Acasă Blog Pagina 3444

Salina Târgu Ocna: Un bulgare de sare poate saliniza aerul din apartament

    de
    Ramona Ionescu
    -

    Atunci când vizitezi Salina Târgu Ocna este aproape imposibil sa ratezi magazinul si depozitul de sare din apropiere. Multora dintre turisti li s-a intâmplat sa plece din acest loc cu o punga de sare sau cu un bulgare de sare, dar cred ca putini au inteles la ce folosesc brichetele de sare aflate la vânzare. „Cine vrea sa aiba in apartament un aer salin, poate cumpara aceste brichete la pretul modic de 2 lei. Cei care au testat acasa brichetele de sare s-au reintors la noi si au devenit clienti fideli, spunând ca a dat roade acest experiment”, spune vânzatoarea magazinului.

    Pe usa depozitului aflat la parterul magazinului destinat turistilor, lista de preturi arata ca o punga de 1 kg de sare marunta iodata costa 0,5 lei, brichetele de sare se vând cu 2 lei bucata, bulgarii de sare se dau cu 0,50/kg, sarea recristalizata iodata se vinde la cutie sau la punga de 1 kg si costa 1,5 lei, iar cine doreste sa cumpere o cantitate mai mare de sare marunta neiodata, ambalata in pungi de 1 kg sau reambalata in saci de 25 kg, trebuie sa plateasca 11 lei/sac. Printre turistii interesati de listele de preturi am intâlnit multi copii.

    „Suntem in excursie, iar la plecare vreau sa cumpar o bricheta de sare sa-i duc mamei, in loc de suvenir. Mi se pare interesata ideea salinizarii aerului din camerei si vreau sa incerc si eu”, spune Ioana Cojocaru, excursionista. Se intâmpla adesea ca turistii veniti cu autoturismul la salina sa cumpere cantitati mai mari de sare pentru ca odata cu inceperea toamnei o vor folosi la conserve. „Eu cumpar de aici sare de ani de zile si am incredere ca este de calitate. In plus, când ajung in zona pentru tratament, iau sare pentru toate neamurile”, declara Iulian Macovei, turist. Salina Târgu Ocna este situata in perimetrul orasului Târgu Ocna din judetul Bacau, iar accesul spre acest obiectiv turistic se face de pe DN12A.

    Principalul domeniu de activitate al salinei il constituie extractia, prepararea si comercializarea sarii. Turistii care ajung in zona pot cumpara sare sub forma unor produse variate. Pe lânga exploatare, Salina Târgu Ocna desfasoara si servicii de turism in moderna baza de agrement amplasata in mina Trotus, la 240 metri adâncime. Turistii aleg acest loc pentru tratarea afectiunilor respiratorii, relaxare si miscare intr-un mediu salin, insa, totodata pot vizita muzeul sarii si se pot reculege la Biserica „Sfânta Varvara”, aflata in salina.

    Un bilet de intrare in Salina Tg.Ocna pentru adulti costa 20 de lei, iar pentru copii tariful este de 10 lei. Biletele se iau de la casa de bilete de la intrarea in zona salinei, apoi turistii sunt indrumati spre autobuzele care fac curse in interiorul minei. Autobuzele vin si pleaca din 15 in 15 minute, in functie de numarul de vizitatori. Salina este deschisa zilnic de la ora 10.00, pâna la ora 17.00.

    Vesti despre moarte

    de
    Ion Fercu
    -

    Câti ani aveti?… Frumoasa vârsta! Promitatoare! Sunteti la vârsta copilariei mici de tot. O sa va mai puteti bucura de viata foarte mult timp. Spun asta daca tinem seama de faptul ca Adam a trait, conform celor precizate de Biblie, 930 de ani. E drept ca de la Adam încoace speranta medie de viata a cam luat-o la vale. Vinovatul prim ar putea fi chiar Noe, cel care a trait, aflam tot din Biblie, doar 500 de ani. Se pare ca miticul nostru stramos cam tragea la masea, producând astfel ceva deranj in zestrea genetica pe care i-o daruise Adam… Umberto Eco realizeaza, in ,,Pliculetul Minervei” (Humanitas, Bucuresti, 2004, pag. 321-323) o statistica interesanta care ne spune ca, oricât de mult a alunecat speranta medie de viata pe toboganul inaugurat de Noe, tot avem motive sa nu fim prea ingrijorati de faptul ca unii dintre noi nu cocheteaza suficient cu viata. Nu-i totul sa traiesti mult, ci sa lasi niste urme pozitive…

    Statistica vizeaza personalitati importante ale istoriei. Iata câteva exemple… Keats a trait 26 de ani, Lermontov, 27, Novalis, 29. Alexandru cel Mare a murit la 33 de ani, Mozart a trait 35 de ani. Rimbaud moare la 37 de ani, Leopardi si Emily Brontë, la 39. Caterina din Siena, Catul, Gozzano au murit la 33 de ani… Unii au fost considerati batrâni de tot atunci când li s-au tras clopotele: Kepler, Occam, Ariosto, Montaigne, Rabelais, Heine, Stendhal, Flaubert… Au murit pe când aveau 59 de ani… Umberto Eco – nu ratati! – a cuprins in statistica sa, cu explicatii interesante, alte zeci de personalitati… Suntem asediati cu statistici despre viata / moarte.

    O statistica a comunitatii virtuale a românilor stabiliti in Germania (site, ,,Român in Germania”) ne comunica faptul ca, astazi, românii traiesc cu sapte ani mai putin decât germanii, cu opt ani mai putin decât francezii si spaniolii, cu 9 ani mai putin decât elvetienii si cu vreo 36 de zile mai putin decât bulgarii. Dintre toti cetatenii din U.E., românii au speranta de viata cea mai mica. Potrivit Wikipedia, speranta de viata la nastere era de: 33 de ani in paleoliticul superior; 20 de ani in neolitic; 18 ani in epoca bronzului; 20-30 de ani in Roma si Grecia antica, in Anglia medievala; 30-40 de ani, la inceputul secolului al XX-lea…

    Pentru cei care considera subiectul macabru oferim un fragment din celebra scrisoare a lui Epicur catre Menoiceus (vezi Diogene Laertios, ,,Despre vietile si doctrinele filosofilor”, X, 124-129): ,,Obisnuieste-te sa crezi ca moartea nu are nicio legatura cu noi, caci orice bun si rau se afla in senzatie, iar moartea este privata de senzatie; de aceea, o justa intelegere a faptului ca moartea nu are nicio legatura cu noi face sa fie placuta ideea ca viata are un sfarsit (…) De aceea, nebun e omul care spune ca se teme de moarte, nu fiindca va suferi când moartea vine, ci din cauza ca sufera in asteptarea ei (…) De aceea, moartea, cel mai infricosator dintre rele, nu are nicio legatura cu noi, dat fiind faptul ca atât cât existam noi, moartea nu exista, iar când vine ea, noi nu mai existam. Ea nu are nicio legatura nici cu cel viu, nici cu cel mort, caci pentru cel viu nu exista inca, iar cel mort nu mai exista”. Sa tot mori. Nu-i asa ca v-ati mai relaxat un pic in compania inteleptului Epicur?…

    Bricolaje / Ce mai vor barbatii?

    de
    Carmen Mihalache
    -

    Imi place sa ma inteleg bine cu semenii mei si cu barbatii, evident, si ma intereseaza ce vor, pentru ca am si doi baieti, deveniti acum barbati. Iar eu fac, destul de des, greseala de a vedea in ei copiii de odinioara. Ma corectez destul de repede insa, si mai si citesc studii, articole de psihologie, ca sa ma dumiresc. Cum am facut zilele trecute, rasfoind revista Psychologies Magazine. Si am deschis-o chiar la un material cu titlul-intrebare de mai sus. Scris de doi barbati, desigur, pentru autenticitate si credibilitate.

    Astfel am aflat ca barbatii vor lucruri simple, gândesc direct si prefera lucrurile care sunt „bine determinate”. Ca au simt practic, ca vor sa fie utili, sa gaseasca solutii si sa rezolve ei insisi, cu forte proprii, problemele familiei lor. Femeile care vorbesc prea mult si insira povesti despre vrute si nevrute ii pot enerva pe domni, asa ca nici nu se obosesc sa le asculte, de cele mai multe ori. Ei, aici eu cred ca nu fac prea bine barbatii respectivi, pentru ca imi amintesc ce zicea un actor celebru, renumit si pentru succesul lui special la femei. Ei bine, el afirma ca le cucereste pe femei tocmai având rabdare (tactica, nu gluma) sa le asculte cu atentie, drept pentru care definea apoi urechea ca un „organ erotic”. Sunt de acord cu faptul ca barbatii vor sa fie considerati plini de spirit, amuzanti, pentru ca stiu, de la Cehov citire, ca femeile nu-i uita niciodata pe domnii care le-au facut sa râda. Sa continuam: cica ei sunt atrasi de femeile care se ingrijesc (mi se pare normal) si care pot purta discutii inteligente.

    Aici as adauga, da, dar nu mai inteligente decât sunt ei in stare. Ca intervine simtul concurentei, competitia, si asta nu suna bine, pentru ca ei nu sunt dispusi sa piarda in fata unei femei. Am mai aflat apoi ca barbatii au niste standarde de frumusete (feminina) care sunt foarte greu de reorganizat sau de schimbat. Ceea ce eu traduc prin idei fixe. Trecem mai departe: când ei se uita (si sunt foarte vizuali dumnealor) la o femeie, aspectul fizic primeaza, fata, coapse, sâni, ochi, picioare (expuse intr-o ordine aleatorie), dar, aici e aici, cica dincolo de asta, totusi, le plac femeile inteligente si dezinvolte. Chestie de care ma indoiesc foarte tare, pentru ca pe cei mai multi dintre barbati asta chiar ii sperie.

    Dar, cine stie, o fi vreo schimbare de paradigma, mai nou. Cert este ca autorii articolului declara ca barbatii vor si altceva dincolo de exterior, adica sa se puna de acord (cu ele) din punct de vedere emotional, intelectual, social. In fine, sunt in expunerea celor doi si câteva sfaturi pentru femei, de pilda, sa nu-si cicaleasca partenerii, insitând ca sa vorbeasca, fiindca ei se cufunda in tacere când au probleme (simt nevoia de introspectie). Sa le respecte tacerea, asadar!

    Cum sa-i intelegi insa, sa-i poti sustine, eventual, daca nu ai habar de ce se petrece cu ei? M-a amuzat apoi un alt sfat dragalas, cica ei, vizuali cum sunt, am precizat-o deja, simt instinctiv nevoia de a se uita dupa alte femei. Ceea ce nu trebuie sa le supere pe consoarte. Care ar trebui sa mai lase deoparte orgoliile (in asta ii surclaseaza pe barbati) si sa priceapa, printre altele, ca ei vor o motivatie superioara in ceea ce fac (de aceea nu-si pierd timpul cu fleacuri, cu mici treburi gospodaresti, de exemplu) si vor sa aiba motive de mândrie. Nimic nu mi se pare nou din ceea ce am citit, mai ales concluzia: barbatii au nevoie sa fie utili si sa fie pe primul loc al rezultatelor in cadrul cuplului din care fac parte. Nimic nou sub soare, asadar. Dar atunci nu inteleg cum de sunt femeile mai orgolioase decât barbatii, dupa cum se afirma in articol.

    Pe munte… ma simt acasa

      de
      Ioan Bîșcă
      -

      La ceas de seara, mai multi tineri, iubitori de natura si drumetie, fac planuri. S-au adunat in amfiteatrul Colegiului „Ferdinand I”, pasionatii de munte, catarat, alergat, pedalat. Unii se cunosc intre ei de multi ani. Fiecare are câte ceva de spus, de impartasit din experienta acumulata. Am raspuns unei invitatii de presa, crezând ca va dura putin. Doua trei fotografii acolo si o stire scurta. Am stat trei ore. Organizatorii maratonului montan ce se desfasoara toamna in Muntii Piatra Craiului, au venit sa le multumeasca moldovenilor pentru participare. Au proiectat si un videoclip, in care s-au regasit multi din cei prezenti in aula. „Când deschizi o fereastra spre munte… te hotarasti unde ramâi. Dupa ce te saturi de contemplat, ori sari geamul si… sari, ori cauti o agentie de turism sa te plimbe”. Asa am cunoscut-o pe Oana Serban, asezata in banca intâi, ca la ora de geografie. Cine a carat un rucsac in spate, stie ca dupa un traseu dificil, greutatile sunt uitate. Organismul actioneaza instinctiv, estompând trairile negative.

      _DSC0132

      263.2

      bacauani la maraton

      Pe Aconcagua (1)

      pe locul doi la maratonul din Bucegi

      Spre varf in Fagras

      Tura de vara , 23 august

      Instinctul de conservare, pilonul evolutiei umane, te face sa uiti de momentele când nu mai puteai sa respiri, de intepaturile, zgârieturile, cazaturile, incidente inerente unei astfel de escapade. Nici cortul nu mai cântareste acum ca odinioara. Ramân doar amintirile frumoase, satisfactia reusitei. Acumulezi in subconstient, invataminte care nici nu stii când in viata iti vor fi de folos. Sunt provocari la care muntele nu te obliga. Te imbie, bucuros sa-i cunosti frumusetea, cerându-ti doar sa-l respecti, neintinându-i maretia. Cei care au facut o pasiune, sau chiar o profesie din a-l urca, stiu ca acolo nu poti gresi de doua ori. „Experienta nu constituie un avantaj. Nu este relevanta. Cei care se considera prea siguri pe ei, crezând ca stiu totul, fac greseli copilaresti, si, in cel mai bun caz, ramân acolo si mai pot cere ajutor.” O afirmatie simpla, dura, seaca, dar reala, facuta de Lucian Clinciu, unul din organizatorii celui mai frumos, dur si palpitant maraton montan din tara.

      Bacauani la maraton

      Maratonul este la a zecea editie si se desfasoara anual, la inceputul lunii octombrie. Startul s-a dat in doua mii sase. Competitia, inclusa in seria Carpathian Man, presupune parcurgerea unui traseu cu o lungime de patruzeci si unu de kilometri si o diferenta pozitiva de nivel de doua mii o suta cincizeci de metri, în jurul Muntilor Piatra Craiului (una din cele mai frumoase regiuni montane din România), pe drumuri publice si forestiere, poteci marcate si nemarcate, pante cu înclinare mare si zone accidentate. Startul si finish-ul sunt în orasul Zarnesti (judetul Brasov). La ultima editie au fost peste sase sute de participanti.

      Spre varf in Fagras

      Printre ei, multi bacauani. Cei clasati pe podium au doborât ­- ca timp, recordul celor patru ore, durata considerata la inceputuri, de nedepasit. Pregatirea pentru maraton se aseamana cu cea facuta de un pilot inainte de a se urca in avion. Iti porti singur de grija, semnezi o asigurare, nu ai voie sa „uiti” ceva din bagaj, pe traseu. Nu pot sa nu repet si replica pilotului: „câti soferi inainte de a se urca la volan, dau ocol masinii, sa vada daca mai are roti?” Alergatul pe munte este un sport mai mult individual, despre care practicantii nu prea vor sa vorbeasca. Pregatirea psihica este la fel de importanta ca cea fizica. Si Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau, este un foarte bun alergator. A participat si el la acest maraton, si la multe altele. Maratonistii formeaza o familie. Nu se lauda cu efortul depus, se ajuta intre ei, fac voluntariat.

      Roua muntilor

      pe locul doi la maratonul din Bucegi

      Pe Oana Serban am remarcat-o atunci, seara. O asemanare izbitoare, dar contrastanta ca atitudine, dintre proiectia pe perete a unei alergatoare (videoclipul a fost realizat de Dragos Cristea la ultimul maraton) si femeia cuminte din banca. N-a mai fost timp la a sta de vorba. Dupa trei saptamâni de insistente, la telefon, am realizat ce inseamna „program incarcat”. Cum e sa lucrezi, sa pleci cu seful in actiunea de voluntariat, de a cauta doua zile prin muntii de la granita judetului, pilotul planorului disparut. Iar sa lucrezi, dar sa reusesti sa ajungi, la sfârst de saptamâna, tocmai in Fagaras, alt loc unde se simte acasa. A dorit sa arunce o privire de pe cel mai inalt vârf din România. O moldoveanca, sa stea catarata pe Moldoveanu! Sa-si serbeze cu o zi inainte, printr-o ascensiune, ziua de nastere. Si luni dimineata, prezenta iarasi la munca, sa n-aiba timp de raspuns la telefon. Este o leoaica, nascuta in saptezeci si sase.

      bacauani la maraton

      A terminat liceul la „Coanda” si intre Facultatea de Drept si cea de Geografie, nu stie de ce, dar a ales-o pe ultima. A absolvit-o la Bucuresti. Normal ca nu lucreaza in domeniu, ci in publicitate. Geografia o traieste. Este timp si pentru predat. Prietenii ii spun Roua. Roua Muntilor. „Scânteia s-a aprins dupa o excursie din timpul liceului, cu colegii, pe Ceahlau. De acolo a pornit totul. Am avut noroc de un profesor caruia ii placea muntele si cunostea bine zona. Ne-a dus prin Poiana Maicilor. Asa am descoperit Claile lui Miron, Ocolasu Mare, Toaca. Am dormit la Dochia si am coborât a doua zi pe la Duruitoarea, spre Durau. Atunci Ceahlaul nu era rezervatie. Incet, incet, din nouazeci si noua, am inceput sa merg in mod constant. La inceput, singura. Mi-am luat inima in dinti si rucsacul in spate si am pornit. De atunci nu m-a mai oprit nimeni. Am inceput sa alerg.” Ne-am intâlnit in fata la Luceafarul, si, ca sa scapam de ploaie, am intrat la o ciocolata calda la Tanti Dana, intr-un barulet discret din spatele teatrului.

      263.2

      „Am stat câtiva ani in Brasov asa ca Postavarul a fost prima optiune. Apoi m-am extins, spre Ciucas, Piatra Craiului, Retezat. Si-n toata tara. Au urmat Alpii elvetieni, apoi am mers in Argentina, pe Aconcagua. Am urcat pâna la sase mii de metri. Au fost si masivi mai mici, in Grecia, Muntenegru. Fiecare munte are farmecul lui. Ma simt atrasa de muchiile acsutite, de vârfuri si zone stâncoase, spectaculoase. Am fost constienta ca nu e bine sa urc pe munte singura. Acum am multi prieteni si turele solitare s-au rarit. Din doua mii sase am devenit membra, cu drepturi depline, la Alpin Club Bacau. Am intâlnit acolo oameni deosebiti. De la ei am invatat sa fac alpinism”. De la drumetie au urmat multi pasi pâna la alergat. Dar când a inceput, iar nu s-a mai oprit. Prima competitie serioasa, trecuta in palmares, a fost cea desfasurata in Bucegi, acum cinci ani: „Maraton 7500”. Impreuna cu Oana Dascalu, colega de club, a participat la varianta scurta a maratonului, cea de treizeci de kilometri. „Am abordat traseul in gluma.

      _DSC0132

      Aveam cu noi si bocanci pentru coborâre si tenisi. Ne-am oprit pe marginea unui pârâu si am mâncat. Când am ajuns la finis am avut surpriza sa constatam ca am ajuns primele.” Peste un an a participat la proba mare, cea de nouazeci de kilometri. S-a clasat pe locul doi, având-o coechipiera pe Mariana Alexandru. Timp: douazeci si opt de ore si treizeci si patru de minute, alergate aproape nonstop. Sapte mii cinci sute, masurati in metri, reprezinta cumulul diferentelor de nivel ai intregului traseu. Face voluntariat la maratoanele la care nu participa. „Sa dau inapoi ce-am primit si eu in timpul competitiei. Sprijin, incurajari, logistica. Este foarte multa munca nevazuta in spatele organizarii unui maraton, care aduna pe un munte, mii de oameni.” Ar mai fi multe de adaugat, dar nu mai este loc in pagina. Oana este o femeie puternica, cu un caracter pe masura. Este vicepresedinte la Alpin Club Bacau si voluntar Salvamont Bacau. Nu-si propune sa câstige competitii. Ea stie ca pe munte… este acasa.

      Cartea de istorie / „România, românii si comunismul”

      de
      Gheorghe Bălțătescu
      -
      Radu Theodoru (stânga), alaturi de Viorel Cucu, director al Editurii Vicovia / foto: Gheorghe Baltatescu

      Radu Theodoru s-a nascut la 17 ianuarie 1924. A fost ofiter de aviatie, pilot instructor, pilot de încercare, acum general in rezerva. Devenit scriitor în timpul regimului comunist si politician de stânga, a fost distins cu numeroase premii pentru activitatea literara, fiind autorul a numeroase romane istorice, de literatura contemporana, romane document, de analiza, dar si romane stiintifico-fantastic.

      Din ciclul romanelor document, joi, la sediul Asociatiei Culturale „Cealalta Românie”, presedinte fondator Viorel Cucu, director al Editurii Vicovia, scriitorul Radu Theodoru, membru al USR, a prezentat unui public restrâns editia a doua a volumului “România, românii si comunismul. Un raspuns documentat la o provocare antiromâneasca”, Editura VICOVIA – 2015.

      „Volumul este o analiza a relatiei dintre subiectii din titlu facuta din perspectiva istorica si, adiacent, un raspuns documentat la asa-zisul Raport Tismaneanu (Tismenitky), manopera lamentabila prin care urmasii comandourilor alogene iudeo-maghiaro-kominterniste, autoare de Teroare Rosie, genocid al românilor si holocaust al culturii nationale, resapata in ideologi ai capitalismului, incearca sa treaca responsabilitatea instaurarii bolsevismului din sarcina lor de agenti sionisto-moscoviteni, pe umerii românilor”, scrie autorul pe coperta a IV-a a cartii.

      Cartea se inscrie in curentul „revizionismului istoric”, de repunere in drepturi a adevarului istoric, trunchiat, mistificat (a câta oara!), inclusiv de la nivel inalt, prezidential, parlamentar, a spus raspicat Radu Theodoru.

      „Sunt militar, iar militarii sunt o specie aparte, pe care o macina intrebarile, iar raspunsurile nu pot contine decât adevarul. Eu merg in cadenta, doar cu frontul, in rezerva imi place sa merg in cadenta mea. Asa a fost scrisa aceasta carte, pe care va invit sa o cititi”, a mai spus venerabilul scriitor. Este opinia unui om, a unui militar, traitor in doua regimuri totalitare.

      Limba româna, acasa

      de
      Ioan Dănilă
      -

      A preda limba si literatura româna într-o comunitate mixta (româno-maghiara, în cazul de fata) presupune o stare speciala din partea educatorului. Se cer mai întâi o foarte buna cunoastere a disciplinei si apoi o permanenta veghe pentru ca respectul fata de cele doua idiomuri sa fie nestirbit si constant.

      Am aflat prima oara despre aceasta de la Corina Tîrnaveanu, care între 1951 si 1954 a fost profesoara la Liceul Mixt Român „Sfântul Nicolae“ din Gheorgheni, judetul Harghita. Predând atât la gimnaziu, cât si la liceu, a putut pastra si cultiva o necesara continuitate în însusirea limbii române nu doar prin obligatiile de la clasa, ci si prin actiuni extrascolare: excursii, serbari etc.

      O atmosfera aproape identica am gasit si noi, comisia pentru acordarea gradului didactic I, în mai 2015, când am petrecut o zi plina la acelasi liceu, numit acum Teoretic (director, Ana Baricz). Ne-a invitat profesoara Simona Filip, autoare a lucrarii metodico-stiintifice „Modalitati de optimizare a formarii deprinderilor de exprimare corecta în mediul bilingv“ si a addendei „Studiu de antropologie culturala – Gheorgheni, judetul Harghita“. Am lamurit înainte de toate etichetele: Gheorgheni sau Gheorghieni? Sfântul Nicolae, Sfântul-Nicolae, Sfântu’ Nicolae, Sfântu Nicolae sau Sfântu-Nicolae? Întrebarile erau îndreptatite: cei din afara orasului adauga o silaba: Gheor-ghi-eni, probabil prin analogie cu derivatul Gheorghita (corect însa e cu un singur i, de la sfârsit), iar antroponimul se scrie cu articol si fara cratima, desi în documentele vechi ori noi, consultate în timpul inspectiei, am gasit mai des cu cratima si fara -l. (Pe internet am citit despre Scoala Gimnaziala „Sfântu Ilie“ Toplita. Numele localitatii Lacul Rosu, a carei circumscriptie scolara tine de Liceul Teoretic „Sfântul Nicolae“ Gheorgheni, apare des corect, deci cu -l si fara cratima.)

      Simona Filip (din satul Frumuselu, com. Glavanesti, jud. Bacau) a demonstrat ca la Scoala Normala din Bacau se face carte. În municipiul care a adoptat-o, s-a implicat cu toate fortele intelectuale: este coordonatorul Consiliului Judetean al Elevilor Harghita, colaboreaza la presa locala cu texte care ilustreaza deschiderea totala fata de idealurile umane, într-o „Europa unita, o Europa a tuturor, fara prejudecati, fara discriminare, o Europa în care valorile spirituale sunt cele care dau sens convietuirii“ (Informatia Harghitei, Miercurea-Ciuc, 15 mai 2013, p. 8) etc.

      Lectiile de la clasele de gimnaziu au aratat ca elevul poate fi apropiat de text daca profesorul are chei potrivite. Simona Filip a ales sa aplice tehnica „sase factori“, dar sa o concretizeze prin functiile limbii, fara sa le dea nume, dupa care a coborât în cetatea aparent inexpugnabila a textului. Obisnuiti cu explorarea primara a acestuia, prin identificarea ariei semantice/câmpului lexical a/al temei, gimnazistii au muncit cu pasiune si stiinta, încât o eleva dintr-a sasea a exclamat pentru sine, dar am auzit-o si noi: „Mi-e drag de ce-am facut“.
      Dupa prezentarea lucrarii, „într-adevar metodico-stiintifice“ (Dorina Moraru-Draghici, inspectoarea de specialitate), cu „un model de cercetare“ (Petronela Savin, presedinta comisiei), a primit „zece cu steluta“ (Doinita Strasszer, de la Liceul Teoretic „Salaman Ernö“ din localitate, membra a comisiei). Am parasit Gheorgheniul cu linistea ca omul-institutie Simona Filip tine dreapta cumpana dintre cititorul educat în scoala si „generatia cu e-book“.

      Incepe o noua sesiune de inscriere pentru ajutoare de stat

      de
      Petru Done
      -
      O intreprindere poate primi maxim 37,5 milioane de euro ca ajutor de stat / foto: Ioan Bisca

      Ultima sesiune de inregistrare a cererilor pentru finantarea acordata investitiilor care promoveaza dezvoltarea regionala prin crearea de locuri de munca va incepe luni, 24 august. Bugetul acestei sesiuni este de 367 de milioane de lei. Perioada de valabilitate a schemei este cuprinsa intre 1 iulie 2014 si 31 decembrie 2020, iar plata ajutorului de stat va fi efectuata in perioada 2015 – 2025.

      Statul va suporta o parte din cheltuielile salariale pentru firmele care creeaza, in maximum trei ani de la finalizarea investitiei, cel putin zece noi locuri de munca, din care minimum trei pentru persoane defavorizate, prin infiintarea unei unitati noi, prin extinderea capacitatii unitatii existente, prin diversificarea productiei si schimbarea fundamentala in procesul general de productie. Plata ajutorului de stat se face dupa efectuarea totala sau partiala a cheltuielilor eligibile, cu conditia ca prima rambursare a cheltuielilor sa se realizeze ulterior crearii a minimum zece noi locuri de munca. 

      Intreprinderea are obligatia de a mentine timp de minimum cinci ani, in cazul intreprinderilor mari, respectiv trei ani in cazul IMM-urilor, investitia initiala in stare de functionare si fiecare loc de munca nou creat. Aceasta sesiune se va incheia pe 18 septembrie. Pot solicita ajutor de stat, intre altele, intreprinderi nou infiintate sau in activitate, IMM-uri sau intreprinderi mari, din domeniile pescuit si acvacultura, productia primara de produse agricole, prelucrarea si comercializarea produselor agricole când valoarea ajutoarelor este stabilita pe baza pretului sau a cantitatii achizitionate de la producatorii primari, activitatile care faciliteaza inchiderea minelor de carbune necompetitive, sectoarele transporturilor si energiei, exportatorii catre tari terte sau ate state membre si activitatile de exploatare (ajutor pentru exploatare).

      Societatile nou infiintate trebuie sa aiba un capital social subscris in valoare de cel putin 30.000 de lei. Nivelul maxim al ajutorului de stat de care poate beneficia o intreprindere este de 50%, dar nu mai mult de 37,5 milioane de euro (echivalentul in lei) in Regiunea Nord-Est.

      Berzunti: Dispensar nou in satul Buda, construit de voluntari olandezi

        de
        Ion Moraru
        -

        Locuitorii comunei Berzunti au avut parte de o bucurie deosebita dupa ce, zilele trecute, a fost inaugurat in satul Buda un modern dispensar, construit de catre o fundatie olandeza. „Prin realizarea acestei constructii, pe care ati dus-o la capat, locuitorii satelor Buda si Bâsca nu vor mai parcurge distanta de 9 kilometri pâna in centrul de comuna, atunci când vor avea nevoie de ajutor medical. Tin sa felicit in numele locuitorilor comunei pe voluntarii olandezi si pe tot parcursul functionarii acestui dispensar vom tine legatura pentru a va multumi pentru tot ceea ce ati facut pentru noi”, a declarat Stefan Tifan, primarul comunei Berzunti, la inaugurarea dispensarului.

        Un ropot de puternice aplauze a insotit inaugurarea noului dispensar la a carui constructie grupul de voluntari olandezi a lucrat 11 zile, dupa ce timp de o jumatate de an au procurat in Olanda toate materialele necesare. Ei au adus in comuna Berzunti inclusiv medicamente de stricta necesitate, folosite curent in tratarea bolnavilor. In numele grupului olandezilor de la Fundatia Werkgroep Legveld a vorbit Daan van der Dool, care a mentionat: „Pentru noi, vacanta este mai potrivita sa facem altceva, scopul fiind sa realizam cladiri ce vor servi comunitatii. Am dorit sa adaugam si noi ceva la grija pe care o au altii pentru România. Toti trebuie ca sa avem grija de altii si Dumnezeu sa binecuvânteze aceasta lucrare. Totodata, multumim pentru ospitalitate si pentru gazduire si vrem sa va marturisim ca echipa care ne-a ajutat la descarcarea TIR-ului (formata din olandezi si români), a fost cea mai vesela!”

        Saskia Verdoes, presedinta a Fundatiei „Impreuna pe calea vietii”, ce isi are sediul in municipiul Onesti si care s-a implicat foarte mult in realizarea acestui dispensar, construit in satul Buda (com. Berzunti), ne-a declarat: „Ma bucur mult ca grupul de voluntari olandezi a reusit sa faca aceasta cladire la care Consiliul Local Berzunti si Primaria comunei au turnat temelia din beton. Si in anii trecuti voluntarii olandezi au realizat lucruri deosebite in zona, construind dispensare umane la Dumbrava (comuna Gura Vaii), la Albele (comuna Bârsanesti), la Buciumi, precum si la Colegiul Tehnic «Petru Poni» din Onesti.

        In acest municipiu ei au construit si o scoala pentru copiii cu dizabilitati.” Deschiderea noului dispensar a fost primita cu mare entuziasm de catre cei care l-au construit, primarul comunei Berzunti, Stefan Tifan, asigurându-i pe constructorii olandezi ca „toti cei care vor veni aici va vor multumi mereu!”

        Performerii de la examenele nationale, premiati de Guvern

          de
          Roxana Neagu
          -

          Cei 27 absolventi de gimnaziu si liceu care au reusit performanta, in acest an, de a obtine nota maxima la examenele nationale, respectiv la Evaluarea Nationala – 17 elevi de 10 (zece) inainte de contestatii, la care s-au mai adaugat 5, dupa contestatii, si la examenul de Bacalaureat 5 absolventi de liceu cu media 10 (zece) pe linie, trei inainte de contestatii, plus inca doi, dupa contestatii, au fost joi premiati de Guvern. Evenimentul emotionant s-a organizat local, in fiecare judet, la nivelul Inspectoratul Scolar Judetean. Au participat, ca invitati, directori de unitati scolare, dar si prefectul judetului Bacau, Dorian Pocovnicu. Cei mai buni elevi au judetului au primit diplome de excelenta si sume importante de bani (1.000 lei/candidat pentru absolventii de clasa a VIII-a cu media 10 la Evaluarea Nationala si 3.000 lei/candidat pentru absolventii de clasa a XII-a cu media 10 la Bacalaureat). Acestia sunt:

          Evaluare Nationala:
          – Alexandru Radu Bogdan, absolvent clasa a VIII-a la Colegiul National „Ferdinand l” Bacau
          – Andrei Cretu, absolvent clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala „Mihai Dragan” Bacau
          – Madalina Crudu, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala „Nicolae Iorga” Bacau
          – Andreea Gavrila, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala nr. 1 Onesti
          – Andra Valeria Hadarag, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala nr. 2 Tg.Ocna
          – Crina Teodora Mihai, absolventa clasa a VIII-a Liceul Tehnologic Darmanesti
          – Georgiana Anemone Muraru, absolventa clasa a VIII-a Scoala nr.10 Bacau,
          – Eduard Dominic Petre – Antica, absolvent clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala nr. 1 Valea Seaca – comuna Nicolae Balcescu
          – Denisa Bianca Popa, absolventa clasa a VIII-a Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” Bacau
          – Ioana Livia Potop, absolventa clasa a VIII-a Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” Bacau
          – Alexandra Silion, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala „Mihai Sadoveanu” Bacau
          – Anastasia Smarandi, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala „Ghita Mocanu” Onesti
          – Stefan Smeu, absolvent clasa a VIII-a Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” Bacau
          – Cristiana Stan, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala „Miron Costin” Bacau
          – Alexandra Toma, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala nr. 2 Tg.Ocna
          – Maria Unguru-Dobos, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala nr. 1 Onesti
          – Elena Rebeca Ursu, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala „Ghita Mocanu” Onesti.
          – Cristina Chircu, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala „Ghita Mocanu” Onesti
          – Roxana Stoica, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala Scoala Gimnaziala „Nicolae Iorga” Bacau
          – Daria Mihaila, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala nr.1 Onesti
          – Miruna Tudoreanu, absolventa clasa a VIII-a Scoala Gimnaziala nr.2 Tg.Ocna
          – Bogdan Vicol, absolvent clasa a VIII-a Colegiul National „Ferdinand I” Bacau

          Bacalaureat:
          – Roxana Oana Radu, absolventa a Colegiului National „Dimitrie Cantemir” Onesti
          – Irina Teodora Toma, absolventa a Colegiului National „Dimitrie Cantemir” Onesti
          – Mihaela Diana Zamfir, absolventa a Colegiului National „Gheorghe Vranceanu” Bacau
          – Irina Lorena Ilie, absolventa a Colegiului National „Vasile Alecsandri”
          – Alexandra Graur, absolventa a Colegiului National „Grigore Mosil” Onesti

          Razboiul lor pentru România noastra!

          de
          Silvia Patrascanu
          -

          Din când in când, politicienii din opozitie dau semne ca inteleg sa colaboreze cu cei aflati la guvernare. Se intâmpla, insa, destul de rar. De obicei, liderii partidelor care au pierdut alegerile ies la atac saptamânal, criticând intentiile si actiunile Guvernului. Ecoul declaratiilor de la Bucuresti se produce in provincie cu oarece lentoare, mai ales daca e vacanta. Asa s-a intâmplat cu rectificarea bugetara.

          La inceputul lunii august, cei de la vârful PNL au criticat Guvernul, cerându-i sa corecteze rectificarea pe motiv ca nu este constitutionala. Dupa vreo zece zile, s-au trezit si liderii locali sa critice rectificarea, afirmând ca este inechitabila. Având in vedere intârzierea cu care au reactionat, presupun ca au aflat din presa cât a primit judetul Bacau, cui au fost repartizati banii, care au fost criteriile etc.

          Pâna la urma, are mai putina importanta de unde s-au informat si când au atacat. Important e, nu-i asa, sa fie ofensivi, incisivi, sa le aduca aminte cetatenilor ca exista chiar daca nu mai tin baierele pusculitei, sa spuna ceva, acolo, chiar si atunci când nu au timp sa citeasca legile care trec prin Parlament si hotarârile aprobate de Guvern. Ma intreb ce declaratii vor urma dupa ce sefa PNL, la semnalul dat de presedintele Iohannis, a consimtit sa colaboreze cu PSD pentru promovarea Codului Fiscal. Cui ii foloseste pacea?

          Fireste, noua, cetatenilor, nu si politicienilor. Noi ne-am saturat de lupte, de acuzatii, de spectacol. Ei, nu. E ratiunea lor de a fi. Circul se repeta, indiferent cine reprezinta, temporar, Puterea si Opozitia. La fel ca soldatii intorsi de la razboi, care nu-si mai gasesc locul acasa si se simt nefolositori in vreme de pace, politicienii, dupa incheierea bataliei electorale, sunt incercati de tristete.

          Mai ales când unii dintre „eroii” lor sunt cercetati pentru fapte care nu le fac cinste. Te-ai astepta ca reprezentantii Opozitiei sa fie mult mai atenti la ceea ce face Puterea, sa-i monitorizeze deciziile, sa analizeze evolutia faptelor si sa combata cu argumente, iar nu sa vina cu acuzatii pescuite de pe net. Se apropie alegerile si nu vedem, din pacate, decât un duel al vorbelor, nu unul al proiectelor, din care sa intelegem care e filozofia lor despre România noastra.

          Frica de invazii

          de
          Răzvan Bibire
          -

          De când navalirea popoarelor migratoare a dus la prabusirea Imperiului Roman si la redesenarea hartii etnice a Europei, fiecare stat nou creat a ajuns sa se teama de invazii. Fie ca era vorba despre alte navaliri ale unor populatii asiatice, fie ca era vorba doar de refugiati alungati de dezastre naturale sau razboaie, mereu a existat o frica de schimbarea structurii etnice a populatiei.

          Tarile Europei, in principal, s-au temut – si frica nu a disparut, fiind speculata de gruparile extremiste de dreapta – ca o modificare a structurii etnice va avea drept consecinta, in cele din urma, o modificare a stilului de viata. Ca sa nu ne mai ascundem dupa deget, Europa crestina se teme de o invazie musulmana care ar putea da peste cap actuala stare de lucruri.

          Valurile de refugiati africani se lovesc, asadar, nu de indiferenta europenilor, ci de frica lor. Faptul ca Ungaria a decis unilateral sa nu mai primeasca refugiati, ca Slovacia s-a prevalat de inexistenta vreunei moschei pe teritoriul sau pentru a explica de ce nu vrea sa-i primeasca pe cei 200 de musulmani trimisi de UE asta inseamna.

          Pe de alta parte este si o componenta economica. Tarile estice inca se resimt dupa criza economica. Nu mai vorbim de Grecia care se afla intr-o situatie dezastruoasa. Cazarea si hranirea refugiatilor costa. A avea grija de acesti refugiati inseamna o grija in plus pentru sistemele de asistenta sociala care deja sunt subfinantate si care au in grija propriii cetateni cu probleme. Si, la un moment dat, intervine calculul politic.

          Refugiatii africani fug de razboi, un razboi creat si intretinut de statele occidentale. Rebelii din Libia sunt antrenati si inarmati de Franta si Anglia. In Siria, la fel, statele occidentale au deschis Cutia Pandorei, incercând sa obtina schimbarea regimului.

          A rezultat o criza umanitara care, incetul cu incetul, este aruncata pe umerii Europei de Est. Iar acest lucru nu le place nici ungurilor, nici slovacilor si, probabil, nici altora care, deocamdata, tac. Iar refugiatii, care nu au alta vina decât ca s-au nascut pe un pamânt râvnit de unii si de altii, ajung mingi de ping-pong in tenisul european.

          Maestrul Relu Auras a primit un tort din partea sportivilor si antrenorilor de la S.C. Bacau

          de
          Florin Ștefănescu
          -

          A devenit traditie la Sport Club Bacau, ca atunci când antrenorii si sportivii obtin un rezultat deosebit la competitiile internationale importante, maestrul Relu Auras, directorul S.C. Bacau, sa-i intâmpine pe acestia cu câte un tort personificat. „Torturile pe care le-am oferit performerilor nostri au venit ca un fel de recompensa, este ca si cum l-am sarbatori pe cel sau cei care au obtinut rezultatele. Este o chestie de onoare. Noi sportivii, chiar daca parem duri, suntem sentimentali. Conteaza enorm banii, dar uneori conteaza mai mult o mângâiere, o apreciere, ori eu asta incerc sa fac de fiecare data. Sa simta ca cineva le apreciaza cu adevarat munca”, a marturisit conducatorul clubului bacauan. Numai ca de data asta s-au inversat rolurile.

          „Toti suntem niste copii mari”

          La revenirea acasa de la Campionatul European din Bulgaria, acolo unde boxerul bacauan Mihai Nistor s-a incununat cu bronzul continental la categoria super-grea, maestrul Relu Auras a fost intâmpinat de catre antrenorul si coordonatorul sectiei de sarituri in apa de la S.C. Bacau, Adrian Gavriliu, cu un tort cu insemnele Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro din 2016, la care antrenorul emerit va merge sa-si indeplineasca un vis: medalia de aur. „Sincer, nicio secunda nu m-am gândit la asa ceva, desi in sufletul meu… stiti cum e. Toti suntem ca niste copii mari. Sigur ca m-am bucurat. Normal ca astepti sa te felicite cineva. Dar, poate as fi asteptat sa ma cheme… Primaria sau altii. Din pacate, ne-am felicitat doar intre noi. A fost o chestie in familie si atât”, a povestit Relu Auras, dupa care ne-a marturisit ce inseamna munca unui sportiv de performanta care aduce atâtea satisfactii si care isi reprezinta cu cinste tara si clubul de la care provine, fiind o adevarata carte de vizita pentru noi. „Sportivii clubului nostru, de la toate sectiile, au avut nenumarate rezultate in ultima vreme. Ne-au adus atâtea medalii de la Europene si Mondiale, ceea ce n-a mai fost demult. Se munceste si mi-e ciuda ca nu pot sa le dau bani. Fac eforturi enorme, chiar daca nu am, sa dau asa cum scrie la lege, jumatate din cât ii da ministerul, sa am eu dreptul sa-i dau de la club, si sportivului, si antrenorului. Eu le-as da mai mult”, a declarat directorul de la S.C. Bacau, dupa care a facut referire la Mihai Nistor, proaspat campion mondial si primul sportiv român calificat la Olimpiada, pentru care nimeni nu a gasit nicio forma ca sa-l premieze.

          Planuri. Nicio zi fara planuri

          Revenind „in ring”, maestrul Auras ne-a dezvaluit câte ceva si din planurile din viitorul apropiat. „Acum pregatim meciul pentru titlul de super campion mondial, ce se va desfasura pe 22 septembrie in Germania, intre campionul mondial de anul trecut si campionul mondial de anul acesta, care este Mihai Nistor. Va fi un meci de 12 reprize pentru care va trebui sa ne pregatim foarte bine intr-un timp foarte scurt”, a declarat Relu Auras, dupa care a amintit de faptul ca, imediat dupa acest meci din Germania, vor urma mondialele, care se vor disputa pe 5 octombrie, ce se vor desfasura la Doha.

          Un blogger se ia la tranta cu Primaria Bacau

            de
            Deșteptarea
            -

            Un bacauan cere Consiliului Local și Primăriei să renunțe la taxa de 5 lei/pagină pentru eliberarea documentelor și informațiilor de interes public.

            Joi, 20 august 2015, Cristian Ghingheș, în numele grupului de inițiativă locală Bacăul Civic, a depus la registratura Primăriei Municipiului Bacău o plângere prealabilă prin care solicită Consiliului Local Bacău revocarea taxei de 5 lei/pagină pe care municipalitatea o percepe cetățenilor pentru eliberarea de copii ale documentelor sau informațiilor de interes public.

            Petiția demonstrează faptul că taxa de 5 lei/pagină este chiar și de 25 de ori mai mare decât prețul pieței, această prevedere fiind descurajantă pentru cetățenii care doresc să aibă acces la documentele și informațiile de interes public ce privesc activitatea Primăriei Bacău și scoate în evidență nelegalitatea instituirii acestor două taxe.

            „Prin Hotărârea nr. 294 din 29.12.2014, care instituie taxa de 5 lei/pagină atât pentru pentru eliberarea de copii conforme cu originalul de pe înscrisurile din cadrul instituției, altele decât cele din arhivă, sau copii simple după documentele aflate în cadrul compartimentelor (conform Anexei 2 a Hotărârii), cât și pentru eliberarea de copii conforme cu originalul de pe înscrisurile din arhiva instituției (conform Anexei 5 a Hotărârii), Consiliul Local Bacău a încălcat atât primul articol al Legii nr. 544/2001, care consacră accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public drept unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României, cât și articolul 9 al aceleiași legi. Acesta din urmă prevede suportarea costurilor pentru serviciile de copiere și nicidecum achitarea unei taxe pentru eliberarea de copii după documentele sau înscrisurile instituției drept cost al copierii, care este de până la 25 de ori mai mare decât costul aceluiași serviciu prestat de către societăți comerciale ce îl oferă în vecinătatea sediului Primăriei Municipiului Bacău” – se arata in plangerea formulata de Cristian Ghinghes.

            plangere prealabila poza numar inregistrare

            Conform unui studiu al APADOR-CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki) privind tarifele percepute de autorităţile locale pentru eliberarea de fotocopii ale documentelor solicitate în temeiul Legii nr. 544/2001, realizat în 2014, Consiliul Local Bacău se situează pe locul 2 în topul celor mai scumpe tarife practicate de către instituțiile publice din țară, urmat de Consiliul Județean Tulcea și Consiliul Județean Cluj, ambele cu 4 lei/pagină.

            Cel mai scump xerox dintr-o instituție publică din România se găsește la Drobeta Turnu-Severin, unde Consiliul Local a stabilit o taxă de 18 lei pe pagină. La polul opus se află nouă instituții care nu percep niciun fel de tarif: consiliile județene Bihor, Maramureș, Satu Mare și Vaslui și consiliile locale Botoșani, Brăila, Cluj-Napoca și Satu Mare, arată același studiu.

            „Obișnuiesc ca pentru articolele sau demersurile mele să depun solicitări de informații conform Legii 544/2001 și nu de puține ori mi s-a întâmplat ca răspunsurile Primăriei Bacău să fie însoțite de această condiție aberantă de 5 lei pe pagină. E clar că aceste două taxe sunt abuzive, scopul existenței lor fiind îngrădirea accesului cetățenilor băcăuani la informațiile și documentele publice. Băcăuanul de rând care interacționează cu autoritatea publică locală, în cazul de față Consiliul Local Bacău și Primăria Bacău, este cel mai afectat de această practică care îngreunează accesul la informații publice și descurajează implicarea și participarea publică. Legea spune clar că accesul la informațiile de interes public este gratuit, iar Consiliul Local și Primăria Bacău nu trebuie să fie mai presus de lege!” – declară Cristian Ghingheș, autorul plângerii prealabile

            El a solicitat municipalității să ia în calcul renunțarea la perceperea de tarife pentru fotocopierea documentelor publice solicitate, cel puțin pentru un număr rezonabil de pagini, și încurajarea comunicării din oficiu, dar și a furnizării de informații prin mijloace electronice, conform indicațiilor APADOR-CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki), Alianța pentru o Românie Curată, ActiveWatch etc. – a concluzionat Cristian Ghingheș, blogger și activist pentru drepturile omului.

            Ca la nebuni: talharie, santaj, rapire, conducere fara permis, accident

              de
              Comunicat de presa
              -

              Un barbat din Onesti este acuzat ca a obligat un tanar sa-i plateasca benzina cu care alimentase masina. De la acelasi tanar, onesteanul ar fi cerut 11.000 de lei, amenintandu-l ca daca nu va face rost de bani, il va bate. Agresorul s-a urcat, apoi la volan, desi bause si nu avea permis, si a intrat cu masina intr-un pod. A iesit din masina si a luat un taxi cu care a ajuns la Sascut, unde a dat din nou de tanarul pe care-l obligase sa-i plateasca benzina. L-a luat la Onesti, unde l-a inghesuit intr-o curte si i-a luat 92 de lei pe care-i avea in buzunar si i-a pus in vedere sa-i faca urgent rost de 2.000 de lei.

              La data de 19 august a.c., în urma investigaţiilor, poliţiştii au condus la sediul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău, în vederea cercetărilor, un bărbat de 32 de ani, din Oneşti, bănuit de săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie calificată, tâlhărie, şantaj în formă continuată, lipsire de libertate în mod illegal, conducere fără permis şi refuz sau sustragere de la prelevarea mostrelor biologice.

              Din cercetări a rezultat că la data de la data de 12 iulie a.c., un bărbat de 32 de ani, din Oneşti, a condus un autoturism pe D.J. 119 A, fără a poseda permis de conducere şi în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice, a intrat în coliziune cu podeţul betonat din faţa unui imobil şi a plecat de la locul producerii evenimentului rutier.

              În urma extinderii cercetărilor a rezultat că anterior producerii coliziunii bărbatul de 32 de ani s-a deplasat cu autoturismul la o staţie de alimentare cu carburant, unde a întâlnit un tânăr de 27 de ani, pe care l-a ameninţat cu acte de violenţă, determinându-l să plătească în locul său suma de 150 lei şi solicitându-i să obţină şi să-i remită în mod injust suma de 11.000 lei.

              După producerea evenimentului rutier, bărbatul de 32 de ani s-a deplasat în staţia TAXI din comuna Sascut, unde l-a găsit din nou pe tânărul de 27 de ani, pe care prin ameninţarea cu acte de violenţă l-a determinat să se deplaseze în localitatea Oneşti, unde odată ajunşi l-a condus într-un imobil şi l-a deposedat de suma de 92 de lei, după care i-a adresat ameninţări cu scopul de a-l determina să-i remită în aceeaşi zi suma de 2.000 lei.

              Bărbatul de 32 de ani a fost depistat de poliţişti în municipiul Oneşti şi a refuzat testarea cu aparatul etilotest şi prelevarea mostrelor biologice necesare pentru stabilirea alcoolemiei.

              În baza probatoriului administrat, la data de 19 august a.c., faţă de cel în cauză s-a luat măsura reţinerii pentru o perioadă de 24 ore pentru comiterea infracţiunilor de tâlhărie calificată, tălhărie, şantaj în formă continuată, lipsire de libertate în mod ilegal, conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi refuz sau sustragere de la prelevarea de mostre biologice.

              Acesta urmează să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de arestare pereventivă.

              Grav accident la Faraoani: un mort si cinci raniti

                de
                Geta Panaite
                -

                – soferul care conducea regulamentar era in stare grava si a fost transportat cu un elicopter Smurd la Iasi – printre raniti sunt si doi copii

                Continuați

                Un barbat a sunat la 112 si a anuntat ca se sinucide. Pompierii il cauta in canalul de fuga

                  de
                  Geta Panaite
                  -

                  Un apel la 112, primit in aceasta dimineata, de la un barbat, in vârsta de 43 de ani, a pus pe jar autoritatile. Acesta i-a spus operatoarei ca se afla lânga Podul Serbanesti si ca are de gând sa se arunce in canalul de fuga.

                  Imediat a fost indrumat catre locul respectiv un echipaj de politie, insa nu s-a gasit nimic. Au pornit la drum si pompierii cu mai multe autospeciale, dar nici urma de el. Nici pescarii care erau pe malul apei spun ca nu au vazut nimic suspect.

                  S-a incercat sa se ia legatura cu barbatul pe acelasi numar, insa telefonul era inchis, la fel si cel cu numar de Italia. De asemenea, pe malul canalului de fuga a fost gasit autoturismul acestuia, inmatriculat in Italia.

                  Autoritatile au anuntat si familia care nu-si explica de ce a venit in Bacau. Barbatul ar fi plecat dimineata din Slanic Moldova si ar fi trebuit sa ajunga la Grigoreni.

                  Pompierii au inceput cautarile cu o barca pneumatica si o cange, insa nu exista certitudinea ca acesta chiar s-a aruncat in apa.

                  „In urma apelului de pe 112, conform caruia un barbat ar da curs unei tentative de suicid, in zona canalului de fuga, din municipiul Bacau, au fost trimise mai multe echipaje care efectueaza cautari”, a declarat cpt. Andrei Grecu, ofiter de relatii publice la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bacau.

                  Pagina 1

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    pagina1

                    Impadurire in ritm de hip – hop

                    de
                    Florin Ștefănescu
                    -

                    Alexandru Mereuta, din Bacau, este absolvent de Drept, iar marea sa pasiune este muzica. Muzica hip-hop. Are un album oficial pe net iar acum lucreaza la altul. Nu vrea sa faca neaparat o cariera din muzica, dar, având pasiunea asta de mic, ii este greu sa renunte la ea.

                    A avut momente când s-a gândit sa renunte la muzica, mai ales in timpul facultatii când avea foarte mult de invatat. „In principal, cu muzica, nu vreau sa fac cariera, nu vreau sa ma imbogatesc, nu vreau sa traiesc din asta, dar as vrea ca intr-o buna zi sa asculte un pusti o piesa si sa-l fascineze asa de tare incât sa zica «bai, vreau sa fac si eu ca asta, uite, a facut ceva bine»”, a spus Alex.

                    Nu crede ca poate fi un model, dar considera ca cei ce vin din urma trebuie incurajati sa faca ce vor, ce simt, sa isi gaseasca ei o cale pe care sa o indrageasca si sa o urmeze. O cale in sensul lucrurilor bune si constructive. „Trebuie eliminate sentimentele de factura negativa (ura, invidie etc) si sa ne construim in jurul nostru un mediu bun”, a adaugat tânarul.

                    „In copilarie, aveam un salcâm in fata blocului care tinea umbra fix la geamul meu. Intr-o zi au venit si l-au taiat. A fost ceva sfâsietor pentru mine si de atunci am devenit foarte reticent când vad ca se taie copacii. Defrisarile sunt ca un cancer.”

                    Realitatea cotidiana transpusa prin cântec

                    Bacauwood 1 a fost piesa care a dat startul unor proiecte indraznete, piesa pe care a facut-o impreuna cu prietenul lui, Legee. Cântecul a aparut pe net la inceputul lui 2010 si a fost bine primit in mediul virtual având pâna in prezent peste 300.000 de vizualizari, cu toate ca a fost o piesa cu adresabilitate limitata la publicul bacauan, pentru ca in piesa se vorbeste despre realitatea din Bacau.

                    „Spunem exact realitatea cum o vedem noi din oras, cu bune, cu rele, cu lucrurile frumoase si urâte, n-am incercat sa impopotonam cu nimic. Unul din versurile noastre vorbeste de palmierii din fata prefecturii si s-au gasit unii din alte orase sa comenteze ca nu avem asa ceva in oras. Am facut poze la fata locului si le-am trimis sa se convinga. Am pus in cântecul asta tot ce vedeam noi. Am criticat ce era rau, in speranta ca o sa se indrepte si am laudat ce era bine”, a povestit Alexandru Mereuta. Tânarul a mai spus ca se simte foarte bine acasa, ca Bacaul este locul unde s-a nascut si ca trebuie sa spuna de unde vine.

                    Prima data a cântat piesa la deschiderea unui concert al lui Maximilian, bacauan si el, care a primit foarte bine cântecul si s-a aratat incântat de melodie. Melodia a devenit din ce in ce mai cunoscuta, iar dupa aproximativ doi ani, cei prezenti la concerte au inceput sa fredoneze piesa, semn ca a avut priza la public.

                    Un nou proiect

                    Dupa succesul avut cu aceasta prima parte, Alex s-a hotarât sa faca si continuarea, o a doua parte, Bacauwood 2, care, comparativ cu prima este un pic mai sumbra „un pic mai intunecata, asa cum vad eu acum orasul”, dupa cum a precizat Alexandru. Din pacate, dupa ceva timp, tânarul spune ca orasul e un pic mai sarac.

                    alex si gasca

                    „Vad eu ca duhul locului nu mai e cum era acum câtiva ani sau cum era când eram eu copil”, a mai spus cu un zâmbet amar hip-hop-erul bacauan. Piesa Bacauwood 2 prezinta mai mult aspectele negative ale orasului, in ideea de a constientiza lumea.

                    „Abordarea mea este serioasa in tot ce zic in piesa asta. Eu insumi imi pun niste intrebari in momentul in care vin in oras, ma plimb si vad ce se intâmpla. Si iau lucrurile in serios pentru ca mi se par niste carente sociale ale oamenilor”, a precizat Alexandru Mereuta. Bacauwood 2 va avea si un videoclip, care a fost filmat deja in Bacau, saptamâna trecuta, si va fi lansat in mediul online in 10-12 zile. Odata cu aceasta lansare va lua startul si un nou proiect, prin care, tânarul artist doreste sa sustina latura ecologica.

                    „Este un proiect adiacent muzicii. Fiind piesele Bacauwood 1, Bacauwood 2, am zis sa leg un produs de merchandising, muzicii. Astfel, am facut niste tricouri, pe care vreau sa le comercializam, jumatate din banii astfel obtinuti sa se constituie intr-un fond pentru plantarea de copaci, de care ar urma sa se ocupe organizatiile ecologiste”, a explicat Alexandru. Tricourile au inscriptia „Bacauwood” pe un fundal ce reprezinta un trunchi de copac sectionat. In momentul de fata, 40 de astfel de tricouri stau in raft si asteapta sa fie cumparate, acestea putând fi achizitionate de pe site-ul madeinmahala, site ce va fi functional din aceasta saptamâna.

                    In videoclip apare si antrenorul de kick-boxing Florin Lupu, câteva cadre fiind filmate in sala lui de antrenament, iar ideea de ansamblu si design-ul tricourilor apartin prietenei lui Alex, Bianca Andronache, designer vestimentar, absolventa a Universitatii ANArte Bucuresti, sectia Moda.

                    Pentru sutinerea proiectului sau, tânarul bacauan a incercat sa ia legatura cu mai multe organizatii ecologiste din zona, care in prima faza s-au aratat interesate, dupa care n-a mai raspuns nimeni la niciun telefon. „Am incercat sa vorbesc cu cei de la Centrul Regional de Ecologie (CRE), pentru ca sunt de aici din Bacau si am vrut sa incep pe plan local, dar o sa iau legatura zilele astea si cu altii, cum ar fi GreenPeace… Eu unul cred in asta si sustin oprirea defrisarilor si plantarea copacilor”, sustine Alexandru.

                    Contactati telefonic, reprezentantii CRE Bacau au confirmat faptul ca au primit o solicitare din partea tânarului artist bacauan, dar ca informatiile nu au fost prea clare. „A fost o discutie pe facebook, dar totul a ramas la nivel de idee. Sigur, noi sprijinim toate activitatile care au drept scop activitatile de plantare de copaci dar trebuie sa stabilim toate detaliile”, a spus Gabriel Gritcu, reprezentant CRE Bacau.

                    Benchea Joca, locul IV in proba pe echipe

                    de
                    Florin Ștefănescu
                    -

                    Disputat la Lyon, in Franta, Campionatul Mondial Masters de Atletism, a reunit la start 8059 de concurenti din 89 de tari, România participând la aceasta editie cu 17 sportivi, 13 la masculin si 4 la feminin. La proba veteranilor la maraton, categoria „A60” s-au aliniat 54 de concurenti, intre care si reprezentantul Bacaului, Martin Benchea Joca, situat la finalul cursei pe locul 31, cu un timp de 3h, 47 min, 11 sec.

                    „A fost un traseu foarte greu, undeva intr-un colt de parc, cu pante si denivelari”, ne-a povestit Benchea Joca, adaugând ca nu a fost singurul reprezentant al Bacaului la aceasta competitie. Carmen Barcan a concurat la cursa de 1.500 de metri, unde, din 40 de concurente s-a clasat pe locul 27 cu un timp de 6 min, 55 sec., cu precizarea ca, proba s-a desfasurat la orele prânzului, in conditii de caldura foarte mare.

                    Atletul bacauan, in vârsta de 61 de ani, impreuna cu Rafael Igrisianu, maratonist român de 37 de ani stabilit in Germania, si cu Ioan Moisa din Bucuresti, maratonist de „A40”, au participat in aceasta formula in proba pe echipe, unde au reusit un prestigios loc IV. „A fost o competitie foarte bine organizata. Am fost pentru prima data la un campionat mondial si pot sa va spun ca este o diferenta foarte mare fata de campionatele nationale sau balcanice. Este mult mai greu la un astfel de concurs, se alearga foarte tare iar participantii sunt foarte bine pregatiti. Oricum, e un fior, e o senzatie unica sa participi la un mondial”, ne-a declarat maratonistul bacauan care a tinut sa precizeze:

                    „Multumesc antrenoarei mele, Carmina Gorgan de la ACS Arena 2011 Bacau, care m-a pregatit foarte bine in cantonamentul de la munte.” Chiar daca aceasta competitie a fost solicitanta, atletul nostru nu ia vacanta si deja se gândeste la urmatoarea participare: „Luna viitoare, mai precis la jumatatea lui septembrie, voi participa la Jocurile Balcanice de la Salonic (Grecia), unde am sa alerg in proba de semimaraton – 5000 de metri. Chiar de mâine incep pregatirile (joi 20 august-n.r.), iar la competitia de la Salonic imi propun sa ma clasez in primii trei”, a declarat la final Martin Benchea Joca.

                    OvidiuRo aduce „Fiecare copil in gradinita”

                      de
                      Silvia Patrascanu
                      -

                      Cel mai adesea, copiii saraci nu sunt dusi la gradinita, mai ales din cauza ca nu au hainute, pantofiori si rechizite, dar si din cauza ca parintii nu inteleg care sunt urmarile pe termen lung.

                      Adultii nu-si dau seama ca tinându-i acasa ii condamna la esec si contribuie la perpetuarea saraciei. Pentru a diminua acest fenomen, Asociatia OvidiuRo a demarat o noua campanie de constientizare a importantei pe care o are educatie timpurie a copiilor din medii defavorizate, campanie insotita de actiuni de strângere de fonduri pentru acestia.

                      Leslie Hawke si Maria Gheorghiu, cofondatoarele asociatiei, si-au inceput activitatea in Bacau si Buhusi, cu programul “Gata, Dispus si Capabil”. De opt ani, OvidiuRo deruleaza programele de integrare prin educatie “Fiecare Copil in Scoala” si “Fiecare Copil in Gradinita”.

                      „Datorita mecanismului tichetelor sociale, conditionate de prezenta, in valoare de 50 de lei, acordate familiilor foarte sarace, programul «Fiecare Copil in Gradinita» reuseste sa aduca, anual, la gradinita peste 2.400 de copii, din 43 de comunitati si 11 judete, explica Maria Gheorghiu.

                      Ii ajuta, astfel, pe cei mai saraci dintre copiii României sa aiba o sansa la educatie si integrare in societate, reducând rata abandonului scolar.” România „conduce” in clasamentul european la acest capitol, al analfabetismului si somajului, mai arata Maria Gheorghiu.

                      1...3.4433.4443.445...5.885Pagina 3.444 din 5.885

                      ULTIMELE ȘTIRI