Ieri, în jurul orei 15:30, pe strada Calea Moldovei din municipiul Bacău, polițiștii au depistat în flagrant un bărbat de 45 de ani, din municipiu, care conducea un autoturism în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Rezultatul testării conducătorului auto cu aparatul etilotest a indicat o concentrație de 0.63 mg/l alcool pur în aerul expirat, fapt pentru care a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău, unde i s-au recoltat mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența băuturilor alcoolice.
O armă de vânătoare confecționată artizanal, muniția aferentă și o puscă cu aer comprimat, introdusă ilegal în țară, au fost ridicate de polițiști de la locuința unui tânăr de 23 de ani, în urma unei percheziții domiciliare.
Începând cu data de 27 aprilie 2015, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău, cu sediul în municipiul Bacău, strada Milcov, nr. 49, prin Biroul Resurse Umane, recrutează candidaţi cu domiciliul sau reşedinţa în judeţul Bacău, în vederea participării la concursul de admitere în instituţiile de învățământ care formează personal pentru domeniul situațiilor de urgență.
La concursul de admitere – sesiunea 2015, vor fi scoase la concurs următoarele locuri, astfel:
1. Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti – Facultatea de Pompieri: 35 locuri (din care 1 pentru rromi) – bărbaţi;
2. Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti – Facultatea de Poliţie, Drept: 2 locuri pentru IGSU – femei şi bărbaţi;
3. Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu – Finanțe Contabilitate: 4 locuri pentru IGSU – femei şi bărbaţi;
4. Academia Tehnică Militară:
– Echipamente și sisteme electronice militare: 1 loc pentru IGSU – femei şi bărbaţi;
– Calculatoare şi sisteme informatice pentru apărare şi securitate naţională: 2 locuri pentru IGSU – femei şi bărbaţi;
– Inginerie genistică: 2 locuri pentru IGSU – femei şi bărbaţi;
– Ingineria autovehiculelor: 1 loc pentru IGSU – femei şi bărbaţi;
– Inginerie civilă: 1 loc pentru IGSU – femei şi bărbaţi;
5. Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti:
– Tehnică de comunicaţii: 1loc pentru IGSU – bărbaţi;
– Construcţii: 3 locuri pentru IGSU – bărbaţi;
6. Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” – Boldeşti, judeţul Prahova:
– 100 locuri pentru subofițeri (din care 1 pentru rromi) pentru IGSU – bărbaţi;
– 25 locuri pentru maiștri militari auto din care 8 locuri pentru IGSU – bărbați.
Pentru toate locurile scoase la concurs vor fi recrutaţi bărbaţi cu excepţia locurilor prevăzute pentru Facultatea de Poliţie – drept şi pentru specialităţile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior ale Ministerului Apărării Naţionale unde pot candida şi femei.
Respectarea prevederilor art. 142 alin. (6), (61), (62) şi (63) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru candidaţii care optează pentru o instituţie de învăţământ superior; pentru a fi înmatriculaţi în anul I de studii la instituţiile de învăţământ superior, candidaţii declaraţi „admis” care au mai beneficiat de un program de studii universitare finanţat de la bugetul de stat, integral sau parţial, vor face dovada achitării contravalorii studiilor, sau, după caz, vor depune la instituţia de învăţământ o declaraţie din care să rezulte că nu au mai beneficiat de subvenţie de la bugetul de stat pentru un alt program de studii universitare de licenţă. Absolvenţii de liceu ai promoţiei 2015 nu au obligaţia depunerii declaraţiei din care să rezulte că nu au mai beneficiat de subvenţie de la bugetul de stat pentru un alt program de studii universitare de licenţă.
Durata studiilor:
la Facultatea de Pompieri, Facultatea de Poliţie – Drept şi la Academia Tehnică Militară este de 4 ani;
la Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldeşti şi Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre „Basarab I” Piteşti este de 2 ani.
Depunerea Dosarelor:
Pentru Facultatea de Pompieri, Facultatea de Poliţie, Academia Tehnică Militară şi Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, dosarele de recrutare vor fi depuse de către candidaţi până la data de 20.06.2015.
Pentru Şcoala de Subofiţeri de Pompieri şi Protecţie Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldeşti, dosarele de recrutare vor fi depuse de către candidaţi până la data de 22.08.2015.
Relaţii suplimentare se pot obţine la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă “Maior Constantin Ene” al judeţului Bacău, Biroul Resurse Umane, municipiul Bacău, strada Milcov, nr.49, telefon 0234/550000.
Informații privind oferta educațională completă se pot obține accesând adresa web www.isubacau.ro. De asemenea, informaţii privind graficul admiterii, datele de prezentare, valoarea taxei de înscriere, etapele şi probele de concurs, tematica şi bibliografia vor putea fi accesate la
următoarele adrese web: www.academiadepoliţie.ro; www.scoaladepompieri.ro; www.armyacademy.ro; www.mta.ro; www.igsu.ro; www.ncoacademy.ro.
În perioada 27 – 29 aprilie 2015 va avea loc etapa finală a Campionatului de UNIFIGHT al Ministerului Afacerilor Interne, ediţia a IX-a. Competiţia se va desfăşura la Sala Polivalentă din municipiul Oneşti, judeţul Bacău.
Festivitatea de deschidere va avea loc în ziua de marţi, 28 aprilie 2015, începând cu ora 09.30 .
După desfăşurarea ceremoniei de deschidere (în aceeaşi locaţie), va avea loc un briefing de presă la care sunt invitaţi jurnaliştii care doresc să participe la acest eveniment sportiv.
Programul competiţiei
Luni, 27 aprilie 2015 – desfăşurarea şedinţei tehnice, cântarul oficial
feminin (light contact şi full contact): – 60 kg; +60 kg).
Concursul de unifight include două etape de desfăşurare:
etapa I constă în parcurgerea unei piste cu obstacole, în lungime totală de 60 m;
etapa a II-a constă în lupta în ring, folosind tehnici şi procedee de lovire, proiectare şi luptă la sol, conform regulamentului Federaţiei Internaţionale de Unifight.
Lupta universală – universal fight – UNIFIGHT, desprinsă din pentatlonul militar, reprezintă un sistem sportiv care se caracterizează prin manifestarea complexă a tuturor calităţilor fizice. Acest sistem cuprinde două etape consecutive, bazate pe întrecerea fizică:
• prima etapă constă în parcurgerea pistei cu obstacole şi proba de tir (tras cu arma, aruncarea cuţitului);
• a doua etapă constă în lupta corp la corp în ring, la un minut după parcurgerea primei probe, eliminatorie.
De la început concurenţii se întrec în parcurgerea pistei cu obstacole (pe trasee paralele). Primul concurent ajuns la finish este anunţat câştigătorul primei faze (reprize) şi primeşte 1 punct.
După 1 minut de la finish câştigătorul primei faze/etape este chemat în ring pentru lupta corp la corp în faza/etapa a doua.
Obstacolul nedepăşit din trei încercări atrage după sine descalificarea sportivului.
Doru Kalmuski, unul dintre cei mai importanti scriitori bacauani, membru al Uniunii Scriitorilor, autor a peste 15 volume de proza, cenzurat inainte de 1990 de politrucii culturali, a initiat un protest inedit si radical: lansarea prin incinerare a intregii editii a ultimului volum tiparit “Conspiratia iudaica”, in fata primei biblioteci din Bacau, vizavi de Hotelul Decebal.
Aceasta intentie se constituie într-un protest la adresa transformarii de catre justitie, a cartii în obiect de troc penal.
Echivalarea în perioade de clementa judiciara în schimbul prezentarii unor asa zise lucrari stiintifice discrediteaza deopotriva cercetarea stiintifica, fenomenul literar cât si rostul justitiei însesi, scrie Kalmuski in comunicatul remis presei (Desteptarea, 17-19 aprilie).
El mai trage un semnal de alarma împoriva unei aberatii care face din penitenta o masina de produs impostura si din puscariasi cercetatori si scriitori.
Doru Kalmuski a facut toate demersurile necesare, conform legii, la Primarie, Pompieri si Politie, pentru a i aproba desfasurarea protestului.
Prin adresa nr. 25.956/23.04 2015, Primaria Bacau da urmatorul raspuns solicitantului:
“Urmare a adresei dvs. inregistrata la institutia noastra cu numarul de mai sus, va comunicam ca in cadrul Comisiei de avizare a manifestatiilor publice, constituita confrom Legii 60/1991 si Legii 31/2004, s-a luat in discutie cererea dvs si, având in vedere prevederilor Legii 60/1991, faptul ca latimea trotuarului de lânga locatia solicitata este insuficienta pentru a permite circulatia pietonala, precum si stationarea permanenta lânga trotuar a autoturismelor in regim de taxi a avizat favorabil ca desfasurarea activitatii de protest sa aiba loc in ziua de27 aprilie 2015, ora 18,00, fara utilizarea unei surse de foc (s.n), locatia: trotuarul din fata Palatului Administrativ din Piata Tricolorului Bacau, in ziua de 27 aprilie 2015, ora 18,00.”
Semneaza, viceprimar Vasile Tescaru
Contactat de un reporter al ziarului nostru, scriitorul Doru Kalmuski a declarat ca este nemultumit de raspunsul Primariei Bacau, nu intelege cu se poate incinera o carte, mai multe carti, fara o sursa de foc, si este in cautarea unei alte solutii, a unei alte locatii, stabilind o alta zi, pentru a-si duce intentia pâna la capat.
E Sfântu Gheorghe, sarbatoare mare pentru crestinii ortodocsi, si din cauza ca nu pot lucra gradina, desi e soare, dar si pentru ca beneficiaza de abonamente de transport subventionate, pensionarii din Serbanesti s-au pornit „spre oras”.
„Eu nu beneficiez!” marturiseste o batrâna maruntica si sfioasa. „Da’ ce, ai pensie peste 12 milioane?” o intreaba tanti Rodica, oarecum surprinsa. „Nu, am sapte milioane, dar nu-mi da!” „Nu te-ai dus sa intrebi la chiosc, in statia de la Piata? Nu-ti da gratuit, dar iti da cu reducere.” „Vezi daca omul nu e informat!” constata batrânica, oftând.
„Eu am pensie de boala si am luat de pe Stefan cel Mare, de la Primaria 2. Trei drumuri pe saptamâna, doi lei dus, doi lei intors, iaca, inseamna ceva. Manânci pâine o luna”, o lamureste vecina ei. Trec apoi la alt subiect, care incita o adevarata dezbatere: cumparaturile.
Doamnele pensionare se duc in piata, sa cumpere cadouri „pentru mos Ghita”, „pentru Georgiana, nepoata-mea” sau „pentru sot”.
Cel mai greu e cu barbatii: „Are o gramada de camasi, are si cravate, nu stiu ce sa-i iau!” Si pijamale are, mai bine un after shave sau, poate, un serviciu de cafea? „Se vede autobuzul?” intreaba careva. „Cred ca da!” Toata lumea se apropie de bordura, ca sa prinda un loc pe scaun, dar nu, „nu e al nostru, e rata de Negri.”
Babutele se intorc la discutia despre cumparaturi, de data asta, despartite in mici bisericute. „Eu ma duc sa cumpar niste gaini. A sarit un câine strain in curte si mi-a mâncat vreo trei. Asa de tare m-am suparat, imi vine si acum sa plâng”, povesteste o pensionara cocheta, cu palariuta cafenie. Tanti Aurica se duce sa cumpere rasaduri, iar vecina ei, sa-si plateasca facturile.
„Uite, vine autobuzul. Sa te duci la Piata, la chiosc, sa ceri abonament”, ii aminteste Rodica. „Pai ma duc, pentru mine orice leu conteaza!”
Politistii de la Rutiera au dat iama printre taximetristi, ca sa verifice daca respecta indicatoarele privind stationarea in preajma statiilor de autobuz. In cadrul unei astfel de actiuni, se pare ca politistii au facut si exces de zel, intrucât par sa fi amendat un taximetrist care stationa regulamentar, in zona Cimitirului Central.
Cel putin, asa sustine Gligore Vacar, care spune ca masina sa era stationata pe marcajul destinat taxiurilor, dar cu toate acestea a primit amenda de 100 de lei. El a platit-o, dar a si contestat masura. De cealalta parte, politistii spun ca amenda este motivata de faptul ca in statie se aflau trei taxiuri, in vreme ce indicatorul amplasat acolo da accept pentru stationarea a doar doua masini.
„Eu eram pe marcaj, mai erau doua taxiuri, dintre care unul era in afara, dar amenzi am luat cu totii. Se intâmpla de multe ori ca statia de autobuz, dar si cea de taxiuri, sa fie pline cu tot felul de masini, dar nu am vazut niciodata sa fie amendat cineva. In schimb, mi-au dat mie amenda, care stationam regulamentar”, spune Gligor Vacar. El este decis sa-si urmeze contestatia si sa depuna memorii si la sefii Politiei.
In ciuda programului derulat de Primarie, prin care se incearca infiintarea a cât mai multe locuri de parcare, toti soferii bacauani stiu ca locurile de stationare sunt o mare problema. De aceea, multe statii de autobuz din oras sunt pline de masini, iar calatorii se expun la riscuri ca sa aiba acces la mijloacele de transport in comun. Locurile pentru taximetristi sunt insa reglementate, chiar daca in oras sunt câteva sute de masini, mult peste capacitatea statiilor.
Liga Studenteasca din Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau impreuna cu Uniunea Nationala a Studentilor din România a organizat, ieri, de la ora 13.00, in campusul Marasesti in fata corpului D, un flashmob intitulat „Sfertul Studentesc”.
Cei aproximativ 80 de studenti participanti la flashmob s-au asezat intr-o formatie care sa reprezinte „sfertul studentesc”, «25%». Prin aceasta actiune, Liga Studenteasca bacauana sprijina miscarea studenteasca in speranta asigurarii participarii studentilor in proportie de 25% din totalul electoratului participant in alegerea rectorilor.
Activitatea s-a desfasurat in liniste deplina, punctând astfel limitarea libertatii de exprimare a studentilor in comunitatea academica prin Legea Educatiei Nationale. „Consideram deficitara actuala forma de reprezentativitate a studentilor in modalitatea de alegere a rectorului, ingradind studentii in exprimarea opiniei cu privire la unul dintre cele mai importante aspecte dintr-o institutie de invatamânt superior.
Votul este cea mai importanta unealta a unui sistem democratic, necsar, atât pentru cadrele didactice, cât si pentru studenti. Neaplicat sistemului, este evidenta ruptura din procesul democratic al institutiei. Speram ca astfel, decidentii din societatea româneasca sa perceapa importanta studentilor intr-o universitate, nu doar ca forma de finantare a scolii, ci ca partener in procesul educational”, a declarat Viorel Mihai Munteanu, presedintele Asociatiei Liga Studenteasca din Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau.
Actiuni asemanatoare au avut loc in acelasi timp si in alte 14 universitati din tara.
Alexandru Cristian Craciun, elev la Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Bacau, in clasa a XI-a, a fost premiat cu bronz la Nationala de Tehnologii – constructii, instalatii si lucrari publice. Când avea cinci ani, a plecat cu parintii in Italia. Acolo a stat, acolo s-a scolarizat, pâna când, toamna trecuta, a revenit in tara. Abia intelegea limba româna, abia putea scrie. A invins prejudecatile, s-a autodepasit, iar acum a reusit o performanta incredibila, intr-o competitie acerba.
Pe Alexandru Cristian Craciun l-am cunoscut in toamna anului trecut. Abia venise in Bacau, tocmai din Italia (Torino), impreuna cu mama sa. A fost repartizat in clasa a XI-a D, Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, la calificarea tehnician in constructii si lucrari publice. A stat in Peninsula 11 ani. De la cinci ani. Când a revenit in tara, nu stia limba româna, abia se putea exprima, nu stia sa scrie româneste.
„Abia am venit. Nici nu stiu daca imi pare bine”, mi-a spus atunci, sec. Acum, e olimpic national. A obtinut premiul III si medalia de bronz la Olimpiada Nationala din Aria Curriculara „Tehnologii” – Ploiesti, aprilie 2015, la disciplina Constructii, instalatii si lucrari publice. Locul III, intre 27 de elevi din toata tara. Elevi care stiu limba româna, care au studiat numai in tara, care sunt si ei, la fel ca el, la colegii sau licee de profil. Performanta lui insa este unica. Chiar si profesorii care il pregatesc spun asta.
Si-a dorit un rezultat bun, dar nu a crezut ca va fi unul atât de bun
Alexandru Cristian Craciun a ramas in continuare acelasi copil modest, tacut, sincer, pe care l-am intâlnit si atunci. Si-a dorit mult sa participe la aceasta olimpiada, s-a pregatit intens, a fost sustinut de profesori, chiar si de colegi. Prin felul lui de a fi, spun acum cadrele didactice din liceu, a schimbat mentalitati, a creat o alta atmosfera de studiu, a schimbat intregul colectiv de la clasa.
„A schimbat tot. Eu l-am remarcat inca de când a venit la noi in liceu. Este un copil sustinut de parinti si care a confirmat ca isi doreste sa se remarce. Este foarte bun si la alte discipline, la matematica face calcule rapide in cap, la desen este foarte bun, chiar si la chimie va fi cooptat in concursuri de profil. Este un elev muncitor, cu un simt al umorului dezvoltat, un copil care a reusit sa faca un progres foarte mare in vorbirea si scrierea in limba româna. Suntem mândri sa putem lucra cu astfel de elevi”, ne-a spus prof. Lucia Durac, diriginta lui, dar si unul dintre profesorii care l-a pregatit pentru olimpiada.
„Este un copil sigur pe el, care rasplateste din plin eforturile parintilor. Mi-a fost foarte usor sa lucrez cu el pentru ca asimileaza rapid informatiile. In plus, este altruist si sare in ajutorul colegilor. Un copil de exceptie”, a completat si prof. Gabriela Padure Todirita. Pentru Alexandru singurul obstacol a fost (si marturiseste ca inca este) comunicarea in limba româna. Tocmai de aceea chiar a fost surprins de rezultatul bun obtinut la olimpiada nationala. „Am plecat cu gândul sa ma calific in primii 10.
Cei doi elevi sunt pregatiti de profesorii: Lucia Durac, Cornelia Piper, Gabriela Padure Todirita si Dorina Croitoru
Iar locul III chiar m-a onorat. Am avut retineri din cauza limbii române, mai ales la scris, dar si cu vorbitul inca imi este greu. M-a ajutat si faptul ca in Italia am studiat tot la un liceu cu profil de constructii, numai ca acolo ne puneau sa citim foarte mult din carti si nu ni se explica nimic.
Aici, nu avem carti, dar profesorii ne explica tot. E exact invers. Ma bucur de reusita si ma bucur ca am facut ca profesorii sa fie mândri de mine”, ne-a declarat Alexandru Craciun. Cocheteaza cu gândul ca in clasa a XII-a, anul viitor, va lua chiar premiul cel mare in olimpiada. Se pregateste pentru asta. Mai ales ca doreste sa-si continue studiile la Facultatea de Constructii in Iasi (unde deja este admis urmare a premiului III de la olimpiada de anul acesta).
Din lotul bacauan prezent la aceasta olimpiada a facut parte si Alexandru Afrentoaiei, de la acelasi colegiu, dar din clasa a XII-a G, calificarea tehnician instalator in constructii. A concurat, la nivelul lui de studii, cu inca 24 de elevi din intreaga tara. S-au acordat câte un premiu I, II si III, dar si trei mentiuni, iar Alexandru Afrentoaiei s-a clasat „imediat sub linie”, pe locul 7, cu o medie foarte buna – 8.75 (9.80 la proba practica autoCAD). Dezamagire? „Da, normal, desi rezultatul final nu a fost chiar asa rau. Important este ca m-am calificat si ca am participat. Experienta unei astfel de olimpiade este unica si greu de uitat”, a afirmat Alexandru Afrentoaiei. Povestea lui este la fel de … unica sau, ma rog, nu atât de comuna. Elevul este de loc din comuna Margineni, face naveta, e orfan de mama si mai are 10 frati. Cei mari sunt realizati, in Italia, iar cei mici – el fiind al noualea copil al familiei – sunt la „Karpen” si, respectiv, la scoala gimnaziala din sat. In ciuda greutatilor de acasa, Alexandru isi doreste sa invete, sa se realizeze pe fortele proprii, sa invinga. „Am incredere in mine. Imi doresc acum un rezultat bun si la Bacalaureat, iar apoi imi voi concentra eforturile pentru a fi admis la Facultatea de Instalatii din Iasi”, a mai adaugat. Isi doreste sa ajunga sa aiba propriul business, alaturi de fratii sai, in Italia, „dar numai dupa ce imi termin studiile superioare, si numai daca pornesc de la munca de jos. Nu-mi place sa iau nimic de-a gata, cum se zice. Asta am invatat-o tot de la fratii mei”. Pentru a putea sa mearga la scoala, Alexandru Afrentoaiei deja munceste, se implica in mai multe activitati extrascolare, este chiar si dansator in Ansamblul „Busuiocul” condus de maestrul Petrica Vlase.
Guvernul a decis sa legifereze bacsisul, care va fi evidentiat pe un bon fiscal separat. Masura va fi aplicata de la data publicarii unei ordonante de urgenta (OUG) cu aceasta tema în Monitorul Oficial.
Prin bacsis se întelege orice suma de bani oferita în mod voluntar de client, în plus fata de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de operatorii economici, precum si restul dat de vânzator clientului si nepreluat de acesta în mod voluntar. Bacsisul nu poate fi asimilat unei livrari de bunuri sau unei prestari de servicii – se arata în proiectul de ordonanta de urgenta a Guvernului.
Se precizeaza, insa, ca este interzis firmelor sa conditioneze, sub orice forma, livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacsisului.
Bacsisul, ca orice venit, va fi impozitat cu 16%. Dar, ramâne la aprecierea angajatorului daca va retine sumele din bacsis sau le va acorda angajatilor. Daca le retine, vor fi impozitate cu numai 3% – impozitul pe profitul microintreprinderilor.
Mai mult, la inceperea programului de lucru banii personalului vor fi trecuti intr-un registru special. Prin aceeasi OUG s-a introdus si o sanctiune corelativa pentru nerespectarea obligatiei angajatilor de a prezenta organelor de control sumele de bani aflate asupra lor – o amenda contraventionala de la 1.000 la 1.500 de lei, aplicata salariatului.
Timp de mai bine de o luna, sute de inspectori de la Directia Generala Antifrauda Fiscala (DGAF) au verificat 80 de firme specializate în comercializarea en-gross si en-detail a combustibililor (benzina, motorina, GPL) din toata tara, inclusiv din judetul Bacau.
In urma acestor actiuni, s-au constatat abateri grave care au impus aplicarea a 19 amenzi în cuantum total de 401.000 lei, confiscarea de venituri de peste 11,2 milioane lei si confiscarea a peste 30 de tone de motorina, depozitate în spatii neautorizate. „În urma analizelor preliminare de risc fiscal si a controalelor inopinate realizate la nivel national, au fost constatate încalcari ale conditiilor de autorizare si functionare, precum desfasurarea activitatii de comercializare a produselor energetice fara atestat legal de catre intermediari, sau comercializarea de catre benzinarii a combustibililor fara a utiliza mijloace tehnice de masurare si control autorizate sau având buletine de verificare metrologica si certificate de calibrare expirate”, a precizat Alexandru Cristea, purtatorul de cuvânt al DGAF.
Totodata, inspectorii antifrauda au verificat si transportatori sau constructori de drumuri, în calitate de beneficiari finali ai unor cantitati importante de combustibil susceptibil a fi provenit din surse nelegitime. În aceste situatii s-a putut constata ca se achizitiona combustibil lichid greu (CLG), similar pacurei, cu acciza foarte mica, dar care era utilizat drept combustibil auto, dupa ce era amestecat cu uleiuri minerale. Verificarile continua, urmând a fi sesizate organele de urmarire penala în cazurile în care au fost identificate elemente constitutive ale unor infractiuni.
Biserica si sportul bacauan au fost marii câstigatori ai impartelii banilor nerambursabili din bugetul local, in baza Legii 350. Daca initial proiectul de hotarâre prevedea sume de care toata lumea a fost nemultumita, iar la dezbaterea publica de luni toate aceste nemultumiri au rabufnit zgomotos, ieri a fost liniste si pace. In cele doua zile dintre dezbatere si sedinta de ieri, presiunile facute de diferiti actori ai vietii publice pe lânga comisiile din Primarie au dat roade bune cel putin pentru unii.
Astfel, proiectele din sportul de performanta cu rezultate deosebite vor fi finantate cu maxim 3.500.000 de lei, in loc de 2.000.000 de lei, cât era propunerea initiala. De asemenea, Biserica a primit o majorare de patru ori a sumelor alocate initial pentru un proiect, adica 400.000 de lei, in loc de 100.000 de lei. Acest din urma amendament a venit din partea consilierului local Ilie Birzu si a fost probat in unanimitate. Tot el a propus ca proiectele din domeniile Educatie-Tineret-Mediu sa beneficieze de o sporire a plafonului maxim de finantare, de la 15.000 la 30.000 de lei. De asemenea, proiectele din domeniul social ramân la plafonul stabilit initial, de 100.000 lei, dar s-a admis o majorare a decontarii cheltuielilor cu forta de munca din domeniu, componenta esentiala a asistentei sociale.
Consilierul local Isabela Adam a propus o micsorare a bugetului alocat sportului cu 500.000 de lei si redirijarea banilor spre proiectele din Tineret-Mediu. Secretarul Primariei, Ovidiu Popovici, a explicat ca bugetul este deja stabilit de la inceputul anului si nu se mai poate face o modificare in acest moment, ci doar eventual la o rectificare ulterioara. Prin urmare, initiatoarea amendamentului a renuntat la acesta. Consilierul Stefan Daniel Dragos a cerut un raport de evaluare a proiectelor derulate in 2014 cu finantare prin Legea 350, iar viceprimarul Radu Ababei a spus ca un astfel de raport va fi elaborat in maxim doua saptamâni.
Consilierul local Bârzu a mai facut un amendament, referitor la stabilirea unui prag unic de cofinantare de 10% din valoarea proiectelor pentru toate domeniile de care apartin potentialii beneficiari, in loc de plafoane diferentiate, care mergeau pâna la 50% in cazul proiectelor Bisericii. Si acest amendament a obtinut acordul unanim al Consiliului Local.
Audit financiar la Teatrul „Bacovia”
Cel de-al doilea punct de pe ordinea de zi a fost proiectul de hotarâre prin care s-a validat rezultatul concursului de director al Teatrului Municipal „Bacovia”. Prezenta la sedinta de ieri, actrita Anca Sigartau, noul director, si-a intrat astfel deplin in atributii. Consilierii locali au felicitat-o, insa consilierul Gheorghe Huluta a daugat parerea sa de rau ca nu s-a gasit un director printre bacauani, asta dupa ce i-a felicitat pe ceilalti doi participanti la consurs, Eliza Noemi Judeu si Radu Bogdan Ghelu. Anca Sigartau a promis ca isi va face treaba riguros, spre binele actorilor, al teatrului si publicului, iar una dintre primele sale masuri ca director va fi solicitarea unui audit, pentru a cunoaste cu exactitate situatia financiara a institutiei pe care o conduce.
„Propun ca sa se reduca suma de 500.000 de lei din bugetul Sportului si sa se realoce fondurile la Tineret-Mediu. Practic, ar insemna ca bugetul lor sa creasca de la 200.000 la 500.000 lei. Sunt atât de multe proiecte frumoase la Tineret si Mediu incât merita sprijinite mai mult, merita mai multa atentie”, a spus consiliera Isabela Adam. Amendamentul nu a mai fost supus la vot, dupa ce s-a considerat ca nu se mai pot face modificari in buget, stabilit deja la inceputul anului.
Se porneste de la 0-2. Adica de la scorul stabilit la finalul saptamânii trecute, in Capitala, acolo unde CSM Bucuresti a câstigat ambele meciuri contra Stiintei Bacau (3-0 si 3-2), in finala mica a Diviziei A1 la volei feminin. Un scor care crediteaza formatia bucuresteana cu prima sansa la câstigarea medaliei de bronz.
Dar locul 3 nu este singura miza a finalei pentru locurile 3-4. Cine ia bronzul, merge in Cupa CEV, in timp ce ocupanta locului 4 va activa in Cupa Challenge in viitorul sezon al euro-cupelor. Asadar, o confruntare cu miza. Care cheama in cauza inclusiv orgoliile „cravasate” de ratarea finalei mari. Cel de-al treilea joc dintre Stiinta Bacau si CSM Bucuresti este programat sâmbata, de la ora 17.00, in Sala Sporturilor.
Daca bucurestencele se impun sâmbata, totul se termina cu succesul de bronz al echipei conduse de italianul Micoli. Dar daca bate Stiinta, finala continua cu meciul cu numarul 4, programat duminica, de la aceeasi ora, 17.00, de la Bacau.
„Si va asigur ca vom juca si duminica. Imi doresc ca invingatoarea sa se decida in jocul al cincilea de pe 30 aprilie, de la Bucuresti. Admit ca, pornind de la scorul de 2-0, adversarele noastre au sanse mai mari decât noi, dar va garantez ca Stiinta nu si-a spus ultimul cuvânt”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care a argumentat: „Ma bazez, in primul rând pe dorinta de victorie si de revansa a fetelor noastre.
Totodata, fiind ultimele jocuri de acasa din acest sezon, sper ca si publicul sa ne dea o mâna de ajutor, mai ales ca ne prezentam in fata suporterilor nostri in calitate de proaspata câstigatoare a Cupei României”. Daca CSM Bucuresti vine cu lotul complet, inclusiv fostele componente ale studentelor, Kremena Kamenova, Marina Vujovic, Roxana Bacsis si Georgiana Fales, in schimb Stiinta intâmpina probleme de efectiv, tragatoarea secunda Anastasia Harelik fiind incerta. Cu sau fara ea, Stiinta va forta victoria care sa prelungeasca finala. Cu un meci sau chiar cu doua.
Gloria Buzau- Sport Club Bacau (sâmbata, ora 11.00)
Alta deplasare, acelasi scenariu. La o saptamâna dupa ce s-a impus la Braila, cu 1-0, divizionara B Sport Club Bacau merge in fieful Gloriei Buzau, vizând un nou rezultat pozitiv. Nu este singurul numitor comun: ca si etapa trecuta, bacauanii, confruntati cu probleme de ordin financiar, vor efectua deplasarea in dimineata jocului.
„Nu e usor, dar nu avem ce face. Strângem din dinti si-i dam bataie”, a declarat antrenorul SC-ului, Cristi Popovici, care va continua sa ruleze lotul: „Practic, in acest play-off, toti jucatorii vor primi sansa. Ei se afla in plina faza de monitorizare, astfel incât sa ne edificam asupra carora dintre ei vom miza si de la vara incolo”.
Bacauanii nu se confrunta cu suspendari (Druga, Vraciu, Lozneanu si Andrei Pavel aflându-se la limita in ceea ce priveste avertismentele), insa au doi accidentati care vor absenta la Buzau: Cainari si Dumitriu.
„Ambii au probleme musculare si am decis sa-i menajam la jocul de sâmbata, unul in care vom intâlni o grupare care beneficiaza de multi jucatori cu experienta precum Georgian Marcu, Palimaru, Vlaicu, Dedu sau Claudiu Dumitrescu. Mizez pe elanul si tineretea noastra, chiar daca oboseala care se va acumula in timpul deplasarii si va spune, probabil, cuvântul”, a concluzionat Popovici.
Programul complet al etapei a patra din play-off: Rapid CFR Suceava- FC Voluntari, Gloria Buzau- Sport Club Bacau, Academica Arges – CF Braila.
Daca in meciul de la Braila, Savu si Oancea au jucat pentru prima data in B sub culorile Sport Clubului, sâmbata, la Buzau, bacauanii pregatesc un nou debut. De data aceasta, unul precoce. Este vorba de atacantul de 15 ani, Rares Enea, a carui poveste „Desteptarea” v-a prezentat-o pe larg in urma cu o saptamâna. De marti, Enea, care este component al nationalei României U15, si-a inceput antrenamentele cu prima echipa a Sport Clubului si este foarte posibil ca el sa debuteze contra Gloriei. „Ramâne de vazut cât anume va juca, insa, indiferent de numarul de minute, debutul in liga secunda constituie pentru acest atacant cu calitati fizice remarcabile un mare capital de incredere”, a declarat antrenorul SC-ului, Cristi Popovici.
Ziua Centrului de Cultura Apostu, editia a XX-a, marcata in fiecare an pe 23 aprilie, de Sf. Gheorghe – Purtatorul de Biruinta, ziua patronului spiritual al Centrului de Cultura “George Apostu”, aflat in al 25-lea an de fiintare, a fost marcata de o sarbatoare in sarbatoare.
Geo Gheorghe Popa, director al Centrului, a patronat Spectacolul muzicii, oferit de pianista Anca Paduraru, cu acordurile inegalabile ale lui Claude Debusy, Spectacolul Cartii, prin lansarea volumului “Ostaticul Umbrariei”, semnat de prozatorul, eseistul si poetul Ion Fercu, dar si Spectacolul imaginilor, al artei plastice, protagonist fiind Mihai Chiuariu, unul dintre cei mai reprezentativi pictori bacauani, cu expozitia “pictura-obiect-instalatie”.
Recenta carte a scriitorului Ion Fercu, a saptea, daca am numarat bine, a stârnit un interes urias inca inainte de a fi lansata marelui public, fericiti fiind cei care au primit-o in dar chiar de la autor. Au staruit asupra cartii “Ostaticul Umbrariei” (Editura Junimea) Carmen Mihalache, manager al Revistei Ateneu: “Ion Fercu scrie pentru ca are ce spune lumii. Ceea ce-mi place la el este spiritul lucid, scrisul lui imbarbateaza sufletele oamenilor, in aceasta perioada de devalmasie a valorilor. Este, Ostaticul…, o carte frumoasa, un roman eseu, o parabola, o utopie, un vis. Visul si lectura vor salva omenirea!”
O carte de exceptie a fost apreciata si de prof. Petre Isachi “este cea mai buna carte a lui Ion Fercu, la fel ca la Dante, este Divina lui Comedie. Teme asemanatoare gasim si in “Z”, Oaspetele sau Audienta. Fiecare dintre noi suntem prizonierii, ostaticii Umbrariei, purtam mereu un razboi cu noi insine, cu Dumnezeu, avem in noi samânta reformei, a reformatorului, care poate fi chiar si a Iadului. Este o carte minunata, este un discurs despre prezent, dar si despre viitor.” Prof. univ. dr. Stefan Munteanu, filozof ca si autorul, a vorbit despre problema omului care trebuie sa poarte o povara, povara relatiei lui cu Divinitatea. “Ion Fercu este un chirurg spiritual, care a transformat literatura in filozofie si filozofia in literatura, iar intrebarea de inceput <> parcurge intreaga carte, insa raspunsul nu-l da nici Ion Fercu.” Cartea este o nesfârsita spovedanie, a spus si prof. Gheorghe Iorga, care a lansat invitatia sa nu ne grabim: Cititi si recititi!
Geo Popa a rasturnat ordinea fireasca a unei intâmplari culturale, astfel ca autorul a fost lasat la urma sa vorbeasca, dupa vernisarea expozitiei artistului Mihai Chiuariu, fiind, amândoi, premiati, in aplauzele numerosilor participanti la eveniment cu Diploma de Onoare si de Prieten al Centrului Apostu.
Ion Fercu: “Ostaticul Umbrariei este o carte a cautarilor, a incertitudilor, a cautarii prin incertitudini a intelepciunii. Este bine sa nu uitam cuvintele Apostolului Marcu: Cred Doamne! Ajuta necredintei mele.” Cartea mea mai este una a existentei noastre, care nu este viata, nu este moarte, este viatamoarte. Si nu-i luati visul.”
A fost, la Centrul Apostu, o sarbatoare a spiritului, a bucuriei de a trai momente de liniste, de meditatie, au fost, toate, un omagiu adus marelui sculptor George Apostu.
Am convingerea ca scoaterea la vedere a unei practici pe care am considerat-o toata viata mai degraba o mostenire pacatoasa decât o virtute, aceea de a da bacsis, slujeste, la noi, mai ales unui stat aflat mereu sub presiunea banului, a unui deficit bugetar de care nu mai poate scapa. Bacsisul a existat de când e lumea, sub o forma sau alta.
Legalizarea lui, acum, incearca sa-l scoata la vedere, pe cât posibil, nu sa-l elimine prin a-l da ca exemplu prost. Mai mult, legalizarea da prestatorilor de servicii credinta ca bacsisul li se cuvine. Legiuitorul nu spune cât de mare sa fie bacsisul, da fiecare cât crede de cuviinta sau cât il lasa inima. Poti sa nu dai deloc, dar atunci te gândesti ca mai calci prin resturantul, prin magazinul sau prin locul acela, mai nimeresti in acelasi taxi vreodata, iar chelnerul, vânzatorul ori taximetristul te va cataloga din start ca rau platnic. Rau platnic de bacsis!
Unii sustin ca bacsisul legal va elimina evaziunea fiscala. Sa fim seriosi, nu poti elimina ceva care nu exista, iar bacsisul nu a fost, la noi, niciodata fiscalizat. Legalizarea doar aduce statului ceva bani in plus. Un comentator al fenomenului credea ca ar fi vorba de circa trei milioane de lei. Nu stiu ce a luat in calcul, pentru ca nu poti sti câti oameni dau bacsis, chiar daca se spune ca acesta ar fi cam 10 – 20% din nota de plata. In plus, nici nu cred ca toti incasatorii de bacsis vor si contabiliza sumele primite, chiar cu riscul unor sanctiuni drastice.
Mai aud ca in America si in Europa ar fi vreo 20 de tari care au legalizat bacsisul. Auzi? Chiar in tari in care mentalitatea omului e alta decât cea de la noi, oameni care am trait mult sub regimuri inspirate sau chiar exportate ba de la otomani, ba de altii ca ei.
Acum, dai bacsis pe fata, se cheama ca esti mai civilizat. Ati fost in vacanta prin tarile pe care le numim „exotice”? Daca da, sigur ati vazut pe bordul autocarelor care v-au plimbat pe acolo ba un cosulet, ba o cutiuta, in care stau, momeala, câtiva banuti. Sunt cosuletele pentru colectat bacsisul calatorilor. Pe fata!
Mai mult, agentiile de turism iti includ din start, in nota de plata pentru o vacanta, si bacsisul care trebuie lasat pe unde veti merge, ceva de genul „25 de euro de persoana”.
Ne-o fi civilizand legalizarea bacsisului, dar eu n-am sa uit niciodata cum, in fosta Republica Democrata Germana, la un magazin, vânzatoarea n-a vrut cu nici un chip ca eu sa las pe taraba cei câtiva phenningi ca rest. Mie imi era jena sa-i mai iau, ea nu si nu. Atunci m-am mirat cât de civilizat era poporul german, chiar si in RDG. Acum ma vad nevoit sa ma corectez.
De vreun an, de când, din motive electorale si, apoi, din motive de reimpartire a sferelor de influenta, am fost binecuvântati cu campania anti-coruptie, mâncam si respiram mandate de arestare. Anticoruptia pare sa fie singurul proiect românesc, altceva nu mai exista pe agenda publica. In vreme ce toata tara se agita in zgomot de catuse, exista numeroase probleme care ramân nediscutate si, ca atare, nerezolvate:
– Problema taraneasca. Cum facem ca, desi avem pamânt sa hranim 80 de milioane, importam alimente pentru a putea hrani 20 de milioane?
– Educatia. Ce facem cu invatamântul, cum il adaptam la necesitati, cum recalibram materiile pentru a-l putea ajuta pe elev sa inteleaga mai usor societatea si sa se adapteze cerintelor acesteia?
– Sanatatea. Cum facem sa prevenim mai mult bolile decât sa le tratam si cum facem ca tratamentele sa nu mai fie atât de scumpe? Ce facem cu medicul care dimineata consulta pacientul la stat si-l trimite dupa-amiaza la clinica privata?
– Economia. Cum facem ca marile corporatii care câstiga profituri fabuloase in România sa nu-si exporte intreg câstigul peste hotare si sa mai pastreze ceva si in tara? In fond, companiile câstiga indecent deoarece primesc facilitati, platesc redevente infime si impozite extrem de mici pe profit (16% fata de 33% in Franta, de exemplu). In vreme ce profiturile sunt fabuloase, salariile pe care le platesc (si care sunt motivul facilitatilor oferite) sunt infime.
– Resursele. Ce facem cu petrolul, gazele, carbunele? Acceptam sau nu exploatarea gazelor de sist? Crestem redeventele pentru resursele exploatate?
– Politica externa. Urmam orbeste linia americana, chiar daca intram in conflict cu Uniunea Europeana? Mai avem obiective nationale? Ce facem cu minoritatile din tarile din jur? Sprijinim Ucraina neconditionat chiar daca asta inseamna sa abandonam minoritatea româneasca?
– Religia. Revenim la traditia seculara si despartim Statul de Biserica sau ne indreptam spre un fundamentalism religios, in care preotii incep sa preia conducerea tarii? Ce facem cu influenta tot mai mare a BOR in economie si educatie?
– Retrocedarile. Paduri, terenuri, cladiri au fost retrocedate prin procedee dubioase unor falsi mostenitori pe baza unor interpretari bizare ale legilor. Exista localitati care au ajuns sa apartina, acum, unor persoane sau organizatii. Case sunt demolate pentru ca acum pâmântul pe care sunt construite apartine altcuiva, in urma retrocedarilor. Ce facem cu aceasta situatie?
Sunt doar câteva din problemele care ar trebui dezbatute de societate. Dar nu e loc pentru asa ceva. Intre o inmormântare si o arestare, poporul nu mai are timp si dispozitie sa se mai gândeasca la chestiuni din astea complicate…
Ca in fiecare miez de primavara, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau si-a deschis portile pentru a fi vizitata de viitorii studenti. S-a intâmplat ca in doua zile consecutiv sa parcurgem drumul in ambele sensuri.
Pentru o zi, amfiteatrele, laboratoarele, Biblioteca etc. au fost puse la dispozitia liceenilor din Bacau si din judetele vecine, asteptati – mai nou – sa asiste la cursuri si seminare. I-am intrebat pe studentii anului I Litere, cu care am avut ore in acel interval de timp, care ar fi ofertele cursului de limba româna contemporana si am primit 3A1 propuneri: „Sa le prezentam modalitatile de a demonstra viata cuvântului intr-un text literar” (Adina R.); „Ar fi interesant sa le aratam cât de necesara este invatarea prin eroare in luarea notitelor: scriem, taiem, corectam si motivam” (Ancuta G.); „Ce-ar fi sa le exemplificam un ML (memento lingvistic) si un MC (memento cultural), cu care incepem noi fiecare curs?” (Lavinia B., Mariana B.)
„Am vazut si am auzit despre incondeierea oualelor. E corect?” (Daniela A.) Ne-am oprit la aceasta ultima provocare. In asteptarea oaspetilor, pentru care am lasat intredeschisa usa Amfiteatrului „Dumitru Alistar”, ne-am avântat in descrierea fenomenului de dubla articulare. Mai intâi am asteptat raspunsurile studentilor. „Eu cred ca e corect oualelor, pentru ca e greu sa spui oualor”, a opinat o cursanta si a rostit demonstrativ, adica impiedicat, cuvântul mai scurt, urmat de forma oualelor, rostita mult mai lejer. M-am asezat… strategic de partea celor putini care au acceptat varianta alungita si am pornit un duel lingvistic argumentativ: „Nu mai exista in limba noastra un alt cuvânt care prezinta la plural desinenta -a”, am remarcat „noi”. „Da, dar nu e admisa atasarea a doua articole consecutiv”, au motivat ceilalti si a trebuit sa le dam dreptate.
A doua zi, am participat impreuna cu prof. univ. dr. Daniel Botez, de la Facultatea de Stiinte Economice a universitatii bacauane, la a treia editie a Simpozionului National „Ars oeconomica”, organizat de Liceul „Vasile Conta” din Târgu-Neamt, judetul Neamt. Am gasit aici alte porti deschise spre cunoastere si spre viata, in generice precum „Ars litterae”, „Ars dramatica”, „Ars ludrica”, „Ars visualis” si „Ars oecologica”. Adresându-se publicului (elevi si cadre didactice), universitarul economist a tinut un elevat discurs despre eficienta comunicarii in cele mai variate domenii, pe care disciplina pe care o preda le cumuleaza. La rândul nostru, ne-am referit la numerele 7-9 ale revistei „Conteaza!”, editata de liceul-gazda, si la frumoasa relatie cu Bacaul universitar.
Acest triplu numar al publicatiei a vazut lumina tiparului numai dupa ce a primit girul Grupului „Româna corecta” al Facultatii de Litere. Studentii bacauani au avut ca proba de examen (una dintre ele), in sesiunea din februarie, aplicarea cunostintelor de lingvistica in corectarea celor 48 de pagini ale revistei. Au urmat, desigur, evaluarea de catre profesorul coordonator si abia apoi acordarea bunului de tipar. Am facut si o propunere, care a fost acceptata fara rezerve, in primul rând de directorul institutiei, profesoara de limba si literatura româna Karina-Ingrid Cojocariu, si de prof. dr. Ioan Romeo-Roman: in 2016 sa fie adaugata o sectiune intitulata „Ars orthographiae”. S-a convenit asupra organizarii unui concurs zonal de limba româna, incluzând nu doar nelipsita proba de ortografie (dictare adica), ci si una de lectura adecvata a textelor redactate in diverse registre.
Cele trei generice sumative: „Patrimoniul economic”, „Patrimoniul cultural” si, respectiv, „Patrimoniul ecologic” au fost atât de firesc asamblate, incât unitatea de invatamânt târgunemteana are dreptul legitim de a inscrie in cartea sa de vizita inca o biruinta stiintifica si didactica.
Aflând despre inedita forma de protest a scriitorului Doru Kalmuski, apropo de cartea devenita troc în justitie (vezi si sarcastica reactie a lui Mircea Dinescu vizând „scribalaii de puscarie”), protest pe care eu nu-l consider deloc inspirat (sa dai foc propriei carti, unei întregi editii, de fapt, mi se pare absurd, înfricosator si inutil, dar asta e doar parerea mea), mi-a fugit gândul la cartea lui Ian Sansom intitulata „Hârtia, o elegie”. În care am gasit urmatoarea reflectie a unui reputat editor: „Este un lucru minunat faptul ca astazi oricine poate publica o carte si este un lucru îngrozitor ca astazi oricine poate publica o carte”. Acest aparent paradox rezuma cât se poate de exact cum stau lucrurile la ora actuala în lume vizavi de industria cartii, de piata de carte. Iar un scriitor, Gabriel Zaid, afirma: „Cititul cartilor creste aritmetic, pe când scrierea cartilor creste exponential”. Da, apar tot mai multi autori care debuteaza pe cont propriu, având orgoliul de a-si vedea cartea tiparita în mod traditional, pe hârtie. Desigur, dintre ei foarte putini se dovedesc a fi talentati în mod real, grosul fiind alcatuit din diletanti si grafomani. De aceea, cu amara ironie, jurnalistul si scriitorul Jeremy Lewis nota într-un articol de-al sau: „Suntem cu totii scriitori în ziua de azi – având în fata ochilor o armata de bloggeri, jurnalisti amatori si autori pe cont propriu, eliberând zilnic milioane de cuvinte în blogosfera, oricine are senzatia ca scrisul a devenit o activitate atât de la îndemâna, încât cuvântul scriitor si-a pierdut orice semnificatie.” Adevarul este ca zeci de mii de astfel de „autori” ramân doar niste anonimi, la notorietatea internationala ajungând doar un mic numar (în jur de 50!, dupa un calcul al lui Mircea Cartarescu, el fiind, dintre scriitorii români, cel mai mult tradus si bine vândut). Grafomanii nu sunt buni la nimic, dimpotriva, ei fac rau pentru ca risipesc hârtia fara rost, iar fabricarea ei înseamna o multime de copaci doborâti. Un dezastru ecologic, adica. Astfel ca e de retinut aceasta fraza a lui Ian Sansom din cartea de la care am pornit, Hârtia, o elegie: „Cele mai vaste paduri nu sunt în Canada, în Rusia sau în bazinul amazonian, ci în librarii, în biblioteci si în depozitele din lumea întreaga a unor site-uri ca Amazon”. Dar cel mai important lucru, indiferent de suportul pe care este tiparita cartea, traditional sau electronic, este supravietuirea literaturii. De aceea ma bucur enorm când dau peste o carte buna, pe care o simt ca atare chiar din primele rânduri. Pentru ca fraza, stilul este cartea de vizita a unui scriitor autentic. Si am acum în fata, câteva fraze din recentul roman-eseu-parabola al lui Ion Fercu, „Ostaticul Umbrariei”, debordant ca imaginatie, plin de duhuri (si de duh), absurd, utopic, distopic, reflexiv si umoristic în egala masura, vorbind „despre nimic si despre totul”. „Suntem o specie tragica sau comedioasa, domnule? Cred ca nu ma însel spunându-ti domnule. Sunt nou în decor si înca nu m-am deprins cu decriparea genului siluetelor umbrelor.” „Singuratatea este uneori o pedeapsa, musca de-a dreptul din inima. Alteori este un lux. E bine sa folosesti singuratatea, dar e periculos sa te lasi folosit de ea. Dar, daca-mi permiti sa-ti spun, nu cred ca este moral sa ne plângem prea mult de singuratate”. „Barbatilor carora li se urca gloria la cap le puteai zamisli cele mai nastrusnice capcane ale manipularii.” „Pe mine, pentru pornirea asta de reformator, Dumnezeu ma va ierta, nu doar pentru ca asta e meseria lui, cum zicea un mare pacatos pamântean, ci pentru ca sunt sincer în nazuinta, chiar daca e posibil sa gresesc.”
Carmen Mihalache
Am adresat unor scriitori, poeti, dramaturgi, istorici si critici literari, profesori universitari, intrebarea: „De ce mai scrieti, într-o vreme în care nici macar scriitorii nu se (prea) citesc unii pe altii?” Raspunsurile sunt minunate…
”…Dracu te-a pus sa-l cauti insistent/ si sa-i dai ultima ta carte/ cu autograf?”
Dan Sandu, poet: „Sal’tare, Maître! Ce-ti veni, dragule, sa ma-«njuri» cu asemenea întrebare? Când aud de… ancheta jurnalistica ma gândesc cu groaza ca s-ar putea sa ma intâlnesc cu niscaiva nenorociti si Dincolo! Nu te speria, nu tu!… Asa ca prefer sa mai ard gazul p-acilea. Ma mai fac ca traiesc, ma mai fac ca respir, si-i amagesc pre unii si pre altii cum c-as fi vreun soi de condeier. Si, fiindca veni vorba, pot spune ca scriu mult, mai mult pe creier, de când hârtia s-a scumpit (adica, de la Facerea ei!). Mai mult rup, decât bag în carti… Mie, drept sa-ti spun, nu mi-a prea placut niciodata cum scriu! Si-i întreb, normal, pe criticii mei: «Nu vi se pare ca ma cam laudati, ca mie nu mi se pare deloc…!» În rest… «e multe de spus…!»
Am trimis, prin posta, acum vreo 30 de ani, «Balanta» lui Baiesu, la Bucuresti, unui prieten. Sfânta mare naivitate! S-a topit pe drum! Am repetat figura si cu cartile mele. Multe s-au «evaporat», nimerind la alti «adrisanti». M-am si bucurat! Daca scriitorii nu mai citesc (oare?!), macar lumea-ti mai citeste cartile si, poate, ti le si- «asculta!» Ai zice… un oaresce câstig! Uite-asa poti deveni celebru!
Glumim noi, dar «scroafa-i moarta-n cosar!». Lasa-ma, rogu-te, sa te ung la suflet c-un fel de raspuns, pripasit mai antat intr-un volum de insomnii: «Mai scrii mai scrii/ te mai ocupi cu din astea/ inclina capu-ntr-o parte/ (de câteva ori) / te priveste/ tâmp tu ai ramas tâmp na ca/ ma ia de nebun (poate chiar si de prost) / te stia om serios ca ai masina/ copii care învata bine un serviciu/ bunisor si erai apreciat de colectiv/ în sfârsit isi revine iti zâmbeste/ face eforturi sa te felicite da din / cap din nou si nu-i vine a crede/ necheaza si te bate pe umar/ si-n sânia lui interioara isi gândeste/ ca intr-o zi ai sa te faci totusi bine/ si te vei lasa de prostii/ dracu te-a pus sa-l cauti insistent/ si sa-i dai ultima ta carte/ cu autograf?».
Vezi bine… tu îmi cunosti povestea: numai prietenii ma ocolesc ca pe-o tunava adânca, atunci când le ies în cale cu bratele deschise! Si stii de ce? Pentru ca atunci, când scriu (si pentru ei!), simt «că ma seaca la inima!»”
