Incendiu furaje în comuna Strugari

16 februarie 2015

Duminică, 15 februarie 2015, la 19.35, Garda de Intervenţie din cadrul Detaşamentului de Pompieri Moineşti s-a deplasat în comuna Strugari, sat Petricica, pentru lichidarea unui incendiu izbucnit în gospodăria unui bărbat, în vârstă de 58 de ani, la un depozit de furaje.

Construcția avea schelet din lemn, astereală din lemn şi învelitoare din tablă.
Pentru lichidarea incendiului a fost solicitată în sprijin o autospecială de intervenţie din cadrul Detaşamentului de Pompieri Bacău.

Incendiul a fost lichidat, la ora 00.50.

În urma incendiului, ce a avut drept cauză probabilă utilizarea focului deschis în spaţii deschise, au ars aproximativ 5 tone furaje.

O noua avarie de apa, la intersectia strazilor Erou Ciprian Pintea si Marasesti

Ovidiu Pauliuc

16 februarie 2015

La intersectia strazilor Erou Ciprian Pintea s-a produs luni, in jurul orei 14.30, o avarie la reteaua de distributie de apa.

Echipele de intreventie au inceput imediat remedierea avariei, iar reprezentantii Companiei Regionale de Apa estimeau ca durata interventiei ar fi durat sase ore.

Din cauza avariei, au ramas fara alimentare cu apa blocurile turn din zona strazilor Marasesti si Erou Ciprian Pintea, precum si din cartierele Cornisa 1 si Cornisa 2.

Pagina 1

Deșteptarea

16 februarie 2015

Pe pârtia de schi „Nemira”, de la Slanic Moldova

Ion Moraru

16 februarie 2015

Temperaturile mici din aceste zile, cu cer în general noros, fiind prognozate si ninsori sunt „ingredientele” ce îmbie la bucuria de a schia pe pârtia Nemira din statiunea Slanic Moldova. Romulus Dan Busnea, de la Compartimentul Informare si Promovare a Turismului al Serviciului Public Judetean Bacau pentru Promovarea Turismului si Coordonarea Activitatii de Salvamont ne-a declarat:”Dupa deschiderea oficiala de la sfârsitul anului trecut , pârtia de schi Nemira din statiunea Slanic Moldova a functionat în conditii bune si chiar foarte bune, înregistrându-se o crestere semnificativa a numarului de turisti pasionati de practicarea sporturilor de iarna, iubitori ai muntelui si ai miscarii în aer liber.

Astfel, în perioada 2 – 8 februarie numarul turistilor si al schiorilor a crescut de la 400 – 500 pe zi la 1200 – 1300 pe zi si chiar mai mult în zilele de sâmbata si duminica. Dotarile, buna organizare si informare dar si tarifele practicate în acest sezon au facut ca pârtia de schi ‘Nemira’ sa fie tot mai apreciata si mai cautata de turisti din toate zonele tarii”. Romulus Dan Busnea a mentionat si câteva noutati de la aceasta pârtie:”Conform datelor de ultima ora la Slanic Moldova se anunta conditii bune pentru schiat pe pârtia ‘Nemira’, unde stratul de zapada masoara 25 de cm. Ea urmeaza a fi întretinuta si în continuare cu ajutorul instalatiei pentru producerea zapezii artificiale. Totodata administratia pârtiei a pus în functiune zilele trecute o camera video, ce reda în direct imagini de pe pârtia de schi din statiunea Slanic Moldova”.

Între lucrurile remarcate de cei care vin sa schieze pe aceasta pârtie mentionam faptul îmbucurator ca personalul se preocupa pentru ca aceasta investitie sa fie cât mai bine întretinuta. Astfel, un turist a ramas impresionat de faptul ca, la sugestia unor schiori, scaunele instalatiei de transport au fost rabatate în momentele cu ninsoare abundenta, pentru a nu fi acoperite cu un strat de zapada. „Este un lucru laudabil ca angajatii sunt deschisi la parerile clientilor si ca actioneaza. Mai târziu chiar am vazut un angajat cu o matura în mâna la statia de jos, care stergea în graba zapada prinsa pe scaune. Sunt de apreciat eforturile celor de la pârtia de schi ‘Nemira’ din Slanic Moldova pentru a asigura stratul de zapada necesar, prin folosirea tunurilor de zapada, pentru pastrarea scaunelor curate la instalatia de transport dar si pentru pastrarea ordinii la intrarea pe pârtie”, a mentionat Gabi V. aflat zilele trecute la schi pe meleagurile slanicene. Mentionam ca aceasta pârtie a fost realizata printr-un proiect al Consiliului Judetean Bacau în parteneriat cu Primaria orasului Slanic Moldova si este situata la intrarea în statiune (la 100 m de DN 12 B, Slanic – Moldova – Târgu Ocna).

Pârtia este orientata spre nord iar punctul cel mai înalt de plecare se afla la altitudinea de 720 m. Cu o lungime pe înclinare de 1414 m si o latime medie de 38 m, ea are o diferenta de nivel de 240 m si o panta medie de 17 la suta, ce o încadreaza în categoria pârtiilor usoare, acestea conferindu-i un grad de atractivitate deosebit de ridicat. Pentru asigurarea unor conditii optime de practicare a schiului si pentru a veni în întâmpinarea iubitorilor sporturilor de iarna pârtia este prevazuta cu o instalatie de transport pe cablu cu 68 de scaune a 4 locuri, o instalatie de înzapezit artificiala, cu trei tunuri de zapada si 18 hidranti.

De asemenea, pârtia mai dispune de o masina de batut zapada, o instalatie de iluminat pentru nocturna (cu 64 stâlpi), camera weblive, parcare auto si o formatie de salvamont, ce are un ATV si un snowmobil de ultima generatie, care permit interventii rapide si eficiente în orice punct al acesteia.

Izvoarele minerale din Moinesti, cunoscute prea putin pentru efectele tamaduitoare

Reportaj
Z
Top Story

Ramona Ionescu

16 februarie 2015

Municipiul Moinesti pe poate alinia in rândul statiunilor balneoclimaterice cu cele cinci izvoare de ape minerale curative de care dispune. Modernizat si reamenajat pe o suprafata de 3,84 ha, „Parcul Bai” beneficiaza de un microclimat ozonat.

Parcul are o functie ecologica si o functie de agrement, turism si recreere prin practicarea de sporturi, distractii, jocuri, odihna in aer liber sau promenada. Unitatea Administrativ Teritoriala municipiul Moinesti a inceput lucrarile de modernizare in anul 2011, prin proiectul „Modernizarea si amenajarea Parcului Bai in Municipiul Moinesti”, cofinantat din Fondul European pentru Dezvoltare Regionala, prin Programul Operational Regional 2007-2013.

In cadrul proiectului au fost refacute bordurile la aleile existente, consolidararea aleilor prin placarea cu piatra cioplita, construire si amenajare alei noi, placare ziduri de sprijin cu piatra cioplita, amenajare platforme betonate, amenajare alei cu arcade semirotunde din lemn, modelarea geometrica a terenului in vederea amenajarii si plantarii de arbori, igienizarea locului de joaca pentru copii, montarea podetelor peste râul Gazu, amenajare si construire foisoare la izvoare, montare stâlpi si lampi de iluminat etc. Conform prezentarii oficiale a proiectului, prin aceasta investitie se urmareste imbunatatirea gradului de atractivitate a Regiunii Nord-Est, cresterea calitatii vietii si crearea de noi locuri de munca.

Apa cu leac

Localnicii spun ca apele minerale au proprietati curative, iar izvoarele au fost amenajate prin anul 1850. „Apa din aceste izvoare poate trata afectiuni diverse. Din câte stiu eu, doua vindeca gastritele pentru ca au apa sulfuroasa, doua izvoare sunt recomandate in afectiuni hepatice, iar alt izvor este bun pentru bolile de ochi. Faptul ca s-a investit in acest parc este un lucru nemaipomenit”, declara Olga Cojocaru. La unul din izvoare, l-am surprins ghemuit pe un barbat care umplea doua bidoane cu apa.

„Este foarte buna apa de aici. La doua zile vin si iau pentru mine sau pentru vecini. Stiu ca izvoarele astea sunt bune pentru stomac, fiere, ficat, ochi si piele (bai reumatice). Se zice ca apa asta este cu leac, iar au personal ma simt bine când fac câte o cura de apa minerala de la izvoare”, declara Ioan Ghinet, localnic. La scurt timp, la acelasi izvor isi face aparitia si moinesteanul Vasile Avramescu. El spune ca uneori apa mai curge cu pacura, dar se curata in câteva zile si poate fi bauta fara probleme.

„Cred ca si pacura asta care izvoraste din pamânt are rolul ei. Pot sa spun cu siguranta ca apa de la izvoare este certificata si poate fi folosita in diverse afectiuni. Pacat ca nu exista explicat in detaliu, la fiecare izvor, care sunt recomandarile medicilor si in ce afectiuni poate fi consumata aceasta apa. O mai buna organizare si propaganda ar putea atrage mai multi turisti in zona”, spune Vasile Avramescu. Localnicii spun ca Moinestiul a fost declarat statiune balneoclimaterica intr-o nota publicata in paginile unei editii a Monitorului Oficial din anul 1934, tocmai pentru izvoarele minerale existente in acest parc.

In memoriam Dumitru Sechelariu: Poveste de aur

Reportaj

16 februarie 2015

In 1993, Francisc Vastag cucerea titlul de campion al lumii la box. Fara sprijinul lui Sechelariu, acest succes ar fi fost imposibil. O spune si antrenorul Relu Auras.

Astazi se implinesc doi ani de când s-a urcat la cer fostul primar al Bacaului, Dumitru Sechelariu. La ceas de amintire, o poveste. Una de aur. Si despre aur; aurul mondial cucerit in 1993, la Tampere, de Francisc Vastag, pugilistul revitalizat de Seche.

„O spun cu mâna pe inima: fara sprijinul lui Doru Sechelariu, Feri nu ar fi luat titlul suprem la Mondialele din primavara lui ’93. Si nici nu ar fi iesit campion european in toamna aceluiasi an”, este convins antrenorul Relu Auras. La mai bine de doua decenii de la triumful lui Vastag la Campionatul Mondial din Finlanda, „Desteptarea” da timpul si filele inapoi. Rememorând o poveste de aur a sportului românesc. Pentru ca, nu-i asa, aurul nu se devalorizeaza niciodata. Indiferent ca e vorba de medalii sau de oameni.

Revolutia de la Moscova

Povestea nu incepe in 1993, ci mai devreme. Undeva, inspre finalul lui ’89. In toamna premergatoare Revolutiei din decembrie, Francisc Vastag face… revolutie in ring, cucerind primul titlu mondial de seniori la amatori pentru România. Si o face la Moscova, chiar in… bârlogul ursului! Reusita din sala „Olimpski” darâma o ierarhie si consacra un boxer in vârsta de numai 21 de ani.

„A fost ceva extraordinar atunci. Chiar ma gândeam ca România a avut boxeri fantastici, precum Cutov sau Nastac, dar care nu au reusit sa ia aurul la Mondiale. In schimb, l-am luat eu, desi ma aflam doar la al doilea an de seniorat”, povestea, pentru Jurnalul.ro, Vastag, care, la revenirea din Rusia, a fost asteptat pe aeroport cu un cec de 70.000 de lei, inmânat de Tudor Stanica, presedintele Federatiei: „Bani, nu gluma. Cât o Dacie”.

Cum sa pierzi un grad. Si un titlu!

In primavara lui 1990, campionul lumii la categoria semi-mijlocie pleaca de la Dinamo Bucuresti, devenind… somer. „Mi se promisese gradul de locotenent, insa dupa Revolutie au venit disponbilizarile din Militie. Am plecat fara sa ma mai uit in urma”, isi aminteste Feri pentru „Desteptarea”. E inceputul unei perioade sinuoase. In ’91, la Sidney, Vastag nu reuseste sa-si apere titlul mondial, cedând in semifinale in fata cubanezului Hernandez.

Se consoleaza cu bronzul si cu faptul ca devine primul român medaliat la doua editii ale CM. 1992, in schimb, vine cu upercuturi. Resiteanul este eliminat inca din primul tur la Olimpiada de la Barcelona si nu participa la Nationale. Situatia sa materiala devine una precara, spunându-se, chiar, ca ajunsese in postura de a-si vine lucruri de prin casa pentru a-si intretine familia! Gongul suna: „E terminat”.

Sechelariu intra in ring

Aici intra in scena Dumitru Sechelariu. Sau daca vreti, in ring. In 1992, Seche este imaginea succesului. In afaceri, dar nu numai. A pus pe picioare, de la zero, una dintre cele mai profitabile companii private din România acelor ani: Selena. Si de curând a intrat in lumea fotbalului, salvând de la disparitie echipa de fotbal a Bacaului.

Asta dupa ce a contribuit decisiv la cucerirea titlului de campioana a României la handbal feminin de catre Stiinta; ultimul titlu al studentelor pâna in ziua de azi. „Daca cineva il putea ajuta pe Feri Vastag in acel moment, acela era numai Doru Sechelariu”, povesteste Relu Auras: „Asa ca m-am dus la el intr-o dupa-amiaza si i-am zis: «Dorule, Vastag trece printr-o situatie limita, toti il considera terminat, dar eu cred ca el e departe de a-si fi spus ultimul cuvânt in box».

Mi-aduc aminte ca si azi discutia pe care am purtat-o in biroul sau de la Selena. Doru s-a ridicat de la birou si mi-a zis: «Gata, Relule, nu-i nevoie sa spui mai mult. Il aducem pe Vastag la noi. Imi zici de ce are nevoie, ca ma ocup eu de tot».”

Cu bagajele la usa

La finalul lui ’92, Francisc Vastag ajunge sa dispute meciuri in fosta Iugoslavie. Si e tentat de o plecare in Germania. Eventual, de o trecere la profesionisti. „Eram cu bagajele pregatite pentru Germania, când m-a sunat maestrul Auras, sfatuindu-ma sa mai astept o scurta perioada de timp. I-am urmat sfatul, dar bagajele le tineam, in continuare, la usa.

Apoi a revenit cu un telefon, comunicându-mi: «Gata, s-a facut, te astept la Bacau». Asa am ajuns la Selena, unde am ramas vreme de sapte luni”, se destainuie Vastag: „Având in vedere ca am cucerit din nou titlul mondial, iar apoi am luat si Europenele, la Bursa, pot spune ca perioada de la Selena a fost una foarte fructuoasa. Sincer, nu stiu ce ar fi fost daca plecam in Germania, ce as fi facut, cum mi s-ar fi desfasurat cariera.”

„Ce mai teapa!”

„Pentru Feri, venirea la Selena Bacau a fost o sansa uriasa. O spun cu mâna pe inima. Stiam ce potential are si mai stiam ca, daca il pregatesc asa cum stiu eu, nimeni nu-i va sta in cale. Ceilalti, in schimb, strâmbau din nas, mai ales ca ziarele scriau cu litere cât manusa: «Sechelariu i-a facut lui Vastag un salariu mai mare decât are presedintele României»”, rememoreaza Relu Auras: „Toti, dar absolut toti cei din lumea boxului imi spuneau: «Relule, ce teapa ti-ai luat cu Vastag! Si tu, si Sechelariu».

Asta, tin minte, era prin ianuarie-februarie! In mai, in schimb…”. In mai, in schimb, Vastag rupe norii si adversarii la Mondialele de la Tampere. Iar pe 17 mai, transmisia radio a lui Adrian Fetecau aduce in casele românilor vestea cea mare: „Francisc Vastag este din nou campion al lumii la categoria semi-mijlocie! Dragi ascultatori, Francisc Vastag face istorie! Este primul boxer român care cucereste doua titluri de campion mondial!”

„Un om care a ajutat enorm sportul”

Succesul mondial de la Tampere lasa masca lumea boxului din România. „Adevarul e ca nimeni nu se astepta”, puncteaza Auras. „Pentru mine, succesul lui Feri Vastag la Mondialele din ’93 este una dintre cele mai frumoase reusite, mai ales ca am contribuit in mod direct la ea”, avea sa precizeze, intr-un interviu, Dumitru Sechelariu, care avea sa fie investit in acel an de gratie 1993 in functia de presedinte al Federatiei Române de Box.

„Am avut o relatie foarte buna cu Dumitru Sechelariu. Era o persoana deosebita, Dumnezeu sa-l odihneasca! Mi-aduc aminte si acum cum mergeam impreuna la pescuit la un lac din zona Bacaului. Sechelariu a fost un om care a ajutat enorm boxul, de fapt sportul, in general. De astfel de oameni ar avea nevoie sportul acum. Oameni precum Dumitru Sechelariu sau ca Ion Serban, de la Constanta”, este de parere Francisc Vastag.

Un pariu onorat

Inceputa in sala „Olimpski”, din Moscova, povestea noastra se incheie in tribuna oficiala a stadionului „Municipal”. De la box, la fotbal e un singur pas. Pas pe care Vastag nu l-a facut. In ciuda faptului ca, in copilarie, a fost un fotbalist de perspectiva la juniorii Resitei. Si cu toate ca, intr-o dupa-amiaza de primavara de la finalul sezonului 1992-’93, Dumitru Sechelariu le spunea jurnalistilor prezenti la „oficiala” „Municipalului”:

„Cât de curând, Feri Vastag va debuta in echipa de fotbal a Selenei. La pariu.” Un jurnalist bucurestean – numele conteaza mai putin – a tinut pariul, desi miza era una consistenta. Campionatul s-a incheiat, iar Selena a retrogradat. Vastag a parasit, apoi, Bacaul, fara sa-si mai faca aparitia pe gazon, alaturi de Firici si Condurache. Doi ani, Bacaul a fost exilat in B, departe de camerele de luat vederi si de prima pagina a ziarelor sportive.

Cine isi mai amintea de acel pariu? Si-a reamintit chiar Dumitru Sechelariu, dupa un meci jucat acasa, in returul lui ’96. Dând cu ochii de gazetarul cu care pariase pe debutul lui Vastag in urma cu trei ani, Seche a dus mâna la portofel: „Domnul meu, din câte imi amintesc, noi avem o socoteala mai veche. Cred ca e timpul sa o incheiem.” La protestele, altfel timide, ale jurnalistului, cel care, peste doar câteva luni, avea sa devina primarul Bacaului, a replicat: „Pariul e pariu, iar dumneata l-ai câstigat. Si e lucru stiut ca Dumitru Sechelariu isi onoreaza intotdeauna promisiunile si datoriile.”

Spitalul Onesti a fost auditat energetic

Silvia Patrascanu

15 februarie 2015

Spitalului Municipal Onesti i-a fost alocata suma de 7,6 milioane de lei din bugetul judetului, ca urmare a asocierii dintre Consiliul Local (CL) Onesti si Consiliul Judetean (CJ) Bacau, in toamna trecuta. Banii respectivi sunt destinati modernizarii a trei sectii care nu au beneficiat niciodata de reparatii capitale: Neurologie, Medicina Interna si ORL-Oftalmologie.

In sedinta CJ Bacau din octombrie, in care a fost dezbatuta asocierea, Cezar Olteanu, PNL, care este si consilier judetean, si consilier municipal in Onesti, a intervenit cu o solicitare: sa se respecte Legea 372 privind performanta energetica a cladirilor, mai exact, sa se faca intâi un audit energetic, iar recomandarile specialistilor sa fie incluse proiectul de modernizare. I s-a explicat ca sectiile sunt situate pe paliere diferite, prin urmare ar fi necesara auditarea intregii cladiri. Imobilul fiind al municipiului, legal, numai CL Onesti putea sa dispuna auditarea si finantarea acesteia.

“Am propus, atunci, acest amendament si mi s-a recomandat sa ma adresez CL Onesti, ceea ce am si facut”, arata Cezar Olteanu. Auditul a fost realizat si predat primariei. “Urmeaza sa se faca proiectul tehnic de reabilitare, dupa ce se va opta pentru una dintre solutiile propuse. Reabilitarea termica minima presupune anveloparea cu polistiren, care se poate completa cu reabilitarea instalatiilor de incalzire, apa calda, iluminat etc.

Din evaluarile mele, costurile reabilitarii se situeaza intre 200.000 si 1.000.000 de euro, in functie de solutie si amploarea lucrarilor”, a declarat consilierul. Recuperarea investitiei, pe baza economiilor realizate la consum, se va face in maximum 4 ani. Dupa realizarea proiectului tehnic, daca Primaria Onesti nu va putea acoperi costurile reabilitarii termice a spitalului, Cezar Olteanu va initia o hotarâre in Consiliul Judetean prin care va propune asocierea cu CL Onesti, in vederea finantarii de la judet.

Micii fizicieni ai Bacaului, in Olimpiada judeteana

Roxana Neagu

15 februarie 2015

Scoala Gimnaziala „Constantin Platon” a gazduit, sâmbata, Olimpiada judeteana de fizica. S-au prezentat 117 elevi din intreg judetul Bacau – 30 de clasa a VI-a, 41 – de clasa a VII-a, 9 – din clasele a VIII-a, 15 – clasa a IX-a, 17 – clasa a X-a, 4 – clasa a XI-a si unul, clasa a XII-a. Examenul a inceput la ora 10, iar in urma acestuia se va alege lotul Bacaului care ne va reprezenta la Olimpiada Nationala de Fizica, ce va avea loc in Vaslui, intre 6 si 8 aprilie.

„Participarea la aceasta etapa judeteana a Olimpiadei de fizica nu este foarte mare pentru ca s-a suprapus cu Olimpiada locala de matematica, ce se organizeaza in mai multe scoli din Bacau si judet. Sunt elevi buni la fizica, dar care au ales matematica”, a explicat prof. Sorin Bostan, directorul scolii gazda.

Comisia de examinare si evaluare a acestei etape a fost formata din prof. Alina Pistol, inspector scolar adjunct la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau – presedinte, prof. dr. Ovidiu Buhucianu, inspector scolar de fizica – presedinte executiv, 7 vicepresedinti (profesori de fizica din scolile si colegiile bacauane, câte unul pe fiecare nivel de clasa) si prof. Sorin Bostan – secretar. Cei 117 elevi participanti sunt pregatiti de profesorii de fizica Cristina Apetroaei (Colegiul National „Gh.Vranceanu”), prof. Lenuta Basoc (Colegiul National „D.Cantemir” Onesti si Scoala 1 Onesti), Anamaria Botezatu (Colegiul National „Ferdinand I” si Scoala „Mihai Dragan” Bacau), Doina Capsa (Colegiul National „V. Alecsandri”), Eugenia Coteanu (Scoala „Al. I.Cuza”), Florin Curbat (Colegiul National „Gh.Vranceanu”), Costin Drobota (Colegiul National „D. Cantemir” Onesti), Valentin Girtu (Colegiul National „Gh.Vranceanu”), Marilena Gorbanescu (Scoala „Nicolae Iorga”), Nicu Harasemciuc si Otilia Iftimescu (Colegiul National „Ferdinand I”), Ioan Mihalcea (Scoala „Mihai Eminescu” Buhusi), Maria Munteanu (Scoala „Liviu Rebreanu” Comanesti), Aglaia Muntianu (Scoala „Dr.A.Safran” Bacau), Anisoara Nechifor (Colegiul National „V.Alecsandri”), Elena Otiman (Scoala „Miron Costin) Ion Pufan si Maria Pufan (Scoala „Spiru Haret” Moinesti), Neculai Sandu (Colegiul National „D.Cantemir” Onesti), Doinita Sirbu (Scoala „Al.I.Cuza”), Valentin Sorta (Colegiul National „Gr.Moisil” Onesti), Magdalena Toma (Scoala „Mihai Dragan”), Mihaela Toma (Scoala „A.Sever” Moinesti), Mariana Tutunea (Colegiul National „D.Cantemir” Onesti), Alisa Vancea (Colegiul National „Gh.Vranceanu”) si Nicoleta Vascan (Colegiul National „Ferdinand I”).

La sfârsitul acestei saptamâni se va stabili (dupa corectarea lucrarilor si perioada de contestatii) si lotul de 14 elevi care vor participa la Nationala. Anul trecut, Bacaul a obtinut la Nationala de Fizica 16 premii – doua medalii de aur, 3 de argint, 3 de bronz si restul mentiuni speciale.

„Ne asteptam ca in acest an sa obtinem mai multe premii si medalii la Nationala de Fizica astfel incât sa marim numarul de locuri pentru anul viitor. Asta in conditiile in care, fiecarui judet i se aloca un anumit numar de locuri pentru participare la etapa nationala in functie de rezultatele obtinute de la olimpiada pe tara.”
prof. dr. Ovidiu Buhucianu, inspector scolar de fizica ISJ Bacau

Scandalul de la Biblioteca Judeteana a culminat cu o plângere penala

Cătălina Chifu

15 februarie 2015

Conflictul dintre conducerea Bibliotecii Judetene “C. Sturdza” si angajati, care reclama calcularea gresita a salariilor, este departe de a se fi stins, desi, intr-un raspuns venit de la Consiliul Judetean se recunoaste faptul ca salariile nu s-au calculat corect si sunt diferente in minus fata de nivelul de salarizare acordat. Raspunsul care ar fi trebuit sa-i linisteasca pe salariati a cazut ca o bomba si i-a mobilizat pe oameni nu doar sa faca actiuni in instanta, ci si o plângere penala impotriva conducerii bibliotecii.

21 de salariati ai Bibliotecii Judetene au facut, la inceputul anului, sesizari la conducerea institutiei, Consiliul Judetean (CJ), Inspectoratul Teritorial de Munca Bacau (ITM), dar si in presa, in care reclamau ca de ani buni le sunt calculate gresit salariile, fiecare fiind pagubit lunar cu circa 200-300 de lei. Practic, dupa estimarile lor, unii ar trebui sa primeasca in plus, pentru toata perioada, sume ce ajung pâna la 7.000 de lei. La inceputul acestei luni, CJ a trimis bibliotecii un raspuns legat de modul de calculare a salariilor.

Conducerea CJ constata “diferente in minus fata de nivelul de salarizare acordat celor 14 salariati (primii care au facut sesizari, n.r.)”. Insa, in mod paradoxal, desi se recunoaste o greseala ce persista de ani intregi, oamenii sunt trimisi sa-si rezolve conflictul in instanta. “Fata de cele prezentate, nu avem competenta legala de a emite puncte de vedere obligatorii cu privire la aplicarea prevederilor legale in domeniul salarizarii personalului si nici de a solutiona spete individuale reclamate”, scrie in raspunsul CJ, ordonatorul de credite.

Acest punct de vedere este cel putin ciudat in conditiile in care art.11, alineat 1, din Ordonanta de Urgenta 83/2014 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, spune foarte clar ca “solutionarea contestatiilor in legatura cu stabilirea salariilor de baza, indemnizatiilor lunare de incadrare si a soldelor functiilor de baza/salariilor functiilor de baza care se acorda potrivit prevederilor prezentei legi este de competenta ordonatorilor de credite”.

Angajatii au facut plângere penala pentru abuz

In momentul in care au citit pasaje din raspunsul CJ, atât cât a vrut conducerea bibliotecii sa le puna la dispozitie, salariatii au luat foc. “Adica sa recunosti ca s-a gresit, dar sa refuzi sa indrepti eroarea? Deja este foarte clar ca vorbim de rea-credinta! De ce sa mergem in instanta? Sa cheltuim bani si sa ne dea esalonat banii, pe o perioada de cinci ani? Noi am sunat la Ministerul Muncii si ni s-a confirmat ca, atât timp cât CJ recunoaste ca ni s-au calculat gresit salariile, dar refuza sa indrepte eroarea, este o dovada de incalcare a legii. Ne-a spus sa facem plângere la ITM. Noi am vorbit si cu avocata care ne-a recomandat sa facem si o plângere penala pentru ca deja nu mai vorbim de erori, ci de abuz in serviciu”, spun angajatii bibliotecii. Acestia au depus deja plângere penala la Parchetul Judecatoriei Bacau, impotriva directoarei Gabriela Muraru, a directoarei economice, Gabriela Popovici, si a fostei directoare economice, pensionata de câteva luni, pe care le acuza de abuz in serviciu si de neglijenta.

“Ne-am adresat fiecare dintre noi conducerii bibliotecii si am solicitat sa ne fie recalculate salariile pentru ca, in mod evident, ele sunt calculate gresit. Ne-am adresat si Consiliului Judetean care a confirmat ca salariile noastre sunt gresit calculate. Cu toate acestea, conducerea bibliotecii refuza sa ne dea drepturile care ni se cuvin. (…) Suntem intr-o institutie publica in care salariile trebuie stabilite si calculate legal, nu dupa bunul plac al directorului”, se arata in plângerea penala.

“Nu stiu daca este cineva vinovat pentru aceste greseli”

Dupa ce, in ianuarie, a aparut in presa un articol in care angajatii bibliotecii se plângeau nu doar de salariile calculate gresit, ci si de abuzuri, razbunari si comportamente deplasate din partea fostei directoare economice, conducerea institutiei a decis sa colaboreze cu presa “in scris”. Raspunsul vizavi de acest conflict este unul sec:

“Exista bunavointa din partea conducerii pentru sustinerea acestei situatii, dar trebuie respectate prevederile legale in vigoare”, ne-au transmis in scris directoarea Gabriela Muraru si directoarea economica, Gabriela Popovici. “Nu mai am ce sa mai comentez. Nu stiu daca este cineva vinovat pentru aceste greseli. Aplicarea legii salarizarii unice este foarte complicata si probabil ca au fost mai multe puncte de vedere. Nu stim de plângerea penala”, a completat directoarea Muraru.

Si la ITM a ajuns o plângere de la angajatii bibliotecii, insa reprezentantii institutiei le-au recomandat oamenilor sa faca o sesizare la Curtea de Conturi. “ITM nu are nicio atributie pentru a dispune schimbarea acestei incadrari, ci instanta ori cel care a incadrat gresit”, ne-a declarat Dan Buftea, purtatorul de cuvânt al ITM.

“Raspunsul trimis de Consiliul Judetean este doar un punct de vedere al Directiei Resurse Umane. Biblioteca este o institutie care are personalitate juridica. Noi nu putem impune bibliotecii sa faca acea corectie. Eu nu pot sa incalc legea, nu am cadru legal ca in acest moment sa le dau banii angajatilor. Din contra, legea imi interzice sa modific salariile in cursul anului. Sa faca ce plângeri vor (despre angajati, n.r.), eu sunt acoperita de lege. Eu am facut acest demers de a le calcula salariile pentru a veni in intâmpinarea lor si pentru a le spune daca are rost sa mearga in instanta. Nu stiu daca va plati cineva pentru aceste greseli. Instanta va hotari. Poate expertul va zice ca nu s-a gresit, vom vedea ce spune instanta. Totusi, sesizarea s-a facut foarte târziu, când s-a schimbat directoarea economica a inceput scandalul. De ce au tacut 5 ani de zile? De ce nu au venit in 2011? Greseala nu e numai a conducerii bibliotecii, ci si a salariatilor.”
– Angela Bogea, director Directia Resurse Umane din cadrul CJ

Darmanesti: Canalizarea orasului, motiv de scandal!

Silvia Patrascanu

15 februarie 2015

“Din toamna lui 2014 se lucreaza la canalizarea orasului Darmanesti si nu se mai termina. Constructorii care monteaza conductele isi bat joc de cetateni. Stiti cum lucreaza? O zi, da, una, nu!” reclama Vasilica Leru, extrem de suparat. Marea nemultumire e provocata de faptul ca firma “nu lasa terenul in starea in care l-a gasit”, in sensul ca nu taseaza pamântul, nu-l niveleaza, nu pietruieste drumul.

“Nu putem circula, nu putem iesi cu masina ca sa ducem copii la scoala. Sunt gropi, iar când e cald e namol. E dezastru! Patronii isi bat joc de populatie, se gândesc numai la bani. Iau un miliard pe lucrare si nu sunt in stare sa puna doua masini de piatra pe drum!”, adauga barbatul.

Cea mai afectata zona e cartierul Lapos. Constantin Spiridon, primarul orasului Darmanesti (foto), arata ca dreptatea e, undeva, la mijloc: “Locuitorii din Lapos sunt suparati, dar nu poti sa faci scrob fara sa spargi ouale. E adevarat ca firma sta cam prost la organizare si taraganeaza lucrarile, dar noi stam cu ochii pe muncitori. In fiecare zi, la fiecare punct de lucru, Primaria are un reprezentant care supravegheaza daca e respectat proiectul si daca se reface drumul.”

Edilul afirma ca investitia e foarte importanta pentru oras, caci in lipsa acesteia nu se pot accesa alte fonduri pentru dezvoltare: “Intr-adevar, au mai fost sincope, dar trebuie sa rabdam si sa mergem inainte. Pâna in noiembrie 2015, când trebuie finalizata investitia, nu mai e mult.”

Primaria a luat deja o masura care vizeaza zona Lapos: a intrerupt lucrarile pentru o saptamâna si a obligat constructorul sa repare drumul si zona adiacenta. Investitia e realizata din fonduri UE, având o valoare de 20 de milioane de euro, si presupune realizarea a 16 statii de pompare, 3.500 de racorduri si montarea de conducte pe o dinstanta totala de 54 de kilometri.

Rafo e inca in picioare. Salariatii cer sprijinul statului pentru evitarea falimentului

Economie

Petru Done

15 februarie 2015

Sindicatul Rafinorul din societeatea Rafo Onesti a dezmintit zvonurile care dau ca sigura inceperea lucrarilor de taiere a instalatiilor rafinariei si vânzarea lor la fier vechi. Zvonurile au aparut cu mult timp inainte, dar au fost accentuate dupa ce chiar actionarul majoritar al societatii a facut publica intentia sa de a dezmebra instalatiile.

„Rafo – spun liderii sindicatului – exista fizic, este in picioare si se mentine in stare de conservare sub perna de azot, cu intreg fluxul de instalatii care au functionat pâna in momentul opririi din 2008. Conform celor doua audituri tehnice realizate de firme din exteriorul tarii, la solicitarea unei banci si a actionarului majoritar, starea utilajelor statice si dinamice este impecabila, ele neavând efectiv ore de functionare care ar fi condus la uzura fizica si pot sustine implementarea unui program de modernizare si investitii in vederea pornirii obiectivului. Aplicarea masurilor propuse spre analiza in Adunarea generala a actionarilor din 18 februarie, in speta dezmembrarea instalatiilor, va conduce la pregatirea pentru valorificare in mai multe variante a activelor din instalatiile care nu sunt incluse acum si in viitor in nicio varianta de modernizare si investitii.”

Investitii de 400 de milioane de euro in Rafo, pâna acum

Actionarul majoritar a investit masiv prin preluarea Rafo in 2006, a reusit achitarea tuturor creantelor inscrise in tabloul final al creditorilor din planul de reorganizare, iar dupa sase ani de procese a inchis, in 2010, planul de reorganizare si a salvat Rafo de la faliment. El a platit peste 400 de milioane de euro, din care 250 de milioane de euro catre bugetul de stat central si local, in afara sumelor cheltuite lunar si anual pentru intretinerea rafinariei sI plata salariatilor. Astazi unitatea nu are nicio datorie bugetara, commerciala sau de alta natura si a pastrat o buna parte din forta de munca, desi nu a realizat venituri din exploatare, fapt unicat la nivelul patronatului privat.
Actionarul majoritar a mai anuntat ca face eforturi sa gaseasca resurse financiare pentru evitarea falimentului si aplicarea unor proiecte care sa redeschida calea crearii de venituri proprii si extinderea dezvoltarii altor proiecte.

Salariatii cer sprijinul autoritatilor române

„Consideram – au mai spus liderii sindicatului – ca institutiile locale, judetene si centrale, pâna la nivelul presedintelui României si a ambasadei Rusiei in tara noastra ar trebui, din respect pentru ce au facut pâna acum actionarul majoritar si administratia Rafo si vazând posibilitatile pe care le au in continuare, sa-i invite la o serie de consultari pentru a constata motivele reale de stopare a demararii programului de modernizare a Rafo, de ce sprijin moral, logistic, financiar si de alta naturea au nevoie pentru a demara un proiect de dezvoltare si nu de lichidare a societatii.”
Salariatii cred ca un astfel de demers din partea institutiilor statului aproape sigur ar da rezultate, atât timp cât prin legislatia din România nu exista nicio cale de a bloca intentia unui investitor de a face orice cu propriul patrimoniu.

New Sport Club

Sport

Dan Sion

15 februarie 2015

Fotbal/ Divizionara B bacauana are doi noi membri in structurile de conducere: Nicolae Vatafu si dr. Cristian Postolache

Sport Club Bacau merge brici in 2015. Si pe teren, dar si in afara lui. Dupa ce a optat pentru o deschidere financiara, prin crearea unui actionariat deschis, gruparea bacauana a inceput sa culeaga primele roade.

„Initiativa de a largi numarul de membri ai Asociatiei Sport Club a avut priza, mediul de afaceri privat aratându-se interesat de proiectul nostru. Avem incredere ca lucrurile vor evolua, in continuare, intr-un mod favorabil”, a declarat noul presedinte al Sport Clubului, Cristi Ciocoiu. De curând, in structurile de conducere ale clubului au fost cooptati Nicolae Vatafu si dr. Cristian Postolache, care se alatura celor trei membri fondatori existenti, Cristi Ciocoiu, Remus Pozânarea si Cornel Gavrilescu.

„Evident, lista ramâne deschisa”, a precizat presedintele Ciocoiu. „Schimbarile care au avut loc la nivel de conducere au dat un mesaj pozitiv si echipei”, declara, in urma cu o saptamâna, antrenorul Cristi Popovici.

Dovada? Rezultatele intregistrate de Sport Club in amicale. Trei meciuri, trei victorii: 8-0 cu Atletico Vaslui, 5-0 cu Petrotub Roman si 3-0 cu CF Braila. Succesul repurtat sâmbata, la Galati, contra brailenilor a fost parafat de golurile lui Curiliuc, Hurdubei si Andrei Pavel, dupa ce in minutul 2, Petrariu a aparat un penalty.

„Sunt multumit de evolutia echipei in testul cu Braila”, a declarat Popovici, care a utilizat formula: Petrariu (’30 Oltean, ’70 Savu)- Mihalachioae (’46 Luncanu), Lozneanu (’60 Adascalitei), Ursu (’46 Burca), Druga (’46 Sascau)- C. Neagu (’46 Strugariu, ’60 Vl. Pavel), Adascalitei (’46 Taban), Tutu (’46 Dumitriu), Cainari (’46 Vraciu)- Rusu (’46 A. Pavel), Curiliuc (’46 Hurdubei).

Handbal masculin/ Liga Nationala: Gazdele, mai bune dupa pauza

Sport

Dan Sion

15 februarie 2015

Stiinta Municipal Dedeman – Potaissa Turda 26-23 (13-13)

Nu va suna bine? Mofturosi mai sunteti! Mai ales ca asteptam aceasta victorie de doua luni si trei meciuri. Ei bine, iata, atunci, un alt titlu vintage care se potriveste manusa partidei de sâmbata: „Stiinta si-a dorit mai mult victoria”.

Ca sa nu mai spunem de clasicul „au invins, dar n-au convins”, re-incalzit si de colegii de la Bacau.Sport.ro. Pâna la urma, ca va convine sau nu, asta-i adevarul, fratilor: in partida din runda a 18-a, Stiinta MD Bacau a fost mai buna decât Potaissa Turda. Dar numai dupa pauza, ne-am inteles? In primul mitan, cu Masachs tinut de pomana in teren pret de 30 de minute, cu un Vartic neinspirat si cu Nelu Stan care a intrat greoi in meci, studentii nu au reusit sa se desprinda de vecina de clasament. Desi au avut revenit de la 4-5 la 8-5 si au condus cu 12-10 in minutul 25, gazdele s-au vazut egalate la 13 pe finalul primei parti.

Alta mâncare de peste in partea secunda. Dar nu neaparat un alt joc din partea formatiei antrenate de Mateo Garralda. Jocul de echipa a continuat sa sufere, victoria Stiintei fiind pusa la adapost de trio-ul Raducu Tamas- Nelu Stan- Ionut Rotaru. Tamas a „inchis” poarta (niciun gol primit in primele zece minute ale partii secunde si un total de 17 de interventii), in timp ce Stan si Rotaru au fost golgheterii gazdelor, cu câte sapte reusite de caciula, marea majoritate, pe fondul unor actiuni perrsonale. De notat si evolutia buna a lui Vladimir Carali, care l-a inlocuit pe Martin Johannson, tinut sâmbata departe de sala de o gripa rebela. Stiinta MD câstiga deci jocul cu o Potaissa veleitara si se pregateste de un alt „baraj” pentru play-off, pe terenul Vasluiului.

Stiinta MD: Tamas, Erhan, Grigoras- Rotaru 7 goluri, Stan 7, Celestin 3, Paunica 2, Bondar 2, Carali 2, Moisa 1, Vartic 1, Iancu 1, Masachs, A. Câmpan, Pinnonen. Antrenor: Mateo Garralda.
Potaissa Turda: Varo- Cintec 8 goluri, R. Marian 4, Dediu 4, Adomnicai 2, Pavel 2, F. Cimpan 2, Lazar 1, Savic, Urban, Rogoz. Antrenor: Horatiu Gal.

Celelalte rezultate: CSU Suceava- Dunarea Calarasi 20-27, Poli Timisoara – HC Vaslui 34-36, CSM Bucuresti – Minaur Baia Mare 25-25. Steaua – Energia Lignitul Pandurii Târgu-Jiu se va disputa astazi, in timp ce HCM Constanta – HC Odorhei va avea loc miercuri, pe 18 februarie. Dinamo Bucuresti a stat.

Programul etapei viitoare (20-25 februarie): Potaissa Turda- CSM Bucuresti, Minaur Baia Mare- CSU Suceava, Dunarea Calarasi – Dinamo, HC Odorhei- Poli Timisoara, HC Vaslui – Stiinta MD Bacau, Energia Lignitul Pandurii Târgu-Jiu – HCM Constanta. Steaua sta.

Clasament Liga Nationala
1 Minaur Baia Mare 17 11 1 5 442-416 34p.
2 HC Odorhei 15 10 3 2 411-382 33p.
3 Dinamo Bucuresti 16 10 2 4 433-396 32p.
4 Dunarea Calarasi 16 10 0 7 439-417 30p.
5 CSM Bucuresti 16 9 3 4 448-431 30p.
6 HCM Constanta 16 8 3 5 448-421 27p.
7 Stiinta MD Bacau 17 7 4 6 434-426 25p.
8 HC Vaslui 17 6 4 7 450-470 22p.
9 Steaua Bucuresti 16 6 1 9 438-454 19p.
10 Potaissa Turda 17 6 1 10 458-485 19p.
11 Poli Timisoara 17 5 1 11 471-473 16p.
12 Energia Tg. Jiu 15 3 0 12 374-418 9p.
13 CSU Suceava 16 2 3 11 366-423 9p.

Volei feminin/ Divizia A1: Diferenta de valoare

Sport

Dan Sion

15 februarie 2015

CSM Satu Mare – Stiinta Bacau 0-3 (8, 17, 12)

Alt meci, alta distractie pentru campioana României la volei feminin. Sâmbata, Stiinta Bacau si-a trecut in cont cea de-a 14-a victorie stagionala, impunându-se cu 3-0 pe terenul satmarencelor de la CSM. Cu echipa incompleta, gazdele nu au avut nicio sansa in fata Stiintei, care s-a prezentat la Satu Mare cu intreaga garnitura, inclusiv Tatiana Lupu, victima unei viroze. Dupa un prim set câstigat la o diferenta de 17 puncte, bacauancele au coborât garda, permitând CSM-ului sa „strânga” diferenta: 17-25 in actul secund si 12-25 in partialul al treilea.

„A fost un meci fara probleme, care a confirmat diferenta de valoare dintre noi si Satu Mare”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care a mizat pe: Sabina Moisa, Denisa Rogojinaru, Anastasia Harelik, Tatiana Lupu, Alexandra Sobo, Ioana Baciu, Mihaela Albu- libero. Au mai jucat: Iuliya Stoyanova si Irina Radu.
Miercuri, 18 februarie, Stiinta va evolua in deplasare, contra celor de la CSM Bucuresti, in returul „sferturilor” Cupei României. Studentele si-au adjudecat prima mansa cu 3-0, iar pentru a se califica in semifinale trebuie sa câstige doua seturi sau, in cazul in care vor pierde cu 0-3 sau 1-3, sa triumfe in setul de aur.

Rezultatele complete ale etapei a 17-a: Medicina Târgu-Mures – Alba Blaj 1-3, CSM Târgoviste – U Cluj 3-0, Unic Piatra Neamt – SCM U Craiova 3-1, CSM Satu Mare- Stiinta Bacau 0-3, CSM Bucuresti – Penicilina Iasi 3-0, CSM Lugoj – Dinamo Bucuresti 1-3.
Programul etapei viitoare (21 februarie): Alba Blaj- CSM Lugoj, Dinamo – CSM Bucuresti, Penicilina Iasi- CSM Satu-Mare, Stiinta – Unic Piatra Neamt, SCM U Craiova – CSM Târgoviste, U Cluj – Medicina Târgu-Mures.

1 Stiinta Bacau 16 14 2 44-12 41p.
2 CSM Bucuresti 17 14 3 45-13 41p.
3 CSM Târgoviste 17 14 3 45-16 41p.
4 Volei Alba Blaj 17 13 4 42-15 40p.
5 Dinamo Bucuresti 17 12 5 39-19 35p.
6 Merdicina 17 9 8 33-32 27p.
7 CSM Satu Mare 17 6 11 24-38 19p.
8 Unic P. Neamt 17 5 12 19-41 14p.
9 CSM Lugoj 15 4 11 16-35 13p.
10 Penicilina Iasi 16 4 12 16-39 12p.
11 SCM U Craiova 17 3 14 20-45 11p.
12 U Cluj 17 2 15 10-48 6p.

Atentie, elevi! Au inceput actiunile anti-chiul

Geta Panaite

15 februarie 2015

Dupa jandarmi si politistii locali au pornit pe urmele elevilor care in loc sa fie prezenti la cursuri pierd timpul prin baruri sau cafenele.

Actiunea pentru prevenirea absenteismului scolar si prevenirea infractiunilor in incinta si in apropierea scolilor s-a derulat in zona a sase institutii de invatamânt.

Agentii au controlat 20 de unitati de alimentatie publica, fiind depistati sase elevi care chiuleau de la orele curs.

„Cazurile respective au fost inaintate conducerii scolilor si urmeaza sa se ia si masura aducerii la cunostinta parintilor, acolo unde ne referim la elevi-problema, care evita in mod constant orele de curs sau manifesta caracter antisocial”, spune Florin Podoleanu, purtator de cuvânt la Politia Locala Bacau.

Oficialii institutiei spun ca astfel de razii vor continua si in perioada urmatoare.

Radio Adolescenta, la majorat

Florin Ștefănescu

15 februarie 2015

Sâmbata, de ziua indragostitilor, la Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V. Karpen” Bacau a fost mare sarbatoare. Si nu pentru ca a fost Valentine’s Day, ci, pentru ca, Radio Adolescenta, cea mai veche statie radio din invatamântul bacauan, a implinit 18 ani. Momentul festiv s-a consumat intr-un amfiteatru, unde au participat profesorii din colegiu, elevii ce fac parte din echipa „Radio Adolescenta”, dar si fosti componenti ai radioului din alte generatii.

De la infiintare si pâna astazi, prin cabina de emisie de la „Adolescenta” au trecut câteva sute de elevi, multi dintre ei fiind si acum cu gândul la locul care, cândva, a insemnat atât de mult pentru ei. La intâlnirea aniversara, la o felie de tort si un pahar de sampanie, s-au derulat amintiri si s-au povestit momente amuzante din istoria radioului elevilor de la „Karpen”. Paul Cucu, acum profesor la colegiul de comunicatii, la momentul lansarii „Radio Adolescenta” era elev la postliceala de la Karpen si a facut parte din prima echipa de la radio.

„La inceput, din punct de vedere tehnic, nu stateam tocmai bine. Aveam niste statii mari, folosite in telecomunicatii, care se ardeau cam la doua saptamâni. Dar nu ne impiedica nimic. Cu totii am pus suflet in statia radio”, a povestit Paul Cucu.

Cristina Donici este eleva in clasa a XII-a si face parte din colectivul de la radio din semestrul II din clasa a IX-a. „Imi place la radio, pentru ca mi s-a oferit oportunitatea de a vorbi liber in fata oamenilor si astfel am depasit bariera timiditatii. Din pacate, anul asta cred ca ma voi opri din activitatea de la radio, pentru ca am examenele de bac si admitere, in continuare vreau sa merg la marketing, dar daca pe viitor se va ivi o oportunitate sa lucrez la radio, sigur nu voi refuza”, a marturisit Cristina.

Urmatoarea „intervievata” a fost Ioana Bour, studenta la Comunicare si Relatii Publice la Facultatea de Litere a Universitatii „Vasile Alecsandri” Bacau. Ioana a facut liceul in „Karpen” iar in cei 4 ani petrecuti aici, a fost un om de baza al radioului. Chiar daca drumul ei a mers mai departe, a ramas aproape de Radio Adolescenta.

„Vin din nou aici, pentru ca ma leaga multe amintiri. As vrea sa reiau o emisiune mai veche, «Obsrvatorul Adolescentilor», o emisiune informativa pentru tineri. Orice s-ar intâmpla, simt ca media este drumul pe care trebuie sa merg” a spus Ioana Bour.

Cei mai multi dintre cei care au trecut de-a lungul timpului prin redactia „Adolescenta” s-au imprastiat in toate zarile, o parte dintre ei activând si acum in radio, in statii cunoscute in tara. Cu totii au avut ocazia, saptamâna trecuta, sa-si lase gândurile bune pe o pagina special deschisa pe site-ul adolescentamedia.ro. Cu ocazia majoratului, si de la noi, Radio Adolescenta primeste o sincera urare de „La multi ani!”.

Blocul „groazei” din cartierul Letea

Ramona Ionescu

15 februarie 2015

De 17 ani nu au apa calda, baile sunt comune, betiile sunt zilnice si scandalurile se tin lant in bloc. Oamenii isi acuza vecinii ca fura energie electrica de pe casa scarii si spun ca nu au parte de niciun sprijin din partea conducerii asociatiei de proprietari.

Locatarii unui imobil de pe strada Letea au ajuns, pe buna dreptate, sa spuna ca locuiesc in „blocul groazei”. Blocul nr. 32A, ca de altfel si blocul nr. 32B sunt doua cladiri legate intre ele printr-un hol rece, fara tencuiala, fara geamuri, fara nicio urma de umanitate. Blocurile de nefamilisti – cum erau cunoscute pe vremea când Bacaul avea industrie iar aici erau cazati muncitori – iti repugna de cum le zaresti. Scorojite, fara o culoare definitorie, dar cu o multitudine de antene parabolice agatate pe la geamuri, cele doua blocuri nu sunt deloc primitoare.

Magazin intr-un hol intunecat

Intru in blocul nr. 32A si dau sa urc la etajul II unde trebuie sa ma intâlnesc cu Elena Bologa, proprietara uneia dintre garsoniere. Parcurg holul rece de la intrare si caut cu privirea casa scarii. Dau insa intr-un hol intunecat unde pare sa functioneze un magazin mixt. Initial am crezut ca este inchis, insa, in fereastra de la intrare a aparut deodata vânzatoarea. M-am speriat si am facut stânga spre scara care urma sa ma duca la etaj. Elena Bologa ma astepta in fata usii sale si a inceput sa-mi spuna ce probleme o framânta.

De ani de zile, fara apa calda

Declaratia femeii a stârnit o serie de intrebari legate de lipsa apei calde. „Nu stim exact motivul real pentru care nu avem apa calda. Niciodata nu ne-au explicat cei de la asociatie ce trebuie facut pentru a beneficia si noi de apa calda. Stiu doar ca au fost scoase tevile respective, vândute de cei din asociatie, iar alte retele nu au mai fost montate la loc desi centrala termica functioneaza la subsolul blocului vecin, deci, n-ar fi fost probleme tehnice”, declara Elena Bologa, locatara. Subiectul discutiei noastre a atras si alti locatari. „Numai noi stim cum ne spalam. Incalzim apa la aragaz si ne spalam la lighean de ani de zile. Este bataie de joc ce se intâmpla in asociatie si in aceste doua blocuri. Nu avem liniste niciodata, nu avem curatenie si nu suntem niciodata in siguranta din cauza betivilor care se aduna la magazinul de la parter. Uneori nici nu avem pe unde trece din cauza lor, iar daca le spui ceva se iau de noi si ne este teama”, spune si Elena Juverdeanu, o alta locatara.

Asociatia este depasita de situatie

Reprezentantii asociatiei spun ca nu fac fata tuturor solicitarilor. „Probleme sunt foarte multe. Noi ca reprezentanti ai asociatiei nu suntem datori sa le pazim peretii, sa le punem becuri sau sa montam geamuri. Le-am spus locatarilor ca in astfel de situatii trebuie sa se gospodareasca singuri. Noi strângem fondul de reparatii, insa acesti bani merg pe reparatii interioare ce tin de punctul termic, de scurgere sau de canalizare. Le-am recomandat sa-si numeasca sef de palier pe fiecare etaj si sa caute solutii impreuna. In ce priveste reclamatiile legate de magazinul de la parter, am chemat de câteva ori politia si jandarmii, insa pâna au venit echipajele scandalagiii s-au imprastiat”, a declarat Ion Braga, presedintele Asociatiei de proprietari nr. 130. El spune ca a facut lobby pentru reabilitarea celor doua blocuri prin deputatul Cosmin Necula si a facut demersuri la Primaria Bacau pentru repararea cailor de acces. In ceea ce priveste intretinerea holului ce leaga cele doua blocuri, presedintele spune ca a lansat mai multe variante, insa, niciuna nu a fost acceptata de locatari. „A fost vorba sa vindem spatiul si sa folosim banii respectivi la reparatiile care se impun. Oamenii au vrut in schimb sa le impartim banii ca sa-i cheltuie pe bautura. Altii au vrut sa-l darâmam daca tot nu il putem intretine, iar altii au pus problema sa-l inchiriem. Pâna la urma a fost abandonata ideea, iar locul se degradeaza pe zi ce trece”, a mai afirmat spune Braga.

[wonderplugin_gallery id=”168″]

Razvan Gaina, fost si viitor director CRAB

Ovidiu Pauliuc

15 februarie 2015

Patru ingineri au concurat la postul de director al Companiei de Apa Bacau (CRAB), derulat pe parcursul a doua zile, saptamâna trecuta.

Proba scrisa a decantat apele si Razvan Gaina a ramas director. La concurs au mai participat Adrian Craiovan, fostul director al furnizorului de apa (numit atunci Regia Autonoma de Gospodarire Comunala), Catalin Bughir si Gheorghita Zaharia.

Razvan Gaina va fi director pentru urmatorii patru ani.

OK cu taxele si impozite, jale cu miliardele amenzilor

Ion Fercu

15 februarie 2015

La Blagesti, in 2014 a fost colectata 92% din valoarea impozitului pentru cladiri, la persoanele fizice, si doar 75 % la persoanele juridice. Impozitul pe teren a fost colectat 100% de la persoanele juridice si 93% la persoanele fizice.

Pentru terenurile intravilane, gradul de colectare a impozitului este de 94%. Procentele sunt bune, ,,dar, spune primarul Laurentiu Munteanu, vor fi luate masurile necesare pentru colectarea restantelor”.

Zece cersetori de pomina ai comunei, care locuiesc in Poiana Negustorului, dar isi desfasoara,,activitatea” prin diferite orase, au primit amenzi de câteva miliarde de lei vechi, ,,dar, chiar si daca-i intorci cu josul in sus, nu gasesti la ei niciun leu pe care l-ai putea incasa la bugetul local, pentru a micsora valoarea debitelor”, adauga primarul.

De pomina este si faptul ca o persoana de genul feminin, din Sipote, ar trebui sa achite vreo cinci miliarde de lei vechi la bugetul local. Suma reprezinta contravaloarea amenzilor primite din cauza practicarii cu nesat a celei mai vechi meserii din lume.

E drept ca de vreo doi ani aceasta este de negasit prin tara si nu mai sunt primite asemenea amenzi, dar debitul ramâne si creste mereu din cauza penalitatilor. Se crede ca respectiva persoana lucreaza, in aceeasi bransa, in Occident.

Peste 2.200 de bacauani, diagnosticati cu viroze

Geta Panaite

15 februarie 2015

Afectiunile respiratorii continua sa le dea batai de cap bacauanilor. In ultima saptamâna, potrivit celor de la Directia de Sanatate Publica (DSP) Bacau, 2.264 de persoane au fost diagnosticate cu infectii ale cailor respiratorii si pneumonie sau bronho-pneumonie.

Ca si pâna acum, cea mai afectata grupa de vârsta ramâne cea de la 0 la 14 ani. Din cele aproape 500 de cazuri de penumonie si bronho-pneumonie, 174 au fost urmarite in spital, pacientii fiind internati pentru a primi tratament de specialitate sub supraveghere.

In aceasta perioada se monitorizeaza si cazurile suspecte de gripa, iar in judetul Bacau a mai fost confirmat un caz.

„Este vorba despre o persoana, in vârsta de 48 de ani, din municipiul Bacau, care a fost depistata prin medicul de familie si sistemul santinela. Nu a necesitat internare si este o forma usoara a bolii”, a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvânt la DSP Bacau.

1...3.5223.5233.524...5.786 Pagina 3.523 din 5.786