Peste doua saptamâni de spectacole, 16 zile de trafic infernal prin oras din cauza inchiderii centrului, zeci de trupe care au evoluat in fata bacauanilor, concerte, animatii stradale, nume mari ale teatrului românesc. Au meritat toate acestea 3,2 milioane de lei, din care jumatate de la bugetul local?

Un festival al Moldovei

Inca de la inceput, Anca Sigartau, initiatorul si directorul Festivalului isi manifesta dorinta ca de acest festival sa beneficieze, in primul rând bacauanii, fie ei stabili sau cei cu rezidenta in alte tari, veniti in vacanta, dar si iubitori ai teatrului din localitatile judetului si din judetele limitrofe.

Evident ca nu exista o situatie clara a musafirilor nostri, insa, de la Casa de bilete a teatrului am aflat ca, inca cu mult timp inainte de debutul festivalului, au fost solicitari de bilete, la ghiseu, prin telefon sau e-mail-uri, din Moinesti, Piatra Neamt, Iasi, Onesti, Sascut, Roman, Galati, Adjud etc. De asemenea, destule persoane din aceste localitati, au retinut bilete la mai multe spectacole, mai ales la piesele care s-au jucat in Sala Mare a Teatrului “Bacovia” si la Teatrul de Vara”. S-a vazut acest lucru, seara de seara, dupa numarul de inmatriculare al numeroaselor masini din judetele invecinate.

Seara sponsorilor

Vineri seara, la Centrul de Afaceri si Expozitii, a avut loc o conferinta de presa, la care au fost invitati artisti, regizori, dar mai ales reprezentanti ai sponsorilor. Au participat si Romeo Stavarache, primar al municipiului, si Vasile Tescaru, viceprimar. Subiectul central a fost finantarea actului de cultura.

Lia Bugnar, actrita, dramaturg, regizor – Bucuresti, independent: “Eu fac milogeala de geniu pentru a supravietui cu un teatru independent, pentru a aduce oameni la teatru. Am venit aici cu sase piese, si ma declar siderata de ce am vazut, de aceea pot sa spun ca cine nu a fost in Bacau, la festival, inseamna ca nu exista.”

Sponsorii, oamenii cu banii, cu notorietatea firmelor, au venit alaturi de festival doar dupa ce s-au convins ca este o treaba serioasa. “Ne-am informat, am stat de vorba cu organizatorii si ne-au convins ca este o investitie serioasa. Ne-am bucurat ca am putut fi alaturi de comunitate, de un act cultural de exceptie”, a spus Cornelia Prigoreanu, Senior Director Group Retail Raiffesen. Aceleasi opinii le-au avut si ceilati sponsori, am retinut ca firmele, bancile sunt dispuse sa investeasca in cultura, doar daca stiu exact pentru ce dau banii: calitate, valoare, seriozitate, profit.

Romeo Stavarache, primar al municipiului: “Anca Sigartau si colaboratorii ei au reusit! Este greu de crezut ce a realizat intr-un timp asa de scurt. Ce a insemnat pentru Bacau acest festival vom vedea mai târziu. Au fost multi bani? Nu stim, insa nu trebuie sa cuantificam cultura, mesajul ei, numai in bani. Festivalul poate fi criticat, laudat, este normal, insa daca majoritatea a fost multumita, noi zicem ca am facut un lucru bun.
Acest festival poate deveni un brand cultural al Bacaului.”

S-a vorbit, s-a scris, se va mai vorbi si se va mai scrie inca mult timp despre Theaterstock Bacau. Suntem liberi sa avem opinii, exista spatiu de manifestare, fie ca suntem pro sau contra. Traim intr-o tara libera.

Partea intunecata a Lunii

Ar fi gresit sa spunem ca Theaterstock a insemnat numai un succes. Au existat suficiente momente de nesincronizare sau chiar in care organizatorii au fost prinsi cu ocaua mica. Multe spectacole au fost amânate sau chiar anulate, totul culminând cu bulibaseala de la concertul Zdob si Zdub care a fost anuntat de organizatori ca si confirmat pâna in ultima clipa ca sa se afle, in final, ca trupa nici nu semnase vreun contract pentru concertul din Bacau.

Un conflict intre actorii bacauani si conducerea teatrului a devenit viral pe retelele de socializare, managerul Teatrului Bacovia fiind acuzat ca a preferat sa promoveze fostii colegi de la Teatrul Bulandra in detrimentul trupei de la Bacovia. In timpul festivalului, un alt conflict a fost declansat de actorii de la sectiunea de teatru independent, care au descoperit ca nu li s-a asigurat masa, fiind nevoiti sa-si plateasca mâncarea din banii proprii. Ulterior au primit explicatii cum ca lor li s-ar fi dat bani mai multi pentru reprezentatii, tocmai pentru a-si plati masa.

Tot in mediul virtual s-au purtat numeroase razboaie intre criticii si aparatorii Festivalului, culminate cu insulte si amenintari. Cristian Ghinghes, autorul blogului Kristofer.ro, a relatat ca o persoana care s-a recomandat a fi consilier personal al Ancai Sigartau i-ar fi contactat parintii pentru a le transmite ca ar avea de câstigat daca tânarul blogger nu ar mai fi atât de critic in privinta Theaterstock. In vreme ce publicul spectator bacauan a platit 30 sau 50 de lei intrarea la spectacole, politicienii si functionarii din administratia locala au primit invitatii gratuite. Publicul a mai reprosat si ora târzie a desfasurarii spectacolelor – 23.30 – in timpul saptamânii, insa organizatorii au spus ca lor li se pare o ora normala.

Theaterstock a umplut hotelurile. Cu actori

Prima editie a festivalului Theaterstock a adus câstiguri insemnate operatorilor de turism, spatiile de cazare din Bacau inregistrând o crestere a cererilor. Doar ca cei care au luat cu asalt hotelurile nu au fost amatorii de teatru, dupa cum au promis organizatorii festivalului, ci chiar actorii sI invitatii eevenimentului. „A fost o crestere cu 50-60 la suta, fata de ce ar fi fost in aceasta perioada, pentru ca, sa admitem, este o perioada slaba pentru noi, de vacante, si in mod clar nu ar fi fost o asa animatie. De exemplu, in weekendul trecut am fost ocupati 100 la suta, in principal, fiind cazati artistii care au participat la spectacolele din cadrul Theaterstock”, a precizat Cezar Ivanof, proprietarul hotelului Decebal din Bacau, una dintre unitatile de cazare cele mai ofertante sub aspectul numarului de locuri disponibile. Au ales aceasta unitate inclusiv participantii straini din cadrul festivalului, cei mai multi fiind francezi, portughezi si spanioli.

Cresteri semnificative au fost inregistrate si la spatiile de cazare de la Hotelul „Dumbrava” din localitate, unde, la fel, au ales sa se cazeze, in special, participantii straini din cadrul festivalului. „Apreciem o crestere de pâna la 30 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut, de exemplu. De regula, noi avem turisti din zona de business si abia in toamna obisnuisc sa calatoreasca in acest scop prin Bacau. Evident, acum, avem si turisti straini, in special germani, rusi, cehi sau spanioli”, a declarat Felicia Brejan, directorul Hotelul „Dumbrava” din Bacau.

“Devizul anexat proiectului nu m-a convins ca o parte din bani nu se intorc in pusculita de partid! Cu atât mai mult cu cât la cea de a doua infatisare a proiectului in Consiliu nu am constatat vreo schimbare fata de prima varianta, mai ales dupa ce s-a spus clar in prima sedinta care a fost motivul respingerii lui! In locul doamnei Sigartau, as fi venit cu o detaliere a devizului, pâna la cele mai mici detalii, pentru a contracara o asemenea idee ! Ce a facut doamna, stim cu totii, nu s-a mai prezentat la cea de a doua sedinta, stiind ca masina de vot a PNL-ului va functiona ireprosabil”.

Corneliu Dan Jitariu, consilier local

Spectacole Theaterstock pentru detinutii din Penitenciarul Bacau

In cadrul Festivalului „Theaterstock”, artistii au ajuns si in Penitenciarul Bacau pentru a juca in fata celor inchisi aici. Au fost trei zile de program care au cuprins spectacolele „Cum m-am lasat de gândit”, de Hannes Stein cu Anca Sigartau si 1Q Sapro, „London Escort”, de Valentin Bolat cu Valentin Braniste si „O familie fericita”, de Valentin Bolat, cu Alina Neagu si Valentin Braniste. Detinutii au avut astfel ocazia sa ia parte la acest eveniment de anvergura pregatit de Teatrul Municipal Bacovia si derulat in perioada 1 – 16 august in sali de teatru, in aer liber si chiar si in spatiul de detentie.

Politicienii cu invitatii gratuite, bacauanii, cu bilet platit

Desi se convenise ca toate locurile de la spectacole sa fie disponibile doar pe baza de bilet, conducerea teatrului a fost acuzata de consilierii locali ca a subminat aceasta decizie si a aruncat in dreapta si-n stânga cu invitatii gratuite. La sedinta extraordinara de consiliu de vineri, Neculai Cechita (PNL) i-a cerut socoteala managerului Anca Sigartau pe aceasta tema: „Ne-am trezit cu teancuri de invitatii din partea primarului al carui nume nu vreau sa-l dau. Doamna Sigartau, ati stiut de aceste invitatii? Ca la anul poate aprobam doar jumatate din buget. Vrem sa stim daca i-ati facilitat ceva domnului primar pentru ca ma simt jignit”. Directorul teatrului a spus ca nu face politica si nu sustine vreo campanie electorala a cuiva. “Aveti dreptate cu invitatiile, dar a fost o prima editie si nu stim daca va mai fi o a doua. Invitatiile au fost cerute de sponsori si mi s-a parut normal sa le acordam”. Ea a dat de inteles ca dupa ce lumea a inceput sa afle ca sponsorii au primit invitatii gratuite, au inceput sa apara tot mai multe solicitari.

Maia Morgenstern: actrita, director al Teatrului Evreiesc de Stat, Bucuresti: „Ma incearca un profund sentiment de invidie, sunt invidioasa pentru ce se intâmpla acum, aici, in Bacau. Era nevoie, cu toate cutremurele si cataclismele de care s-a vorbit si se va mai vorbi, de acest festival. Este nevoie de teatru ca de apa, ca de aer.”

Serban Puiu, regizor a doua spectacole din festival: “Pentru mine, pentru Teatrul «Elisabeta», a fost o bucurie sa jucam in Bacau. Am fost foarte fericiti când am vazut o sala plina de 1800 de locuri, si nu in una, ci in doua zile. Sunt inerente nesincronizarile, la o asemenea dimensiune apar probleme, insa important este ce ramâne, cu ce ramân oamenii.A fost extraordinar, daca ne gândim ca acesti oameni au platit biletul, care nu a fost deloc ieftin. Nu ni s-a mai intâmplat. Bravo Bacau!”

Alexander Hausvater, regizor: “Teatrul, teatrul contemporan, nu numai de la noi, dar cu precadere cel din America de Nord, din Nordul Europei si Asia, a devenit o afacere, un bisnis. Statul investeste tot mai putin in cultura, astfel ca un segment important al ei, cum este teatrul, trebuie sa-si construiasca politica repertoriala, manageriala, plecând de la bani, de la profit. Si lucrurile merg.”

Ion Caramitru: director al Teatrului National Bucuresti: “Am ramas uluit, este miraculos. Suntem deja gelosi pe Bacau. Sa aduci intr-un oras, intr-un timp asa de scurt, atâtea trupe, teatre, spectacole, mai ales din alte tari, ca sa nu mai vorbim de cele din tara, pare de domeniul incredibilului. S-a vazut aici o ascunsa foamete de teatru. De la anul se va implica si UNITER in acest festival. Este mare lucru ca autoritatile locale au fost total alaturi, altfel nu se putea, alaturi de initiativa acestui proaspat director de teatru si, nu din complezenta, cred ca li se cuvine o reverenta, o afirma un om care stie ce spune.”

Cu prilejul celebrarii „Stamariei”, toata suflarea comunei Casin a fost polarizata in aceste zile de un eveniment deosebit – manifestarea „Obârsia Mioritei”, care a intregit traditionala parada a carutelor cu coviltir precum si „Târgul da Stamarie” – sarbatori ce reinvie atmosfera marelui iarmaroc ce se tinea in perioada interbelica la Casin, timp de mai multe zile in luna august.

Si de aceasta data „carausii” Casinului au imbracat frumoase costume populare si au trecut de-a lungul satului, cu carutele pregatite pentru drum lung, asa cum au vazut la mosii si stramosii lor. In aceasta atmosfera primarul comunei Casin, Daniel Soroiu a declarat: „Este un lucru minunat primirea comunei Casin in Asociatia celor mai frumoase sate. Sa pastram frumoasele noastre traditii, sa le imbunatatim de la an la an si asa comuna noastra va fi si mai cunoscuta”.

Un cuvânt emotionant a rostit in fata Primariei Casin ing. Luciana Pascu Cârlan, consilier superior la Directia de Dezvoltare Durabila si Managementul Proiectelor a Consiliului Judetean Bacau: „Sunt onorata sa fiu azi la Casin. Am cunoscut aici cele 5 generatii ale minunatelor dantelarii de la portile de lemn, fapt ce poate ca acest sat sa ajunga unul dintre cele mai frumoase din tara. Ma bucur ca in apropierea acestor meleaguri binecuvântate se afla «gura de rai» unde s-a nascut Balada «Miorita», care este o nestemata a folclorului românesc!”

Ing. Pascu Cârlan a apreciat implicarea in realizarea frumoaselor activitati de la Casin a lui Constantin Tudose (autorul albumui „Portile de lemn ale satului, Portile sufletului”), pe care l-a numit „cautatorul neobosit al comorilor Vaii Casinului”, iar la decernarea insemnelor ce atesta primirea comunei Casin in Asociatia celor mai frumoase sate, presedintele acestei asociatii, Nicolae Marghiol, a adus felicitari casunenilor „pentru ca in fiecare zi incercati sa mentineti lucrurile autentice, iar portile unice de lemn de aici ne dorim ca sa fie cunoscute ca si portile maramuresene.”

Oaspetii manifestarilor culturale de la Casin (academicieni, profesori universitari din România si din Republica Moldova, reprezentanti ai Ministerului Culturii, cercetatori de la Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” Bucuresti si de la alte institutii muzeale din tara), au pornit apoi intr-o calatorie la Scutaru, pe culmea Muntelui Zboina Verde.

Aici se intâlnesc tinuturile celor trei personaje din Balada „Miorita”. Prezent la aceste momente emotionante academicianul Nicolae Dabija, unul din cei mai cunoscuti poeti si publicisti din Basarabia a declarat: „Am facut cel mai lung drum in viata mea, sa ajung de acasa – acasa. Suntem acasa si cred ca Dumnezeu atunci când a intentionat sa faca raiul, a facut «o mica repetitie» cu Casinul.

Balada «Miorita» a fost auzita de basarabeanul Alecu Russo in 1846, iar noi acum am venit din Basarabia sa mai culegem o «Miorita», in care cei trei pastori se impaca si nu conspira unul impotriva altuia.” La Caminul Cultural Casin a avut loc si o sesiune de comunicari pe tema „Obârsiei Mioritei”, la care alaturi de invitati au participat numerosi oameni de cultura si iubitori ai culturii populare traditionale.