În mod surprinzător, problema este tratată cu dezinteres atât de mass-media din România cât și de principalii actori politici. O problema similară, cea a exploatării de la Roșia Montană, a stârnit patimi ani de zile; decizia cu privire la gazele din perimetru Mării Negre pare să nu intereseze societatea românească, mai preocupată să reglementeze problema căsătoriilor homosexuale.
Perimetrele respective sunt concesionate unor companii străine. Până aici nimic rău. Doar că legislația românească prevede valori foarte mici ale redevențelor. S-a încercat remedierea situației printr-o lege care prevedea un impozit de 60% asupra veniturilor operatorilor economici care au rezultat din dereglementarea preţului la gazele naturale, însă actul a fost întors în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis, în iulie 2017.
Senatul a votat scoaterea acestei prevederi din lege la momentul respectiv toate partidele fiind de acord cu această modificare.
Camera Deputaților trebuia să dezbată legea la toamnă dar, surprinzător, proiectul a fost pus pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare care a început ieri.
Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, Partidul Ecologist Român se declară „deosebit de îngrijorat” în legătură cu acest proiect de lege.
„Considerăm că acest proiect de lege, adoptat în unanimitate de Senat, reprezintă o lege antinaţională, care sfidează interesele României prin acordarea investitorilor a unor redevenţe total nesemnificative sub aspect valoric, apoi prin neaplicarea cotei legale pe impozitul pe profit, neaplicarea suprataxelor şi mai ales acordarea unor credite acestor investitori, evidenţiind practicarea de către statul român a unor discriminări grosolane între titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore şi restul categoriilor de investitori din România”, se arată în această scrisoare.
Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat marţi că, personal, nu va susţine niciodată că toate gazele din Marea Neagră să fie vândute doar pe contracte bilaterale în afară ţării, el susţînând că marea miză este ce procent din această producţie se va vinde în mod transparent pe bursă.
Dragnea a spus, în legătură cu proiectul de lege privind perimetrele petroliere offshore, că primele concluzii vor fi trase de Comisia de industrii, precum şi de Comisia de buget-finanţe şi cea de administraţie.
„Aici sunt două obiective care trebuie avute în vedere şi nu este o situaţie foarte simplă. Am văzut păreri pro şi contra şi e firesc să fie astfel de păreri, pentru că e un subiect extrem de important pentru România, strategic. Colegii din comisie caută echilibrul cel mai bun între interesul strategic de a se demara în mod efectiv exploatările de gaze naturale din perimetrele din Marea Neagră din offshore şi dorinţa legitimă a României, pe de o parte, de a avea câştiguri financiare, dar, pe de altă parte, ceea ce nu prea s-a discutat în spaţiul public şi care mi se pare la fel de important sau poate cel mai important – că o parte importantă din producţia de gaze naturale din Marea Neagră să fie folosită pentru reindustrializarea României şi pentru dezvoltarea economică”, a susţinut Liviu Dragnea.
De cealaltă parte, Ludovic Orban, acuză majoritatea parlamentară că tergiversează adoptarea legii privind exploatările offshore.
„Este o atitudine rău voitoare care are că obiectiv tergiversarea adoptării legii privind exploatările offshore. Se ştie foarte bine că în ceea ce priveşte zăcămintele de la Marea Neagră urmează în această vară să se ia o decizie privitoare la începerea exploatării acestor resurse de la Marea Neagră care sunt extrem de importante pentru România, dar în acelaşi timp sunt extrem de importante pentru Europa că o sursă alternativă de gaz care ar putea să reducă dependenţa energetică a Europei de Rusia. În aceste condiţii somăm majoritatea parlamentară să nu mai tragă de timp şi să ne permită adoptarea cât mai rapidă a legii privind exploatările offshore”, a spus Orban, luni.
Vecinii noștri maghiari fac, la rândul lor presiuni pentru adoptarea acestei legi.
Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei, a afirmat că aprovizionarea cu energie a Europei Centrale este o problemă de securitate, susţinând că este necesară menţinerea presiunilor asupra României pentru ca ţara noastră să înceapă extracţia de gaze naturale din Marea Neagră. Oficialul ungar a făcut aceste afirmaţii cu ocazia unei vizite la Washington. Szijjarto a mai declarat că este nevoie de sporirea presiunilor internaţionale la adresa ţărilor din regiune care îşi încalcă angajamentele privind reversibilitatea fluxurilor de gaze prin interconectare, dând România şi Croaţia drept exemple în acest sens, potrivit MTI.
Declarația a determinat doar o reacție diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe de la București: „Ministerul Afacerilor Externe consideră că vehicularea unor informaţii incorecte în ce priveşte România vine în contradicţie cu spiritul Parteneriatului strategic încheiat între România şi Ungaria şi al relaţiilor bilaterale de cooperare, respect şi încredere reciprocă fireşti dintre două state europene, membre UE şi NATO”, se precizează în comunicatul de presă al MAE.
Nici Statele Unite nu sunt dezinteresate de problema gazelor de la Marea Neagră. Departamentul de Stat american precizează că gazele naturale din zona românească a Mării Negre reprezintă o sursă promiţătoare de energie, dar încă neexploatată, care ar consolida pieţele şi securitatea energetică din regiune, menţionând că SUA urmăresc cu interes evoluţiile privind această situaţie.
