Situatia in care se afla Grecia ne obliga sa ne gândim la ceea ce s-ar putea intâmpla si României la un moment dat.
Desigur, la modul teoretic, tara noastra sta mult mai bine la capitolul datorii; totusi, din punct de vedere economic, chiar si in situatia in care ar intra in faliment, Grecia are o economie mai dezvoltata, o infrastructura excelenta si, nu in ultimul rând, un potential economic imens. Si asta e ceea ce conteaza.
Grecia e pe cale sa iasa din zona euro iar România aproape ca indeplineste toti indicatorii pentru a adera la ea. Spune, cumva, aceasta ceva despre performantele economice? Are România o economie nationala pe care sa se bizuie in caz de ceva? Poate oferi economia româneasca o perspectiva multumitoare de evolutie pentru bunastarea poporului?
Grecia, cu datoriile sale cu tot, cu somajul imens si cu pensiile si salariile ciuntite, are, totusi, o perspectiva mai buna de dezvoltare decât România. Pentru ca, pe de o parte, grecii nu au pierdut timpul si si-au construit autostrazi, iar, pe de alta parte, situatia tarii i-a unit.
Ceea ce nu se poate spune despre România. De autostrazi n-are rost sa aduc vorba, insa, sa ne amintim, atunci când au fost taiate inutil salariile cu 25% câti oameni au iesit in strada? Maxim câteva mii.
Luni seara, in Grecia zeci de mii de oameni au iesit in strada pentru a-si sustine Guvernul. La nivel social, oamenii au decis sa se ajute cum pot: studentii la medicina fac injectii gratuit bolnavilor care nu-si pot permite sa plateasca, pe strazi se distribuie supa persoanelor cu venituri foarte mici, se constituie “cooperative” pentru ajutorarea oamenilor, “cluburi legale” pentru acordarea de consultanta juridica gratuita, scoli mobile pentru a se oferi educatie copiilor.
Cooperativele se constituie si in domeniul distributiei produselor agricole, fermierii primind pentru produse cu un sfert mai mult decât le-ar fi oferit supermarketul iar cumparatorii platind cu un sfert mai putin decât la magazin.
România nu are un asemenea nivel al solidaritatii sociale; de fapt, insasi ideea de solidaritate a fost distrusa de Guvern si de clasa politica inca din 2008-2009, când si presedintele, si prtemierul numeau, aproape, saptamânal câte un tap ispasitor pentru situatia economica a tarii: ba profesorii, ba politistii, ba medicii, ba finantistii…
