerambursabile de 85 de milioane de euro pentru a „moderniza” sistemul de producere şi transport a energiei termice.

    Banii s-au cheltuit, dar sistemul este atât de puţin atrăgător încât numărul abonaţilor a scăzut, CET-ul a intrat în faliment iar noi suntem obligaţi prin contractul de finanţare să menţinem sistemul funcţional cel puţin cinci ani de acum înainte. Şi nu, nu e subvenţie, e doar taxa pe prostie.

    Chiar dacă apartamentele respective îşi plătesc facturile, sumele nu acoperă cheltuielile necesare funcţionarii sistemului, aşa că Primăria trebuie să achite diferența de la bugetul local pentru că Thermoenergy e în proprietatea sa. Şi nu avem scăpare, trebuie să respectăm contractul de finanţare, altfel suntem obligaţi să dăm banii înapoi. Deci, vom cheltui încă 50 de milioane de euro, plus celelalte cheltuieli de mentenanţă ale sistemului, doar pentru ca o foarte mică parte dintre apartamentele din oraş să fie încălzite.

    Desigur, la un preţ mediu de 1.000 de euro pentru achiziţia şi montarea unei centrale de apartament, ar fi necesari doar 15 milioane de euro pentru ca restul apartamentelor sa se debranșeze. Adică, suma cheltuită pe ars gazul într-un an şi jumătate. Dar asta e imposibil.

    În aceste condiţii nu e de mirare că unii consilieri, chiar destul de tineri, găsesc drept soluţie obligarea cetăţenilor să se racordeze la sistemul centralizat. Pe baza cărei legi, nu ştim. Dar e interesant că poate să apară o astfel de iniţiativă la trei decenii după schimbarea regimului care se baza pe astfel de idei.

    Ca să fie clar: nimeni nu poate obliga un cetăţean să cumpere un bun sau un serviciu pe care nu-l doreşte. Cine consideră altfel, are mari probleme la mansardă. Pe de altă parte, da, avem o mare problemă financiară pentru că, în loc să folosim aceşti bani la asfaltări sau la remedierea altor probleme din oraş, îi vom arde aiurea pentru că anumite persoane au încheiat acum câţiva ani nişte contracte păguboase pentru oraş.

    De 7 ani, Judecătoria Moineşti caută un spaţiu corespunzător

      judecător Carmen Nela Paţilea

      De ani buni, conducerea Judecătoriei Moineşti cere sprijin pentru mutarea instanţei într-un alt spaţiu. Clădirea în care funcţionează Judecătoria de mai bine de 20 ani a devenit neîncăpătoare pentru că volumul de activitate s-a dublat.

      La începutul lui 2015, conducerea instanţei de la acea vreme reclama că într-un birou lucrează cinci judecători faţă de maximum trei cât prevăd normele, că spaţiul general al instanţei este deficitar, dar şi cel al arhivei sau cel destinat studiului dosarelor.

      Atunci se punea problema găsirii unui spaţiu dublu ca dimensiune pentru ca magistraţii să lucreze în condiţii mai bune. La acel moment, se spera ca „discuţiile de principiu” să se finalizeze… în câteva luni, adică tot în 2015, fiind analizate chiar trei variante de către conducerea instanţei şi primăria oraşului: fie să se aloce fonduri de la bugetul statului, fie primăria să pună la dispoziţie un spaţiu, fie printr-un proiect cu fonduri europene.

      După mai bine de doi ani, nu doar că s-au blocat discuţiile, dar au dispărut şi variantele. Au rămas doar problemele. „Arhiva este mică, la fel şi locul de studiere a dosarelor. Problema schimbării sediului se discută de mult timp. Este în aşteptare… S-au încercat diferite soluţii, dar nu soluţii viabile. Nu ai cum să muţi o instanţă în nu ştiu ce bloc, nu se poate.

      Problema este în discuţie şi acum, este veşnica discuţie. Trebuie un spaţiu mare şi nu există aici, în Moineşti, un asemenea spaţiu. Aici avem o suprafaţă de 800 mp şi mulţi colegi sunt şi câte 5 în birou. Când e schema completă stăm înghesuiţi cu toţii, şi judecătorii, şi personalul auxiliar. Şi nu există clădire mai mare. Eu cunosc problema din 2010 când s-a retrocedat clădirea, şi s-au căutat soluţii dar nu sunt.

      Ar fi o soluţie, şi am discutat cu cei din primărie, când se va face hotelul, care e lăsat în paragină de ani buni. Altă soluţie, să construim noi un sediu, nu se poate lua în calcul, nu cred că sunt fonduri la minister. Dar nu se pune doar problema că suntem înghesuiţi. Noi nu avem cameră de consiliu, nu avem camere de audiere a minorilor, nu avem strictul necesar.

      Eu mă gândesc că poate peste trei ani se va rezolva această problemă, nu ştiu cum, poate dacă se termină hotelul”, arată preşedintele Judecătoriei Moineşti, judecător Carmen Nela Paţilea.

      Petrică Mihăilă cere sprijin pentru proiectul „Ferdinand 150”

        Liberalul Petrică Mihăilă a vorbit, joi, în fața colegilor din Consiliul Județean, despre evenimentul pe care îl pregătește un liceu „emblematic” din municipiul Bacău: „Luna noiembrie este foarte importantă pentru Colegiul Național «Ferdinand I», care marchează 150 de abi de existență în învățământul băcăuan.

        Conducerea actuală a colegiului, împreună cu cadrele didactice și Asociația «Alumni» derulează în perioada 20-24 noiembrie 2017 proiectul FERDINAND 150, un eveniment care își propune să readucă în atenția comunităților locale și județene istoria celor 150 de ani de activitate educațională, contribuția mentorilor la performanțele învățământului băcăuan, național și internațional.

        Nu voi intra în amănunte deoarece le veți găsi în inițiativa pe care am depus-o la registratura CJ Bacău și căreia am rugămintea să-i acordați atenția cuvenită”, a spus Petrică Mihăilă.

        În motivația sa, consilierul județean a prezentat istoricul liceului, s-a referit la rezultate, dar și la dificultățile financiare legate de implementarea proiectului. În finalul expunerii, el a propus CJ Bacău să susțină acest eveniment cu suma de 40.000 de lei, valoarea totală a proiectului fiind de 211.780 de lei.

        Adolescentă operată laparoscopic pe pancreas de chirurgul Mihai Galinescu

          La o lună de la operaţie, pacienta se simte foarte bine /foto: Liviu Maftei

          – tânăra a ajuns la spital cu dureri de stomac – în urma consultațiilor s-a depistat că suferă de o afecțiune a pancreasului

          Pentru prima dată, la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău s-a efectuat o operaţie laparoscopică de extirpare a unei tumori localizată pe pancreas, intervenţie extrem de rară. Pacienta este acum o adolescentă, însă primele consultații le-a primit la Pediatrie și pentru că a avut încredere în medicul chirurg Mihai Galinescu, de pe această secție, a ales să fie operată tot de acesta. La o lună de la intervenţie, tânăra se simte foarte bine.

          [lock_content]

          „Este vorba despre o operaţie destul de grea, care constă în extirparea unei tumori de coadă de pancreas. Noi am mai făcut-o clasic, dar este prima dată când am efectuat-o laparoscopic, având un mare avantaj. Disecţia este foarte dificilă, sunt structuri foarte importante acolo şi faptul că operezi minim invaziv înseamnă că operezi cu o magnificare foarte mare, de 20 de ori, astfel încât disecţia este mult mai delicată, mai frumoasă şi evident că rezultatele sunt mult mai bune”, a explicat dr. Mihai Galinescu, medic şef Secţie Chirurgie şi Ortopedie Pediatrică, SJU Bacău.

          Operaţia astfel efectuată lasă incizii foarte mici, perioada de recuperare este mult redusă, dar medicii spun că cel mai important este că se poate face foarte corect şi precis.

          Inițial a crezut că este o gastrită

          Până să ajungă în sala de operaţie, pacienta, Gabriela Gavrilă (18 ani) a ajuns la Urgenţe de două ori, cu dureri foarte mari.

          „A început ca o durere de stomac şi am crezut că am gastrită. Am luat o pastilă şi mi-a trecut. După câteva luni a început să mă doară foarte tare stomacul şi am venit la Urgenţe. Atunci mi s-a văzut chistul. Am stat o săptămână în spital, au trecut durerile, apoi peste vreo trei luni a început iar să mă doară, din nou m-am întors la spital, am stat vreo două săptămâni sub tratament şi am fost programată pentru operaţie”, îşi aminteşte Gabriela, care şi-a dorit să facă intervenţia, pentru a scăpa de probleme.

          Ca să fie siguri că fac alegerea cea mai bună pentru copilul lor, părinţii au căutat răspunsuri şi în alte părţi. „Peste tot ni s-a spus acelaşi lucru ca rezolvare a problemei, iar la un moment dat un medic chirurg din alt oraş ne-a sugerat să stăm liniştite şi să facem operaţia la Bacău, deoarece avem un medic foarte bun la chirurgie pediatrică. Şi atunci am rămas cu toată încrederea la domnul doctor.

          Când s-a internat fetiţa a doua oară, amândouă am fost preluate de o echipă minunată, care ne-a pregătit atât fizic cât şi psihic pentru ceea ce urma. Eu, ca părinte, am simţit că-mi las copilul într-o a doua familie şi pe această cale vreau să mulţumesc întregii echipe care mi-a făcut copilul sănătos”, a spus Anca Iftime, mama fetei.
          Medicii spun că într-un an sunt cel mult patru cazuri de pancreatită la copii, cauza fiind de cele mai multe ori prezenţa unor mici malformaţii la îmbinarea cu calea biliară.

          „Îl felicit pe domnul doctor şi întreaga echipă, dar, cum am mai spus, nu poţi să ceri sau un medic nu poate oferi performanţă fără să aibă şi aparatură, iar spitalul a venit aici în ajutorul domnului doctor. Nu doar pentru această operaţie, ci pentru secţia de chirurgie pediatrică şi, practic, există aparatura care să permită această intervenţie chirurgicală.”

          Raluca Ioana Dinu, director medical SJU Bacău

          [/lock_content]

          Decizie a consilierilor județeni: Pîrjol: Locuitorii vor avea pod peste Tazlău

            Ședința a fost prezidată de secretarul județului și cei doi vicepreședinți ai Consiliului Județean / foto Liviu Maftei

            Ședința extraordinară, de joi, a Consiliului Județean a fost cam matinală, motiv pentru care unii aleși au ajuns cu întârziere, iar alții nu au ajuns deloc. Au fost întâi 26, apoi 27, 28 și, în final, 29 de consilieri, dar important e că a existat cvorum și că ședința s-a desfășurat statutar.

            Pe ordinea de zi a fost un singur proiect, însă unul extrem de important pentru locuitorii din Pîrjol, fiind vorba despre podul peste Tazlău dintre Băsești și Hăineala. Concret, Consiliul Local Pîrjol a solicitat încadrarea unui sector din drumul județean 156B, pe care se află și podul în cauză, în categoria drumurilor de interes local.

            Asta deoarece a obținut de la Ministerul Dezvoltării o finanțare de 6,7 milioane de lei pentru a repara acest pod care face legătura între satele de reședință ale comunelor Pîrjol și Blăgești, dar și a celor două cu orașul Buhuși. Pentru ca Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Pîrjol să poată beneficia de finanțare, consilierii județeni au aprobat încheierea unui contract de mandat între UAT Județul Bacău și UAT Comuna Pîrjol, ultima fiind mandatată să realizeze investiția.

            Podul a fost distrus de viitură în iunie 2016, iar de atunci ambulanțele, autospecialele de pompieri, microbuzele școlare, mașinile mortuare și cele de salubrizare ocolesc prin comuna Balcani pentru a ajunge la destinație.

            Spațiul de lucru e tot un drept al omului

            Judecătoria din Moinești a devenit neîncăpătoare. Pentru unul ca mine, care, Slavă Domnului!, nu am prea intrat ca împricinat prin asemenea instituții, vestea este oarecum paradoxală. Nu prea știu cum e pe acolo.

            Culmea e că la judecată tot am fost chemat odată, cu ani în urmă, chiar de o autoritate din Moinești, iar procesul unde putea să fie decât la judecătoria de acolo. Deși numai la judecătorie nu-mi ardea să ajung, n-am putut să nu observ cât de bine arăta sediul instituției, prin care, e drept, atunci nu se vânzolea prea multă lume.

            Însă acum aud că volumul activităților Judecătoriei Moinești s-a cam dublat, iar judecătorii, grefierii și personalul auxiliar (probabil și împricinații) stau ca sardelele prin birouri, prin sălile de judecată. Ce să mai spun de arhive. Iar aceasta tot o situație paradoxală mi se pare, în condițiile în care și la Moinești populația s-a cam subțiat, iar activitățile din întreprinderi și instituții așișderea și, probabil, destule spații or fi rămas goale.

            Sigur, tocmai la vremuri grele sunt instituții în care volumul activității crește, în tribunale și judecătorii, în spitale și în cimitire, de exemplu. Dar dacă cei din Judecătoria Moinești se plâng avan, de doi ani, de spațiu de lucru, că vor un sediu corespunzător, nu e de înțeles cum de nu se găsesc, totuși, soluții. Și, probabil, cei din Moinești nu ar fi singurii în această situație, pentru că, bunăoară, nici în Judecătoria Bacău nu cred că lucrurile ar sta mai pe roze, după cum arată.

            Vedem cum deținuții dau în judecată sistemul penitenciar românesc pentru că nu au condiții omenești în pușcării, cum alți oameni au învățat să-și ceară in instanță drepturile la intimitate și altele asemenea. Oare spațiul vital la locul de muncă nu e tot un drept al omului, încălcat flagrant?

            Însă, întotdeauna totul e până la bani, până la interese private și, de ce nu, și până la cele politice. La Moinești, care dintre acestea ar pune, oare, frână?

            13 octo 2017

              „Oarecare”: Un flashmob pentru Smiley, de la puștii din Dofteana

                Andrei Tiberiu Maria, alias Smiley, Ambasador Național pentru UNICEF în România, a vizitat comuna Dofteana, una dintre cele 45 din județul Bacău care sunt parte a proiectul pilot „Servicii Comunitare pentru Copii”.

                Vedeta s-a întâlnit cu copiii de la Școala Gimnazială „Scarlat Longhin”, cu cadrele didactice, cu primarul și echipa comunitară formată din doi asistenți sociali, un asistent medical comunitar, un consilier școlar și un mediator școlar.

                Puștii l-au întâmpinat pe Smiley cu cântece, au dansat împreună cu el pe platoul din fața școlii, apoi l-au invitat în clase. Marea surpriză a fost un flashmob pe melodia sa „Oarecare”. Și s-a nimerit bine: chiar a fost ziua în care artistul a fost „un oarecare” copil între copii și a văzut doar „fețe zâmbitoare” în jurul lui. A fredonat, a vorbit cu școlarii și cu țâncii de la grădiniță, s-a fotografiat cu ei, apoi a vizitat două familii sprijinite prin intermediul serviciilor comunitare.

                „De multe ori, oamenii care au schimbat lumea au venit din medii defavorizate, de la sat. De aceea, este foarte important ca toți copiii să meargă la școală și să primească tot sprijinul necesar pentru a-și împlini visele”, a declarat Smiley.

                Anul trecut, „zero abandon școlar”

                Comuna Dofteana, care are șapte sate și 4.000 de gospodării cu 11.000 de locuitori, a fost printre primele care au dorit să facă parte din această inițiativă a UNICEF România.

                „Aproximativ 2.000 de gospodării au fost recenzate, iar 700 de copii au fost identificați cu diferite vulnerabilități, 390 dintre aceștia fiind vulnerabili la risc de sărăcie. Ei au beneficiat de sprijin și acces la servicii de protecție, de sănătate și educație cu ajutorul echipei comunitare”, a declarat primarul Ioan Bujor.
                Efectele au fost simțite m-ai ales de către dascăli. „În urma implementării proiectului, Școala Gimnazială «Scarlat Longhin» Dofteana a reușit să reducă numărul de absențe și în anul școlar trecut a avut zero abandon școlar”, a mărturisit Ana Nicoleta Irimia, directoarea școlii.

                Proiectul pilot „Incluziune socială prin furnizarea de servicii integrate la nivelul comunității – Servicii Comunitare pentru Copii” a fost lansat în județul Bacău, în 2014, de UNICEF, împreună cu Guvernul României și partenerii locali, finanțarea fiind asigurată din Norway Grants și resursele UNICEF. Începând cu 2017, proiectul pilot continuă cu finanțare de la Fundația Botnar și din fondurile UNICEF.

                Concert de Gală

                Dirijorul italian Andrea Barizza, prezent din nou la pupitrul orchestrei băcăuane, conduce Concertul de gală aferent Simpozionului Naţional de Estetică, organizat în colaborare cu Centrul de Cultură „George Apostu” Bacău. Barizza este asistent artistic la Academia Kurt Masur de la Filarmonica din Dresda.

                A studiat pianul şi dirijat orchestră, fiind mai mulţi ani corepetitor. Premiat la importante competiţii dirijorale, Barizza va debuta anul viitor în Mexic. Uvertura Tannhäuser de Richard Wagner, ca piesă separată, de concert, are prima audiţie în 1846, cu orchestra Gewandhaus din Leipzig. Ea va deschide simfonicul din această seară, care se va încheia cu celebra simfonie londoneză nr.104, compusă de Joseph Haydn în anul 1795. O prelucrare realizată de Nicholas Simpson, după Sonata op.45 de Edvard Grieg, este Concertul pentru vioară şi orchestră în do minor, pe care îl vom audia în interpretarea lui Michael Süssmann – violonist norvegian cu o susţinută activitate artistică în SUA, Asia şi majoritatea ţărilor europene.

                Süssmann este fondatorul Festivalului Internaţional de muzică de cameră Bergen şi preşedintele Premiului anual Ole Bull şi cântă pe o vioară Michelangelo Bergonzi, Cremona. Duminică, la matineu, Michael Süssmann va susţine un recital cameral în compania pianistului Mihai Ungureanu – muzician de marcă, cu un palmares artistic recunoscut peste hotare.

                Cei doi muzicieni ne vor delecta cu Sonatina nr. 2 în la minor de Franz Schubert, Sonatele de Claude Debussy şi César Franck, Preludiu şi Allegro de Fritz Kreisler, Romanţa în Sol Major de J. Svendsen. Un gând pios pentru Andreas Henkel, pianistul din Dresda, plecat la cele veşnice. Andreas ne-a încântat cu excelentele sale interpretări ale muzicii preclasice şi clasice – de-ar fi să ne amintim doar ultimul Mozart de la Filarmonica din Bacău! Wolfgang Amadeus Mozart – Concertul K 503 din 4 februarie 2016, concert dirijat de Leonard Dumitriu.

                Ozana Kalmuski Zarea

                Urmele cenzurii militare pe corespondența băcăuanilor

                Filatelistul și colecționarul Ioan Catană, vicepreședintele Asociației Filatelice „Gr. Pascu” din Bacău, a luat urma cenzurii militare vizibilă pe corespondența poștală a băcăuanilor din cele două războaie mondiale. Ceea ce a descoperit filatelistul apare în articolul „Bacău, cenzura militară în WW1 și WW2”, publicat în cel mai nou număr al revistei „Carpica”, XLVI, 2017 (p. 311 – 338), editată de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, și care are la bază materiale aflate, în principal, în colecțiile filatelice ale autorului.

                „Cenzura militară, sub toate aspectele – scrie Ioan Catană -, face parte din aria largă a istoriei poștale. Articolul analizează, în principal, cenzura poștală militară din jud. Bacău în cele două războaie mondiale efectuată asupra corespondenței civile”.

                Urmele cenzorilor pot fi văzute în clar pe cărțile poștale și plicurile trimise sau primite de militari (autorități militare și militari încazarmați) și civili înaintea, în timpul și după conflictele militare.

                În perioada Primului Război Mondial, funcționau birouri de cenzură militară în reședințele de județ, unde se aplicau ștampile ale cenzorilor pe care scria, de exemplu, „Cenzurat. Bacău”, „Cenzura militară. Bacău” sau simplu „Censurat”.

                Cenzura se efectua și în unitățile militare, pe corespondența dintre militari și civili, iar pe cărțile poștale sau plicuri apăreau ștampila și semnătura cenzorului.

                Unul dintre cele mai interesante documente care ilustrează articolul este cartea poștală realizată pe scândura luată din aripa unui avion german doborât pe front.

                Bucata de scândură a fost inscripționată manual cu tuș negru, probabil chiar de expeditor, sergentul Iancu Giurgiuveanu, după modelul imprimatelor vremii. Aceasta a fost circulată prin poștă, trimisă soției sergentului, din Moinești, și are toate ștampilele necesare.

                În Al doilea Război Mondial, Biroul de cenzură poștală din Bacău a funcționat în perioada iunie 1941 – august 1944 și septembrie 1944 – iunie 1946.

                Sentinţa în dosarul lui Romeo Stavarache a fost amânată

                  Curtea de Apel Târgu Mureş ar fi trebuit să se pronunţe, astăzi, în dosarul fostului primar al Bacăului, Romeo Stavarache, în care acesta a fost trimis în judecată pentru mai multe fapte de luare de mită, alături de alte patru persoane. Pronunţarea sentinţei a fost, însă, amânată pentru data de 27 octombrie.

                  Fostul primar al Bacăului, Romeo Stavarache, a fost condamnat, anul trecut, de Tribunalul Bacău, la şase ani de închisoare cu executare în dosarul de corupţie. Afaceriştii Liviu Goian şi Liviu Cenuşă, precum şi Constantin Apostol, fostul director al Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est, acuzaţi de complicitate la luare de mită, au primit fiecare câte 3 ani de închisoare.

                  Instanţa a dispus încetarea procesului penal faţă de Costel Căşuneanu, pentru infracţiunea de dare de mită, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2008 – 2011, fostul primar Stavarache, direct sau prin intermediul celorlalţi inculpaţi, ar fi pretins şi primit, de la patru oameni de afaceri, mai multe sume de bani, sunt acuzaţiile procurorilor. În total, mai spun anchetatorii, şpaga ar depăşi 2,3 milioane de lei.

                  Prima instanţă a dispus şi confiscarea acestei sume, dar şi cotele ce revin fiecărui inculpat.

                  Consecințele ascunse ale alegerilor germane

                    Alegerile germane din 24 septembrie 2017, datorită puterii politice, financiare și istorice specifice ale țării, au fost, fără îndoială, în centrul interesului internațional și european. Rezultatele lor au fost marcate de câștigarea CDU / CSU al Uniunii Creștine, condusă de cancelarul Angela Merkel, chiar cu un procent mai mic, de -33%, în timp ce în alegerile federale din 2013 a obținut 41,5% – contracția – 20,5%, de la 25,7% în 2013 – de Partidul Social Democrat (SPD) al lui Martin Schulz, dar și de intrarea în Parlamentul Federal al partidului AfD, cea mai periculoasă grupare extremistă din Europa, din cauza dimensiunii Germaniei și evenimentelor dramatice istorice care au schimbat cursul secolului al XX-lea.

                    Germanii – mai mult decât evident- sunt recunoscători cancelarului Merkel pentru bunăstarea lor, pentru nivelul lor înalt de viață, comparativ cu cel al altor popoare europene, pentru măsurile privid combaterea șomajului în mod eficient (rata șomajului este la un nivel istoric scăzute, de doar 3,90% din forța de muncă) și bineînțeles pentru excedentele bugetare. De aceea, pentru toate aceste motive, ei i-au dat un al patrulea mandat de Cancelar, ceea ce a reușit numai Konrad Adenauer, reformatorul Germaniei postbelice și Helmut Kohl, tatăl reunificării Germaniei.

                    Pe de altă parte, victoria cancelarului Merkel și formarea unui guvern cu potențiali parteneri – oricare ar fi acestea – implică în mod evident continuarea politicii de austeritate extremă și punerea în aplicare fidelă a regulilor „sacre” ale disciplinei bugetare, deoarece servește Germaniei într-un mod foarte vizibil. Cu toate acestea, punerea în aplicare a acestei politici de-a lungul anilor și-a îndreptat deja atenția asupra țărilor din Europa de Sud și, în special, asupra Greciei și, prin urmare, pe drum va conduce, cu precizie matematică, întregul proiect european la un risc serios de colaps.

                    În același timp, procentul ridicat din punct de vedere istoric – de 12,6% – al AfD-ului ultra-nationalist și cotat drept xenofob și anti-imigrant, care pentru prima dată a reușit nu numai să intre în Bundestag, ci și să devină al treilea cel mai mare partid din Germania în ansamblu și cea de-a doua cea mai mare din statele federale estice, reprezintă o amprentă deosebit de obscură a alegerilor germane și sporește considerabil populiștii și extremiștii din dreapta de pe continent. Este pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial și prăbușirea regimului nazist în 1945 când se întâmplă un astfel de lucru, un fapt care, fără îndoială, constituie o piatră de hotar negativă în istoria Germaniei.

                    În acest moment trebuie remarcat faptul că, în alegerile din septembrie 2013, partidul „Alternativa pentru Germania” (AfD), care s-a născut în același an din reacția unei părți a germanilor împotriva țărilor din Europa de Sud, a luat 4,70% din voturi și nu a intrat în Parlament. Totuși, odată cu intrarea sa actuală, membrii greu din extrema dreaptă și xenofobi ai AfD – pentru mulți oameni considerați moștenitori autentici ai naziștilor – sunt obligați să exercite o presiune puternică asupra Cancelarului Merkel pentru a schimba fața democratică liberală pe care a prezentat-o ​​în ceea ce privește imigrația, terorismul și aspectele legate de securitate – de exemplu, politica privind frontierele deschise care a dus la intrarea multor refugiați și migranți în Germania în septembrie 2015. Desigur, în realitate, această politică nu este motivată de sentimente filantropice, ci se bazează pe interesul Germaniei, deoarece în fiecare an țara are nevoie de o jumătate de milion de imigranți pentru a-și continua existența ca putere economică și pentru a-și susține eficient sistemul social.

                    Declarația făcută de către copreședintele partidului AfD, Frauke Petry, în timpul unui discurs la Stuttgart, unde a comparat o societate care încorporează migranții cu o „haldă de compost”, abordarea ei privind supravegherea frontierei de către gărzile germane care vor împușca orice refugiat sau imigrant ce a încercat să treacă ilegal, dar și declarația celuilalt
                    co-președinte al AfD Alexander Gauland cu câteva zile înainte de EURO 2016 cu privire la marele fotbalist de culoare german de la Bayern Munchen și al echipei naționale germane de fotbal, Jerome Boateng- “un bun jucator, dar pe care nu l-aș dori vreodată vecin al meu”- indică foarte clar ca acest partid a mostenit într-adevăr traditiile batalionelor de asalt ale Partidului National Socialist al Muncitorilor din Germania al lui Adolf Hitler in deceniul 30 al veacului trecut, în ceea ce privește rasa ariană.

                    Care este motivul, totuși, al ascensiunii frenetice a acestei formațiuni politice rasiste, care vrea, printre altele, să schimbe atitudinea Germaniei pentru a opri manifestarea remușcării pentru infracțiunile naziste oribile? În mod clar, o cauză-cheie este criza refugiaților și a migrației, care în zilele noastre a asumat proporții uriașe și care depășesc cu mult țările europene și, bineînțeles, și Germania. Pe această bază a fluxurilor de refugiați și de migrație, în loc să se construiască de către lumea dezvoltată o politică democratică și progresivă a refugiaților și a imigrației care să arate compasiune și solidaritate, florile răutăcioase ale răului cresc, precum și politicile inumane, fasciste și retorica de ură, triumfătoare împotriva oamenilor persecutați și nefericiți care au fugit din casele lor în cele mai tragice circumstanțe, ce caută lumină departe de întunericul teribil și mortal al războiului și de sărăcia extremă și speranța pentru un viitor mai bun și mai pașnic.

                    Mai mult, un alt motiv important pentru creșterea rapidă a AfD de extremă dreaptă este utilizarea deplină – de către oficialii acestei formațiuni politice – a incidentelor teroriste islamice și a evenimentelor criminale care le conectează la afluxul de refugiați și imigranți din țările islamiste. Astfel, în timpul campaniei electorale, au reamintit de masacrul de la Târgul de Crăciun de la Berlin și atacurile sexuale împotriva tinerelor femei germane de către imigranții arabi de Anul Nou 2016 de la Köln.

                    În cele din urmă, semințele viziunilor extreme și xenofobe sunt mult mai bine incubate ca noul „ou de șarpe” în societățile prospere ale nordului ce se simt amenințate de „oamenii săraci” ai Sudului – cărora le-au atribuit diferite stereotipuri negative – și, bineînțeles, de către refugiați și imigranți.

                    În concluzie, consecințele alegerilor germane sunt mai mult decât obscure pentru țările mai sărace din Europa de Sud aflate în dificultate, deoarece politica germană de austeritate nu se va schimba nici măcar puțin, iar cetățenii democrați ai Germaniei și ai întregii Europe vor urmări în continuare cu groază atacul de coșmar al entităților politice fasciste, rasiste și xenofobe.

                    Isidoros Karderinis sa născut la Atena în 1967. Este romancier, poet și cronicar. A studiat economia și a absolvit studii postuniversitare în economia turismului. Articolele lui au fost republicate în ziare, reviste și site-uri din întreaga lume. Poeziile sale au fost traduse în engleză, franceză și spaniolă și au fost publicate în reviste literare și secții literare de ziare. A publicat șapte cărți de poezie și două romane. Noile sale cărți și trei cărți de poezie au fost publicate în SUA și Marea Britanie.

                    Apel de la Crucea Roșie pentru ajutorarea unei familii rămase fără casă

                      O familie din comuna Răcăciuni a rămas în urmă cu o săptămână fără acoperiș deasupra capului și fără agoniseala de o viață, în urma unui incendiu devastator care le-a distrus casa aproape în totalitate.

                      Este vorba despre o familie de trei persoane – un cuplu și fetița lor de 10 ani, doamna fiind învățătoare la Școala Primară Ciucani.

                      Echipa Crucii Roșii Bacău a ajuns la fața locului cu alimente, produse de igienă personală și de menaj, îmbrăcăminte și încălțăminte, pături, perne, rechizite pentru copil. Rugăm persoanele care cred că pot ajuta familia în cauză să sune la Primăria Răcăciuni – 0234/251.586.

                      Crucea Roșie Bacău

                      Bacău: Tineri reținuți după ce au bătut o barmaniță

                        La data de 11 octombrie a.c., în urma investigațiilor efectuate, polițiștii Secției 2 Poliție Bacău au depistat doi tineri, unul de 28 de ani şi altul de 24 de ani, ambii din localitate, bănuiţi de săvârșirea infracțiunilor de lovire sau alte violenţe, distrugere și tulburarea ordinii şi liniştii publice.

                        Polițiștii au stabilit din cercetări că la data de 11 octombrie a.c., în jurul orei 00.30, în timp ce se aflau într-un bar din municipiul Bacău, pe fondul unor neînțelegeri spontane, cei doi tineri ar fi aplicat lovituri angajatei şi unei alte persoane prezente în bar şi ar fi distrus un geam, tulburând astfel ordinea și liniștea publică din zonă.

                        Față de bănuiţi, poliţiştii au luat măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propuneri legale.

                        NASA vrea să modifice ADN-ul astronauților pe care îi va trimite pe Marte

                          NASA caută căi de a manipula ADN-ul astronauților pe care îi va trimite pe Marte pentru a-i proteja de radiații cosmice, relatează marți ziarul The Australian în ediția sa electronică.

                          Agenția spațială americană intenționează să lanseze prima sa misiune cu echipaj uman spre planeta roșie în jurul lui 2030, dar trebuie încă să depășească provocări aflate la limitele științei moderne. Protejarea membrilor echipajului de efectele particulelor de înaltă energie care le vor mitralia corpurile va fi una dintre cele mai dificile.

                          Douglas Terrier, șef al departamentului tehnologic de la NASA, a declarat că organizația efectuează cercetări asupra unor medicamente care ar putea repara stricăciunile produse ADN-ului și că este deschisă posibilității de a ajusta activitatea genetică sau de a modifica genele.

                          Într-o declarație dată la Londra înainte de un summit dedicat inovării, dr. Terrier a spus că cea mai mare parte din operațiunile zilnice de gestionare a navei vor fi încredințate unui inteligențe artificiale „puternice”, capabilă să diagnosticheze bolile și să efectueze chirurgie robotică din cauza decalajului de 20 de minute în comunicațiile cu Pământul.

                          Printre alte posibilități care ar putea fi dezvoltate pentru susținerea unei misiuni pe Marte se află și construcția unei colonii pe lună, care ar urma să fie folosită ca port pentru încărcarea navetei cu apă și combustibil.

                          NASA mai lucrează și la dezvoltarea unor propulsoare alimentate cu energie solară care ar putea crește semnificativ viteza călătoriei de 160 de milioane de kilometri. Dr. Terrier a mai spus că în această călătorie vor pleca probabil patru astronauți, cifră stabilită ca o medie între necesitatea unui echipaj redus și eliminarea riscului de singurătate.

                          Trimiterea de oameni dincolo de câmpul magnetic al Pământului pentru o lungă perioadă de timp ar însemna expunerea lor la nuclee atomice încărcate cu energie care le-ar putea afecta ADN-ul, crescând riscul de cancer și demență.

                          Dr. Terrier a spus că echipajul ar putea fi protejat de aceste radiații cu un blindaj sau cu un câmp de forță electromagnetică, dar acestea cel mai probabil nu ar fi practice.

                          NASA speră să-i țină pe astronauți în siguranță înconjurând o parte a navei într-un cocon de apă și folosind inginerie genetică pentru a le proteja genomul.

                          „Analizăm o gamă de lucruri, de la terapii cu medicamente, iar cele de până acum sunt chiar promițătoare, la cele mai extreme precum modificarea epigenetică — cred că acestea au multe consecințe etice și sunt încă în fază experimentală — până la manipulare genetică”, a mai spus el.

                          Una dintre terapiile experimentale pentru ADN ale căror progrese sunt monitorizate de NASA este și un complex numit NMN, pentru care ar urma să înceapă testele clinice în acest an după ce au reușit efectiv să întinerească șoarecii în teste de laborator.

                          Modificările epigenetice ar implica realizarea de schimbări în substanțele chimice care controlează volumul genelor, astfel încât activitatea lor să poată fi redusă sau amplificată dacă ceva nu merge cum trebuie. De asemenea, ar putea fi posibil ca genele astronauților să fie modificate pentru a crește rezistența celulelor.

                          AGERPRES

                          12 oct 2017

                            Bacău: Cai la păscut printre blocuri

                              – poliţiştii locali l-au amendat pe proprietarul celor două cabaline de zece ori până acum

                              Cei doi cai, care toată vara au fost lăsaţi la păscut pe spaţiul verde dintre blocurile de pe străzile Letea, Bucegi sau Făgăraş, spun cei care locuiesc acolo, aparţin unui bărbat de 48 de ani, din cartierul Tache.

                              Oamenii au făcut sesizări la Poliţia Locală Bacău, iar agenţii au luat măsuri împotriva proprietarului animalelor.

                              „Numai anul acesta, persoanei respective i s-au aplicat 10 sancţiuni contravenţionale, în cuantum de 1.800 de lei, pentru nesupravegherea animalelor sau pentru că se deplasa cu căruţa prin oraş”, a declarat Florin Podoleanu, purtător de cuvânt la Poliţia Locală Bacău.

                              Doar că acesta nu a dat doi bani pe amenzile încasate şi după fiecare sancţiune şi-a scos cabalinele la păscut tot printre blocuri.

                              Bacău: Cercetat după ce ar fi fugit de la locul accidentului

                                Un bărbat de 54 de ani, din municipiul Bacău, a ajuns în atenţia poliţiştilor şi este cercetat penal după ce ar fi fost implicat într-un accident rutier şi ar fi plecat de la faţa locului.

                                Evenimentul rutier s-ar fi petrecut pe Bulevardul Unirii, când acesta n-ar fi acordat prioritate de trecere unui alt autoturism, condus de o tânără de 25 de ani, din Podu Turcului.

                                În urma impactului, maşina a fost avariată, dar şoferul ar fi plecat fără să-şi lase date de contact ori să încheie o constatare amiabilă. Ulterior, conducătoarea auto a mers la spital pentru că acuza dureri la umăr şi atunci au fost sesizaţi agenţii, care i-au dat de urmă şoferului şi l-au invitat la sediul instituţiei pentru audieri.

                                El a refuzat să fie testat pentru a se stabili dacă consumase sau nu alcool.