Cu câteva zile în urmă, Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău a început distribuirea primei serii de bilete la tratament balnear din acest an. Pentru această serie, pensionarilor și asiguraților în sistemul public de pensii din județ le-au fost rezervate numai 64 bilete. Acestea sunt doar în stațiunile unde baza de tratament aparține Casei Naționale de Pensii Publice, respectiv Amara, Bizușa, Covasna, Lacu Sărat, 1 Mai, Nicolina, Pucioasa și Sarata Monteoru.

Toate cele 64 bilete sunt disponibilie, astfel că vor fi acordate pe principiul ”Primul venit, primul servit”, evident, în baza recomandării de la medicul de familie ori de la cel de specialitate, pentru tratamentul balnear care va fi urmat, cărții/buletinului de identitate și a cuponului de pensie. Sejurul (data de plecare în stațiune) începe, vineri, 7 martie. Criteriile de repartizare a biletelor au rămas aceleași ca în anii anteriori, dar, deocamdată, modalitatea de plată s-a schimbat.

Astfel, beneficiarii vor achita contribuția pentru un bilet prin virarea banilor respectivi în contul RO78TREZ06122330311XXXXX, Cod fiscal 13595326. Pe ordinul de plată în contul amintit se vor completa următoarele: Casa Județeană de Pensii Bacău, la beneficiar, codul fiscal menționat mai sus, numele, prenumele și CNP-ul persoanei căreia i s-a repartizat biletul. Așadar, beneficiarii nu se vor mai prezenta la casieria CJP Bacău, pentru a achita biletul, ci vor vira suma de bani în contul și cu datele precizate anterior.

Conducerea CJP Bacău a fost nevoită să ia această măsură, deoarece funcționarele (2) de la casieria unității s-au pensionat, iar cele două posturi vacantate astfel au fost blocate automat, conform legii.

Conducerea CJP Bacău a început demersurile pentru a obține deblocarea celor două posturi, dat fiind faptul că sunt unice, dar până va veni decizia ”de sus” va mai dura. În acest context mai trebuie să spunem că deficitul de personal la nivelul Casei de Pensii este destul de serios. Din cele 85 posturi din organigrama instituției, mai sunt vacante încă 10. Numai la ”Evaluarea și recalcularea pensiilor”, sector unde personalul este angajat temporar, dar extrem de important pentru mult timp de acum încolo, 3 posturi sunt vacante.

Evoluția pieței imobiliare din județul Bacău în 2024 reflectă o tendință mixtă: în timp ce numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale a înregistrat o scădere, numărul de locuințe aferente acestor autorizații a crescut.

La 48 de ani de la cutremurul devastator din 1977, importanța asigurării locuinței împotriva dezastrelor naturale este mai evidentă ca niciodată. Polița de asigurare împotriva dezastrelor (PAD) este o obligație legală pentru toți proprietarii de locuințe din România și oferă protecție financiară împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor. Dar cât de bine sunt protejați asigurații și cum pot obține despăgubirile cuvenite?

Ce acoperă polița PAD?

Potrivit Legii 260/2008, polița PAD este obligatorie pentru toate locuințele din România și oferă despăgubiri până la:

• 100.000 lei pentru locuințele de tip A (construcții cu structură din beton, metal, cărămidă arsă);
• 50.000 lei pentru locuințele de tip B (construcții din cărămidă nearsă sau alte materiale netratate).

Costul anual al poliței este modic:

• 130 lei pentru locuințele tip A;
• 50 lei pentru locuințele tip B.

Această asigurare este emisă pe 12 luni, dar din 2023 poate fi prelungită pe perioade mai mari, multiplu de 12 luni.

Cum se obține despăgubirea în caz de dezastru natural?

Pentru a primi despăgubirea, asiguratul trebuie să urmeze o serie de pași esențiali, care variază în funcție de tipul de dezastru:

1. Cutremur

• Notificarea companiei de asigurare – trebuie făcută în cel mult 60 de zile de la producerea evenimentului.
• Evaluarea pagubelor – un expert desemnat de asigurator va inspecta locuința pentru a determina valoarea despăgubirii.
• Plata despăgubirii – dacă toate documentele sunt în regulă, plata se face în termenul stabilit prin contract.

2. Inundație sau alunecare de teren

• Contactarea autorităților locale – Inspectoratul pentru Situații de Urgență sau primăria trebuie să declare zona calamitată.
• Obținerea unui proces-verbal de la autorități, care să confirme producerea dezastrului.
• Depunerea cererii la asigurator – trebuie realizată în maximum 60 de zile.

3. Ce documente sunt necesare?

Pentru a beneficia de despăgubire, asiguratul trebuie să prezinte:

• Documente oficiale care atestă producerea dezastrului;
• Actul de identitate (copie);
• Actele de proprietate ale locuinței (contract de vânzare-cumpărare, certificat de moștenitor etc.).

Dacă proprietarul locuinței afectate beneficiază de ajutor social, cererea de despăgubire trebuie adresată direct către PAID (Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale).

Unde se poate încheia o poliță PAD?

Polițele PAD pot fi contractate online, pe site-ul PAID, prin intermediul asigurătorilor parteneri sau al brokerilor de asigurare. De asemenea, din 2023, acestea pot fi încheiate și pe platforma ghișeul.ro, facilitând accesul rapid la asigurare.

Concluzie

Deși mulți proprietari consideră că o poliță PAD este doar o obligație impusă de lege, realitatea este că această asigurare poate reprezenta o salvare financiară în cazul unui dezastru natural. Cutremurele, inundațiile și alunecările de teren sunt riscuri reale, iar un minim efort financiar de 50-130 de lei pe an poate face diferența între o pierdere totală și posibilitatea de a reconstrui, scrie avocatnet.ro.

Pentru a evita problemele la obținerea despăgubirilor, este esențial ca proprietarii să respecte pașii necesari și să fie conștienți de obligațiile și drepturile lor conform Legii 260/2008.

Indiferent de regiunea în care locuiești, asigură-te că ai o poliță PAD valabilă – este o protecție accesibilă pentru un risc care nu poate fi ignorat.

Scene șocante în Onești! Un bărbat de 42 de ani a făcut prăpăd într-o societate comercială din oraș, iar acum își petrece zilele în arest!

Aproximativ 10.000 de detectoare de fum și monoxid de carbon vor fi distribuite gratuit într-un număr de 20 de județe, inclusiv Bacău, într-un efort de a preveni tragedii cauzate de incendii sau acumulări de gaze toxice. Aceste dispozitive vor fi montate cu sprijinul inspectoratelor pentru situații de urgență, iar beneficiarii vor fi familii din comunități vulnerabile sau expuse unor riscuri sporite.

Consiliul Județean Bacău a aprobat, cu unanimitate de voturi, indicatorii tehnico-economici pentru asocierea cu Municipiul Onești în vederea realizării proiectului de investiții „Modernizare Calea Adjudului”. Decizia a fost luată în ultima ședință ordinară a consiliului, subliniind angajamentul autorităților pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere și sporirea siguranței circulației pe drumurile publice.

Proiectul este finanțat prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” și are o valoare totală de peste 39 de milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 7 milioane de lei reprezintă cofinanțarea proprie a beneficiarului, susținută în proporție de 90% de Consiliul Județean Bacău.

Calea Adjudului (DN 11A) reprezintă o arteră rutieră esențială, asigurând legătura municipiului Onești cu sudul țării și cu localitățile din județul Bacău, dar și conectivitatea cu drumurile naționale care duc spre județele Brașov și Covasna.

„Modernizarea infrastructurii rutiere este o prioritate constantă pe agenda Consiliului Județean Bacău. Ne respectăm angajamentele față de cetățenii municipiului Onești și de reprezentanții autorității locale, susținând financiar acest proiect important”, a declarat Cristina Breahnă-Pravăț, președinte al CJ Bacău.

Investiția va contribui semnificativ la dezvoltarea locală, facilitând un trafic mai sigur și mai fluent pentru locuitorii și transportatorii care tranzitează zona.

Normele profesorilor care predau discipline de cultură generală și tehnice în licee se vor reduce semnificativ în următorii ani, punând în pericol mii de locuri de muncă în învățământ. Un semnal de alarmă a fost tras de Constantin Ciofu, directorul Liceului Tehnologic „Grigore Antipa” din Bacău, în cadrul dezbaterii publice organizate de Ministerul Educației pe tema noilor planuri-cadru pentru liceu, desfășurată la Iași la finele lunii trecute.

Mii de profesori riscă să își piardă locurile de muncă

În urma unei analize a impactului acestor modificări, directorul liceului băcăuan a constatat că, în instituția pe care o conduce, 6,09 norme de la disciplinele de cultură generală vor dispărea în următorii patru ani. La disciplinele tehnice, se estimează o reducere de 3,72 norme, în timp ce posturile pentru instructorii de practică vor crește cu 4,59 norme.

„Dacă acest 6,09 la 56 de norme, cât am în școală, reprezintă aproape 11%, dacă facem la nivel național acest procent, ajungem la o cifră foarte mare de norme care se reduc. Cred că peste 5.000 de norme vor dispărea de la cultură generală”, a declarat Constantin Ciofu, citat de Edupedu.ro.

Conform acestuia, modificările vor forța profesorii să părăsească sistemul sau să se recalifice în alte domenii, proces care ar putea compromite calitatea educației. „Una este să facă reconversie profesorul de matematică pe TIC sau informatică, alta este să facă reconversie pe alimentație publică sau pe mecanică. Pot să o facă, vor să rămână în sistem, dar calitatea care va fi?”

Elevii fug de liceele tehnologice

Directorul Ciofu a adus în discuție și problema repartizării computerizate, despre care susține că nu încurajează elevii să aleagă liceele tehnologice. „Copiii care învață în aceste licee nu vin pentru că își doresc liceele astea. Vin pentru că această repartizare computerizată are deficiențe. Elevii sunt influențați negativ de părinți, colegi și chiar de unii profesori, care privesc cu superioritate învățământul tehnologic.”

În acest context, școlile tehnologice ajung să fie slab populate, iar cadrele didactice sunt nevoite să promoveze pe cont propriu oferta educațională. „Ca să putem face cifra de școlarizare, merge fiecare profesor cu mașina proprie, pe propria cheltuială, să promoveze oferta de școlarizare. De ce trebuie să facă profesorul lucrul ăsta?”, s-a întrebat retoric directorul liceului băcăuan.

Propunere: buget special pentru atelierele școlare

O soluție propusă de Constantin Ciofu este alocarea unui buget național pentru achiziția de materii prime necesare atelierelor de practică. În prezent, susține acesta, dotările sunt precare, iar materialele sunt cumpărate din donațiile profesorilor și ale părinților.

Totodată, el propune ca stagiile de practică pentru elevii de clasa a IX-a să se desfășoare în atelierele școlare, acolo unde există personal calificat și infrastructura necesară. „Lipsa de disciplină face ca unii agenți economici să nu fie interesați de acești copii. Trebuie să avem grijă de ei, să-i educăm și să-i formăm în cadrul școlilor, nu să-i lăsăm de izbeliște.”

Fără răspuns din partea autorităților

În ciuda multiplelor probleme ridicate în cadrul dezbaterii de la Iași, reprezentanții Ministerului Educației nu au oferit niciun răspuns oficial la preocupările exprimate de directorul Liceului Tehnologic „Grigore Antipa” din Bacău.

Situația liceelor tehnologice și impactul noilor planuri-cadru rămân subiecte de maximă importanță pentru viitorul educației din România. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor lua măsuri concrete pentru a preveni pierderi masive de locuri de muncă și degradarea învățământului tehnologic.

4 martie 1977 nu a fost o glumă. La ora 21:22, România a fost zguduită de cel mai devastator cutremur din istoria sa recentă. Cu o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter, seismul a durat 55 de secunde, dar urmările sale au schimbat destine pentru totdeauna.

În întreaga țară, 1.578 de persoane și-au pierdut viața, dintre care 1.424 doar în București. Peste 11.300 de oameni au fost răniți, iar aproximativ 35.000 de locuințe au fost distruse. Unda de șoc s-a resimțit puternic în Balcani, până la Moscova, iar în Bacău, deși nu au existat victime, clădirile de pe străzile Nicolae Bălcescu și Mărășești au fost grav afectate, unele fiind ulterior demolate. Acoperișul Universității din Bacău s-a prăbușit aproape în întregime.

Dar ceea ce a definit cu adevărat acest moment tragic nu a fost doar durerea, ci și solidaritatea uriașă care a urmat. O țară întreagă s-a mobilizat, iar Bacăul a fost un exemplu de umanitate și devotament.

Mobilizarea comunității

În orele și zilele de după cutremur, oamenii au uitat de sine pentru a-și ajuta semenii. La Combinatul de Celuloză și Hârtie „Letea” Bacău, muncitorii au decis să contribuie cu peste 1.400.000 de lei pentru ajutorarea sinistraților. Producția a fost reorganizată, astfel încât să se asigure materiale esențiale pentru reconstrucție.

Întreg colectivul Teatrului Dramatic „Bacovia” a susținut spectacole speciale, ale căror încasări au fost donate în „Contul 1977”. La fel au procedat și artiștii plastici băcăuani, organizând expoziții cu vânzare pentru a aduna fonduri.

Filarmonica din Bacău a susținut concerte, iar cadrele militare și familiile lor au strâns peste 741.000 de lei pentru sprijinirea celor rămași fără adăpost.

Un spirit de întrajutorare unic

Profesorii și elevii din Bacău s-au mobilizat rapid. Cadrele didactice au donat echivalentul unei zile de salariu pentru zece luni consecutive, iar tinerii au organizat acțiuni caritabile, contribuind cu economiile lor la fondul destinat reconstrucției.

Pionierii și „Șoimii patriei” au strâns bani din spectacole și muncă patriotică, demonstrând că solidaritatea nu cunoaște vârstă.

În ciuda regimului politic rigid al vremii, în acele zile, granițele ideologice s-au estompat, iar ceea ce a rămas a fost un popor unit, determinat să-și reconstruiască țara.

Omul simplu, muncitorul, artistul, profesorul, militarul – fiecare a contribuit cum a putut.

Amintirea care ne leagă

Astăzi, la aproape jumătate de secol de la acea tragedie, rămâne o lecție de umanitate și sacrificiu. În municipiul Bacău există încă 94 de imobile cu structura de rezistență șubrezită de cutremurele din ’77, ’86 și ’90, o amintire a fragilității noastre în fața naturii.

Dar mai presus de orice, există amintirea unei solidarități care a unit oameni și comunități, a unei forțe interioare care ne-a făcut să mergem mai departe.

Omul la nevoie se cunoaște – iar în 1977, băcăuanii și românii din întreaga țară au dovedit că omenia poate clădi chiar și peste ruine.

Din presa vremii

Lecţii de patriotism

M-au impresionat vorbele unei supravieţuitoare de după o captivitate de 187 de ore şi 40 de minute. Şi poate nu întîmplător supravieţuitoarea este o profesoară. Profesoara Elena Enache — cunoscută acum în ţară şi dincolo de hotarele ţării — a supravieţuit cataclismului datorită şi extraordinarei sale încrederi în oameni. Şi oamenii, însufleţiţi de exemplul unui OM între oameni, oamenii în care a crezut au salvat-o de sub ruine. Au redat-o vieţii şi oamenilor. Au redat-o copiilor de la şcoala unde preda.

„Ce-mi fac copiii mei ?” — întreba ea la puţin timp după ce fusese salvată. Copiii ei, de fapt copiii ţării, au învăţat din istoria mai veche sau mai nouă a acestui popor mult încercat, dar întotdeauna învingător, au învăţat din lecţia de omenie şi solidaritate a primului cetăţean al patriei, preşedintele Nicolae Ceauşescu.

…La Şcoala generală nr. 10 din Bacău. Cutremurula produs şi aici unele mici avarii, dar copiii s-au mobilizat şi au participat, sîmbătă 5 martie chiar, la acţiunea de refacere. Imediat, însă, s-au gîndit la cei ce au avut mai mult de suferit. S-a propus strîngerea unei sume care să fie depusă în „contul omeniei”. Am încercat să aflu cine a avut iniţiativa. Directoarea şcolii, profesoara Ana Filioreanu, era descumpănită. Să-mi spună că totul a pornit de la Ramona Şchiopu şi colegii ei dintr-a Vil-a A ?

Dar nu cumva ar nedreptăţi pe pionierii de la a Vl-a B şi, mai ales, pe micuţa, dar inimoasa Luana Grigoraş ? Ea a ieşit în faţa clasei şi i-a ambiţionat pe toţi să nu rămînă în urma celor mari, de care auzise pe la radio. Iar a doua zi s-au şi adunat 500 de lei, din micile lor economii. — Acesta-i doar începutul, — adaugă prof. Filioreanu. Fiindcă toate detaşamentele sau grupele de „şoimi” au hotărît să pregătească o serbare, fondurile realizate fiind destinate aceluiaşi „cont al omeniei”.

In urmă cu vreo şapte ani eram martorul unei minunate dovezi de solidaritate a elevelor Liceului „V. Alecsandri” din Bacău. Colectaseră tot felul de obiecte de îmbrăcăminte, cele mai multe de mina lor lucrate, pentru cei ce suferiseră vitregia inundaţiilor. Gestul spontan de atunci s-a repetat şi acum. Elevele şi elevii liceului, printre care şi campioanele olimpice Gabriela Truşcă şi Georgeta Gabor, pregătesc o serbare sportivă de amploare. O parte din fondurile obţinute se va adăuga contribuţiei băneşti a uteciştilor şcolii depuse în „contul omeniei”.

Profesoara Valeria Prodan, directoarea liceului, îi cunoaşte bine pe copiii ei, fetele şi băieţii, elevi ai acestei şcoli de tradiţie. Este convinsă că acţiunile lor de solidaritate nu se vor opri aici. Studenţii Institutului pedagogic din Bacăuvor preda ei înşişi generaţiilor viitoare lecţia omeniei.

O lecţie pe care au învăţat-o şi o ştiu. Dovada ? O parte din bursele lor au format suma de 40.000 lei depusă în contul ajutorării sinistraţilor. In plus, sumele realizate la spectacolele ce le vor da pe scenele căminelor culturale din Sascut, din Podu Turcului şi din Tescani vor avea acelaşi destinatar. …Lecţie de omenie, solidaritate şi patriotism. O lecţie ce se învaţă cu sufletul şi cu inima. Şi cu fapta.

Constantin LUPU

Cuvînt de ordine, două milioane .

Luni, 14 martie, la orele dimineţii, mă aflu în biroul şefului contabil Cristea Costache, secretar adjunct cu probleme organizatorice al comitetului de partid de la fabrica „23 august din Bacău. Se primise, încă de sîmbătă sau duminică, sarcina ca în cel mai scurt timp, de aici, din secţia amintită, să plece spre Capitală un milion de cărămizi, iar spre Ploieşti, Buzău, Tîrgovişte… un alt milion. Aşadar, două milioane, în cel mai scurt timp… —

Ce posibilităţi aveţi de îndeplinire a acestor sarcini ? Oamenii de acolo, de unde cutremurula lovit mai greu, aşteaptă cu înfrigurare cărămizile de la Bacău. Înţeleg, din discuţie, că pe rampa secţiei se află, deja, datorită strădaniei oamenilor, 1.700.000 cărămizi, şi că problema nr. 1 este, acum, organizarea încărcatului.

Sunt repartizaţi, în plus, trei oameni de la secţia mixtă, trei de la garaj, doi de la secţia metalurgică. In total, cu cei de pe platformă, 22 de oameni la încărcat, organizaţi în echipe… …După o oră, pe „pista“ de încărcare. Sunt venite trei transcontainere, alte două au plecat deja, spre destinaţie.

E destul de răcoare, cerne ceva ca o ploaie rece, cei de la încărcat muncesc în continuare, sus, pe platforma cu cărămizi doi reprezentanţi ai „cefereului” sunt convinşi că vor face faţă cu brio ritmului încărcării, ba, mai mult, cer — pe bună dreptate — ca echipele să lucreze în trei schimburi.

Şeful secţiei, Constantin Hărăbor, şi secretarul de partid, Vasile Urdă, promit că vor lua toate măsurile pentru ca în maximum 10—14 zile cele două milioane să fie expediate. In secţie lucrul se desfăşoară cu intensitate. Cu o zi înainte, adică duminică, se realizaseră, în plus, 10.000 cărămizi.

La linia de presare fac cunoştiinţă, între alţii, cu muncitorul comunist Dumitru Păduraru. Îmi spun că, de fapt, locul său de muncă e „ceva mai încolo, la uscătorii”, dar că nu-şi permite timp pentru o ţigară. In cuptorul circular procesul tehnologic cunoaşte un flux continuu, fără întrerupere.

Pentru buna desfăşurare a muncii au fost luate numeroase măsuri. „Intre altele — îmi spune Cristea Costache — ni s-au aprobat, în plus, 150 de tone rumeguş de la U.F.E.T. Gheorghe Gheorghiu-Dej, combustibil foarte preţios pentru noi. Il aducem cu mijloacele proprii, cu maşinile cu care transportăm la Oneşti făină…”.

Şi, tot din rîndul măsurilor luate în aceste zile pentru buna desfăşurare a muncii, la nivelul secţiei s-a constituit o echipă de întreţinere, sub conducerea comunistului Dumitru Munteanu, muncitor specialist, care intervine cu operativitate pentru eliminarea oricărei deficienţe.

Pînă acum, o asemenea activitate o desfăşura echipa de întreţinere organizată pe întreaga platformă, care, de multe ori, ajungea cu destulă greutate în secţia de cărămizi. Sîmbătă, 12 martie, oamenii au hotărît ca, în acest an, din cele patru zile libere din lună, să lucreze o zi pentru reconstrucţie. Cu acelaşi scop — au hotărît tot ei — vor oferi din concediu, fiecare două zile.

Ce vor însemna, concret, aceste zile ale generozităţii şi spiritului de solidaritate ? Este vorba de circa 200.000 cărămizi care vor fi trimise în plus pentru construirea sau refacerea unor obiective. Se află în aceste acte o profundă omenie. După cum, omenie înseamnă şi alte fapte ale celor de aici. Privesc un tabel cu donatori de sînge „de la cărămidă”. Citesc cîteva nume: Petrică Trăistaru, Anchița Cozma, Gheorghe Căpuşă, Ion Tureatcă…

Din întreaga fabrică „23 August” Bacău, 337 de donatori s-au prezentat în aceste zile, la centrele de recoltare. Pe linia sporirii producţiei, angajamentul fabricii a fost suplimentat, la propunerea comuniştilor, cu 2 milioane eli la producţia globală, cu 2 milioane lei la producţia marfă, cu 4 milioane lei la livrări pentru fondul pieţii, cu 550.000 lei la beneficii.

Eugen VERMAN