marți, 16 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2517

Olimpiada ca provocare a sinelui

    În plin „sezon” al olimpiadelor școlare locale și județene, ne-am gândit că ar fi interesant să discutăm cu un „olimpic” al participărilor la olimpiade: Vlad-Florin Chelaru. Elev în clasa a XII-a la CNVA, la profilul Științe ale naturii, acesta s-a aflat în fiecare an de liceu în loturile județene participante la etapele naționale ale diverselor olimpiade școlare, la discipline uneori neașteptate.

    – Te rog să-ți prezinți în câteva cuvinte hobby-urile, apoi să menționezi olimpiadele la care ai participat în anul școlar 2016-2017 și premiile obținute.
    – Sunt interesat în special de microbiologie și genetică, de fizica atomică, de chimia organică și (când am timp) chiar și de tehnologia calculatoarelor. În decursul anului școlar trecut am participat la Olimpiada Națională de Chimie (ONC, la Târgoviște), unde am obținut o mențiune specială, la Olimpiada Națională Interdisciplinară „Științele Pământului” (ONISP, la Vaslui), unde am obținut o mențiune și premiul special la disciplina Fizică, și la Olimpiada Națională de Lingvistică „Solomon Marcus” (ONL, în jud. Ilfov).

    – Cum ți s-a părut colaborarea cu cei patru profesori pentru ONISP?
    – Foarte bună, mai ales deoarece dumnealor mă cunosc și știu care-mi sunt punctele slabe, pe ce trebuie pus accentul în pregătirea mea. Anul acesta am colaborat, bineînțeles, mai mult cu prof. Răducu Galeru (chimie), în timp ce la biologie (prof. Tatiana Rizan), fizică (prof. Anișoara Nechifor) și geografie (prof. Maricel Badiu) sesiunile de pregătire au fost mai puține, dar mai concentrate, pentru a „finisa” ceea ce știam din anii trecuți. Ulterior, prof. Ioan Grințescu m-a pregătit pentru ONL, însă perioada prea scurtă nu mi-a permis să aprofundez îndeajuns această disciplină.

    – Cum explici faptul că în cadrul ONISP ai obținut premiul special pentru cea mai bună lucrare la Fizică?
    – Cred că, pe lângă experiența anilor trecuți, interesul meu aplecat tocmai spre acea parte a fizicii pe care se axează ONISP și foarte mult ajutor din partea doamnei profesoare, ambiția și dorința de a demonstra că pot face mai mult au avut un rol decisiv. Pentru că olimpiadele nu sunt o ocazie de a-i depăși pe alții (și cine le vede astfel nu va reuși niciodată!), ci o ocazie de a mă depăși pe mine însumi.

    – Deși ONL a fost ultima olimpiadă la care ai participat, cu ce impresii te-ai întors?
    – Am fost plăcut surprins să întâlnesc prieteni de la alte olimpiade la Lingvistică, o competiție pe care mulți ar considera-o „de uman”. În special aici am legat prietenii cu elevi cu care abia aștept să mă revăd.

    – Ce amintiri de la olimpiadele naționale ți-au rămas întipărite în suflet?
    – Pe lângă festivitățile de deschidere și de premiere ce au loc în cadrul acestor olimpiade, foarte interesante au fost probele practice, o ocazie pentru elevi de a aplica cunoștințele teoretice dobândite de-a lungul anilor. Spre deosebire de experimentele simple făcute la clasă, sub atenta supraveghere a profesorilor, în cadrul acestor probe ești singur cu substanțele chimice și ești responsabil direct de succesul sau eșecul experimentelor.
    Mi-au plăcut, de asemenea, activitățile speciale pentru elevi: la Târgoviște s-a pus în scenă, în premieră, o piesă de teatru a unei trupe locale; la Vaslui s-a organizat o excursie în județ, iar la Ilfov s-a organizat un tur al Studiourilor Media PRO din Buftea.

    – Aproape de finalul acestui dialog te-aș întreba, după modelul bine cunoscut din copilărie, „ce vrei să te faci când vei fi mare”?
    – Dat fiind interesul meu special pentru biologie, momentan doresc să urmez o facultate de medicină. Orice voi hotărî să fac, însă, sunt decis să rămân aici, în România.

    – Ai un mesaj pe care ai dori să-l transmiți celorlalți elevi?
    – Cred că fiecare elev trebuie să-și dea seama singur ce este mai bine pentru el. Olimpiadele sunt însă o bună ocazie să trăiești experiențe noi și poate că mai mulți elevi ar trebui să încerce să participe, nu neapărat pentru a câștiga cu orice preț, cât mai ales pentru a se provoca pe ei înșisi.
    Mateea Țacu (clasa a XI-a C)

    Mai există sau nu PSRo?

      În ședința de aseară, consilierii locali au luat act și de ordinele prefectului prin care și-au pierdut mandatele consilierii PSRo Cristinel Manolache, Romică Botoi și Eusebiu Diaconu. Nu înainte, însă, de a se porni o dezbatere pe tema dacă mai există sau nu partidul și dacă se mai poate sau nu completa consiliul local cu supleanți de pe listele PSRo.

      Secretarul Ovidiu Popovici a spus că la congresul partidului de la finele anului trecut, acesta a decis autodizolvarea, și, prin urmare, nu mai există acest partid, chiar dacă cererea de radiere din Registrul Partidului a fost respinsă de instanța pentru că nu era timbrată. Popovici spune că partidul a încetat să existe ca urmare a deciziei forurilor sale îndreptățite să ia o astfel de măsură, menționarea în Registrul Partidelor având doar rol informativ.

      El s-a contrazis pe această tema minute în șir cu avocatul Daniel Miclăuș (PNL), care i-a reproșat că nu a pus pe ordinea de zi cererile PSRo Bacău de a se înlocui consilierii care și-au pierdut mandatul. Primarul Necula a intervenit în discuție și a dat de înțeles că este foarte posibil că solicitarea de completare a consiliului cu membrii unui partid care nu mai există să fie o chestiune penală.

      Secretarul Popovici a anunțat că a solicitat prefectului un punct de vedere lămuritor în această chestiune.

      Jandarmii băcăuani au sprijinit o familie cu lemne de foc şi alimente

        Astazi, 28.02.a.c, în cadrul unei acţiuni umanitare comune organizate în sprijinul persoanelor aflate în dificultate, reprezentanţi ai Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău şi ai primăriei comunei Podu Turcului cu sprijinul Fundaţiei de Sprijin Comunitar Bacău s-au deplasat în satul Căbeşti, din judeţul Bacău pentru a acorda sprijinul necesar familiei Zaharia Mihăiţă (o familie greu încercată de nevoi, cu un copil de trei săptămâni, cu o locuinţă fără geamuri si condiţii necorespunzătoare de trai).

        Acţiunea s-a materializat în principal în achiziţionarea şi montarea unei locuinţe modulare, donată acestei familii precum şi amenajarea spaţiilor interioare (mobilier, instalarea sobei pentru încălzit ).
        De asemenea, jandarmii au sprijinit familia cu lemne de foc şi alimente pentru a trece mai uşor peste această perioadă dificilă.

        Cu gunoiul în oraș?

          Pentru că într-o luna de zile celula 1 a gropii de gunoi se va umple iar celula 2 nu poate fi operată, încă, din cauza împotrivirii Comaneștiului, s-ar putea ca Bacăul să rămână cu deșeurile menajere neridicate.

          În ședința Consiliului local al municipiului Bacău, desfășurată, în această seară, s-a pus problema situației de la groapa de gunoi care deservește o bună parte a județului Bacău.

          Prima celulă a gropii, cea care a luat foc anul trecut, este pe cale să se umple și ar trebui să se înceapă depozitarea în celula 2, pentru care s-a găsit deja un operator.

          Contractul cu acest operator, însă, nu poate fi semnat din cauză că aleșii locali din Comănești, oraș care face parte împreună cu Bacăul și cu alte localități din Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare (ADIS), refuză să-l semneze.

          La ședința Consiliului local de astăzi a fost prezent Bogdan Seto, director executiv ADIS, care a explicat situația. El a făcut un apel către factorii politici să intervină pentru a convinge consilierii comăneșteni să accepte acest contract.

          „Nu ne permitem să rămânem cu gunoaiele în oraș. Trag acum un semnal de alarmă și solicit concursul dvs. în deblocarea acestei situații”, a spus Seto.

          Deși el nu a nominalizat Comaneștiul, cel care a făcut-o a fost primarul Cosmin Necula, care a și spus că există doar două variante de soluționare a problemei: ori Comăneștiul revine și se decide să semneze contractul, ori orașul este exclus din ADIS și atunci se poate semna de către toate unitățile administrativ-teritoriale contractul cu operatorul Celulei 2.

          Necula a mai amintit că problema ar fi fost rezolvată de multă vreme dacă fosta administrație ar fi înaintat documentația la timp și dacă s-ar fi semnat contractul de operare la Groapa de Gunoi. Dar, a spus el, documentația a fost înaintată abia după șapte ani, de noua administrație, însă era deja prea târziu pentru că nu mai corespundea cu realitatea.

          Acum va trebui să fie refăcută din fondurile ADIS, pierzându-se, asfel, banii europeni care au fost folosiți la întocmirea primei documentații. Problema este că excluderea Comăneștiului din ADIS trebuie votată de toate cele peste 90 de unități administrative care s-au asociat, ceea ce înseamnă că ar putea dura mai mult de o luna.

          Județeana de Fizică, tot la Școala „Octavian Voicu”

            Etapa județeană a olimpiadei de fizică, la nivel de gimnaziu, a avut loc weekendul trecut la Școala Gimnazială „Octavian Voicu” din Bacău, după ce, în urmă cu o săptămână s-a desfășurat, tot aici, etapa locală. Astfel, sâmbătă, 24 februarie, de la primele ore ale zilei au sosit în școală micii și mai marii fizicieni din școlile județului Bacău la Olimpiada de fizică- etapa județeană.

            „Sălile goale au prins viață prin cei 129 elevi prezenți, din 142 olimpici calificați. Emoțiile se citeau pe fețele lor, însă după sosirea plicului magic cu subiecte liniștea s-a așternut din nou. Așteptăm acum rezultatele finale și calificații la etapa națională”,

            ne-a declarat prof. Coca Dumitrașcu, directorul adjunct al școlii gazdă.

            Activitate preventivă a poliţiştilor din cadrul Secţiei 1 Poliţie

              La data de 27 februarie a.c., polițiști din cadrul Secţiei 1 Poliţie, împreună cu studenţi ai Academiei de Poliţie şi elevi ai Şcolii de agenţi de poliţie “Vasile Lascar” Câmpina au participat la o activitate de prevenire cu liceeni.

              Activitatea s-a desfăşurat la două unităţi de învăţământ din Bacău.

              Polițiștii s-au adresat unui număr de 182 de elevi şi 9 cadre didactice, cărora le-au fost prezentate teme precum răspunderea penală şi contravenţională, delincvenţa juvenilă, violenţa, consecinţele consumului de substanţe psihotrope şi infracţiunile contra patrimoniului. Totodată, elevii au primit de la poliţişti pliante cu informaţii cu caracter preventiv.

              Eveniment rutier pe fondul oboselii la volan

                Poliția în acțiune

                La data de 27 februarie a.c, în jurul orei 08.00, poliţiştii rutieri au fost sesizaţi cu privire la producerea unui eveniment rutier în localitatea Hârleşti.

                Din cercetări a rezultat că, un bărbat de 50 de ani, din judeţul Sibiu, în timp ce conducea un autoturism pe direcţia Bacău- Roman, pe fondul oboselii, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, a părăsit partea carosabilă şi s-a răsturnat.

                În urma impactului, bărbatul de 50 de ani a necesitat îngrijiri medicale, fapt pentru care a fost transportat la Spitalul Judeţean Bacău.

                Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, ulterior, acestuia fiindu-i recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

                În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

                Nu conduceţi maşina când sunteţi obosiţi! Oboseala la volan vă poate fi fatală.
                Evitaţi pe cât posibil să circulaţi, pe distanţe lungi, noaptea.

                Daruri cu sens dublu: Mărțișoare caritabile

                  Intrăm în luna martie și devenim, brusc, dornici să facem mici bucurii celor care ne sunt dragi sau față de care simțim respect și recunoștință. Cumpărăm flori și mărțișoare de la tarabe, din magazinele de suveniruri sau din cele de bijuterii.
                  Puțini știu că există și expoziții realizate de organizațiile neguvernamentale care oferă obiecte decorative, felicitări și mărțișoare lucrate manual, care nu seamănă unul cu altul.

                  Acestea sunt, așadar, cadouri „unicat”. Băcăuanii care le cumpără sunt darnici de două ori: o dată cu cei cărora le oferă mărțișoarele, iar a doua oară cu cei care le-au realizat.

                  Toți banii obținuți din vânzarea acestor obiecte sunt folosiți pentru susținerea proiectelor sociale destinate copiilor și adulților defavorizați.

                  Iată, vă divulg adresele: puteți cumpăra online mărțișoare, obiecte decorative și felicitări de pe site-ul https://activmozaic.ro, care sunt realizate de voluntari și copiii „Centrelor cu Lipici”, și de la Centrul „Daniel”, aflat pe str. Pictor Andreescu, nr. 5, (0728.219.155), la doi pași de Piața Sud.

                  De asemenea, veți descoperi adevărate obiecte de artă la Centrul Multifuncțional (str. Nordului, 19, telefon 0234.586.002) în care pictează și meșteresc tinerii cu dizabilități asistați de Asociația „Betania”.

                  Artiștii de la unitatea protejată „Cuceritorii” (str. Gării, 70, telefon 0234.523.994) creează bijuterii și decorațiuni absolut minunate.

                  Îi puteți vizita dacă doriți să faceți, de Mărțișor, un dar special, unic, care nu seamănă cu cele de serie și care a fost împodobit cu iubire.

                  Oferă tichete de masă și optimizează costurile companiei cu 37%

                  Motivarea salariaților este întotdeauna un subiect de interes pentru companiile care vor să se asigure de creșterea business-ului lor, întrucât performanța angajaților depinde, în mare măsură, de gradul lor de satisfacție la locul de muncă, iar acesta este puternic influențat de beneficiile extra salariale.

                  În România, tichetele de masă reprezintă un instrument foarte util angajatorilor pentru motivarea și retenția personalului prin oferirea unui venit suplimentar lunar, dar și datorită scutirii de la plata taxelor salariale și a deductibilității fiscale. Sumei totale i se aplică doar impozitul de 10%, ca oricărui venit salarial. Angajatorii le pot acorda salariaților cu contract individual de muncă câte un tichet de masă cu valoare de până la 15,09 lei pentru fiecare zi lucrătoare efectuată. Sistemul este simplu de integrat în contabilitatea firmelor și este fiabil pentru orice sector de activitate, putând fi aplicat chiar și pentru un singur angajat.

                  Gestionarea tichetelor este foarte simplă, comanda tichetelor de masa, atât pe suport de hârtie, cât și electronic, realizându-se rapid prin platforma Chèque Online. Platforma permite accesul rapid la istoricul comenzilor de tichete de masă și, de asemenea, asigură accesul permanent al facturilor.

                  Costurile companiei cu salariații sunt optimizate cu 37%, iar salariații se bucură astfel de un prânz mai sănătos, o mai mare putere de cumpărare și acces la cumpărături într-o rețea națională vastă de restaurante, supermarketuri și hipermarketuri.

                  Up România (Chèque Déjeuner România SRL), face parte din Grupul Up, o companie internațională și solidă. Este prezența în 18 țări și are o experiență de peste 50 de ani în domeniul furnizării de produse și servicii pentru motivarea și fidelizarea angajaților, recompensarea și stimularea vânzărilor, precum și instrumente pentru susținerea programelor și proiectelor sociale.

                  Intra aici si afla cum poți obține tichetele de masă pentru salariații tăi!

                  Fotbal/ Liga a IV-a: Botoșani- Bacău la „barajul” de C

                  Miercuri dimineață, la sediul Federației Române de Fotbal s-a efectuat tragerea la sorți a meciurilor pentru barajul de promovare în Liga a III-a. Conform sorților, campioana Bacăului se va duela cu reprezentanta Botoșaniului.

                  Prima manșă va avea loc pe 16 iunie, la Botoșani, de la ora 18.00, returul fiind programat pe 23 iunie, de la ora 17.30, în Bacău. Celelalte două confruntari din Regiunea de Nord-Est sunt Iași- Neamț și Suceava -Vaslui. Interesant este că și anul trecut, „barajul” pentru C a adus față în față reprezentantele Bacăului și Botoșaniului.

                  Câștig de cauză au avut botoșănenii de la Sănatatea Darabani, care au trecut de Viitorul Curița. Actualmente, în Liga a IV-a băcăuană primul loc este ocupat de ACS Gauss, care are șase puncte avans față de Viitorul Curița. În campionatul județean al Botoșaniului, lideră este Avântul Albești, cu are patru puncte în plus față de tandemul ACS TransDOR Tudora- Prosport Vr. Câmpului.

                  În altă ordine de idei, Comitetul de Urgență al AJF Bacău a decis amânarea returului Ligii a IV-a din motive de ordin meteorologic.

                  Alimente de la Crucea Roșie pentru persoanele fără adăpost

                    Având în vedere temperaturile scăzute din aceste zile, instituirea și menținerea codului portocaliu pentru ger în Bacău, echipa Crucii Roșii Bacău a mers luni și marți, 26 și 27 februarie, la Centrul de Cazare de pe Calea Moldovei, și a dus alimente persoanelor fără adăpost aflate aici.

                    În cele două zile, echipa Crucii Roșii le-a adus acestor oameni conserve de mai multe feluri, pâine, supă caldă, lapte, ceai, biscuiți.

                    Vom monitoriza situația persoanelor cazate temporar în Centru, în colaborare cu Direcția de Asistență Socială. De altfel, 14 din containerele pentru locuit din cadrul Centrului, dotate cu paturi, sunt puse la dispoziție de Filiala Bacău.

                    Podgoria Zeletin – Dealu Morii

                    Curtea uzinei de vinificatie Dealu Morii -1985

                    O zonă parcă predestinată cultivării viței de vie, cu un microclimat foarte prietenos, cu ierni blânde și coline însorite. Spre finalul anilor ’80, se obțineau aici producții de 25 -30 tone de struguri la hectar, de o calitate deosebită. Centrul de vinificație de la Dealu Morii a fost cel din urmă bastion, din seria celor 10 din 12, care au aparținut de Vinalcool.

                    Nu au mai rezistat economiei de piață. Ultima tentativă a unei societăți, de a face acolo ceva profitabil, din struguri care nu mai existau, a generat evaziune fiscală. Și implicit… răspundere penală. De ce și-a închis societatea porțile acum mai bine de un an? S-a scris în presă. Cum de s-a ajuns aici de-a lungul timpului? Întrebarea este mai mult retorică. O vorbă românească, cu miez de înțelepciune, zice așa: „Prinde orbul, scoate-i ochii!”.

                    Vinurile de Dealu Morii medaliate cu aur

                    Cum a fost?

                    Povestea vinului băcăuan este știută cel mai bine, tocmai de cei care și-au dăruit timpul lor de trăitori pe aceste meleaguri, unei pasiuni devenite profesie. Au făcut din meserie… o artă. Este o artă să știi să lucrezi pământul, ca să îți dea – de multe ori nu îndeajuns pe măsura trudei – roadele pe care i le ceri. Odată primite, important este să știi și cum să le valorifici. Capitol la care, agricultura României se află astăzi în suferință, sufocată de importuri. Iancu Mârzac se numără printre cei care, în fuiorul celor 76 de ani adunați din caierul vieții, a împletit și… corzi de viță. A ajuns de tânăr la Dealu Morii. Timp să cunoască și să se implice în ceea ce avea să devină centrul de vinificație de acolo. S-a născut pe 22 august 1942, tot într-o zonă viticolă, mai spre sud, în comuna Galbeni, sat Tănăsoaia.

                    Primavara, curatat la vie Dealu Morii

                    Localitatea se află acum în județul Vrancea, după desființarea regiunilor, în 1968. Primele clase le-a făcut acolo. Între 1956-1959, a urmat cursurile Școlii Profesionale de Viticultură Vinificație Nicorești, după care a fost încadrat la Vinalcool Bacău, la Uzina de Vinificație Podu Turcului. Pe 15 iulie 1959. Ține bine minte data. Când se anunța deja finalizarea colectivizării, în 1962, este recrutat în armată. La parașutiști, unitatea de la Buzău. Un an de zile a fost comandant de pluton. Doi ani mai târziu, în noimbrie, a fost „lăsat la vatră” cum se spunea, revenind la locul de muncă. A mai lucrat aproape un an. Se întrezăreau deja premizele înființării unui nou centru de vinificație, mai mare, la Dealu Morii. A fost trimis acolo. Avea 21 de ani când a primit o funcție de răspundere. L-a ajutat poate și… armata.

                    Maria Mârzac (stânga) – 1986

                    „Când am venit la Dealu Morii, era o unitate mică. A fost înființată în 1956. Funcționa într-un fost conac boieresc, ca o bază volantă, pentru prelucrarea primară a strugurilor. Prima care a răspuns de activitate a fost Florica Pană. Până când am venit eu se perindaseră 7-8 șefi. Dacă se produceau 30 de vagoane (300 tone)! La acel moment se colectau numai struguri hibrizi. De la producătorii particulari și de la noile CAP-uri (Cooperative Agricole de Producție). Primele 6 hectare, cu vie nobilă, au fost plantate în 1962.” Atunci a cunoscut-o pe Maria, care era laborantă. Și-au întemeiat împreună o familie frumoasă, ajungând acum străbunici. A devenit… de-al locului.

                    Inceputul campaniei de vinificare – 1986

                    „Satisfacția apare după ce ai rezultate”

                    Odată cu împărțirea teritorial-administrativă au apărut inițiativele. Noua conducere a județului Bacău a cerut, celor din teritoriu, ca fiecare, pe domeniul lui de activitate, să vină cu propuneri de modernizare. „Împreună cu inginerul șef Constantin Nicolau, care era și el de loc de aici, din Calapodești, am depus la partid două proiecte. Pentru construirea unei Uzine de vinificație, cu capacitate de 700 vagoane pe an, și a unei fabrici de conserve.

                    Buncarul de receptie struguri

                    Fabrica de conserve urma să prelucreze fructele căzute, de la IAS-urile (Întreprinderile Agricole de Stat) care aveau plantații de livezi: Podu Turcului, Măldărăști, Benești, Vultureni, de la CAP-urile și producătorii particulari.” „Centrala” de la București a aprobat doar centrul de vinificație. În locul fabricii de conserve s-a înființat Stațiunea pentru Mecanizarea Agriculturii, Dealu Morii. Lucrările au început în 1971, și s-au finalizat după 2 ani. S-au asfaltat 600m de drum, cale de acces. Dealurile și-au schimbat configurația. Au început plantările cu soiuri de viță nobilă.

                    Banda pentru fructele tocate

                    ”Terenurile erau «odihnite». Nu au fost exploatate decât superficial… înainte. Mai mult pentru pășunat. S-au amenajat terase. La începutul anului 1990, erau pe rod 300 ha cu Fetească Albă, 210 ha cu Riesling Italian, 20 ha cu Aligote, 30 ha cu Sauvignon Blanc, 20 ha cu Otonel, 60 ha cu Băbească și 30 ha cu Cabernet. Pentru struguri de masă erau 80 ha cu Ceasla și 30 ha cu Cardinal. Face-ți o socoteală!?” În 1988, toată producția de Fetească (vin alb) a mers la export, în Japonia. Spre satisfacția producătorilor de aici, niponii au cerut ca pe etichetele de pe sticlele de trei sferturi, ambalate la ei – vinul a fost cărat vrac în vagoane trimise tot de ei – să apară ca zonă de origine, nu Podgoria Zeletin, ci exact locul de unde au cumpărat marfa. Așa s-au tipărit… doar pentru ei, etichete cu… Podgoria Dealu Morii.

                    După…!

                    Anul 1990 a fost unul ploios. Prin lege, s-au retrocedat terenurile înapoi, pe fostele parcele. “A fost cea mai mare greșeală. L-au «bucățătălit». Oamenii nu aveau cu ce să-l lucreze! În 1970 aveam 90-100 de lucrători în campanie. În 1989, doar 25-30, la atâtea hectare. Se mecanizase totul. Am închiriat un elicopter pentru stropit via. I-am găzduit pe cei 2 piloți și pe mecanici, la mine acasă. Erau să-mi impute și soluția cu care am stropit. Când au preluat turcii Vinalcool-ul, aveau deja Berea, primul lucru pe care l-au făcut a fost, să vândă cele 360 de budane de stejar, aflate în depozit. Budane cu capacitate de la 1500 litri, pănă la 6500 litri.

                    Nu mai vorbesc de cele 60 de cisterne din fibră de sticlă și multe altele.” Iancu Mârzac s-a pensionat în 1999, pentru că struguri… nu mai erau. ,,Au venit noii administratori să mă angajeze la firma lor. Să le fac vin «Morărița» de 6 grade. Din zahăr, drojdie, coloranți și arome. Le-am spus că pot să-mi dea cât or vrea. Eu nu pot să omor lumea. E sărăcie. Omul dă un ban, și bea ce crede că scrie pe etichetă!” Ar mai fi multe de povestit despre oamenii și locurile care au legătură cu acest subiect. Străbunicul Iancu Mârzac are grijă de bucățica lui de vie, îngrijită cu suflet.

                    Închei periplul prin județ, pentru a trage o linie, sub o socoteala care nu mulțumește pe nimeni. Ne va lămuri cumva, directorul actual al Vinalcool, inginerul Dan Mandrea, care împlinește astăzi 74 de ani. La mulți Ani!

                    27 de copii primesc meditații gratuite la Biserica “Sf. Ioan”

                    – elevii provin din familii greu încercate de viață și cu o situație financiară precară – ei au fost selectați prin intermediul bisericii – profesorii implicați în acest proiect oferă meditații voluntar

                    Am auzit accidental despre proiectul derulat de Biserica “Sf. Ioan” din Bacău. Mi-a vorbit despre el Elena Nechita, profesor pensionar, mama eroului băcăuan Gheorghe Nechita, căzut la Revoluția din ’89. Ne-am întâlnit la un eveniment de comemorare a eroilor Revoluției și m-a întrebat printre altele dacă nu cunosc copii necăjiți care provin din familii sărace și care au nevoie de ajutor la lecții. Mi-a explicat apoi că în fiecare zi de sâmbătă, copiii interesați pot beneficia cu titlu gratuit de medidații la Centrul Cultural Cateheric Sf. Ioan Botezătorul” din cadrul Protopopiatului Bacău, Parohia “Sf. Ioan”.

                    La acea vreme, am reținut informația cu promisiunea de a onora invitația făcută. Și iată că într-o zi de sâmbătă în care ningea ca-n povești în Bacău, am trecut pragul Bisericii “Sf. Ioan”. Mă însoțea sentimentul musafirului neanunțat, nesigur că va găsi gazda acasă. Primul instinct a fost acela de a intra în biserică pentru a-i surprinde la lucru pe elevi și profesori.

                    Cum am deschis ușa lăcașului de cult, m-a întâmpinat puhoi de lume, cu lumânări aprinse, mese întinse cu panacide aduse de enoriași și preoți ce citeau acatiste cu numele celor adormiți. Nu aveai unde să arunci un ac! Atunci, pe loc, am realizat că de fapt a început postul, iar credincioșii veniseră cu ofrandă la biserică pentru că era sâmbăta morților.

                    Meditațiile se țin la Centru

                    Ușor descumpănită am făcut pasul înapoi, părăsind biserica. Mi-am spus (precum musafirul neanunțat) că ar fi fost mai bine dacă sunam înainte! Cu o fărâmă de speranță am pus mâna pe telefon și am apelat-o pe Elena Nechita. Profesoara era acolo, la biserică, dar în clădirea de vis-a-vis unde funcționează Centrul Cultural Cateheric “Sf. Ioan Botezătorul”. Însuflețită la gândul că nu făcusem drumul degeaba am urmat instrucțiunile și am ajuns în camera de meditații.

                    Copiii erau așezați la mesele de lucru și ascultau docili explicațiile profesorului de limba și literatura română. Nu am vrut să-i deranjez de la lucru, așa că m-am așezat pe un scaun ca simplu spectator. Apariția mea i-a făcut pe copii să fie puțin stingheri. Cursul a fost însă reluat firesc continuând șirul noțiunilor de gramatică. Deodată m-am trezit în lumea complementului de mod, a algoritmelor substantivului, a complementului circumstanțial de loc, subordonate, adverbe de timp, de fel, de mod etc. O pagină demult uitată pentru mine, însă, care începea să se rescrie timid o dată cu rememorarea noilor definiții și exemplelor aferente.

                    “Am în grupă 27 de copii! Au fost și mai mulți într-o vreme, însă, au mai absentat probabil pe fondul virozelor. Lucrez doar cu copii necăjiți care nu au posibilitatea de a face medidații cu profesorii de la școală. Mulți dintre ei au doar un părinte, iar alții nu mai au deloc și sunt în grija rudelor. Sunt copii buni care vor să fie ajutați atât timp cât vin aici, la biserică. De regulă, ne întâlneam doar sâmbăta, dar de ceva vreme, le-am propus să ne vedem și joia, după ore, având în vedere că se apropie simularea la evaluarea națională. După ce am ieșit la pensie în urmă cu 5 ani, lucrez în continuu cu elevii, în memoria fiului meu care nu mai este!”, declară prof. Elena Nechita

                    La masa de lucru am întâlnit atât elevi de clasa a VIII-a care se pregătesc pentru evaluarea națională, dar și elevi de clasa a V-a care vin la meditații pentru că au nevoie de îndrumare. Și o primesc! Una din fete a primit chiar un telefon de la profesoară, iar Elena Nechita îi plătește lunar abonamentul ca eleva să o poată suna de fiecare dată când are neclarități la lecții.

                    Tuturor le pune la dispoziție materiale didactice și pentru o mai bună imagine de ansamblu, profesoara le face planșe explicative. Pe unele le scrie acasă, pe jos, în sufragerie, pe altele le face la biserică, în timpul slujbelor, în perioadele mai puțin aglomerate, atunci când poate lucra pe masă, undeva în spate, departe de ochii lumii. Sunt gesturi mici, făcute din suflet!

                    După alte câteva exemple și analize pe text, lecția s-a încheiat. O parte dintre copii s-au retras și au plecat acasă, iar alții au rămas pe loc pentru că urma ora de pregătire la matematică. Surpriza cea mare a venit în momentul în care am aflat că la oră urma să vină prof. Vasile Cautiș, fost director la Colegiul Național “Vasile Alecsandri” și el pensionar.

                    “Fac voluntariat la Biserica «Sf. Ioan» de 3 ani de zile. Locuiesc în vecinătate și vin cu drag să-i învăț pe copii matematică! Am colaborat înainte și cu FSC care derulează proiecte similare la Școala «Domnița Maria», dar distanța era prea mare până acolo și am renunțat după un timp. Satisfacția muncii tale o ai atunci când vezi rezultatele elevilor! Încerc să-i scot la liman pe toți pentru că nu este vina lor că provin din familii cu diverse probleme!”, declară prof. Vasile Cautiș.

                    Activitatea de la Centrul Cultural Cateheric Sf. Ioan Botezătorul” nu le este străină enoriașilor din parohie. Mulți dintre cei care vin la biserică cu pachete trec pragul centrului și le aduc copiilor colăcei, plăcinte sau fructe.

                    Tg. Ocna: Cercetări „in rem” pentru omor, în cazul celor două persoane găsite cu plăgi tăiate la gât

                      – anchetatorii aşteaptă rezultatele necropsiilor – sunt luate în calcul toate variantele

                      Cazul de la Tg. Ocna, unde o femeie de 29 de ani şi fiul ei de 2 ani şi 6 luni au fost găsiţi, luni după-amiază, decedaţi în casă, cu leziuni la nivelul gâtului, a fost preluat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău.

                      Anchetatorii fac cercetări pentru a stabili în ce împrejurări au murit cele două persoane, găsite de vecinii care au intervenit când au observat că locuinţa a luat foc. Oamenii au sărit să stingă incendiul şi atunci au dat peste cele două victime, care aveau plăgi tăiate la gât, şi au anunţat autorităţile.

                      „În cursul zilei de astăzi (n.r. – marţi) urmează să se efectueze necropsiile cadavrelor celor două victime. Momentan se fac cercetări «in rem» sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor şi se continuă ancheta”, a declarat Cristinel Ciocântă, procuror şef Secţie Urmărire Penală, din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău.

                      Anchetatorii aşteaptă, aşadar, rezultatele autopsiilor, iar variantele luate în calcul, la acest moment, ar fi ca cei doi să fi fost ucişi şi apoi locuinţa incendiată, pentru a se şterge urmele, sau crimă urmată de incendierea casei şi de sinucidere.

                      Potrivit localnicilor, tânăra se mutase recent în Tg. Ocna în casa moştenită de la bunici. În urma incendiului, care a fost stins de pompierii militari, locuinţa a fost distrusă aproape în totalitate.

                      28 februarie 2018

                        Oamenii faptelor bune

                        Rar mi-a fost dat să văd oameni dedicați faptelor bune! Pe doi dintre cei care merită tot respectul nostru i-am revăzut recent în postura de profesori voluntari, deși pe ambii i-am cunoscut în alte împrejurări. Niciunul dintre ei nu a căutat publicitatea atunci când s-a implicat într-un proiect de voluntariat ce presupune acordarea de meditații copiilor care provin din familii cu o situație financiară precară. Și meditațiile nu se țin oriunde, ci în casa Domnului, la Biserica „Sf. Ioan” din Bacău.

                        Aici sunt invitați să vină copiii de gimnaziu care au nevoie de îndrumare. Cei mai mulți dintre elevii care participă la meditații sunt în clasa a VIII-a și se pregătesc pentru examenul de Evaluare Națională. Asistând la meditații am avut ocazia de a-i vedea pe profesori la lucru, de a-i asculta și de a-i surprinde într-o nouă postură. Și parcă atunci când te implici cu tot sufletul, chipul capătă alte trăsături și te deschizi cu totul în fața copiilor.

                        Cred că toate acestea vin și din experiența acumulată de-a lungul vieții. Am descoperit doi oameni răbdători, calzi și calmi. Experiența de față mi-a întărit convingerea că omul bun se cunoaște după fapte. Omul bun este rezervat, nu vrea publicitate și se implică în viața comunității pentru că așa vrea el, pentru că încă mai are ceva de dăruit generațiilor tinere. Evident că aceste două exemple nu sunt singulare! Sunt convinsă că există mulți oameni buni în orașul acesta și tare mi-ar plăcea să-i cunosc! Exemplul lor ne poate face și pe noi mai buni, mai deschiși către comunitate, către oameni în general. Trăim fiecare zi contracronometru și parcă nu mai avem timp pentru noi.

                        Uităm de ceea ce ne leagă de serviciu, de prieteni, de familie, de tot ce ne poate face mai buni. Suntem mereu încruntați, răzbunători, dornici de afirmare. Toate acestea vin însă dintr-o serie de frustrări. Și ca să scăpam de ele, cel mai bun remediu sunt oamenii faptelor bune!

                        Cum vor fi cheltuiți banii județului

                          Bugetul județului Bacău pentru acest an a fost fundamentat plecând de la obiectivele care trebuie atinse în 2018 și în perioada 2019-2021. Concret, președintele Consiliului Județean (CJ), Sorin Brașoveanu, și echipa sa au avut în vedere stimularea și consolidarea creșterii economice, alocarea de sume pentru susținerea investițiilor semnificative în infrastructură și servicii, care duc la îmbunătățirea calității vieții și la formarea de capital fix, susținerea mediului de afaceri și stimularea investițiilor în sectoarele cu valoare adăugată, măsurile de securitate socială pentru băcăuanii vulnerabili, creșterea transparenței și eficientizarea cheltuielor publice.

                          „Bugetul de venituri și cheltuieli cuprinde resursele financiare care să asigure funcționarea aparatului propriu și a celor 21 de instituții subordonate, finanțarea cu prioritate a proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile, precum și a celor finanțate din surse proprii, cuprinderea în programul de investiții publice a obiectivelor noi pentru care sunt asigurate surse de finanțare prin proiectul de buget multianual”, arată Sorin Brașoveanu, președintele CJ. Bugetul pentru 2018 stabilește venituri în valoare de 479.998.000 de lei, cheltuieli de 517.165.200 lei și un deficit de 37.167.200 de lei. Cheltuielile de funcționare vor fi de 335.045.600 de lei, iar cheltuielile de dezvoltare, de 182.119.600 de lei.

                          De unde vin sumele…

                          Veniturile proprii (61.454.000 lei) vor fi asigurate din impozite pe mijloacele de transport (1.400.000 lei), vărsăminte din profitul regiilor autonome (600.000 de lei), concesiuni și închirieri (230.000 lei), taxe pe autorizații de construcții și urbanism (155.000 lei), tarife pentru utilizarea drumurilor și taxe de licență (315.000 lei), cote din impozitul pe venit (41.475.000 lei), sume pentru echilibrarea bugetelor locale (17.171.000 lei), rambursarea împrumutului pentru înființarea Serviciului public de administrare a deșeurilor (108.000 de lei).

                          La acestea se adaugă o sponsorizare de 5.000 de lei de la Aerostar SA, sumele din TVA pentru drumurile județene și comunale – 12.489.000 lei, sumele din TVA pentru bugetele locale – 102.092.000 de lei și alte sume alocate pentru finanțarea drepturilor persoanelor cu handicap, sistemului de protecția copilului și școlilor speciale. „Secțiunea de Dezvoltare” e alimentată cu 68.920.000 lei din PNDL, subvenții de 1.097.000 lei pentru aparatura și echipamentele medicale, alocate de Ministerul Sănătății, un excedent de 14.523.400 de lei de la „Secțiunea de Funcționare” din 2017, subvenții pentru proiectele derulate de primării – 8.014.000 de lei și „prefinanțări” de la UE în valoare de 52.398.000 de lei.

                          …și unde se duc

                          Bugetul de cheltuieli al „Secțiunii de funcționare” trebuie să asigure banii pentru salarii, materiale, utilități, reparații, medicamentele și întreținerea copiilor și adulților asistați de DGASPC, activități, întreținerea drumurilor, ratele pentru rambursarea împrumuturilor etc. În total, la capitolul „Autorități publice” s-au alocat 29.000.600 de lei, din care 21.800.000 de lei pentru cheltuieli de personal, 6.892.000 de lei pentru bunuri și servicii, 310.000.000, alte cheltuieli.

                          Pentru alte servicii publice a fost rezervată suma de 14.054.000 de lei, „Apărarea”, respectiv Centrul Militar Județean, va primi 305.000 de lei, Serviciul de Protecție Civilă – 386.000 de lei, „Învățământul” – 15.133.000 lei („Corn și lapte”, „Fructe în școli”, școlile speciale), iar capitolul „Cultură, recreere și religie”, 32.771.000 de lei. Cei mai mulți bani vor ajunge la „Transporturi” (Serviciul Public Județean de Drumuri) – 41.635.000 lei și la „Asigurare și asistență socială” – 188.660.000 de lei, din care 95.559.000 de lei vor acoperi drepturile persoanelor cu handicap neinstituționalizate și vor veni de la Guvern.

                          Ținte: drumurile, Spitalul Județean și Aeroportul

                          Sumele alocate „Secțiunii de dezvoltare” vor fi cheltuite pentru susținerea, cu prioritate, a investițiilor noi și a celor în derulare care sunt finanțate din fonduri nerambursabile. Au primit sume mici „Apărarea” (33.000 de lei), Evidența Persoanei (104.000) și „Agricultura” (295.000). Pentru modernizarea „Vivariului” au fost alocați 290.000 de lei, iar a Catedralei „Înălțarea Domnului” – 2.656.100 de lei. Spitalului Județean de Urgență Bacău i s-au repartizat 9.258.000 de lei, din care 1.097.000 sunt asigurați de Ministerul Sănătății, iar 8.161.000 de lei de la bugetul local.

                          La „Transporturi” vor ajunge 141.208.500 lei, din care 73.197.000 de lei pentru cheltuieli de capital, alte 61.912.000 de lei reprezintă proiecte finanțate prin POR, iar 6.099.500 de lei vor fi folosiți pentru modernizarea infrastructurii de transport aerian a Aeroportului Bacău.

                          Serviciul de Ambulanţă Judeţean Bacău a răspuns la peste 76.000 de solicitări

                            Ambulanţele SAJ Bacău au parcurs în total peste 3 milioane de km

                            – diferenţa până la cele 90.438 de apeluri, primite în total în dispecerat, a fost efectuată de SMURD şi de cele trei servicii de ambulanţă private

                            Echipajele de salvare ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Bacău sunt solicitate la maximum, iar de la un an la altul numărul celor au nevoie de intervenţia lor creşte. Salvările care gonesc cu sirenele pornite dintr-o parte în altă a oraşului sau a judeţului pot fi observate zi de zi de fiecare dintre noi cum îşi fac loc prin trafic şi ai impresia că nu stau o clipă. Şi, în majoritatea gărzilor, chiar aşa şi este.

                            „În anul 2017, au fost dispecerizate 90.438 de apeluri, iar din total 76.582 de solicitări au fost efectuate de SAJ Bacău şi 13.856 de solicitări au fost efectuate de SMURD şi de trei servicii private”, a declarat dr. Aura Creţu, managerul SAJ Bacău. Zecile de mii de intervenţii ale ambulanţei s-au făcut cu cele 46 de autosanitare funcţionale, dar dintre acestea aproximativ 65% au un grad foarte mare de uzură, după cum recunoaşte şi conducerea serviciului, rulajul lor fiind între 400.000 şi 1.000.000 de kilometri şi au intrat în dotarea SAJ Bacău în perioada 2001 – 2015.

                            Anul trecut, ambulanţele din parcul auto al serviciului au parcurs în total peste 3 milioane de kilometri. Timpul mediu de răspuns de la momentul alocării echipajului, adică de când echipajul este disponibil, a fost de 8 minute în mediul urban şi 27 de minute în mediul rural, iar timpul mediu de intervenţie a fost de 44 de minute în mediul urban şi 79 de minute în mediul rural.

                            Munceşti mai mult, primeşti mai mult

                            Dar pentru a răspunde tuturor celor care solicită ajutor medical, personalul angajat este nevoit să muncească în plus. Şi asta pentru că, pe măsură ce a crescut volumul de activitate, nu a crescut şi numărul posturilor. La momentul de faţă, toate cele 298 de posturi prevăzute în statul de funcţii sunt ocupate.

                            Vorbim de 13 posturi de medic, 122 de asistent medical, 13 de operator-registrator de urgenţă, 114 de şofer autosanitară sau ambulanţier şi 36 posturi pentru TESA (administrativ), însă personalul operativ ar avea nevoie de o suplimentare de cel puţin 40 la sută pentru a se face faţă volumului actual de muncă, iar angajaţii să nu mai fie nevoiţi să facă ore suplimentare pentru a acoperi toate solicitările, aşa cum se întâmplă în prezent.

                            „Personalul operativ este insuficient pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă la solicitările actuale (deficit de personal de 44%), motiv pentru care au fost acordate 57.861 de ore de continuitate de activitate, adică 13 persoane au fost în tură de gardă în fiecare zi a anului 2017”, a mai spus dr. Creţu. Toate aceste ore sunt plătite suplimentar, iar la final de lună un medic, un asistent sau un ambulanţier pleacă acasă cu un salariu motivant, doar că şi efortul depus este pe măsură.

                            Pentru luna ianuarie 2018, cel mai mare salariu primit de un medic de la Ambulanţă a fost de 11.000 de lei, însă este vorba despre un doctor cu grad profesional maxim şi care a avut multe ore de gardă lucrate. Veniturile celor care participă la intervenţii variază, însă, de la o lună la alta, în funcţie de orele suplimentare adunate.

                            Numărul solicitărilor efectuate de SAJ pe staţii

                            Bacău – 32.540
                            Oneşti – 12.463
                            Moineşti – 8.623
                            Comăneşti – 6.918
                            Buhuşi – 6.180
                            Podu Turcului – 5.019
                            Tg. Ocna – 4.839

                            Din cele 76.582 de solicitări, 9.150 au fost pentru pacienţi copii.
                            Echipajele SAJ au intervenit anul trecut la 910 accidente rutiere şi la 1.410 stopuri cardio-respiratorii, din care în 104 cazuri s-au efectuat manevre de resuscitate în prespital.

                            Restanțele bancare ale băcăuanilor au crescut prima oară în șase luni

                            Restanțele bancare ale băcăuanilor erau, la 31 ianuarie, mai mari cu peste 1,5 milioane de lei față de luna precedentă și au ajuns la aproape 78 de milioane de lei. Populația județului avea, la aceeași dată, credite bancare de peste 3,61 de miliarde de lei, în creștere față de 31 decembrie, dar economii mai mici, de aproape 10,25 de miliarde de – conform raportului făcut public de Banca Națională a României.

                            Economiile băcăuanilor în băncile comerciale au scăzut față de luna precedentă cu peste 100 de milioane de lei. În schimb, volumul creditelor a crescut cu aproape 25 de milioane de lei. Dar, creditele curente sunt doar de 2,07 ori mai mari decât se cifrau în 2008, an de referință în asemenea comparații, fiind cel al declanșării cunoscutei crize economice. Iar băcăuanii s-au împrumutat mai mult în lei, mai puțin în valută.

                            Valoarea creditelor de consum a fost din nou în scădere, așa cum este și valoarea creditelor pentru locuințe.

                            În Regiunea Nord-Est, ponderea restanțelor în total credite acordate băcăuanilor a crescu ușor în luna ianuarie, dar rămâne la cel mai mic nivel din ultimii peste doi ani și cea mai scăzută între celelalte județe ale regiunii, de numai 2,16%, sub nivelul regional de 3,07%.

                            Ponderea cea mai mare o au restanțele înregistrate în județul Neamț (4,99%), dar în volum cele mai mari restanțe rămân cele din județul Iași, de aproape 244 de milioane de lei, însă și volumul creditelor este cel mai mare în Iași, de aproape 8.665 de milioane de lei. Valorile, în volum, pentru județul Bacău sunt ceva mai mici de o treime față de cele din Iași.

                            Foaie verde ca alunul/ cel mai gingaș e românul

                            Răzvan Bibire

                            Iarăși a venit zăpada și iar s-au supărat concetățenii noștri pe drumari pe motiv că nu se trece cu lama din cinci în cinci minute pe stradă, pentru ca băieții care se grăbesc la Mall să poată circulă ca vara. Câte înjurături, câți nervi, câtă supărare! Romanul și-a împușcat logica pentru că nu vrea să înțeleagă un lucru elementar: cu natura nu te joci.

                            Este o pierdere inutilă de timp și de bani să cureți străzile câtă vreme ninsoarea nu a încetat. «Da’ pentru ce plătim noi impozite?!», se trezește să întrebe câte un puști abia ieșit din liceu care, evident, nu plătește un chior la buget.

                            Mai sunt unii care se declara siderati că în secolul acesta încă mai sunt tractoare care deszapezesc străzile prin oraș. Că, vezi, Doamne, poluează fonic! Am ajuns un popor de oameni cu prea mult timp liber, care, neavând ce face, caută nod în papură, mereu nemulțumiți de ceea ce li se întâmplă. Spre suprinderea unora, și în SUA se deszăpezește tot cu tractorul și nu sughița nimeni din acest motiv.

                            Desigur, pe autostrăzi, pe marile artere, sunt mașini speciale. Dar în orășele, se folosesc pluguri trase de tractoare, tractoare cu lamă și camioane și absolut nimeni nu consideră că trebuie cumpărate freze spoite cu aur.

                            Am văzut imagini din Germania cu drumuri acoperite cu zăpadă. Chiar pe autostrăzi, utilajele nu se grăbesc să intervină înainte de oprirea ninsorii. Din două motive: în primul rând, nemții nu aruncă banii în broaște și preferă să treacă o singură dată cu mașinile, nu de câte ori are chef câte un feisbucist și, în al doilea rând, populația a fost educată să stea acasă atunci când este furtună. Când vremea se strică, nu te apuci să te plimbi aiurea pe străzi.

                            Am văzut, tot de la românii din străinătate, cum se face deszăpezirea în Islanda. La fel, doar după ce se termină ninsoarea și fără să se dea cu sare, pentru că nu vor să-și strice asfaltul. Noi, românii, ne-am învățat să ne plângem din orice.

                            Ba că nu ne da, ba că nu primim, ba că nu ni se face. Țipăm pe rețelele sociale că autoritățile nu deszapezesc, dar noi nici nu ne gândim să punem mâna pe o lopată și să dăm la o parte zăpada de pe trotuarul din fața blocului.