vineri, 26 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3206

VIDEO: Degringolada la Consiliul Local

    Deloc diferita de peisajul ultimilor ani, sedinta de vineri a consilierilor nu a fost lipsita de haz. Suparati pe faptul ca nu sunt parte din nici o comisie care va analiza dosarele depuse pentru finantare pe Legea 350, consilierii din opozitie au cerut si au primit si ei niste functii.

    Pentru a perfecta insa legal acest aspect, consilierii au facut o pauza de câteva minute pentru ca proiectul de hotarâre sa fie redactat corect. A fost prilej pentru unii consilieri sa paraseasca sedinta inainte de a se incheia, pentru altii de a spune bancuri, cert este ca anuntul ca sedinta s-a incheiat a fost primit in picioare de alesii locali gata imbracati si grabiti sa ajunga acasa sau la business-urile lor.

    In ultimii ani, in consiliu a functionat bine masinaria de vot, astfel ca mai toate proiectele agreate de majoritatea penelista au trecut fara probleme. Opozitia a inceput sa functioneze recent, dar fara mari sanse sa intoarca, de exemplu, proiecte de alocare a unor sume mari de bani pe proiecte controversate. Totodata, ca o premiera negativa, in luna noiembrie 2015, nu s-a tinut sedinta ordinara.

    Avarie in reteaua de agent primar a Thermoenergy

      – doua zile si doua nopti fara apa calda si caldura

      Bacauanii care locuiesc pe strada Carpati si strada Castanilor s-au trezit vineri dimineata in frig. Incercarea de a se spala la primele ore cu apa calda a esuat pentru ca la robinet curgea doar apa rece.

      Inca de la primele ore ale diminetii, oamenii au cautat raspunsuri la dispeceratul Thermoenergy Group SA , de unde li s-a raspuns ca agentul termic este oprit din cauza unei avarii produse in reteaua de agent primar.

      “A fost identificata avaria si se lucreaza la remedierea ei, urmând ca cel târziu mâine dimineata (sâmbata, n.r.) sa fie reluata furnizarea, daca totul decurge bine”, spune dispecerul

      Vineri dimineata, nori de aburi ieseau prin cladirea care adaposteste punctual termic nr. 9, semn ca exista o defectiune la nivelul sistemului de termoficare. Nemultumiri legate de intreruperea caldurii exista si din partea locatarilor care locuiesc in cartierul Narcisa.

      Se pare ca avaria este de mari dimensiuni si afecteaza un numar larg de consumatori, insa, dispecerul de la termoficare nu a precizat dimensiunile avariei.

      Moinesti: elevi adunati din baruri de catre jandarmi

        Jandarmii din cadrul Detaşamentului de Jandarmi Moineşti – Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Bacău, au desfăşurat în ziua de 14.01 a.c. o acţiune pentru prevenirea şi combaterea absenteismului şcolar, a fenomenului contravenţional şi infracţional în rândul elevilor şi creşterea gradului de siguranţă a acestora în zona instituţiilor de învăţământ şi a unităţilor de alimentaţie publică de pe raza municipiului Moineşti.

        În urma acţiunii au fost depistaţi 15 elevi care absentau nejustificat de la cursurile şcolare, situaţia elevilor identificaţi fiind trimisă conducerii instituţiilor de învăţământ din care făceau parte, urmând a le fi aplicate măsuri în conformitate cu prevederile regulamentelor de ordine interioară.

        În plus, jandarmii au aplicat patru sancţiuni contravenţionale în conformitate cu prevederile Legii 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice.

        Acţiunile pe această linie de prevenire şi combatere a absenteismului şcolar, a fenomenului contravenţional şi infracţional în rândul elevilor şi pentru creşterea gradului de siguranţă al acestora vor continua şi în alte zone adiacente instituţiilor de învăţământ aflate în zona de competenţă a unităţii, pe tot parcursul anului şcolar.

        Se va resimti scaderea taxei pe valoarea adaugata in buzunarele românilor?

        – la aceasta intrebare raspunde economistul Marcel Bulinschi, presedintele Filialei CECCAR Bacau

        Noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, prevede, intre altele, reducerea cotei generale a taxei pe valoarea adaugata (TVA) de la 24 la 20%, dar si la medicamente, la tarifele hoteliere, la alimente, la furnizarea de apa, în restaurante si la catering la 9%, în cinematografe si muzee, la livrarile de carti, manuale, ziare si reviste, la evenimente sportive si culturale la 5%. Se va resimti acest lucru si în buzunarele românilor? La aceasta intrebare incearca sa raspunda economistii, analistii domeniilor fiscal si financiar. Cu mici exceptii, opiniile aproape coincid. Pentru ziarul Desteptarea, a comentat efectele posibile ale masurilor luate de Guvern presedintele Filialei Bacau a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România (CECCAR), economistul Marcel Bulinschi, un recunoscut specialist in domeniu, cu o mare experienta profesionala.

        – Toti oamenii, domnule presedinte, atunci când aud de reducerea unor taxe si a unor impozite se gândesc la mai bine: la preturi si tarife mai mici, la salarii mai mari, la mai multe locuri de munca. Pentru a nu mai spune ca si statul isi face socotelile lui. Ce impact va avea, in urmatoarea perioada, reducerea TVA asupra preturilor bunurilor si serviciilor? Se va resimti semnificativ în buzunarele consumatorilor? Unele produse se vor ieftini mai mult decât altele?

        – Sa spunem din capul locului: masurile luate sunt binevenite. Cota de TVA de 24% era printre cele mai mari din Uniunea Europeana. Reducerea cotei de TVA de la 24 la 20% ar putea sa aiba efecte pozitive atât în ceea ce priveste gradul de colectare a taxelor si impozitelor, cât si de stimulare a consumului. Cât priveste aspectul legat de diminuarea preturilor si masura în care aceasta se va regasi sau nu si la nivelul produselor, în acest moment este inca dificil de estimat în cifre concrete. Dar, sigur cred ca se vor vedea clar efecte vizavi de piata neagra, de evazionisti, pentru care tentatia este sporita atunci când cotele de impozitare si taxare sunt mai mari. Acum pot face un pas inapoi.

        – Cum vor reactiona, insa, comerciantii, dar si producatorii, pentru ca si ei fabrica ceva pentru a vinde?

        – Când taxele si impozitele sunt mai mici normal ca apare o relaxare fiscala. Atunci se analizeaza reducerea pretului cu amanuntul la consumatorul final, care practic el plateste, in final, TVA-ul. Reducerea TVA de la 24 la 20%, apoi la 19%, din 2017, ar duce teoretic la reducerea preturilor, dar la noi este foarte greu de anticipat ce se va intâmpla. E posibil sa nu vedem reduceri, pentru ca TVA se reduce cu 4%, dar se majoreaza profitul comerciantului tot cu atât. Daca pretul cu amanuntul este, de exemplu, 124 de lei, din care 24 de lei sunt TVA, la reducerea acestei taxe la 20% pretul ar trebui sa fie 120 de lei. Dar daca se pastreaza tot nivelul de 124 de lei pe eticheta, inseamna ca diferenta de 4 lei s-a dus in alta parte, in speta in profit. Exista chiar riscul de a iesi din piata cu unele produse, daca nu afisezi reducerile de preturi, dupa scaderea TVA. Cine nu afiseaza asemenea reduceri isi poate pierde clientii. Ba, s-a constatat ca unii comercianti au marit preturile inainte, pentru a avea de unde reduce si a ajunge tot la nivelul de pâna atunci.

        – N-ar trebui sa fie reglementari legale care sa oblige reducerea preturilor daca statul practica o reducere a impozitelor si taxelor?

        – Legea nu poate obliga un comerciant sa reduca automat preturile, pentru ca suntem in economia de piata, unde cererea si oferta fac preturile. Nu poti incorseta activitatea comerciala. De aceea, chiar cu reducerea taxei, preturile pot fi si mai mari decât pâna atunci. A! Daca te prinde ca ai dedus nelegal TVA-ul, atunci esti pasibil de pedeapsa. Daca in luna ianuarie, de pilda, vei deduce un TVA tot de 24%, cazi in greseala.

        – Ce va câstiga statul aplicând noile masuri fiscale?

        – Când a fost redus, recent, TVA-ul la 9% la alimente, a crescut cifra de afaceri. A crescut deverul, au crescut vânzarile si atunci s-a colectat mai bine si TVA-ul (care este o problema, in conditiile in care inca nu avem un mecanism de colectare bine pus la punct). Cresterea consumului final poate duce la cresterea sumelor adunate la bugetul statului. Iata, deci, sporesc veniturile bugetare din TVA, in conditiile in care tocmai s-a constatat ca 14% din PIB este grevat chiar de evaziunea fiscala. Din care 8,6% reprezinta TVA-ul care nu ajunge la buget. TVA este un impozit indirect, cu mare importanta la crearea bugetului de stat. Reducerea cotei standard de TVA poate avea ca efect o crestere a încasarilor bugetare, atât prin descurajarea economiei „la negru”, cât si prin cresterea consumului, datorata majorarii veniturilor consumatorilor.

        Neintrarea in legalitate a riscuri

        – Ce masuri trebuie sa ia agentii economici pentru a nu întâmpina probleme? De exemplu, ce se va întâmpla cu tranzactiile sau cu operatiunile în desfasurare? Trebuie sa actualizeze programele informatice, casele de marcat si programele de contabilitate?

        – Pentru a nu întâmpina probleme, consider ca agentii economici trebuie sa aiba în vedere respectarea întocmai a prevederilor legale, la data efectuarii tranzactiilor, cu privire la recalcularea, de exemplu, a avansurilor, respectiv prin aplicarea noii cote de TVA de 20%. Toate modificarile trebuie implementate în sistemele IT utilizate de prestatorii serviciilor financiar contabile. Societatile comerciale trebuie sa se asigure ca programele de contabilitate si casele de marcat respecta noile prevederi legale, fiind necesara actualizarea acestora, începând cu data de 1 ianuarie 2016. Am trecut pe la câtiva agenti economici, care deja se preocupau de case de marcat adaptate noilor reglementari. Trebuie aplicate unele solutii informatice, dar care inseamna costuri suplimentare.

        – Ce risca, insa, agentii economici care nu sunt în legalitate de la începutul acestui an?

        – La agentii economici care nu intra în legalitate, vor aparea o serie de riscuri, dupa cum urmeaza:
        a) posibilitatea de nedeductibilitate fiscala a TVA;
        b) risc de dobânda si penalitati în cazul necolectarii cotei corecte de TVA;
        c) riscul unor costuri sporite cu adaptarea programelor informatice în situatia în care implementarea se realizeaza prea târziu ;
        d) riscul pierderii de clienti în masura în care listele de preturi nu se actualizeza în timp util;
        e) riscul de litigii în masura în care prevederile TVA sunt neclare în contractele cu clientii.

        – TVA-ul se reduce, la 9%, si la consumul de apa. Ce efect credeti ca va avea in sistemul de irigatii?

        – Sigur ca aceasta masura poate fi de un real folos pentru agricultura, pentru irigatii. Pentru a se repune, însa, în functiune sistemul de irigatii sunt necesare importante investitii. Pentru relansarea sistemului de irigatii, insa, este nevoie de investitii serioase. Nu e de ajuns doar scaderea TVA-ului. Pentru ca totul s-a distrus. Sa ne aducem aminte numai cum era sistemul de irigatii in judetul Bacau.

        Câstig real pentru intreprinderile mici

        – Introducerea unui sistem de impozitare diferentiat pentru microîntreprinderi (se majoreaza plafonul de încadrare în categoria „microîntreprindere” de la 65.000 la 100.000 de euro cifra de afaceri pe an fiscal) va duce la încurajarea crearii de noi locuri de munca si la asezarea echitabila a sarcinii fiscale între microîntreprinderile cu si fara salariati?

        – Masura este binevenita si poate stimula dezvoltarea microîntreprinderilor si, implicit, crearea de noi locuri de munca. Legiuitorul spune: daca nu ai nici un salariat, platesti un impozit pe venit de 3%. Cu un salariat platesti 2%. De la 2 salariati in sus platesti numai 1% impozit pe venit. Scade impozitarea la o treime. La sume mai mari sau cu atât mai mari, câstigul este enorm. Aceasta vine in sprijinul societatilor comerciale care au un plafon de maxim 100.000 de euro. Cele care trec de acest nivel nu vor plati impozit pe venit, ci impozit pe profit. Deci, este vorba de economii care pot duce la investitii in extinderi si modernizari care pot crea locuri de munca. Dar, asemenea masuri trebuie combinate cu altele, pentru stimularea societatilor comerciale care produc sau care fac servicii, nu doar comert. Pentru ca, din pacate, in ultima perioada numarul societatilor comerciale din productie a scazut. In trecut se practica scutirea de la plata impozitului pe profit pe o anumita perioada de timp, tocmai pentru incurajarea productiei. Dar pot fi luate atâtea alte masuri in acest sens. Pentru ca România sa nu devina doar o piata de desfacere. Productia poate creste si exportul, sursa importanta pentru valuta tarii. Balanta de plati externe se poate imbunatati, echilibra. Insa, cel mai important capital intr-o societate comerciala este forta de munca. Fara oameni nu faci mare lucru. Din pacate, ne pleaca tinerii bine pregatiti, merg in strainatate. Pentru ca noi nu suntem capabili sa le valorificam cunostintele. Statul investeste in oameni, dar nu mai recupereaza investitia.

        Administratorii de firme au nevoie de mai multa cultura antreprenoriala

        – Se consulta, in general, administratorii firmelor cu expertii contabili in probleme de formare a preturilor, cum e acum, la reducerea de taxe si impozite?

        – Cei care se respecta, care sunt constienti, o fac. Si aici intra si administratorii, dar si actionarii si consiliile de administratie. Ei trebuie sa urmareasca un singur lucru: ca afacerea sa fie rentabila, profitabila. Misiunea lor cea mai importanta este de a investi pentru fructificarea capitalului de care dispun. Sunt atâtea variante de ales, important sa o alegi pe cea mai buna.

        – Eu cred ca pentru a face toate acestea este nevoie si de o solida cultura antreprenoriala.

        – Inca lipseste cultura antreprenoriala. Ma gândeam, la un moment dat, ca n-ar fi rau ca administratorii sa parcurga, inainte de a intra sa conduca o firma, niste etape de pregatire minima pentru ceea ce vor face in functiile lor.

        Turta cu coaja groasa

        Directorul Bazinului Olimpic de Inot din Bacau foloseste un limbaj de mahala la adresa jurnalistilor. Derapajul sau verbal a fost taxat de reprezentantii municipalitatii, care iau in calcul si aplicarea unei sanctiuni

        „Esti un papagal”

        2016 vine cu noutati pentru utilizatorii Bazinului Olimpic de Inot din Bacau. Fiind an electoral, tarifele la initiere scad la jumatate. Astfel, pretul unui abonament pentru zece sedinte va fi de 85 lei fata de 180, cât valorau pâna acum 12 sedinte. O masura cu efecte populiste isi gaseste contraponderea intr-una alandala. Greu de digerat si de inteles: parintele care doreste sa urmareasca din tribuna evolutia propriului copilul (indiferent ca acesta este inclus intr-un program de initiere sau unul de performata) trebuie sa achite o taxa zilnica in valoare de un leu. Pentru a afla mai multe despre noile tarife, care sunt de larg interes, l-am contactat telefonic pe directorul Bazinului Olimpic de Inot, Florin Turta. Am sunat un director, dar am dat peste un mojic. „Auzi, cu dumneata nu discut pentru ca esti un papagal”, a venit replica lui Turta. Prada consternarii, l-am rugat sa repete. Directorul Bazinului nu a ratat, insa, prilejul unei badaranii la patrat: „Da, da, ai inteles bine, esti un mare papagal. Poti sa scrii asta si la ziar, ca nu-mi pasa”. Ei, uite, ca am scris!

        Si mai scriem!

        Iar dupa ce am scris, am contactat mai multi reprezentanti ai municipalitatii pentru a le solicita un punct de vedere referitor la derapajul verbal al lui Florin Turta. Viceprimarul Radu Ababei a descris limbajul utilizat de directorul Bazinului drept „unul incalificabil”. Ababei a adaugat: „O astfel de situatie nu poate ramâne fara urmari. Va rog sa ne inaintati o hârtie pentru a lua o masura in acest caz. Poate ca in felul acesta va invata si domnul Turta ca un dialog trebuie sa se poarte in limite civilizate”. Consilierul local PNL si, aproape sigur, viitorul al doilea viceprimar al Bacaului, Ilie Bârzu s-a declarat, la rândul sau, stupefiat de reactia directorului Turta: „Nu-i deloc normal, nu cadreaza cu functia pe care o ocupa. Fiind in serviciul public, este obligat sa furnizeze pe un ton civilizat informatii de interes public. Daca domnului Turta nu-i convine aceasta functie, nu are decât sa se transfere in mediul privat. Numai ca nici acolo nu cred ca i se vor tolera astfel de iesiri”.

        Unii prea sus, altii prea mici

        Si mai acid s-a aratat consilierul local UNPR Cristi Manolache: „Comportamentul domnului Florin Turta este al unui om lipsit de orice bun simt. Astfel de persoane aflate in functii inalte de ani buni sau chiar de decenii au senzatia ca au ajuns intr-atât de sus incât noi ceilalti nici nu existam. Ne vad mici, mici de tot si, ca atare, considera ca-si pot permite orice, inclusiv un limbaj de genul celui prezentat anterior. Din pacate, acolo, la Bazin, problemele dateaza de prea multa vreme si ar cam fi timpul sa se rupa pisica in doua”. O pozitie asemanatoare a avut si un antrenor de natatie, care a cerut sa-i fie pastrat anonimatul: „Turta ar fi trebuit demult sa fie dat afara. El confunda Bazinul de Inot cu propria mosie si ii jigneste frecvent pe cei din subordinea sa. Face ce vrea pentru ca i se permite acest lucru de conducerea Primariei. Si nu de azi, de ieri. Stie ca nu i se poate intâmpla nimic”.

        „Turta, lasa gainariile!”

        Exista si antrenori care il ataca pe Turta fatis, fara teama unor repercursiuni. Cu nume si prenume: Gavriliu Adrian. Nu mai departe de ieri, coordonatorul sectiei de sarituri in apa al SCM Bacau scria pe blogul personal: „Seful Bazinului, ce este in functie de vreo 25 de ani, nu numai ca este coplesit de un management comunist- pentru ca asa erau vremurile in care dumnealui s-a format ca manager- dar mai este blazat si obosit, la propriu. Norocosii il pot auzi câteodata sforaind in biroul de la bazin…atunci când mai trece pe la serviciu”. In acelasi material intitulat „Jos labutele de pe Bazinul de Inot”, Gavriliu il avertizeaza pe Turta „sa mai lase gainariile” si „sa nu mai ia materiale din bazin si sa si le insuseasca sau sa le dea catre prieteni ce au piscine private”.

        Management ineficient

        Desi este unul dintre cei mai longevivi directori ai unei institutii publice aflate in subordinea Primariei, Florin Turta nu s-a remarcat printr-un management eficient. Dimpotriva! In mai multe rânduri, „Desteptarea” a scris, pornind in unele cazuri chiar de la sesizarile cititorilor, despre mizeria care domneste la Bazinul de Inot (in special in zona vestiarelor), despre absenta asistentei medicale si a supraveghetorilor/ salvatori, despre alte disfunctionalitati (in momentul de fata, spre exemplu, niciuna din saune nu e functionala) sau despre accidentele care au avut loc la institutia condusa de Turta. Este de notorietate accidentarea suferita in vara lui 2013 de Catalin Cozma, care a ratat astfel participarea la Mondialele de sarituri in apa de la Barcelona. Cu doua zile inainte de Mondiale, Cozma a alunecat pe platforma de 3 metri care nu fusese curatata de respinsabilii Bazinului Olimpic de Inot din Bacau si, in cadere, s-a izbit cu fruntea de marginea suprafetei, alegându-se cu o rana la frunte de 12 centimetri. La vremea respectiva, contactat de „Desteptarea”, directorul Turta a ales sa nu comenteze: „Sunt in concediu, in Italia”. Vremuri de aur, ce mai! Inca nu se ajunsese la „esti un papagal”.

        Handbal/ Divizia A: Oficial si amical

        Sâmbata se va relua campionatului Diviziei A la handbal feminin. In prima etapa a returului, Stiinta Bacau, ocupanta a locului 7 in Seria A, se va deplasa pe terenul liderei, Danubius Galati.

        Tot sâmbata si tot contra unei echipe galatene se vor prezenta in fata propriului public pentru prima oara in 2016 si handbalistii de la CSSM Bacau. De la ora 12.00, elevii lui Bogdan Voica vor primi vizita prim-divizionarei CSU Galati in cel de-al doilea amical al anului.

        Primul test pentru CSSM va avea loc vineri, in Capitala, contra liderei primei ligi, Dinamo. Practic, in decurs de numai patru zile (15- 19 ianuarie), divizionara A bacauana va intâlni trei echipe din Liga Nationala, dupa amicalele cu Dinamo si CSU Galati, venind jocul de verificare de marti, cu HC Vaslui, in deplasare.

        Volei masculin/ Divizia A2: Start in deplasare

        Primul joc oficial din 2016 al voleibalistilor de la Stiinta Bacau va avea loc sâmbata, de la ora 13.30, in fieful Rapidului Bucuresti, in cadrul etapei a saptea a Diviziei A2.

        Pozitionati pe locul secund in Seria de Est, studentii sunt favoriti in perspectiva jocului de la Bucuresti.

        O victorie contra Rapidului le va permite bacauanilor sa ramâna in plasa liderei Steaua, pe care o vor intâlni saptamâna viitoare, pe teren propriu, in derby-ul returului.

        Inaintea jocului cu Rapid, echipa antrenata de Cornel Paduraru a sustinut un amical la Piatra Neamt, pierdut cu 1-3 in fata prim-divizionarei din localitate, VCM PLS.

        „Miss România” din Italia este bacauanca

        Plecata cu familia in Italia de 17 ani, Andreea Simon a devenit un nume cunoscut in modeling-ul si fashion-ul din Peninsula. Nascuta in Bacau in 1994, Andreea a invatat doar in Italia, unde este absolventa de liceu economic, iar in prezent este studena in anul III la Facultatea de Stiinte Politice din Florenta, specializarea Servicii Sociale.

        De la vârsta de 15 ani a inceput sa cocheteze cu modeling-ul, intre timp reusind numeroase prezentari de moda. A pozat chiar si pentru branduri cunoscute de bijuterii, accesorii si cosmetice. De ceva vreme a fost atrasa de actorie si chiar a reusit sa fie prezenta pe „covorul rosu” alaturi de renumiti actori italieni la Festivalul de Film de la Venetia.

        „Am câstigat foarte multe concursuri de miss, unul dintre cele mai importante pentru mine fiind «Miss Reginetta» când m-am calificat in finala nationala top 20 din 3000 de concurente din toata Italia.” Mai interesant pentru noi, insa, suna titlul de „Miss România din Italia 2015”, concurs pe care l-a câstigat la finalul lui noiembrie anul trecut, in preajma zilei nationale. „Ma simt foarte onorata de acest titlu.

        Andreea Simon 1n

        Finala s-a tinut la Roma intr-un cadru spectaculos alaturi de 7000 de români care au sarbatorit ziua nationala, la eveniment luând parte Irina Loghin, Maria Dragomiroiu si Raoul. Am avut mari emotii pentru ca finalistele erau foarte frumoase iar intrebarile de cultura generala si din politica au fost foarte grele” , a povestit Andreea Simon pentru cotidianul Desteptarea. Astfel, visul ei de când era mica a devenit realitate.

        Despre viitorul ei, Andreea ne-a spus ca vrea sa-si termine studiile superioare si sa se indrepte spre o cariera diplomatica. La final, intrebata daca o mai leaga ceva de locul in care s-a nascut „Miss România din Italia 2015” ne-a declarat: „Iubesc Bacaul pentru ca e orasul meu natal. Din pacate ma intorc doar de doua-trei ori pe an. Bacaul va ramâne mereu un loc special in inima mea !”

        Ce mâncau bacauanii inainte de 1900 (II)

        Continuam incursiunea in istoria orasului, pe baza amintirilor fostului primar Costache Radu, publicate in monografia „Bacaul de la 1850 la 1900”.

        „Pâna la 1867 pitariile se mai inmultira, erau patru; dar se inmultira si naravurile pitarilor, care erau acum toti evrei. Pâinea alba o vindeau scump, 25 parale si cea neagra 20 parale. Era de proasta calitate si lipsa la cântar.

        Cetatenii incepura a striga, si primarul de atunci, ingrijit si nemaiputând ce le face, se hotari a face monopol. Astfel, cu contract dadu unui evreu de la Roman dreptul de a face el singur pâine pentru indestularea publica si cu conditia vârâta in contract ca: daca nu va face pâine de ajuns pentru obste, sa plateasca primariei 400 galbeni, si daca primaria va lasa ca sa faca si altii pâine, sa plateasca pitarului 400 galbeni.

        Evreul de la Roman deschise pitaria in niste case mici unde se afla astazi casa cu doua rânduri a fotografului din fata palatului. Primaria, prin politie, si cu pompierii inchise celelate pitarii.

        A lucrat o luna in liniste, pâinea era buna si dreapta, vânzându-se cu 20 parale ocaua pâinea alba si 15 parale cea neagra. Pitarii care erau opriti a mai face pâine aveau si ei sfintii lor.

        Cu plângeri la prefectura, la minister, cu staruinti puternice si cu strigatul ca timpul monopolurilor a trecut se dadu voie a face si aici pâine. Primaria s-a trezit in incurcatura.

        Pitarul cu contract cerea sa se tie conditia ori de nu sa i se dea acei 400 galbeni, ori face proces pentru mai multe pagube. Pricina ajungând la cunostinta obsteasca, unii dând dreptate evreului, altii primariei, intervine garda nationala si discuta pricina.

        Sublocotenentul Gh.Movileanu si sergentul N.Teodorescu, fiind de serviciu la garda pietei cu 24 gardisti intr-o sâmbata, dadu porunca sergentului care cunostea pe evreul pitar, ca mergând cu patrula sa-l gaseasca si sa-l aduca la garda.

        Sergentul Teodorescu cu patru soldati gardisti il pândi când iesi de la feredeu, si gasindu-l il aduc cu nepusa-masa la garda pietii. Fiind primit frumos si prieteneste, sublocotenentul Movileanu invita pe gardisti sa faca distractie domnului pitar, ca sa nu-i fie urât pâna ce-i va lua indreptarile.

        Un gardist scoase indata un fluier si incepu a cânta de brâu (sârba) si alti patru gardisti se prinsera la joc. L-a jucat pe evreu vreo trei sferturi de ceas. Apoi dupa vreo cinci minute, alti patru gardisti incepura din nou jocul, luând si pe evreu; si tot asa schimbându-se l-au jucat pe pitar pâna dimineata incât bietul evreu era mai mult mort de oboseala.

        A doua zi dimineata, dându-i drumul, s-a dus la pitarie, a adus carute, a incarcat toate tarhaturile, uneltele, faina si pe aici ii fu drumul la Roman, lasând si contract si tot, nemaidând pe la Bacau.

        Multa vreme s-a râs cu hohot de acest lucru, dar primaria a scapat si contractul s-a desfiintat cu fluierul si cu sârba. La 1900 erau sase pitarii in oras si toate ale evreilor. Numai acei ce faceau colaci, covrigi, pomeni erau români”.

        Costache Radu

        Dupa iepuri la Saucesti

          Tot Valea Siretului, de asta data la iepuri. Cota de recoltare, douazeci si cinci de piese si doua vulpi. Punct de reper initial, pentru adunarea grupei si stabilirea strategiei, crâsma lui Pichiu de la Schineni. Locul e stiut.

          Pauza de masa, când se vâneaza in zona, ii aduna pe toti acolo. Ca localizare, in termeni mai putin plastici, pentru cei care au confundat traseul sau merg mai rar la vânatoare, auzeam reperele date la telefon de cei deja ajunsi: „La tuburi dom’le! Mai la deal!”; „Unde-i refugiul! Ai trecut?”; „Inainte de porcarie!”; „De la moara din Schineni, inapoi spre Saucesti. Te-ai dus prea departe.”; „E bine asa! Dupa al treilea stâlp e o troita. Fa la dreapta!”

          In zece minute se intregeste tot efectivul. Fiind duminica si vremea acceptabila, numarul vântorilor care au semnat dupa instructaj – si au prezentat politele de asigurare – a fost mare. „Avem copii, familii. Aveti tot timpul grija cum folositi arma. Am venit sa ne relaxam si sa ne intoarcem teferi acasa. Vânatoarea e un sport, un hobby, nu o obligatie! Am acceptat niste reguli si trebuiesc respectate.”

          Seful grupei, Adrian Nastac, a insistat pe momentele de neatentie. Cu o zi inainte fusese mediatizata moartea unui primar, impuscat ca gonas, la o partida de vânatoare asemanatoare. Actorul Geo Popa, vânator cu acte-n regula de multi ani pe acest fond, a concluzionat in stilul caracteristic, imitând vocea „impuscatului” din optzeci si noua: „Dragi tovarasi si pretini, aici nu-i democratie! Nu-i nici armata! E dictatura! Si unde nici dictatura nu e?… E prostie!”

          Prima bataie… in lunca de pe malul drept al râului, inainte de intrarea in localitatea Siretu. Soarele e bulgar rosu la doua palme pe cer.

          Atiitorii si gonacii

          Din cutumele vânatorii la iepure, una din regulile nescrise spune ca cel care isi aduce sau isi plateste gonaci, poate ramâne la fiecare tura pe aliniamentul de tragere.

          Duminica, din afara cercului de vânatori eram doar eu si Liviu, care isi insotea tatal. Un tânar si câinele pe care l-a crescut de mic, scos la primele lectii de dresaj. Au mai fost si doi vânatori invitati, arondati la alte fonduri de vânatoare.

          Nefiind gonaci, s-au format grupe de câte doi vânatori, care sa faca cu schimbul fiecare. O data pe aratura, o data in asteptare, atiitor adicatelea. Sa tina calea iepurelui si… când ii vine bine la bataie, sa traga! Alta cutuma. Abia dupa ce se trag doua focuri, daca nu-i nimerit, vânatorul de alaturi, situat de regula cam la cinzeci de metri, poate si el sa traga daca urechiatul ajunge in dreptul lui.

          Când o iei pe aratura…

          Seful trebuie sa dea exemplu. Am stat toata ziua in spatele lui Adi in asteptare si la cinzeci de metri in lateral, când calcam prin aratura ca gonasi, fluerând si strigând: „Hap-hap! Hap-hap!”. La inceput, e drept, cam timid, cu jumatate de gura.

          Vâzând cum isi alunga stresul cei de lânga mine mi-am pus si eu la treaba toti rarunchii. Si ce hapaieli scoteam, fericit ca nu râde nimeni de mine. Asa-i când o iei pe aratura. La prima goana, doi iepuri. La a doua… nimic! Schimbam locul.

          Tin cadenta lânga Ciprian Olaru. Mi-a atras atentia IJ-ul clasic cu o singura teava. E mai nou in grupa, de vreo patru ani, asa ca nu prea stie bine locurile. Eram curios. De ce o singura teava? „La mine e punct ochit, punct lovit. Daca nu-l iei din prima… salut. Poate nu ma crezi, dar la o partida de mistreti, am pus la pamânt unul, am incarcat si am mai doborât unul.”

          Pe la zece si jumatate ajungem pe aliniamentul de la „Casa cu câini multi”, in dreptul digului ridicat dupa inundatii. Sunt iar gonas, asa ca hapaiesc si fluier intre Adi si Dragos Secareanu, calcând aratura cu brazde cât lama plugului, mai mult de doi kilometri.

          Pe la jumatatea postatei, de la doi metri, tup-tup, ditamai urechiatul sare pe lânga mine si o sterge iepureste chiar in directia de unde veneam noi. Abia mai apuc sa pun aparatul la ochi si sa trag o rafala. Normal ca au aparut glumele. „Cica nu-i iepurele destept! Dintre toti l-a ales pe Nelu, singurul fara arma.” Sau: „Era sa te dea jos! Eu dadeam cu aparatul dupa el”.

          Slab bilantul pâna la prânz. Au mai cazut doar doua piese. Facem pauza la Pichiu si mâncam fiecare ce si-a adus in traista. Tolba-i pentru vânat. Continuam dupa masa sa batem ogoarele locuitorilor din satul Siretu, pâna aproape de DN2, spre Dumbrava.

          Lord, premiu de excelenta la prima iesire

          Stam in asteptare. Brackul alearga fara astâmpar. Cauta urma. Se aud focuri de arma. Cercul se strânge. Se ajunge la limita la care nu se mai poate trage. Usor ranit, un istet profita. Trece printre vânatori ca din pusca. Traverseaza drumul si o ia spre gospodariile satenilor. Atunci a zvacnit sageata neagra. Lord a uitat de titlu si si-a aratat insinctele.

          Prima lui vânatoare la iepuri, neinstruit. Ne-am oprit toti sa-i vedem miscarile. „I-a luat urma!” A disparut dupa niste movile de gunoi de grajd. Singurul care l-a urmat, strigându-l, a fost Liviu. Dupa doua minute, victorios, tinând delicat urechiatul, câinele il depune la picioare.

          Liviu Gabriel Dabija pe numele lui intreg, pe care-l rosteste repede, are paisprezece ani si o statura atletica pentru vârsta lui. Este elev in clasa a opta la Alexandru Safran. Participa pentru a doua oara la vânatoare.

          „De Lord am grija de când era mititel. Mai avem acasa doi catei. Vreau sa invat sa-i dresez.” Costel Dabija, tatal, vânator de zece ani, il sustine. „Acum c-a luat microbul, se face si el vânator!” Aud iar comentarii admirative. „Uite dom’le ce instinct. Si eu am dat o suta de milioane pe (bip) si alearga dupa fluturi.”

          Schimbam iar locul. Gonim spre deal, facând aceasi harmalaie. Abia in acel moment am inteles ce e cu proverbul cu alergatul dupa doi iepuri. Au inceput s-o zbugheasca din culcusuri in toate directiile. Nu mai stiau vânatorii in care sa traga. Smecherii treceau si printre gonasi. In buza dealului ii asteptau alte focuri de arma. Recolta buna. Schimbam locul. Cerul cerne burnita.

          [wonderplugin_gallery id=”426″]

          Cel mai…

          Merg alaturi de cel mai in vârsta dintre vânatori. E putin suparat. A tras exact când iepurele s-a pitit in spatele unui spalier de beton ce sustinea via. „Stâlpul n-a patit nimic! Nici iepurele!”

          Povesteste cu umor. Domn’ profesor cum ii spun toti, Constantin Nastac a implinit saptezeci de ani. A predat biologia multor generatii de elevi. Vânator a devenit in saptezeci si trei datorita unui prieten care avea aceasta pasiune.

          „Arma cu care merg si acum este cea de atunci, singura. Un IJ 16, modelul original. Este arma mea de suflet. Când eram proaspat casatorit imi spuneau cei de la fondul Stanisesti, Nastac Vulparul. Erau multe vulpi si le prinsesem trucurile si obiceiurile. I-am facut sotiei haine, se purtau atunci hainele lungi de blana, una din vulpe, cu pieile cusute in model de frunza de brad. Nu-si permitea oricine. Nu am trofee mari. Vânatoarea e facuta ca sa te simti bine. Mai greu acum cu vârsta.”

          Au mai urmat inca trei reprize pe alte araturi si cota stabilita pentru iepuri a fost indeplinita. Lord a mai recuperat unul, primind laude. Urme de vulpe erau imprimate de dimineata in zapada afânata. De asta data au stiut cum sa pacaleasca vânatorii. Cel mai fericit a fost Geo Popa. Incarcat de adrenalina, nici lui nu-i venea sa creada. Doi iepuri la o singura bataie.

          Au fost impartiti echitabil, ca fiecare participant sa aiba câte o piesa, taxata cu chitanta la pretul de doisprezece lei bucata. Iepurele din tolba mea l-am primit de la Dragos Taralunga, care mai norocos, a punctat, ca si Adi, trei piese. Ne-am despartit pe intuneric, putin obositi, dar relaxati, multumiti ca partida a fost reusita si fara incidente.

          Ajuns acasa, fara sa vada nevasta-mea, i-am facut jupânului toaleta si l-am bagat la bait, in vin alb cu cimbru si alte cele. L-am lasat oleaca sa sada. Acum caut retete.

          Bacauanii, ca toti moldovenii, folosesc putin calculatorul si internetul

          Regiunea Nord-Est, din care face parte si judetul Bacau, a ocupat anul trecut locul al cincilea dupa ponderea persoanelor care au utilizat internetul, cu un procent de 65,9%.

          Conform unei scurte analize facuta de Directia Judeteana de Statistica Bacau, in anul 2015, pe regiuni de dezvoltare, ponderea persoanelor care au utilizat internetul a fost de 83,3% în regiunea Bucuresti-Ilfov si constituie cel mai ridicat procent din tara.

          La distanta considerabila, urmeaza insa regiunile Vest si Centru, cu 74,1%, respectiv 73,0%. Anul trecut, la nivelul Regiunii Nord-Est (judetele Bacau, Iasi, Suceava, Botosani, Neamt si Vaslui) din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsa între 16 si 74 de ani, proportia celor care folosesc sau au folosit vreodata calculatorul a fost de 67,4%.

          Se remarca faptul ca majoritatea celor care folosesc calculatoarele o fac în mod intensiv si continuu, 82,4% din utilizatori au folosit calculatorul în ultimele trei luni, anterioare anchetei pe aceasta tema (aprilie 2015).

          Dosarul dr. Ichim: „Angajatii nu au fost consultati, nu au beneficiat de analize”

            Un nou martor a fost chemat in instanta sa dea declaratii in dosarul de luare de mita si fals in inscrisuri in care a fost trimis in judecata dr. Iulian Ichim.

            Dosarul se judeca de câteva luni la Curtea de Apel, dupa ce Parchetul Tribunalului a contestat decizia primei instante de achitare a medicului. Alaturi de dr. Ichim, au mai fost trimisi in judecata un angajat al Directiei de Sanatate Publica (DSP) si o asistenta medicala din cadrul Spitalului Buhusi. Vasile Vladut Pavel, functionarul din DSP, ar fi fost cel care i-ar fi constrâns pe agentii economici din judet prinsi cu nereguli sa cotizeze cu bani si sa accepte o colaborare cu dr. Ichim, medic specialist in medicina muncii, care ar fi completat fisele de aptitudini ale angajatilor fara a-i consulta, dupa cum se arata in rechizitoriu.

            Pentru a scapa de amenda, mai sustin procurorii, firmele prinse in ofsaid trebuiau sa cotizeze cu cel putin 1.000 de lei la angajatul DSP. Pe „lista clientilor” cu fise aranjate figurau si societati de alimentatie publica (brutarii) in care angajatii aveau obligatia sa-si faca analizele medicale periodic pentru a evita contaminarea populatiei cu anumiti virusi sau boli. La ultimul termen in instanta, reprezentantul unei brutarii a confirmat ca angajatii nu au fost consultati si nici nu si-au facut analize medicale.

            „Pe perioada colaborarii cu Pavel, angajatii nu au fost consultati, nici la sediul brutariei, nici la cabinet. Nu am vazut sa beneficieze angajatii mei de servicii medicale, analize. Pavel imi aducea dosarele cu fisele de aptitudini. Aveam incredere ca sunt in regula. Când colaboram cu CIM, se faceau analize, coprocultura. Sunt analize obligatorii”, a declarat reprezentantul firmei.

            Reamintim ca Vasile Vladut Pavel si Teodora Ciuperca si-au recunoscut faptele din start si au fost condamnati definitiv la trei ani, respectiv doi ani de inchisoare cu suspendare. Dr. Ichim s-a declarat nevinovat si a fost achitat de prima instanta. El a sustinut in apararea sa ca legislatia ii permitea sa completeze fisele de aptitudini fara a examina personal angajatii si ca nu a comis nicio fapta penala.

            Curtea de Apel a dispus, insa, reaudierea unor martori.

            12 persoane batute, dintre care doua grav, s-au prezentat la Urgente

              In garda de miercuri pâna joi dimineata, cadrele medicale de la Unitatea de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau s-au confruntat cu o avalansa de pacienti care au venit sa ceara ajutor medical dupa ce ar fi fost agresati.

              In total au fost zece persoane care au declarat ca au fost batute, dar pentru acestea nu s-a impus internarea.

              Lucrurile au stat altfel in cazul a doi barbati, care au ramas sub supravegherea medicilor pentru ca aveau leziuni severe.

              Cea mai grava este situatia unui tânar de 38 de ani, din comuna Buhoci, care a fost internat la Terapie Intensiva având mai multe traumatisme severe si fractura de col femural.

              Si el a spus ca a fost victima unei agresiuni, iar acum politistii din localitatea de domiciliu incearca sa afle ce s-a intâmplat cu el.

              Puterea exemplului la Magura. Tineri solidari in fata suferintei

                Mai multi tineri din comuna Magura, marcati de tragedia unei familii care a ramas fara casa in urma unui incendiu, s-au solidarizat si au sarit in ajutor. Nefericitul eveniment a avut loc la sfârsitul anului trecut, chiar inainte de sarbatorile de Craciun, in satul Sohodol.

                Cei ramasi fara acoperis deasupra capului sunt din familia lui Vasile Grozavu, de 64 de ani. In gospodaria sa, distrusa in totalitate de focul devastator, locuiau patru persoane, intre care si o femeie insarcinata. Pe lânga locuinta, au ars si grajdul cu vaci si porci, dar si cotetele cu pasari. Cu alte cuvinte: toata agoniseala de o viata a proprietarului.

                „Am batut din poarta in poarta”

                Imediat dupa tragicul eveniment, mai exact incepând cu 28 decembrie, câtiva tineri din comuna s-au constituit intr-un grup de ajutor si au apelat la membrii comunitatii solicitând ajutor pentru familia greu incercata.

                „Am batut din poarta in poarta iar cetatenii s-au solidarizat cu noi. Ne-au dat haine, vesela, medicamente, alimente, fiecare a participat cu ce a putut.”
                Bogdan Plesca, initiatorul actiunii

                Tinerii din Magura au postat si pe facebook toata povestea, iar ecourile nu s-au lasat asteptate, tot mai multi oameni alaturându-se acestei cauze. „La inceput am fost cinci tineri, care ne-am unit sa-l ajutam pe nea Vasile, iar acum suntem peste 20 de persoane”, a completat Bogdan Plesca. In momentul de fata, Vasile Grozavu locuieste prin vecini. Unul dintre acestia, Mihai Stoleru, a spus ca are o parere foarte buna despre actiunea tinerilor si s-a oferit sa gazduiasca materialele strânse. Povestea a ajuns si la omul de afaceri Talal Hamad, care s-a deplasat la fata locului.

                Talal Hamad

                „Eu locuiesc in comuna Magura si am venit sa vedem in ce stare este casa si sa vedem cum putem sa-l ajutam pe domnul Grozavu. Aici este nevoie de materiale de constructii, vom aduce haine si incaltaminte. Acum ca am vazut cum stau treburile ma voi implica sa rezolvam problema.”
                Talal Hamad

                „Este foarte greu acum. Banii sunt putini, pensia e foarte mica, alte posibilitati nu am. Au venit tinerii din sat sa ma ajute. Cum pot si ei, dar materialele sunt foarte scumpe. Nu am ramas cu absolut nimic in urma incendiului. Am iesit din casa cu ce aveam pe mine”, ne-a povestit Vasile Grozavu, proprietarul gospodariei devastate de incendiu. Joi, 14 ianuarie, la ora 10.00, tinerii din Magura au solicitat ajutorul autoritatilor locale.

                Impreuna cu primarul localitatii, Constantin Traistaru, care a facut o cerere pentru sprijinul familiei din Sohodol, au mers la Prefectura unde au fost primiti de prefectul judetului, Dorian Pocovnicu. Reprezentantul guvernului in teritoriu cunostea problema si i-a felicitat pe tineri pentru initiativa. Mai mult, a promis ca in cel mai scurt timp va rezolva problema prin trimiterea la Sohodol a unui container, modul locuibil. Tinerii din Magura promit insa ca vor fi alaturi de consateanul lor, pâna când se va ridica o noua casa.

                Administratia trebuie sa faca rost de zece milioane de euro. „Va fi un dezastru pentru Bacau”

                  Din buzunarul cetatenilor vor fi acoperite sumele pierdute de autoritatile locale din fondurile europene, avertizeaza Constantin Scripat (foto), candidatul PMP la functia de primar al Bacaului. Si nu sunt deloc mici.

                  „Acest lucru il cunoaste si administratia, il cunoaste si USL, care inca mai functioneaza, dovada fiind ca vicepresedintele CJ Bacau e de la PNL, dar toti incearca sa se eschiveze”, a afirmat Scripat, la conferinta de presa organizata joi. Fostul prefect a explicat ca proiectele finantate prin POR (Programul Operational Regional) si nefinalizate la 31 decembrie 2015 trebuie terminate cu bani din bugetul local pâna pe 30 iunie 2016.

                  In caz contrar, Primaria Bacau va fi obligata sa returneze integral fondurile europene primite. La somatia ADR N-E, Consiliul Local (CL) Bacau a aprobat includerea proiectelor nefinalizate pe lista de investitii a anului 2016. Liderul municipalei PMP a prezentat cele cinci proiecte nefinalizate si sumele care trebuie acoperite de Primarie din surse proprii. Cel mai modest e adapostul de noapte din str. Milcov, „un proiect relativ usor” care mai are nevoie de 957.954 de lei.

                  Mult mai mari sunt sumele necesare finalizarii altor investitii: 3,45 milioane de lei pentru modernizarea spatiilor verzi si 11 milioane de lei pentru reabilitarea infrastructurii pe „mica centura”, I. L. Caragiale – str. Letea. La ultimul „s-au intâmplat lucruri ciudate”, a afirmat Constantin Scripat, apoi a adaugat: „Lucrarile au fost date in antrepriza unor firme agreate de primarie, constructorul era doar cu responsabilitatea si ii revenea doar partea de asfaltare”, au fost probleme si cu materialele – „in loc de conducte made in Danermarca s-au montat conducte made in Turcia sau made in China”, apoi cu evaluarile.

                  Pentru finalizarea strazii Stefan cel Mare, administratia va pune 3,27 milioane de lei, iar pentru modernizarea Insulei de Agrement, 25,99 milioane de lei. „Reabilitarea Insulei de Agrement e un proiect necesar, pentru care s-au obtinut fonduri europene, dar la care nu s-au termintat lucrarile. Problema e mai complexa, exista bani neconsumati, care vor fi pusi din buzunarele bacauanilor”, arata Scripat. Suma totala necesara pentru finalizarea celor cinci proiecte e de 44,7 milioane de lei.

                  „E o suma destul de mare si nu stiu ce se va intâmpla. Perioada e relativ scurta, tinând cont ca iarna poate dura pâna la 1 aprilie. Daca lucrarile nu vor fi realizate vom returna si ce am primit pâna acum”, a avertizat liderul PMP. De unde va lua administratia banii necesari? „Singura solutie care ar putea salva municipalitatea e un credit, dar Bacaul e deja sufocat de datorii”, afirma Constantin Scripat. Dar daca nu-i va putea imprumuta si nu va termina lucrarile? „Va fi un dezastru pentru Bacau!”

                  Spectacol caritabil la Teatrul Municipal „Bacovia”

                  Teatrul Municipal ”Bacovia” organizeaza, duminica, 17 ianuarie, ora 18.00, evenimentul caritabil ”Toti pentru un Artist”, pentru a ajuta un coleg sa revina pe scena.

                  Actorii bacauani joaca, pe scena Teatrului Municipal, spectacolul ”Vârciorova.Carantina”, dupa Matei Millo si Vasile Alecsandri, în regia lui Alexandru Dabija. Reprezentatia face parte din evenimentul caritabil, iar accesul la spectacol se va realiza pe baza unei donatii minime de 10 lei.

                  Banii colectati în urma acestei actiuni vor fi donati pentru tratamentul actorului Volin Costin, director artistic al Teatrului ”Mihai Eminescu” din Botosani, care a suferit un accident vascular cerebral în luna mai 2015.

                  Evenimentul, organizat de Teatrul Municipal ”Bacovia”, vine în continuarea demersului initiat, pentru acelasi scop caritabil, de Teatrul ”Eugene Ionesco” Chisinau, care, vineri, 15 ianuarie, va juca, pentru ajutorarea actorului Volin Costin, spectacolul ”Chirita în provincie”, de Vasile Alecsandri, în regia lui Petru Vutcarau.

                  ”Trainicia unei adevarate prietenii nu se probeaza doar atunci când curge «lapte si miere», ci mai ales atunci când una dintre parti se afla în dificultate! De luni de zile, Volin Costin, directorul artistic al Teatrului «Mihai Eminescu» Botosani, se afla într-o accentuata suferinta a trupului”, spune Traian Apetrei, directorul general al Teatrului ”Mihai Eminescu” Botosani.

                  Actorii teatrului bacauan spera ca energia necesara vindecarii sa-i vina actorului Volin Costin nu doar din Botosani sau din Chisinau, ci si din Bacau, si chiar din întreaga tara. Teatrul Municipal ”Bacovia” face un apel catre teatrele si artistii din România sa se alature în aceasta campanie care are ca scop ajutorarea unui artist, a unui coleg de breasla, de a reveni pe scena.

                  Actiunea caritabila, de solidaritate umana si de breasla, ”Toti pentru un Artist” face parte din programul cultural – filantropic ”Oameni pentru oameni”, al Teatrului Municipal ”Bacovia”.

                  Ziua Culturii Nationale, sarbatorita la Centrul Apostu

                  Centrul de Cultura „George Apostu” Bacau organizeaza vineri, 15 ianuarie, ora 17.00, la sediul din str. Crângului nr. 18, evenimentul cultural „Vreme trece, vreme vine”. Astfel, sub semnul „Zilei Culturii Nationale”, manifestarea vizeaza omagierea poetului Mihai Eminescu, marcând împlinirea a 166 de ani de la nastere. Vor sustine comunicari despre universalitatea operei lui Mihai Eminescu pe diferite teme: prof.univ.dr. Stefan Munteanu, Universitatea „George Bacovia”: „Framântari eminescologice postdecembriste”, poetul Dan Petrusca: „Despre cultura poetica eminesciana”, prof. dr. Gheorghe Iorga: „Cum poate fi Eminescu român sau despre discernamântul absolutizarii” si lect. univ.dr. Adrian Jicu, Universitatea „Vasile Alecsandri”: „Coordonate ale identitatii nationale în publicistica lui Mihai Eminescu. Context românesc si context european”. În program, artista Doina Lungoci, cu un recital de muzica folk, va lega muzica de versul eminescian, în talmacirea actorilor Constanta Zmeu, Florina Gazdaru si Anca Bucsa. Evenimentul va fi moderat de actorul Gheorghe Geo Popa, care va face lansarea proiectelor culturale ale Centrului Apostu pentru anul 2016, ce se vor desfasura sub genericul „Pe urmele lui Apostu”.

                  Poezie si arta plastica, in Gradina lui Eminescu

                  Cu priliejul sarbtoririi a 166 de ani de la nasterea poetului Mihai Eminescu, la Universitatea “George Bacovia” au avut loc doua manifestari culturale, la care au participat studenti, profesori, artisti plastici. Sub genericul “Poezie, gând si cânt”, Cenaclul “Mihai Eminescu”, al studentilor din universitate, coordonat de prof. univ. dr. Stefan Munteanu, a sustinut, sub forma unei sezatori literare, un spectacol de muzica si poezie, din creatia marelui poet. Pentru prima data, in holul universitatii, din initiativa prof. univ. dr. Alexandru Amititeloaie, s-a auzit “Imnul lui Stefan cel Mare”, compus, in 2015, de Eugen Doga, o implinire a unui vis al Poetului, de la care au ramas câteva schite ale imnului. Profesorul Munteanu, un cunoscut eminescolog, a adus in discutie incalificabilele atacuri si denigrari care au loc in ultimii ani, pentru a distruge mitul lui Eminescu, facând apel la scrierile lui Horia Patapievici si Lucian Boia. Pe holurile de la etajele I si II a fost amenajata expozitia personala “Lumea mea, Lumea Sperantei”, a pictorului naiv Razvan Laurentiu Lacatusu, licentiat si absolvent de master, al Facultatii de Administratie Publica a Universitatii. Tânarul pictor, elev al Scolii Populare de Arte si Meserii Bacau (clasa prof. Ioan Maric), a debutat in urma cu doi ani, fiind acum, la a sasea expozitie. Laurentiu Lacatusu este o persoana cu dizabilitati de gradul I, având tetrapareza spastica, care si-a descoperit inclinatia si talentul pentru pictura in gimnaziu, iar cu sprijinul si dragostea nemasurata a familiei a continuat sa se pregateasca, fiind condus de o viziune optimista si de o cautare asidua dupa noi orizonturi artistice. Au vorbit despre arta sa, despre progresele din ultimul an, Ioan Maric (cel care a tinut orele, gratuit, la domiciliul lui Razvan), artista Catinca Popescu, Carmen Voisei, director al Scoli Populare de Arta, cât si prof. dr. Aurel Stanciu. “Razvan traieste o frumoasa poveste de succes” – Catinca Popescu, “In cazul lui Razvan, terapia prin arta a reusit” – Carmen Voisei, “Apreciez la tânarul pictor tenacitatea, permanenta cautare in sufletul lui, in arta maestrilor, pentru a-si croi un drum propriu” – Aurel Stanciu.

                  Gheorghe Baltatescu

                  Eminescu, omagiat si la Clubul „60+”

                  Implinirea, astazi, 15 ianuarie 2016, a 166 de ani de la nasterea Marelui Poet Mihai Eminescu a fost marcata ieri si la Clubul „60+” al Primariei municipiului Bacau. In fata unui auditoriu numeros (peste 60 de persoane in vârsta), Ansamblul „Ghiocelul” al clubului, condus de catre Viorica Ciofu si format din bunicute si bunici care iubesc poezia, muzica si dansul, a prezentat un emotionant program artistic dedicat Poetului Nepereche. Membrii ansamblului au recitat din cele mai frumoase poezii eminesciene si au cântat melodiile pe cele mai cunoscute versuri ale poetului, precum „Sara pe deal”, „Pe lânga plopii fara sot” sau „Mai am un singur dor”. Acelasi spectacol il sustin astazi, incepând cu ora 10.00, la Biblioteca Judeteana, pentru elevii Colegiului National Catolic „Sfântu Iosif”. La finalul programului, peste 80 de bunici si bunicute din cadrul clubului le vor darui elevilor colegiului carti de poezii scrise de Eminescu. Volumele sunt din biblioteca personala ori au fost cumparate recent din buzunarul propriu de catre membrii clubului.

                  Gazetarul Eminescu – înca ne(re)cunoscut

                  Se fac eforturi constante pentru a se întelege ca Mihai Eminescu nu este doar poet, ci un creator proteic: în plan artistic ne-a lasat proza si teatru, adica a întregit spectrul genurilor literare; în sfera sociala a intrat cu responsabilitatea revizorului scolar, redactând procese-verbale exemplare, iar pe tarâm public a devenit un redutabil gazetar. „Ziaristica – nota D. Vatamaniuc, care a coordonat trei dintre cele 17 volume de Opere (X, XV, XVI) – nu reprezenta pentru Eminescu numai o obligatie de serviciu, ci raspundea structurii personalitatii sale”. Vasile Ilincan, de la Universitatea „Stefan cel Mare si Sfânt” din Suceava, a tiparit o lucrare intitulata simplu „Mihai Eminescu – publicist”, careia i-am gasit trei calitati: concizie, limpezime si forta de convingere. Într-un studiu introductiv de o suta de pagini, autorul analizeaza aproape toate coordonatele ziaristicii practicate de poet, cu accente dense pe modul în care sunt prelucrate straturile limbii române, cu deosebire cel lexical. Cine este interesat de manifestarile lingvistice ale gazetarilor stie ca acestia au o adevarata obsesie pentru cuvintele-surpriza sub raportul vechimii. La Eminescu – observa V. Ilincan -, neologismul este utilizat cu bun-simt, adica fara exagerari, si la locul potrivit. Se remarca aceasta înca de la primul articol redactat de poet, în 1870, la patru ani de la debutul scriitoricesc. Spiritul polemic iese la iveala înca de acum: îi ia apararea fostului sau dascal de limba si literatura româna, Aron Pumnul (1818-1866), atacat pe nedrept de Dimitrie Petrino. Acesta publicase la Cernauti, în 1869, o brosura, „Putine cuvinte despre coruperea limbei române”, prin care avansa ideea ca societatile de cultura din Bucovina, inclusiv Catedra de limba si literatura româna de la Liceul German, au avut de suferit de pe urma inovatiilor filologice apartinând lui Aron Pumnul. La 20 de ani, Eminescu e matur si curajos, dar civilizat: „Nu râdeti de nihilismul sau, pentru ca e al dv.” Jurnalistul cultural va fi depasit de jurnalistul politic de acum si de mai târziu (la „Timpul”); ba chiar se poate vorbi de o anticipare a lucidului analist al realitatilor din Principate. De altfel este constatat un debut simultan, daca luam în calcul macar cele trei editoriale din „Federatiunea” (1870). În unul dintre acestea, poetul combate ferm afirmatia unui politician strain „cum ca natiunea româna nu esista”. O capcana pe care putini jurnalisti au evitat-o este sablonizarea limbajului. Eminescu a izbutit sa ramâna nou, interesant în toate scrierile sale gazetaresti. Orice încalcare a normelor de exprimare în limba româna este aspru sanctionata. În „Potcoave ortografice” („Curierul de Iasi”, 1876), ironizeaza aberatiile scrierii unor cuvinte comune: „qun quare”, „aqueste”, „niqui”, pentru cu care, aceste, nici, din „Curierul Bolgradului”. Recenzând o metoda de predare a geografiei, de A. Gorjan, nu-i iarta „greselile de definitie si cele gramaticale”. Numind orasul „o adunare de mai multe case…”, se comite o redundanta: „Daca-i adunare, se-ntelege ca-i de mai multe, nu de una sau de doua”, subliniaza critic poetul-gazetar, iar dezacordul predicat-subiect („De ce tara ne desparte muntii Carpati?”) e de asemenea condamnat. Vasile Ilincan ne îmbie la o lectura profitabila atât a textelor eminesciene cât si a comentariilor sale.