A preda limba si literatura româna într-o comunitate mixta (româno-maghiara, în cazul de fata) presupune o stare speciala din partea educatorului. Se cer mai întâi o foarte buna cunoastere a disciplinei si apoi o permanenta veghe pentru ca respectul fata de cele doua idiomuri sa fie nestirbit si constant.
Am aflat prima oara despre aceasta de la Corina Tîrnaveanu, care între 1951 si 1954 a fost profesoara la Liceul Mixt Român „Sfântul Nicolae“ din Gheorgheni, judetul Harghita. Predând atât la gimnaziu, cât si la liceu, a putut pastra si cultiva o necesara continuitate în însusirea limbii române nu doar prin obligatiile de la clasa, ci si prin actiuni extrascolare: excursii, serbari etc.
O atmosfera aproape identica am gasit si noi, comisia pentru acordarea gradului didactic I, în mai 2015, când am petrecut o zi plina la acelasi liceu, numit acum Teoretic (director, Ana Baricz). Ne-a invitat profesoara Simona Filip, autoare a lucrarii metodico-stiintifice „Modalitati de optimizare a formarii deprinderilor de exprimare corecta în mediul bilingv“ si a addendei „Studiu de antropologie culturala – Gheorgheni, judetul Harghita“. Am lamurit înainte de toate etichetele: Gheorgheni sau Gheorghieni? Sfântul Nicolae, Sfântul-Nicolae, Sfântu’ Nicolae, Sfântu Nicolae sau Sfântu-Nicolae? Întrebarile erau îndreptatite: cei din afara orasului adauga o silaba: Gheor-ghi-eni, probabil prin analogie cu derivatul Gheorghita (corect însa e cu un singur i, de la sfârsit), iar antroponimul se scrie cu articol si fara cratima, desi în documentele vechi ori noi, consultate în timpul inspectiei, am gasit mai des cu cratima si fara -l. (Pe internet am citit despre Scoala Gimnaziala „Sfântu Ilie“ Toplita. Numele localitatii Lacul Rosu, a carei circumscriptie scolara tine de Liceul Teoretic „Sfântul Nicolae“ Gheorgheni, apare des corect, deci cu -l si fara cratima.)
Simona Filip (din satul Frumuselu, com. Glavanesti, jud. Bacau) a demonstrat ca la Scoala Normala din Bacau se face carte. În municipiul care a adoptat-o, s-a implicat cu toate fortele intelectuale: este coordonatorul Consiliului Judetean al Elevilor Harghita, colaboreaza la presa locala cu texte care ilustreaza deschiderea totala fata de idealurile umane, într-o „Europa unita, o Europa a tuturor, fara prejudecati, fara discriminare, o Europa în care valorile spirituale sunt cele care dau sens convietuirii“ (Informatia Harghitei, Miercurea-Ciuc, 15 mai 2013, p. 8) etc.
Lectiile de la clasele de gimnaziu au aratat ca elevul poate fi apropiat de text daca profesorul are chei potrivite. Simona Filip a ales sa aplice tehnica „sase factori“, dar sa o concretizeze prin functiile limbii, fara sa le dea nume, dupa care a coborât în cetatea aparent inexpugnabila a textului. Obisnuiti cu explorarea primara a acestuia, prin identificarea ariei semantice/câmpului lexical a/al temei, gimnazistii au muncit cu pasiune si stiinta, încât o eleva dintr-a sasea a exclamat pentru sine, dar am auzit-o si noi: „Mi-e drag de ce-am facut“.
Dupa prezentarea lucrarii, „într-adevar metodico-stiintifice“ (Dorina Moraru-Draghici, inspectoarea de specialitate), cu „un model de cercetare“ (Petronela Savin, presedinta comisiei), a primit „zece cu steluta“ (Doinita Strasszer, de la Liceul Teoretic „Salaman Ernö“ din localitate, membra a comisiei). Am parasit Gheorgheniul cu linistea ca omul-institutie Simona Filip tine dreapta cumpana dintre cititorul educat în scoala si „generatia cu e-book“.
