duminică, 18 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 3876

VIDEO: Cum se fura dintr-un magazin

    Un magazin din zona de nord a Bacaului a fost spart acum doua nopti. Un tanar a spart geamul si a intrat inauntru, unde a inceput sa incarce intr-un sac pachete cu tigari. Hotul a furat si banii din incasari.

    Magazinul a mai fost spart o data anul trecut iar patronul, Costel Hârţescu (foto), crede ca e vorba de acelasi hot.

    Patronul pagubit a anuntat o recompensa de 5.000 de euro celui care-i va da informatii ce vor duce la identificarea tanarului care i-a jefuit magazinul.

    Maia Morgenstern – recital extraordinar in prima zi a Galei “Star” 2014

    Evenimentul teatral al anului 2014, Galei STAR, debuteaza vineri, 4 aprilie, ora 16, in Sala Mare, cu festivitatea de deschidere, la care participa actori, regizori, oficialitati locale, invitati.

    De la ora 16,30, urmeaza primul recital din concurs, “Iubire persana”, o adaptare scenica scrisa de Diana Mihailopol. Actor Monica Musat, regia Diana Mihailopol. Durata spectacolului este de 50 de minute.

    Ora 18.00, Sala Studio, Recital în concurs: “Copii rai”, de Mihaela Michailov, actor: Katia Pascariu,. Durata spectacol: 55 min.

    Ora 21.00. Recital extraordinar – Maia Morgenstern – “Asta seara: Lola Blau”, Regia: Alexandru Dabija.

    Sâmbata, 5 aprilie. 16.30, Sala Mare: Recital în concurs (cu publicul pe scena) – „Jurnalul fericirii”, dupa Nicolae Steinhardt si alte texte – marturii din închisorile comuniste. Actor: Veronica Papusa, Regie: Eugen Fat. Durata spectacol: 66 min.

    Ora 18.00. Sala Studio, Recital în concurs: „Edith Piaf – femeia care a iubit”. Actor: Irena Boclinca, Regia: Nelly Cozaru.
    21.00 Recital extraordinar: Premiera – “Vârciorova. Carantina”, Teatrul Municipal “Bacovia”. Regia: Alexandru Dabija

    Duminica, 6 aprilie, ora 11.00, Sala Mare, Recital extraordinar: Eric Tutuianu, Cristian George Ioan, Stefan Orheanu.

    16.30, Sala Mare, Recital în concurs

    “Fall”, spectacol de pantomimă şi teatru-dans. Actor: Emanuel Florentin, Regie: Ioana Sfaiter. Durata spectacol:42 min.
    Ora 18.00, Sala Studio, Recital în concurs: “Colateral, Oedip”, de Mihai Ignat. Actor: Cristian Iorga Regie: Laura Moldovan. Durata spectacol: 45 min.
    21.00 Recital extraordinar: Florin Piersic Jr. – “Freak Show”, un spectacol de Florin Piersic Jr.

    Luni, 7 aprilie, 11.00, Sala Studio: Colocviul “Tehnicile monodramei în dramaturgia contemporana”, cu participarea juriului si a nominalizatilor Concursului de Dramaturgie – Monodrama, editia I.
    16.30, Sala Mare, Recital în concurs (cu publicul pe scena) :
    “Poezia visului”, un spectacol de Miriam Raducanu. Actor: Lari Giorgescu.
    Durata spectacolului: 55 min.

    Ora 18.00, Sala Studio. Recital în concurs: „Cinci ore cu Mario”, de Miguel Delibes. Actor: Florina Gleznea, regie: Mariana Camarasan, Durata spectacol: 80 min.

    Ora 21.00. Recital extraordinar: Nick Mancuso (Hollywood – SUA) – “The Death of Socrates”, de Platon, adaptare: Nick Mancuso.

    Marti, 8 aprilie, ora16.00, Sala Mare, Recital în concurs: “Confesiunile unei masti”, dupa romanul lui Yukio Mishima – Spectacolul se joaca în limba româna. Actor: Andrei Mosoi, regie: Inna Sokolova-Gordon, durata spectacol: 80 min.

    Ora 18.00, Sala Mare, Recital în concurs: “Eu, mama si bunica”, adaptare dupa Krzysztof Bizio. Actor: Florina Gazdaru, regie: Firuta Apetrei, durata spectacol: 65 min.

    Orele 19.20 – 20.00 – Festivitatea de premiere.

    21.00. Recital extraordinar: Eliza Noemi Judeu, “Calin (povestea moderna)”, inspirat din “Wunschkonzert”, de Franz Xavier Kroetz, si din “Calin (file de poveste)”, de Mihai Eminescu. Dramaturgie de Hannah Wolf si Horia Suru, regia: Horia Suru.

    Floarea este regina plantelor, ea porunceste, dar si daruieste

    interviu cu Paul Sandru, cultivator de flori din Oituz

    Coltul tinerelor talente / Horia Alexoae, peste fileu si peste…ani

    Când lasa mingea din mâna, apuca pixul. Si invers. Horia Alexoae (nume si prenume neoase românesti, dar fizionomie de danez) face sport cu aceeasi pasiune cu care scrie despre sport. Stie ca la un moment dat, viata il va constrânge sa aleaga intre o cariera sportiva si una jurnalistica, insa nu face mare caz.

    Mai degraba isi face planuri: „In mod cert, voi opta pentru Facultatea de Jurnalism din Bucuresti si, daca timpul imi va permite, voi continua sa joc volei. Macar la nivel de hobby”.

    Horia spune volei, pentru ca voleiul i-a adus cele mai mari satisfactii: la inceputuri, locul patru pe tara cu echipa de sperante a CSS Bacau si calificarea, anul acesta, la turneul final al Campionatului National de juniori 1 cu aceeasi CSS Bacau.

    Horia spune, deci, volei, dar pe agenda sa, fotbalul, baschetul, handbalul sau tenisul de masa sunt si ele scrise cu majuscule. Doar nu intâmplator a participat in 2014 la Olimpiada Nationala a Sportului Scolar cu echipa Colegiului National Ferdinand I si la volei, si la baschet, si la handbal, si la tenis de masa!

    Si daca tot am amintit de scoala, sa notam ca elevul Alexoae Horia este cel care deschide, prin voia alfabetului, catalogul clasei a XI-a B. O are ca diriginte pe doamna profesoara Florina Opincariu, iar materia preferata este istoria; stie domnul profesor Adrian Horodnic de ce!

    Ceea ce mai trebuie sa stim noi este ca Horia conduce Departamentul Sport al Colegiului National „Ferdinand I”, ca isi exerseaza mâna de viitor jurnalist sportiv cu acte in regula semnând constant pe liga2.prosport si ca inima sa de suporter este impartita intre Steaua si Liverpool. De urmarit si, mai ales, de citit o viitoare cronica de Champions League Liverpool -Steaua, scrisa (cu inima indoita, dar cu pixul vertical), chiar pe „Anfield” de reporterul special… Horia Alexoae!

    Fotbal, Liga a II-a: Play-off sau valeleu!

    Unirea Târlungeni – Sport Club Bacau (sâmbata, ora 11.00)

    O sansa a ratat-o! Nu mai departe de acum o saptamâna si nicaieri altundeva decât pe propriul teren: doar 1-1 cu Gloria Buzau. Sâmbata, Sport Club isi joaca inca o sansa importanta pentru acederea in play-off. Posibil, cea din urma! De asta data, in deplasare, impotriva unei alte contracandidate la ocuparea locului 6, ultimul care duce in play-off, Unirea Târlungeni. Spre deosebire de bacauani, care inca plâng dupa punctele irosite cu Buzaul, Târlungeniul se prezinta la acest mini-baraj cu moralul la cote inalte gratie victoriei de runda trecuta, de la Slobozia.

    „O mare surpriza”, a etichetat-o antrenorul SC-ului, Viorel Tanase, care a dat-o, mai nou, pe declaratii cu accente macho: „Daca suntem barbati adevarati, trebuie sa ne recupram punctele la Târlungeni. Obiectivul e perfect realizabil”. La Târlungeni, Tase conteaza nu numai pe barbatia jucatorilor sai, ci si pe efectivul complet. Spre deosebire de gazdele de la Unirea, care ii au incerti pe Pastor, Vlasceanu si Antoche. „Sa vedem ce surprize vom pregati pentru sâmbata. Trebuie sa gasesc solutii pentru primul 11. Cu putina sansa, putem ajunge in play-off. Eu sper sa fim surpriza placuta a campionatului dupa meciul cu Clinceniul din ultima etapa a sezonului regulat”, a declarat, pentru Liga 2, antrenorul gazdelor de sâmbata, Laszlo Balint.

    Asadar, jocul de la Târlungeni se anunta unul de care pe care. Sau „careu” pe „careu”. Numai sa nu iasa remiza si sa le taie Gloria Buzau cu atuul!

    Programul complet al etapei a 24-a (sâmbata, ora 11.00): Rapid CFR Suceava – Farul Constanta, Dunarea Galati – CSMS Iasi, ACS Berceni – FC Clinceni, Gloria Buzau- FC Braila, Unirea Târlungeni – SC Bacau. Unirea Slobozia si Rapid Bucuresti stau.

    Clasamentul Seriei I
    1 CSMS Iasi 19 13 1 5 38-15 40p.
    2 Rapid Bucuresti 20 11 5 4 29-17 39p.
    3 Unirea Slobozia 21 11 5 5 30-23 38p.
    4 FC Clinceni 19 9 6 4 34-22 33p.
    5 ACS Berceni 19 9 6 4 29-19 33p.
    6 Sport Club Bacau 19 7 4 8 26-27 25p.
    7 Gloria Buzau 19 5 8 6 23-21 23p.
    8 Unirea Târlungeni 19 6 5 8 14-18 23p.
    9 CF Braila 19 5 4 10 22-32 19p.
    10 Farul Constanta 19 4 6 9 12-28 18p.
    11 Rapid Suceava 20 3 7 10 18-37 12p.
    12 Dunarea Galati 19 2 5 12 20-33 11p.

    Bai, tipule!

      O formula de interpelare la inceput sfatoasa, apoi imperativa, apoi sarcastica.

      Dupa? Doar condescendenta. Parca iti spune: unde nu e…?! Nici…! Ce mai conteaza restul. Asa il recunosti, fara sa ii rostesti numele, pe Eugen Verman.

      In limbaj neaos exista expresia “negru de suparare”. Ne-am intâlnit prin spatele pietii din centru. Un areal din care s-a inspirat si in care locuieste. A scris povesti cu zbateri stranii, plângeri ale precupetelor bagate in seama, cu epilog aproape niciodata fericit. Au aparut in ziar, in volume de proza scurta, nuvele.

      Vorbeam despre pescuit cu un amic. Trece pe lânga noi. Bucuros de revedere, il intreb daca a mai fost la peste. Nu ma mai ia cu ”bai tipule, Bascalie”, asa ma “alinta” când mai faceam o boacana si râdeam a paguba, ca si ziaristica asta e pe zi ce trece o “Marie cu alta palarie”, devine mai mult electornica. “Stii ca mi-a murit sotia? Am ramas vaduv. Plâng in fiecare zi”. Inghit in sec. “Bai!” Mi se adreseaza cu blândete.

      FOTO 3

      “Voi, generatia asta, ati mai divortat, v-ati recasatorit… si de mai multe ori. Eu am trait cu femeia asta o viata, am intemeiat o familie, suntem o familie. Ne-am cunoscut inainte de a te fi nascut tu, in cincizeci si opt.” Las puncte-puncte pentru cele doua minute de imbarbatare.

      Un deces presupune pâna la urma o impacare cu soarta, pentru cei care ramân. Sta in logica vietii. Cei care cred au o speranta a mântuirii… pentru cei care s-au dus.
      Trec iar la peste. Mi s-a pus pata. Vreau sa-i abat gândurile asa ca ma invit la el acasa. Stabilim o zi si o ora convenabila. Bine… ora s-a schimbat intre timp.

      Sentimentul de invingator

      Sun inainte sa ma asigur. “Vino, ca eu acum vopsesc balconul.” E deja pregatit. Albume cu fotografii, carti. Imi arata doua foi pe care si-a notat cu o noapte in urma câteva amintiri. Vine lânga mine si, subliniind cu degetul, citeste câteva pasaje cu intonatie. Ii descifrez usor scrisul. Privirea absoarbe repede textul pâna in josul paginii. Se prinde ca ma concentrez pe doua fronturi.

      “Vad, ai in cap ceva. Scrii cum vrei tu! Pai asta e deosebirea. O albina, inainte de a-si construi stupul, nu are nimic in cap. Un om, inainte de a-si face o casa are in minte casa. Cine? Marx a spus-o, nu? Pacat ca nu mai citeste nimeni acum Capitalul. Ne lucreaza astia ca pe prosti. Parca suntem o natie blestemata.” As fi vrut sa-l contrazic. Hai sa vorbim despre pescuit.

      f7

      “Sunt nascut pe malul Bistritei, in mahalaua Precista, la Piatra Neamt. Stii cum se spune, de mic intâi arunci cu pietre in apa, apoi cu undita. Asa mi s-a intâmplat mie. Desi, cu undita am invatat de la tata, Dumnezeu sa-l odihneasca. Era electrician. Mergeam in timpul lui liber, intre doua bauturi zdravene, asa era in vremurile alea, prin patruzeci si cinci, dupa razboi.

      Atunci Bistrita era normala, fara lacurile de acumulare, fara dig, de-o salbaticie fantastica si limpede, de beai apa cu causul palmelor direct din ea. Erau pesti de toate felurile, dar nu mari. Si lostrite, dar mai la deal, spre Tarcau. Când prindea unul o lostrita se auzea in toata mahalaua. «Ba…! Ion a lui Gheorge Ababei a capturat una». Mergeam toti s-o vedem. Era mare, imensa. Pescuitul iti da satisfactii foarte mari, simtiri aparte. Dincolo de faptul ca traiesti in natura, ai bucuria invingatorului. Senzatia ca ai obtinut o victorie, si tu prinzi un pestisor amarât.

      Fratii pescari

      “Noi prindeam beldite, boistean, porcusori. Si ce unelte aveam! Un bold indoit, par de cal in loc de struna. Traia in zona un frate al bunicii mele, Ermil Secara, erou din primul razboi mondial.

      Lucra la Camera Agricola si conducea o sareta cu doi cai. Nu ne dadea voie. Ne duceam si furam din coada calului când se ducea sa manânce. Taiam cu cutitul câte un smoc de par, ca n-aveam foarfeca, si legam cârligul.

      df6

      Varga de pescuit era din corn, sa fie flexibila. Eram trei frati. Bine, am avut si o sora, Lenuta, dar nu a vrut sa stea lânga noi. Eu eram cel mai mare. Urma Didi, care locuieste la Onesti, e pescar si acuma, si Culai, ingropat acum zece ani la Bisericani.

      El iubea pescuitul. Ii placea sa mearga noaptea la pescuit, singur singurel, cu luna si stelele deasupra capului. Când avea sapte sau opt ani l-a scos Didi de par din apa. A sarit ca noi, de pe pluta, dar nu stia sa inoate. L-a tras exact când sforul il baga sub busteni. Câti nu s-au inecat asa! L-am prins amândoi de picioare si l-am tinut cu capul in jos. Apucase sa bea câteva gâturi zdravene.

      Când si-a revenit l-am luat la scatoalce si injuraturi. Tin minte c-am prins si peste mai mare, lânga pod la Celuloza. Venise Bistrita umflata, involburata. Intra prin curtile oamenilor. Bai, Nelu! Am prins la rând un clean si o mreana, de toata gasca noastra, Didi, Petrica, Culai, a cazut in genunchi. Se uitau la mine… ca la un sfânt. Am avut un noroc! Era pe timpul foametei. Anii aia grei. Abia ne astepta mama acasa, sa puna ce prindeam in oleaca de undelemn, sa ne dea de mâncare.”

      Crap de Harington

      Anii au trecut. Nascut pe data de treisprezece decembrie, cifra nu i-a purtat ghinion. Dupa liceu, având inclinatie la scris, lucreaza o perioada scurta la ziarul din Onesti. Vine la “Steagul Rosu”, singurul cotidian al regiunii Bacau.

      Urmeaza la zi cursurile Facultatii de Filozofie-Sociologie a Academiei “Stefan Ghiorghiu”, din saizeci si sapte pâna in saptezeci si unu. S-a numarat printre fondatorii cotidianului Desteptarea”, de unde a si iesit la pensie, dupa patruzeci si sapte de ani dedicati presei. A continuat sa mearga la pescuit.

      Pe Trotus, Siret si lacurile Bistritei. Cele mai mari satisfactii privind capturile le-a avut insa in Canada. Are trei fete. Margareta locuieste in Bacau. I-a daruit un nepot, pe Mihnea. “Asta o sa ajunga om mare ca nu-i place scoala.” Mijlocia, Lucia, e pescarita. Ea e stabilita in Toronto. Are o fata nascuta acolo, Anna Julia, studenta in anul trei la Istorie. Mezina, Geta, locuieste in Constanta.

      Are si de la ea o nepoata, Aurelia, studenta la Medicina in anul doi. “De trei ori am fost la Lucia in vizita. Prima data in doua mii doi. Când am ajuns, mi-a facut cadou trei lansete, sa mergem la pescuit. La ei crapul e cel mai spurcat peste. Nimeni nu-l ia acasa. Daca l-ai prins nu ai voie sa-l arunci inapoi in apa. Il lasi pe mal pentru pasari. Ginerele, mai milos, le dadea drumul pe furis. Erau numai siri cu oase prin stufaris. Am mers cu mai multi prieteni români stabiliti acolo, undeva la vreo optzeci de kilometri in sud-vest, pe lacurile din rezervatiile Woodstock si Harington”.

      Prohibitia si postul

      Dezlegare de legare la peste. Acolo legea-i lege. Când e prohibitie nu se pescuieste. “Nu ai voie cu mai mult de o lanseta si un cârlig. Au oamenii aia un respect pentru natura de neimaginat pentru noi. Taxa de intrare era de zece dolari. Locuri amenajate, curat. Tobogane pentru copii, grup social, inclusiv dusuri. Acolo pensionarii nu au nevoie de permis de pescuit. Noi, fuga la apa. N-a trecut un minut si era sa-mi smulga mâna. Se intepase un crap de peste trei chile. Ma ajuta Tudor cu minciogul. Bun pescar.

      Si-a luat cetatenie de multi ani. Il ajut si eu când prinde. N-am asigurat bine lanseta. Când m-am intors, o vad cum se plimba pe lac. Patit, a lansat el cu o ancora si la a treia incercare a tras-o cu tot cu peste la mal. Nu-ti mai zic câte aventuri. Le-am scris in cartea Liliacul Alb – Zborul numarul trei. In ziua aia ne-am intors acasa cu doisprezece crapi. Eu am prins sapte, Lucica cinci. Cum sa-i arunci. Am pus la congelator si am gatit si la barbeque, cum zic ei la gratar. I-am preparat eu. Frecati cu mujdei de usturoi si sare, cu mamaliga cum facea mama. Au mâncat de-si lingeau degetele. Au venit si vecinii adusi de miros.”

      “La saptezeci si sapte de ani am ramas burlac. Timpul e cel mai mare ucigas. Da, fiecare moare pentru el, la urma urmei. Si moare singur… Asa cum a murit si fratele meu mai mic, Culai…”. Ma cheama pe balcon si imi arata rucsacul cu lansete si monturi. Stie ca mai dau la stiuca asa ca-mi face cadou un blinker canadian, made in Anglia, si câteva cârlige meseriase pentru crap. Imi arata si tableta unde are ultimele poze. “Am wireless. Vorbesc pe skype cu fetele”. Plec. Ramâne sa-l mai sun. “Bine, tipule. Da! Cum da caldura… merg la pescuit.”

      Unde evadam in week-end

      Vineri:

      Aceasta seara este dedicata fetelor cu spirit de aventura in „White Caffe”. Petrecerea „Wild Girls Night” incepe de la ora 22.00.

      „Pub Republic” va invita sa faceti karaoke, de la ora 22.00, la „True Party by True Energy”. De muzica vor fi responsabili DJ Rudy sI Tibix, iar intrarea este libera.

      Trupa „Selfish Murphy” va concerta, de la ora 22.00, in „Pub S”. Pretul unui bilet este 10 lei.
      In club „Paparazzi” va avea loc confruntarea scenica a solistilor contra rapperilor, de la ora 22.00. In urma interpretarilor live, juriul il va desemna, din una din cele doua tabere, pe detinatorul celei mai bune voci.

      Astazi debuteaza „Gala internationala a recitalurilor dramatice – Gala Star”, la teatrul „Bacovia”. De la ora 16.00, in Sala Mare, Monica Musat va sustine recitalul „Iubire Persana”, in regia Dianei Mihailopol. De la ora 18.00, in Sala Studio, Katia Pascariu va prezenta recitalul „Copii rai”, in regia lui Alex Mihailescu. De la ora 21.00, Maia Morgenstern poate fi vazuta interpretând piesa „Asta seara: Lola Blau”, in regia lui Alexandru Dabija.

      Sâmbata:

      In „The Stage”, de la ora 21.00, Dj Le Minion va intretine atmosfera pentru tinerii petrecareti. Intrarea este libera.

      In „Pub S”, se danseaza la „Discoteca de alta data”, de la ora 22.00.

      „Coco Caffe” va invita sa fiti originali pe muzica mixata de Dj Elchinsoul, la „Extravaganza Party”, de la ora 22.00.

      „Sara Luxury Lounge” te asteapta cu cizmele de cowboy la o petrecere ca in vestul salbatic. Dj Matteo va da drumul distractiei la ora 22:30.

      De la ora 16:30, pe scena teatrului „Bacovia”, in Sala Mare, Veronica Papusa va interpreta „Jurnalul Fericirii”, in regia lui Eugen Fat. In Sala Studio, de la ora 18.00, bacauanii pot urmari recitalul „Edith Piaf – femeia care a iubit”, sustinut de Irena Boclinca, regizat de Nelly Cozaru. Spectacolul „Vârciorova. Carantina”, in regia lui Alexandru Dabija, va fi prezentat de la ora 21.00, in Sala Mare.

      Duminica:

      „Pub S” va invita sa-i ascultati live pe Mircea Vintila si Jul Baldovin, de la ora 22.00. Un bilet cumparat in avans costa 25 de lei, in timp ce unul cumparat in ziua evenimentului costa 30 de lei.
      Pe scena teatrului „Bacovia”, de la ora 11.00, bacauanii pot asista la un recital de dans irlandez sustinut de Eric Tutuianu, Cristian George-Ioan si Stefan Orheanu.

      De la ora 16.30, in Sala Studio, Emanuel Florin va prezenta spectacolul de pantomima si dans „Fall”, regizat de Ioana Sfaiter. De la ora 18.00, in aceeasi locatie, Cristian Iorga va interpreta recitalul „Colateral, Oedip”, in regia Laurei Moldovan. Florin Piersic jr. va incheia seara cu specatcolul „Freak Show”, de la ora 21.00, in Sala Mare a teatrului.

      Cinefilii pot urmari, in acest sfârsit de saptamâna, in premiera, la „Cinema City”, filmul:

      Capitanul America: Razboinicul iernii

      Regia: Joss Whedon, Anthony Russo, Joe Russo
      Cu: Sebastian Stan, Chris Evans, Scarlett Johansson, Samuel L. Jackson
      Gen: Actiune, Aventuri, SF
      Dupa evenimentele din The Avengers, Steve Rogers (Chris Evans) traieste în Washington, încercând sa-si afle locul în lumea moderna dupa ce a petrecut decenii înghetat în vesnicele zapezi ale Arcticii. Dar, dupa ce un angajat S.H.I.E.L.D. este atacat, Steve se trezeste implicat într-un mister ce ar putea pune în pericol întreaga lume. Alaturi de Vaduva Neagra (Scarlett Johansson), eroul încearca sa dezlege itele pâna când nu este prea târziu, iar asta îl va arunca împotriva unui redutabil si în acelasi timp familiar adversar, Razboinicul iernii.

      Madalina Gheta

      ,,Scriitorul trebuie sa fie asemenea diavolului: nestereotip, interesant, ispititor”

      Va propun sa poposim in acest week-end asupra sumarului ultimului numar al revistei 13 Plus, care are ca vedeta editorialul redactorului sef Petre Isachi, ,,Mitul scriitorului. Stereotipizarea unui trend (a)cultural”. Ascultati: ,,Devenita categorie stereotipizata (…), scriitorimea raspunde mai bine la manipulare (…) Totul devine stereotip, când vorbim despre scriitori la modul general: de la curente, grupuri, societati, doctrine etc., la comportamente cotidiene.

      Probabil, iluzia vine de la stereotipul stereotipurilor: istoria literaturii. Altfel spus, istoria literara este stereotipul suprem. De aceea istoria literaturii nu are cum sa existe. Exista doar istorici literari (…) care-si inventeaza un obiect/o viziune, ca toti scriitorii/criticii, pe care-o impune/mitizeaza/stereotipizeaza”. Gasim aici si un portret ideal al scriitorului:

      ,,Desi creatia este de esenta divina, scriitorul trebuie sa fie asemenea diavolului: intotdeauna nestereotip, interesant, ispititor, cameleonic, seducator, in razboi total cu inertia. El trebuie sa transfigureze Raul ce contine implicit Binele din Om. Infernul dantesc este elocvent in acest sens. Nu intâmplator, Dostoievski remarca adevarul literar ca Raul si personajul negative sunt, pentru scriitor, mai profitabil estetic/artistic, decât Binele”. Ce nu intelege scriitorul aservit regimului politic? Acesta ,,isi neaga singur propriul statut, cel de artist. Cu toate ca astazi sub lumina reflectoarelor stau, in special, autorii, rolul cu adevarat important il joaca Opera, care având metafizica Dalilei, isi tradeaza fatal scriptorul.

      Scriitorii refuza sa inteleaga ca, din momentul publicarii, cartea nu le mai apartine, ca si-au pierdut total controlul asupra ei. Tradarea operei este inevitabila, este in firea lucrurilor. Numai astfel isi asigura longevitatea, tradându-l pe Autor, si sufletul/duhul cititorului”. Editorialistul argumenteaza ca marea manipulare sociala are efecte garantate si functioneaza ireprosabil, daca scriitorului ii lipseste capacitatea de a vedea substraturile existentei, daca-i lipseste spiritul critic. Efectele sunt devastatoare: discursul stereotip, scriitura terna, calofilia, plagiatul. ,,Creezi kitsch-ul, ii spune Petre Isachi unui asemenea scriitor manipulat, porti (pentru a fi mitizat de public) mantiile promiscuitatii si ale irationalitatii, imprumuti din lenea si inertia intelectuala de lânga tine, adopti ideea de-a gata si, cu siguranta, nu ajungi niciodata un initiat, incât, nu intâmplator, pentru (ne)cititor (de obicei, politician, tehnocrat etc) scriitorul este un inadaptat, un lunatic, un pierde-vara, un personaj nefolositor Cetatii”.

      Un tulburator eseu semneaza si Ioan Enache, ,,De pe axa orizontala a raului pe verticala Logosului intrupat in istorie”, realizand o emotionanta pledoarie pentru bibliotecar/ biblioteca, pentru re-umanizarea omului. ,,O reconversie, o reconectare la firesc, la valorile traditionale, la umanitatea crestina care sa-i scoata din contingent, din derizoriu, din iluzia repede pieritoare, din robi ai sctricaciunii si sa-i conduca pe oameni pe verticala Logosului intrupat in istorie nu poate cunoaste decât doua cai: fie o iluminare a intunericului constiintei (…), fie o catastrofa sociala sau naturala devastatoare. Ambele, insa, scrie Ioan Enache, nu stau in puterea omului, ci numai in puterea lui Hristos”.

      Din sumarul acestei reviste care resizista de-a dreptul eroic in asemenea vremuri de mare restriste culturala, mai puteti citi, intre altele: poeme, cronici literare, proza scurta etc. Putem citi din si despre: Ioan Danila, Viorel Savin, Cornel Galben, Virgil Nistru Tiganus, Dumitru Ichim, Romulus Iulian Olaru, Cornelia Ichim Pompiliu, Theodor. G. Calcan, Ioan Ticalo, Corneliu Vasile, Camelia Iulia Radu, George Astalos, Gabriela Anton, Emil Ariton, Ion Dinvale , Simona Andreea Sova, Mircea Popa si altii.

      Bricolaje / Noua specie din fauna de tranziţie, maimuţa carpatină (I)

      Unul dintre scriitorii contemporani autohtoni cu simţul fin al ironiei este Radu Paraschivescu, pe care-l citesc cu mare plăcere, ori de câte ori iese în lume cu o nouă carte. Ultima sa ispravă editorială se numeşte „Maimuţa carpatină”, o lectură absolut delectabilă. Şi folositoare, pentru că, dacă te recunoşti, cât de cât, în vreun portret de acolo, şi te hotărăşti să te schimbi, te fereşte de ridicol.

      Sunt în agreabila cărticică mai multe portrete ale unor tipuri umane, ale unor personaje de care ne izbim des în imediata realitate. Cum să nu-l ştiţi, de pildă, pe „omul de plastilină”? El e oportunistul, traseistul politic, cel care se pliează pe context. Pe orice context, creându-şi o carieră din multe piruete. Chiar dacă drumeţiile de la un partid la altul clatină serios încrederea în aleşii neamului, acestora nici că le pasă, valorile şi ideile lor modificându-se în funcţie de interes.

      În menajeria politică a zilelor noastre, spune Radu Paraschivescu, mişună struţocămile, maeştri ai tocmelilor, arhitecţi ai compromisului şi apostoli ai răzgândirii profitabile, pe scurt, nişte bipezi de plastilină. Am să mai dau câteva ispititoare titluri de capitole, ca să vă trezesc interesul pentru lectură: Ce-i manea pe ei în luptă? Insult, deci exist, Vezi, meseriile se duc, Boală fără leac, bolnavi fără număr, Sexperienţe sexacerbate.

      Mă voi opri acum chiar la capitolul care dă titlul volumului, Maimuţa carpatină. Radu Paraschivescu începe cu un foarte cunoscut citat din Mihail Kogălniceanu, despre care cu toţii am învăţat la şcoală. Ei bine, în programul „Daciei literare”, marele cărturar şi om de stat zicea: „Traducţiile nu fac o literatură. Ele au devenit la noi o manie primejdioasă pentru că omoară în noi duhul naţional”. Foarte bine spus, sănătos principiu. Dar cui îi mai pasă astăzi de specifiul, de duhul naţional, cum frumos zicea ilustrul paşoptist?

      Astăzi, mai toată lumea copie comportamente, atitudini, gesturi, obiceiuri, direcţii în modă, emisiuni de televiziune, formate, carevasăzică, melodii, sărbători de prin alte părţi, porecle în lumea sportului, cu un apetit mimetic demn de o cauză mai bună. Maimuţa carpatină „are adâncime zero şi mentalitate de indigo” procedând ca un xerox. Imită automat tot ce vede şi i se pare mai cool, mai trendy. Copierea asta fără discernământ, preluarea fără filtru critic a te miri ce este, desigur, ridicolă. Dar câţi şi-au mai păstrat acest preţios simţ în circoteca tot mai nebună a zilelor noastre?

      Premii pentru cei mai buni „ferdinandisti”

        Colegiul National „Ferdinand I” a premiat pe cei mai merituosi elevi si profesorii lor, in urma rezultatelor obtinute la olimpiadele scolare.

        In cadrul manifestarii au fost premiati si elevii cu rezultate deosebite la invatatura. Cu totii au primit diplome si premii in bani.

        „Dorim sa-i motivam pe cei mai buni elevi si pe profesorii lor. Este important sa simta ca sunt apreciati si rasplatiti pentru rezultatele deosebite ale muncii lor”, a declarat prof. Mirela Berza, director.

        VIDEO: Istoria si traditia oului de Pasti

        Ca in fiecare an, cu ocazia sarbatorilor pascale, Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacau organizeaza o serie de manifestari, cu menirea de a aduce in fata publicului traditiile si obiceiurile pastrate de-a lungul mileniilor, valorificarea si transmiterea acestora peste generatii.

        Joi, 3 aprilie, Muzeul de Istorie, in colaborare cu Decanatul Romano-Catolic Bacau si Asociatia Romano-Catolicilor “Dumitru Martinas“ l-a avut ca invitat pe etnologul iesean, prof. Dr. Ion H.Ciubotaru, de la Institutul de Filologie Româna “A. Philippide” al Academiei Române – Filiala Iasi, care a sustinut conferinta “Ouale de Pasti la români”.

        “In viata de zi cu zi practicam multe obiceiuri, dar poate ca nu le stim radacinile, semnificatiile, aceasta conferinta a subliniat faptul ca traditia oualelor de Pasti la români este foarte veche si are origini crestine, face legatura cu Cristos cel mort si inviat.”
        Iulian Robu, preot vicar la Biserica Sf. Nicolae Bacau

        Conferentiarul Ion H. Ciubotaru, o somitate in domeniu, a studiat peste 40 de ani acest subiect, semnificatiile profunde si importanata oului in cultura româna si universala, amintind de creatia marelui artist Constantin Brâncusi, in care oul este predominant, dar si despre oul colorat.

        “Oul alb este expresia vietii pe pamânt, a pamântului insusi si a intregului univers. Oul rosu, afirma unii cercetatori, reprezinta focul, puterea lui purificatoare, iar dupa altii este simbolul sângelui, al vietii, prin urmare viata, dublata de focul purificator, iata, deci, semnificatia oului in cultura mondiala, in cultura crestina.”
        Prof. dr. Ion H. Ciubotaru

        Dupa conferinta, cei prezenti au avut ocazia sa vizioneze o expozitie cu modele pentru vopsirea oualelor, realizata de elevi ai Colegiului National “George Apostu”, cât si la o aplicatie practica a elevilor de la Scoala “Nicolae Pâslaru” din Casin, care au scris, încondeiat, nacajit si împistrit cu ceara, chisite si vopseluri mai multe oua, invitând si bacauanii sa invete acest mestesug.

        Fotbal, Liga a III-a / Moral diferit, viitor identic

        Pentru divizionarele C bacauane, lucrurile sunt clare cu 180 de minute inainte de finalul mini-returului; atât CSM Moinesti, cât si Aerostar vor continua campionatul in play-out. Acolo unde nu vor avea probleme cu evitarea retrogradarii. Matematica mai ofera moinestenilor o sansa firava la play-off. Nu insa si fotbalul! Fara niciun punct luat in acest mini-retur, formatia lui Sorin Trofin pare deja resemnata cu locul 7. Daca nu cumva il va pierde si pe acesta pâna la final! „Adevarul e ca suntem intr-o pasa proasta si ne e greu sa ne revenim. Poate acum, cu Sporting Suceava, sa spargem gheata”, a declarat „secundul” Moinestiului, Toma.

        Daca moinestenii sunt la pamânt, Aerostarul a reusit, in schimb, sa se desprinda, in sfârsit, de la sol. Dupa ce au invins acasa pe Sporting Suceava, „aviatorii” au reusit o nesperata remiza in fieful Cetatii Târgu-Neamt. Vineri, echipa antrenata de Cornel Elisei se pregateste pentru o noua deplasare dificila. De data aceasta pe terenul formatiei de pe locul secund, Kosarom Pascani. „Ultimele rezultate ne-au dat incredere, astfel incât mergem cu incredere la Pascani”, a anuntat presedintele sectiei de fotbal a Aerostarului, Vali Voicu.

        Programul complet al etapei a 21-a (vineri, 4 aprilie, ora 17.00): FCM Dorohoi – Bucovina Radauti, CSM Moinesti – Sporting Suceava, Bucovina Pojorâta- Cetatea Târgu-Neamt, Kosarom Pascani – Aerostar, Stiinta Miroslava – Petrotub Roman. Ceahlaul II sta.

        Clasamentul Seriei I
        1 Stiinta Miroslava 19 11 2 6 28-17 35p.
        2 Kosarom Pascani 18 9 5 4 36-18 32p.
        3 Petrotub Roman 18 9 4 5 28-19 31p.
        4 FCM Dorohoi 18 8 6 4 33-23 30p.
        5 Cetatea Tg. Neamt 18 8 5 5 24-20 29p.
        6 Bucov. Pojorâta 18 8 4 6 25-26 28p.
        7 CSM Moinesti 18 8 1 9 30-31 25p.
        8 Ceahlaul II 19 7 4 8 27-30 25p.
        9 Sporting Suceava 18 4 2 10 20-41 16p.
        10 Aerostar Bacau 18 4 2 12 13-23 14p.
        11 Bucov. Radauti 18 3 5 10 15-31 14p.

        Medalii pentru Clubul PHI HAU

        Clubul PHI HAU din Bacau a participat cu un lot de sportivi la Campionatul Național de Qwan Ki Do pentru Copii, manifestare care s-a desfășurat la Brașov – Sala Sporturilor, pe data de 29 martie 2014.

        Campionatul s-a aflat la ediția XXIV și a reunit sportivi cu vârste cuprinse între 4 și 12 ani.
        S-au înscris la startul competiției 312 sportivi la probele tehnice individuale Thao Quyen, 200 de sportivi la probele de lupta pe echipe Song Dau, 22 de cluburi sportive din 15 orașe și 40 de arbitri, din care șapte au fost de la Roman.

        CLUBUL SPORTIV PHI HAU BACAU a obținut următoarele rezultate:

        – LOCUL I, LA PROBELE LUPTA – ECHIPA DE BAIETI 9 – 10 ANI: IACOB VLADUT, CRETU RARES GABRIEL, TREFAS BOGDAN
        LOCUL III LA PROBELE DE LUPTA – ECHIPA DE FETE 11 – 12 ANI: BUCATARU BIANCA DIANA, ROTARU BIANCA ELENA

        Urmează Campionatul European, Franța, 12 – 13 aprilie unde sperăm că vom merge și vom aduce rezultate bune.

        „Suntem un club tanar in plina ascensiune si muncim pentru a ajunge cat mai sus.
        Multumit tutoror celor care ne ajuta in desfasurarea pregatirilor in conditii cat mai bune” – a declarat presedintele clubului, Alin Lungu.

        Arta de a citi la Scoala „Miron Costin”

          In cabinetul de literatura „Mihai Eminescu” a Scolii Gimnaziale „Miron Costin” Bacau, elevi, scriitori, cadre didactice si directorii, prof. Anca Herghea si prof. Nicolae Patriche, au petrecut momente de o deosebita incarcatura emotionala. Cu totii au participat la cea de-a treia activitate „Scriitorul ne indruma pasii” din cadrul proiectului „Lectura – arta de a citi” (coordonator prof. Alina Grosu).

          „Elevi din ciclul gimnazial, care «aspira sa devina scriitori», au citit din propriile creatii, invitatilor de onoare, poetei Elena Bostan, presedinta filialei Bacau a «Societatii pentru Cultura si Literatura Româna in Bucovina» si criticului literar, Petre Isachi, redactor-sef al revistei «13 PLUS»”, a declarat bibliotecar prof. Ligia-Dana Grosu.

          Printre invitatii de onoare s-au numarat si distinsii profesori Paulina Rotaru, Constanta Vladuca si Corneliu Florea, acum pensionari. A fost o adevarata sarbatoare a spiritului, o manifestare de aleasa tinuta intelectuala si de mare incarcatura emotionala, raspunzând nevoii de comunicare autor – cititor pe marginea fenomenului literar. Fosta eleva a scolii, Ioana Draghici, azi profesor la Scoala „Miron Costin” a incântat publicul cu acorduri de chitara din „Dor de Eminescu” si „Poveste”.

          Limba ce-o vorbim şi-o scriem. „Baza tuturor tipurilor de comunicare“

          Este partea a doua a titlului unei comunicări ştiinţifice susţinute de conf. univ. dr. Petru Butuc, de la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă“ din Chişinău, în cadrul sesiunii ştiinţifice anuale organizate de Universitatea „Apollonia“ din Iaşi în 2013. Alături de alte lucrări de cercetare în variate domenii – ecologie, sociologie şi comunicare; istorie, literatură, cultură şi educaţie; medicină stomatologică –, textul face parte din volumul „Studii interdisciplinare“, sub redacţia şi coordonarea prof. univ. dr. Vasile Burlui şi prof. univ. dr. Constantin Gh. Marinescu (Iaşi, Editura „Samia“, 2014).

          Zăbovim asupra lucrării universitarului din Republica Moldova pentru că aduce în atenţie componenta cea mai dinamică a instrumentului de comunicare numit limba, şi anume morfosintaxa. „În prezent gramatica – ne atenţionează Petru Butuc – a devenit o ştiinţă mult mai profundă şi mai abstractă, dar scopul ei a rămas acelaşi, pragmatic: de însuşire a mecanismului de generare a unor îmbinări, propoziţii şi fraze concrete şi corecte“. Acest fapt devine posibil dacă vorbitorul ia în calcul – evident, fără să memoreze reguli şi definiţii – extrem de strânsa legătură dintre cele două paliere ale oricărei gramatici: morfologia şi sintaxa.

          Dintre acestea, câştigul cel mai important pentru receptor vine dinspre sintaxă, care uneori poate da un plus de înţelesuri pentru acelaşi fapt de limbă. Filologul de la Chişinău propune spre analiză fraza „Ea, şezând cu el alături, mâna fină i-o întinde,/ Părul ei cel negru-n valuri de mătasă se desprinde“ (M. Eminescu). Îmbinarea de cuvinte „şezând cu el alături“ – construcţie gerunzială – „pare să aibă valoare de complement circumstanţial de mod“. La o lectură mai aplicată, cu accent pe factorul logico-semantic, se pot identifica „alte patru valori comunicativ-informative (sintactice)“: de complement circumstanţial cauzal („fiindcă şade cu el alături“), temporal („când stă cu el alături“), condiţional („dacă stă cu el alături“) sau de atribut („care stă cu el alături“).

          Demonstraţia lui Petru Butuc e până la urmă un act de descompunere sintactică a gerunziului şi de nominare a valorilor implicite ale acestui mod verbal criptic. Din punctul de vedere al destinatarului unui astfel de mesaj, să recunoaştem că distribuirea aceluiaşi cuvânt în cinci accepţii sintactice e un pat al lui Procust aplicat construcţiei gerunziale. Suntem mai avantajaţi dacă şirul de cuvinte le cuprinde pe toate într-o legătură complexă decât să le împartă în atât de multe direcţii. Gerunziul are acest apanaj al inefabilului.

          Plasat între atâtea alte texte referitoare la subiecte dintre cele mai variate, articolul din domeniul lingvisticii, pus sub titlul „Limba, bază a tuturor tipurilor de comunicare“, demonstrează încă o dată că nu numai vocabularul este esenţial în relaţionarea umană, ci şi părţile de vorbire, fundament pentru unităţile sintactice simple sau complex-propoziţionale.

          Duminica a V a din Postul Mare

          “Dar între voi nu va fi aşa: ci oricare va vrea să fie între voi mai mare să vă fie slugă; şi cel ce vrea să fie între voi întâiul să fie tuturor slugă; căci şi Fiul Omului n-a venit ca să-L slujească alţii, ci ca să slujească El şi să-Şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi”(Marcu 10,43-45).
          Sunt cuvinte ce ne rețin atenția spre finalul Evangheliei din Duminica a cincea din Postul Mare . Sunt concluzia firească la cererea pe care Ioan și Iacob o adresează Domnului Iisus : “ Dă-ne nouă să şedem unul de-a dreapta Ta, şi altul de-a stânga Ta, întru slava Ta” (Marcu 10,37)și ne duc cu gândul la cuvintele Mântuitorului : “Cel ce se va înălța pe sine se va smeri și cel ce se va smeri se va înălța”(Luca 18,14).
          Cuvintele Mântuitorului sunt un arc peste timp având aceeaşi profunzime şi atunci când au fost rostite și acum pentru noi cei de astăzi. Iacob şi Ioan, fiii lui Zevedeu, cuprinşi de ceaţa iluziilor propriilor aşteptări, vin la Domnul Iisus cu cererea de a sta în “Slava Sa”. Acești ucenici ca și ceilalți despre care se face vorbire în pildele zise de Iisus, au uitat ce este smerenia , au uitat ce este slujirea! Au uitat cine este cel dintâi! Au uitat că slujirea adevarătă este cea care te înalță!
          Dintre toate lucrurile pe care trebuie să le învețe omul, smerenia este lucrul cel mai greu. De aceea Domnul Iisus și-a făcut cunoscută învățătura Lui despre semerenie în termenii cei mai limpezi cu putință, atât în cuvânt, cât și în faptă, așa încât nimeni să nu poată pune la îndoială însemnătatea de nemăsurat și de neînlăturat a smereniei în lucrarea de mântuire a omului.
          De aceea El a luat trup omenesc întocmai ca al lui Adam. Nu este aceasta, în sine, o lecție destul de limpede, despre smerenia pe care trebuie să o învețe oamenii cei păcătoși ? Domnul a repetat această lecție prin Nașterea Lui, prin patimile, jertfa, moartea și Învierea Sa. Cu toate acestea, oamenii au socotit că învățătura despre smerenie este cea mai grea de priceput și la fel de greu este să o pună în lucrare. Chiar și ucenicii lui Hristos care fuseseră dimpreună cu bunul și smeritul lor Domn în fiecare zi, nu au fost în stare să înțeleagă bunătatea Lui și nici să învețe smerenia Lui. Prin asemenea exemplu Domnul vrea să-i învețe pe oameni smerenia; singura, fără de care întreaga zidire a mântuirii se va fi ridicat fără temelie. Domnul voiește să-i deprindă pe oameni ce este slujirea din iubire- cea care aduce întâietate și care dă valoare creștinismului.
          De ce pune slujirea, smerenia, iubirea mai presus de orice altceva? Răspunsul este simplu: dacă creştinismul este ceva, atunci este iubire şi mai mult decât atât ! Creştinismul este iubire militantă. Este iubirea în acţiune. Este iubirea pornită să slujească. Este iubirea care se sacrifică pe sine. Este iubirea ce îşi are temelia în iubirea lui Hristos care a venit “nu ca să i se slujească, ci ca El să slujească şi să-şi dea sufletul răscumpărare pentru mulţi”(Matei 20,28).

          Pr. Liviu Burlacu
          Fundaţia “Episcop Melchisedec”-Bacău

          Învierea lui Lazăr

          Potrivit relatărilor Evangheliei, lui Isus îi plăcea în Betania, deoarece acolo locuia prietenul său Lazăr, împreună cu surorile sale, Marta şi Maria.
          Când Lazăr s-a îmbolnăvit, Isus vestea evanghelia dincolo de Iordan. Surorile i-au trimis imediat vestea: „Doamne, acela pe care îl iubeşti este bolnav”. Le vedem parcă pe cele două surori care zi şi noapte veghează lângă patul de suferinţă al fratelui lor. Medicii sunt neputincioşi, toată speranţa lor este Isus. Dar unde întârzie atâta? Trebuia deja să fie aici. În cine mai poate spera omul, dacă şi cel mai bun prieten îl părăseşte? Isus însă nu poate face aşa ceva. El soseşte, însă Lazăr este deja de patru zile în mormânt. Fireşte că nu a putut fi vorba de moarte clinică aparentă. „Miroase deja”, precizează Marta când Isus se apropie de mormânt. În cuvintele ei se simte un uşor reproş: „Dacă ai fost aici, fratele meu n-ar fi murit”.
          De câte ori nu ne plângem şi noi la fel? Isus nu se apără în faţa reproşului. Dar înainte de a interveni, le consolează pe Marta şi Maria, atrăgându-le atenţia asupra învăţăturii sale: „Fratele vostru va învia”. „Ştiu – răspunde Marta – că va învia la înviere, în ziua de apoi”. Însă un singur lucru nu a ştiut Marta, că nu „ziua de apoi” aduce învierea morţilor, ci Isus. Însă acum, de dragul prietenului său, Cristos aduce acest moment al învierii în Betania. Unde este prezent Isus, acolo este învierea, acolo este viaţa.
          Contrar neputinţei pe care noi, oamenii, o manifestăm în faţa realităţii morţii, Isus priveşte moartea în faţă nu ca un învins, ci ca un stăpân învingător şi asupra ei.
          Probabil că această minune a lui Isus a fost picătura care a umplut paharul răbdării marilor preoţi şi al fariseilor. „Acela care săvârşeşte astfel de minuni – spun ei – trebuie eliminat”. Ce va fi atunci cu templul, ce va fi cu religia tradiţională iudaică pe care Isus a criticat-o? Şi apoi romanii vor putea considera că s-a ajuns prea departe. Ei vor bănui în toate aceste evenimente o provocare, un fel de răzvrătire. O, orbire omenească! Voi vreţi să-l omorâţi pe Isus, voi vreţi să luaţi viaţa aceluia care este însăşi viaţa? Cât este de oarbă ura, păstrarea puterii, necredinţa încăpăţânată! De-am învăţa măcar noi din greşeala lor şi nu i-ar urma nesăbuinţa atâţia oameni. După 2.000 de ani de creştinism, nu doar Isus are adepţi, ci şi duşmanii săi. Şi astăzi se trâmbiţează: „Dumnezeu a murit! Biserica este deja în agonie, vă puteţi pregăti de înmormântare. Lăsaţi să fie înmormântată şi apoi întoarceţi-i spatele! Mai ales voi, tinerilor, părăsiţi acea jalnică adunare! Isus întârzie, în zadar îl aşteaptă creştinii, sau poate nici nu vine ca să vindece rănile Bisericii”.
          Mulţi gândesc astfel şi în zilele noastre. Dar noi ce răspundem la toate acestea? Ce facem în faţa Bisericii considerate moartă? Aşteptăm şi sperăm. Chiar dacă întârzie, Isus poate sosi pe neaşteptate. El porunceşte să fie îndepărtată piatra şi strigă cu glas puternic: „Lazăre, vino afară!” Acestei porunci nu i poate împotrivi nimeni. Astfel, Biserica adormită va ieşi din mormânt. Ea se eliberează de pânzele care o înfăşoară, ca să-l poată predica pe Cristos până în ziua de apoi.

          Pr. Emanuel Imbrea, vicar la Parohia Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău

          Populatia, scutita din oficiu de plata accizelor la gaze

          In februarie, finantistii anuntau ca, pentru a ramâne în continuare neplatitor de accize, consumatorul casnic ar fi trebuit sa notifice autoritatea vamala pe raza careia îsi are domiciliul.

          Documentul trebuia avizat de institutia cu pricina si expediat furnizorului de gaze, care, la rândul sau, urma sa emita facturi fara accize. Masura ar fi creat haos pe la vama si la furnizorii de gaze, care ar fi trebuit gestioneze un numar imens de documente.

          Realizând la timp enormitatea, Ministerul Finantelor repara greseala, anuntând scutirea din oficiu a populatiei de la plata accizelor la gazele naturale. Daca nu ar fi intervenit aceasta modificare, bacauanii ar fi trebuit sa se deplaseze la Biroul Vamal Bacau pentru a solicita scutirea de accize, intrucât utilizeaza gazul metan numai in scop necomercial.

          Demersul la vama trebuia facut de toti consumatorii casnici din judet, fie ca locuiesc in Serbanesti, Asau sau Oituz. Astfel, pentru a scapa de acciza, ei erau nevoiti sa se deplaseze la sediul administratiei fiscale de care apartin unde depuneau notificarea la biroul vamal.

          Dupa aceea, notificarea trebuia sa ajunga la sediul E.On de pe strada Stefan cel Mare. Prin urmare, începând din 1 aprilie 2014, cu exceptia consumatorilor casnici, toti ceilalti utilizatori de gaz natural trebuie sa depuna o notificare la autoritatea vamala teritoriala pentru a putea beneficia de scutire directa de accize pentru gazul natural utilizat in scopurile scutite de la plata accizelor (altele decât comerciale).

          „Utilizatorii care pot beneficia de scutirea mentionata, daca depun notificarea, sunt organizatiile de caritate, spitalele, sanatoriile, azilurile de batrâni, orfelinatele si alte institutii de asistenta sociala, institutii de învatamânt si lacasuri de cult.”
          – Liana Vasiliu, purtator de cuvânt la Directia Regionala Vamala Iasi

          La nivel national, exista 3 milioane de consumatori casnici. Potrivit legislatiei fiscale, nivelul accizelor pentru gazul natural utilizat în scop necomercial este de 0,32 euro/GJ. Or, la un consum de circa 1.000 kWh, accizele care ar trebui platite de casnici ar fi fost de aproximativ un euro, însemnând cinci lei. Astfel, la o factura de 150 de lei, acciza ar fi fost de 5 lei.

          Cazuri rezolvate la mediator

            De la 15 februarie 2013, sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie pentru toti cei care ajungeau in instanta, iar de la 1 august 2013 orice actiune in instanta ar trebui sa fie respinsa daca nu se parcurge mai intâi etapa de mediere. Intre timp, spun mediatorii, unii au inteles ca aceasta varianta este mai avantajoasa fata de un proces in instanta. „Lucrurile au inceput sa se miste, dar speram ca in urmatorii doi ani sa afle cât mai multe persoane despre mediere si sa apeleze la noi. Sunt si oameni care au inteles sa vina de buna-voie sau indrumati de avocatii lor.

            Cazurile sunt usor de rezolvat daca si partile sunt decise sa ajunga la o intelegere”, a explicat Catalin Gaman, mediator. Este si cazul unui cuplu din judetul Bacau care a ales sa puna capat casatoriei la mediator. S-au asezat la masa si au decis acolo cum vor fi crescuti cei doi minori pe care-i au, cum vor petrece vacantele, ce contributie materiala va avea fiecare.

            Au mers apoi la Judecatoria Onesti unde au solicitat instantei sa consfiinteasca acordul de mediere incheiat, iar in mai putin de doua saptamâni judecatorii au admis cererea, iar cei doi au divortat pe cale amiabila. „In primul rând vorbim de un termen foarte scurt. Daca ar fi deschis actiune in instanta pentru divort cu siguranta ar fi durat mult mai mult pentru ca sunt multe cazuri. Oamenii trebuie sa inteleaga faptul ca medierea este o chestiune eleganta”, a mai spus mediatorul Gaman.

            Unii vor la judecata

            De cealalta parte sunt cei care considera ca doar in fata unui judecator si dupa multe termene de judecata li se poate face dreptate. „Din punctul meu de vedere medierea nu merge. In afara de cei care sunt obligati de instanta sa treaca pe la mediator, nu vin singuri. Oamenii s-au obisnuit sa se judece, sunt chestiuni de drepturi, de proprietati, nu se inteleg intre ei si intr-o singura sedinta de mediere nu-i poti convinge sa aleaga calea medierii”, este de parere Constantin Serban, mediator.

            Medierea este obligatorie pentru actiunile in domeniul Protectiei consumatorului, când se invoca un prejudiciu sau clauzele din contract nu au fost respectate, in materia dreptului familiei, respectiv divorturi, partaje, in litigii privind posesia, stramutarea de hotare, pentru malpraxis, pentru conflicte de munca. , dar si in cazurile penale pentru care actiunea se pune in miscare doar la plângerea prealabila. Este vorba despre lovire, amenintare sau viol. In judetul Bacau sunt circa 200 de mediatori autorizati care au drept sa-si exercite profesia in diferite domenii.

            Mii de bacauani, atrasi de preturile mici de la Auchan

            Ieri, la ora 10, hipermarketul Auchan din Bacau si-a deschis portile pentru publicul larg, iar multimea de clienti a fost intâmpinata cu aplauze de personalul magazinului. O atitudine civilizata, la fel ca si cea a miilor de bacauani care au pasit pragul spatiului comercial.

            De altfel, prin aspectul general inovativ, Auchan indeamna la un comert de calitate, cu spatiile sale largi, cu gama foarte larga de produse, bine structurata pe raioane, cu 28 de case de marcat, cu preturile mici si produsele proprii, cu atentia pe care o acorda producatorilor locali si regionali.

            Chiar daca a fost lume foarte multa la inaugurare, iar preturile atractive au indemnat la umplerea cosurilor, nu au existat nici un fel de probleme. Oferte au existat din belsug, atât la raioanele alimentare, cât si la cele de electronice si electrocasnice, la cele de cosmetice sau produse destinate locuintei. Foarte solicitat a fost si raionul culinar, unde mâncarurile gatite sau cele de patiserie sunt o atractie irezistibila.

            Specialist alimentar recunoscut, Auchan se diferentiaza prin faptul ca pune un deosebit accent pe calitate, prospetime si preturi mici. Auchan Bacau a dezvoltat in mod special partea de produse proaspete de fabricatie proprie: brutarie, patiserie, carmangerie si a acordat o atentie deosebita raioanelor de legume si fructe, dar si pescariei, gratie filierelor alimentare românesti si internationale.

            In domeniul nealimentar, Auchan Bacau a extins raioanele destinate copiilor si bebelusilor, parfumeria si ingrijirea personala, dar si cele destinate intretinerii casei, pentru a raspunde cât mai bine nevoilor familiilor.

            Dupa cum a declarat Ender Gazi, directorul magazinului Auchan Bacau, „clientilor li se vor propune multiple actiuni comerciale inovante si atractive, târguri si evenimente, degustari, oferte sezoniere, care consolideaza unicitatea comertului Auchan”.
            Auchan Bacau dispune de o gama de 55.000 de produse, dintre care 2.500 de produse sub marca proprie, cu un bun raport pret-calitate, peste 400 de produse alimentare si nealimentare vândute vrac, numeroase variante de conditionare mica si sistem de vânzare la bucata, toate acestea fiind menite sa protejeze puterea de cumparare a clientilor.

            Magazinul dispune de o parcare cu 1.100 locuri, iar accesul bacauanilor care merg la Auchan fara autoturismul propriu se face atât cu microbuzele magazinului, cât si cu autobuzele SC Transport Public SA, pe traseele 18B, 22B si 17B, de luni pâna duminica, si traseul 3B, in zilele de sâmbata si duminica.

            ULTIMELE ȘTIRI