„Bucsa” – masina minune a pompierilor onesteni, vedeta pe internet

4 februarie 2016

In fata Detasamentului de Pompieri Onesti sta parcata tot timpul o autospeciala in miniatura care nu merge la interventii, insa are mare succes, mai ales in rândul copiilor. Este vorba despre Bucsa, un Trabant transformat de salvatori, iar numele l-a primit dupa masina din desenele animate „Cars”, extrem de indragita de cei mici.

Desi are ceva vechime in parcul auto, a devenit vedeta pe internet abia acum când Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta a postat pe pagina oficiala de Facebook mai multe fotografii cu micuta autospeciala si a primit sute de like-uri. Putini stiu insa ca Bucsa este de fapt un proiect la care s-a lucrat circa doi ani si a fost coordonat chiar de actualul sef al Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) Bacau.

In timpul unui schimb de experienta in Germania, colonelul Ioan Mihalache a vazut cum o masinuta de pompieri prezentata copiilor a avut mare succes si i-a venit ideea de a realiza una si la Onesti. Trabantul l-au primit de la un barbat dintr-o localitate apropiata, care din cauza problemelor de sanatate, nu-l mai putea conduce. „Il avem de la o persoana cu dizabilitati. Era o masina de suflet, dar când i-am spus pentru ce o vrem, s-a bucurat si ne-a dat-o cu ochii in lacrimi”, ne-a povestit plutonierul major Danut Surdu, care a lucrat la transformarea sa. Când au terminat lucrarile, i-au dus fostului proprietar fotografii ca sa vada rezultatul.

„Ne-am straduit sa o dotam cu tot ce are o autospeciala in realitate. Are un rezervor de apa si cu doua butelii cream presiune care impinge apa pe furtun”, a completat si lt. col. Ovidiu Carasel, comandantul Detasamentului de Pompieri Onesti. Desi Bucsa ar putea sa stinga un mic incendiu, singurele interventii sunt cele demonstrative, realizate de Ziua Portilor Deschise, când copiii ii viziteaza pe pompieri.

„Cu masina respectiva reusim sa atragem atentia copiilor la activitatile preventive. Ei sunt mult mai receptivi la modul in care trebuie sa actioneze pe timpul situatiilor de urgenta si disemineaza informatiile in familie. Ca si proiect, este in curs de derulare pentru ca se imbunatateste tot timpul.”
capitan Andrei Grecu – ofiter de relatii publice la ISU Bacau.

Al. I. Cuza si un incident cu un pistol la Slanic Moldova

Memoria

Deșteptarea

4 februarie 2016

Radu Rosetti, unul dintre cei mai apreciati memorialisti români, povesteste, la un moment dat, despre un incident petrecut la Slanic Moldova si care l-a avut ca actor principal pe viitorul domn Alexandru Ioan Cuza.

„Tot lui Cuza îi datoresc amintirea unui incident care ar fi putut deveni tragic. Luam mesele pe cerdacul casei în care locuiam. Într-o dimineata, trebuia sa fie intre zece si zece si jumatate, masa era pusa, se vedeau cocotiere in farfuria de dinaintea fiecarui loc, ceea ce insamna ca aveau sa fie oua fierte la dejun. Tata, dupa obiceiul lui (era un tata foarte iubitor), se muta de la unul la altul din scaunele ce aveam sa le ocupam noi, copiii, si taia pentru fiecare falii inguste de pine (mouillettes), menite a fi mincate cu ouale, iar eu priveam la el.

Deodata il vad cum pune mina la frunte, se scoala in picioare si un sivoi gros de singe i se sloboade din frunte. La tipetele mele a venit sofragiul, mama si toata casa. S-a adus un lighean in care a curs singele si mama, care avea mult singe rece, a legat rapede pe tata la cap cu un prosop mare ce l-a strins bine si singele a incetat sa curga. A venit apoi doftorul si a constatat ca rana fusese pricinuita de un gloant Flaubert, probabil ricosat de pe vro piatra, care gloante ii sparsese o minuscula arterie de sub par. Pe citeva ceasuri a avut o viguroasa durere de cap si s-a simtit slab din pricina pierderii de singe.

Toata lumea a priceput ca micul gloante iesise din pistolul lui Cuza. Acesta, dupa – amiaza, venind sa vada pe tata, l-am luat eu in primire de pe cerdac si, aratindu-i pata de singe care nu se spalase inca, i-am zis: «Uite ce ai facut!» . Mama sosind in acel moment, viitorul domn a capatat un perdaf din cele mai sfinte.

Cuza, care era un minunat tragator cu pistolul, avea obiceiul, in fiecare dimineata, sa traga, din cerdacul de dinaintea locuintii sale, in cortelul verde a cumnatului sau, Lambrino, pe care il facuse ciur. Se vede ca acel gloante, foarte mic, ca toti glontii acelor pistoale, ricosase dupa ce trecuse prin cortel, pe vro piatra, pentru a veni sa loveasca pe tata la o distanta destul de mare. De atunci Cuza a inceput sa deie pace cortelului verde a cumnatului sau, pana cind acesta a avut proasta idee sa puie sa astupe bortele facute pana atunci, cea ce a ademenit pe viitorul domn al tarilor surori sa nu se mai poata stapini si sa faca cortelului alte borte si mai numaroase.”

Radu Rosetti

Indrazneli ionesciene

Cultură

Ion Fercu

4 februarie 2016

Eugene Ionesco. Celebru. Aplaudat pe toate meridianele spiritului. Un nonconformist innascut. Despre el, Mircea Vulcanescu spunea ca este un fiu spiritual al lui Mircea Eliade, intrucât a urmat indemnul acestuia de a-i face tabula rasa pe toti idolii simtirii lui. I-a asezat la colt, cu o decenta… devastatoare, pe Cioculescu, pe Calinescu si Perpessicius, pe Pompiliu Constantinescu. Dar si pe Mircea Eliade…
,,NU” (Humanitas, 1991), volumul sau premiat in 1934, dupa dezbateri aprinse, nu a putut fi publicat in Fundatia pentru Literatura si Arta ,,Regele Carol II” (in colectia pentru tinerii scriitori), intrucât s-a impotrivit directorul editurii, Al Rosetti. A aparut insa la editura Vremea, desi doi dintre cei sapte membri ai comitetului, Tudor Vianu si Serban Cioculescu, s-au opus. Mircea Eliade, membru al comitetului, nu s-a opus, desi…
In ,,NU”, un adevarat scandal literar al vremii, Ionesco insereaza un triptic consacrat unor autori aflati pe valul aplauzelor criticilor literari – Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu -, dar si un eseu asupra activitatii critice literare in care ,,vedeta” este Mircea Eliade. Despre creatia argheziana spune: ,,Simulare si efect melodramatic preconceput; poezia «metafizica» esuata in grandilocventa, sonoritate goala, pompa…” (Op. cit., pag. 40). ,,Poezia lui Ion Barbu este o poezie veche, didactica, compusa dupa reguli curente de compozitie” (Ibidem, pag. 62). Camil Petrescu e tintuit si altfel: ,,Nu de mult m-am intâlnit pe strada cu d. Serban Cioculescu. S-a speriat si s-a zburlit când i-am spus ca Patul lui Procust este cea mai proasta carte aparuta de zece ani incoace” (Ibidem, pag. 71).
Cu Eliade experimenteaza un regal al spiritului, realizând, pe ,,corpul” romanului Maitreyi, o demonstratie de virtuozitate a caracterului gratuit al actului critic. Ionescu propune, simultan, doua perspective critice contradictorii despre roman / autor: una a aplauzelor, cealalta a reprobarii. Dar nu inainte de a ne spune ca ,,Orice carte iti place daca vrei. Orice carte iti displace daca vrei” (Ibidem, pag.115) si ca onorabilul critic este ,,un animal stupid” (Ibidem, pag. 141).
Din perspectiva aplauzelor, intre altele, ,,Maitreyi este o carte mare (…) D. Mircea Eliade a fost ales de Zei sa o traiasca si sa ne-o daruiasca. Sa ne traiasca!” (Ibidem, pag. 126). Când trece la cealalta perspectiva a demersului critic este de-a dreptul demolator: ,,dupa modelul lui Papini, Mircea Eliade a vrut sa fie Dumnezeu, sau macar profet, sau macar, macar enciclopedist. A esuat. Intelectual mediocru, omul acesta, care inca vrea sa fie un B.P. Hasdeu al timpurilor noastre, este lipsit de inteligenta. E un caz rar de confuzie cerebrala” (Ibidem, pag. 132). Sau: ,,Tristetea cea mai de seama a acestei carti este ca semnaleaza abdicarea ultima, totala, a lui Mircea Eliade de la Mircea Eliade. Aventurile lui de inalta spiritualitate, gravele, importantele lui probleme de metafizica, etica, filozofia culturii, stiinta etc (s-au imbarcat in barca subtire a unui mic si banal episod sentimental” (Ibidem, pag. 136). Ionescian, incheie: ,,…jur ca nu l-am elogiat pe d. Mircea Eliade pentru ca-l iubesc si-l admir, nici nu l-am denigrat pentru ca l-as uri sau desconsidera” (Ibidem, pag. 138). Fireste, discursul ionescian porneste de la intentia de a demonstra ca pentru criticul literar ,,Orice carte iti place daca vrei. Orice carte iti displace daca vrei”, iar aplecarea asupra romanului lui Eliade este privita din ,,doua puncte de vedere total contradictorii si egal de juste” (Ibidem, pag. 122). Dar a lua ca exemplu, pentru acest exercitiu critic, chiar o opera literara a lui Mircea Eliade (caruia ii era fiu spiritual…), a te juca atât de sublim cu echivocul sunt indrazneli pe care numai spirite care ard ionescian si le pot permite.

Bricolaje / Constante incomode

Cultură

Carmen Mihalache

4 februarie 2016

Când nu ma întreb, chiar patetic, de ce nu?; ce-am facut cu tineretea mea?; amân raspunsul, pentru ca e prea greu, ma rascoleste, nu-mi face bine, si revin la actualitate. Daca tot sunt jurnalista. Asadar, ce-am vazut, ce-am citit în ultima saptamâna? Ce e nou si vechi în toate, vorba lui Eminescu din „Glossa”, apropo de abuzurile dovedite ale unor „înalte fete”? Vezi cazurile Gabriel Oprea si Tiberiu Nitu, n-am sa le mai numesc functiile, ca le stie toata lumea si, oricum, nu le mai au. Dar e ceva nou în asta? Nu cumva perpetuam naravuri vechi? Ma uit la ce citesc, într-o carte a Constantei Vintila-Ghitulescu, intitulata „Patima si desfatare. Despre lucrurile marunte ale vietii cotidiene în societatea româneasca: 1750 – 1860”, si aleg un citat: „Mita, protectia, abuzurile, coruptia fac parte din societatea româneasca dintotdeauna; plângeri se revarsa din toate partile, cu atât mai mult în perioada primei modernitati. Unele naravuri rele sunt mai vizibile, altele s-au creat si s-au impus treptat ca facând parte din obiceiuri si cutume; tara buna, rea tocmeala, cum spunea un cronicar”. Degeaba vorbim despre nou, oamenii nu au încredere în el si ramân la vechile lor obiceiuri, la prejudecati, sunt sceptici fata de o adevarata schimbare. Care, nu stiu de unde ar putea sa vina, desi o astept demult timp. Ceea ce vad, însa, nu e decât o repovestire a „Ciocoiilor vechi si noi”, carte pe care am citit-o, odinioara, doar ca una de literatura, din programa scolara, acum de abia dându-mi seama de ce grozav studiu de psihologie sociala e acolo, de ce alonja si valabilitate are. Din pacate, multe naravuri rele parca s-au eternizat, nu scapam de ele, ba au devenit mai vizibile, mai „cu girofar”. Parvenitii fac regula în tara noastra, de aceea, exclamatia plina de naduf a lui Nenea Iancu: „tara-i asta ma?”, ramâne mereu actuala. Batem pasul pe loc, ne facem doar ca adoptam formule moderne, dar suntem aceiasi, cantonati în spiritul nostru balcanic, pe care-l tot invocam, pentru ca ne lipseste reala vointa de schimbare. Când au lipsit de la noi jocurile de culise, nepotismul, dregatoriile cumparate, traficul de influenta, mita, favoritismul? Când a fost clerul strain de aceste jocuri? E de ajuns sa citesti o carte cum este aceea a Constantei Vintila – Ghitulescu, pentru a vedea cât de mult se prelungesc vechile naravuri ale societatii românesti din veacuri apuse în zilele noastre. Suntem consecventi în rau, din nefericire, nu ne este dat sa ducem un lucru la bun sfârsit, ne complacem în constante incomode. Incomode pentru mersul înainte, desigur. Au spus-o multi, oameni care s-au fript. Dar, ma întreb, cât o sa mai tina asta: „tara buna, rea tocmeala”?

Cu pusca-n cui

4 februarie 2016

Asa tineau strabunicii flinta. Dupa usa sau pitita sus la grinda, sa n-ajunga aia mici la ea. Acum legea este stricta in ceea ce priveste depozitarea armelor. Sezonul de vânatoare la cele mai obisnuite vietati salbatice, din padurile si luncile noastre, a luat sfârsit. Un bilant? Exista! AJVPS Bacau are in administrare douazeci si cinci de fonduri cinegetice pe teritoriul judetului si unul in Neamt, Fondul II Poloboc.

Acesta se intinde pe o suprafata cât jumatate din cea a judetului Bacau. Presedintele asociatiei, inginerul Gheorghe Vrinceanu, vine cu precizari: „Am ramas cea mai mare asociatie dintre cele douasprezece existente in judetul Bacau, si una dintre cele mai mari din tara. Bilantul pe anul trecut ne bucura. Avem un numar de noua sute douazeci si cinci de membri vânatori si doua mii doua sute cinzeci de membri pescari unditari.

In crestere fata de anul precedent. Important este ca s-au realizat aproape toate cotele la vânat estimate, si ca pe intreg sezonul, nu s-a produs niciun incident.” Aflasem de Fondul II Poloboc tot de la vânatori. Si denumirea te duce cu gândul la un cântec fredonat de bunici, când la zi de sarbatoare (mai rare atunci), se adunau in batatura toate neamurile. Polobocc, poloboc, polooobocule! Cântec demn de tasca sau tabâsca din piele – culegatoare de folclor, a lui Grigore Lese. E drept ca a lui seamana mai mult cu o lada frigorifica la purtator, in care incap fix trei sticle de un litru cu palinca… Asa ca nu am ratat ocazia unei partide la iepuri, „calarind” brazdele de pe doua-trei tarine, din sutele de tarlalele situate la nord-vest de granita judetului. Mai exact, in zona Blagesti-Dragesti. Cu aparatul de fotografiat, normal, umbra curgatoare pe urmele a doi vânatori cu experienta, Constantin Scripat si Sebastian Sârbulescu.

Cauta-l! Da-i! Lasa-i si vânatului o sansa.

Sebastian Sârbulescu e seful pe ziua de azi. Are autorizatie de vânatoare in grup restrâns, pentru doi iepuri. Gestionarul fondului este Maricel Hazi. Ora de intâlnire, fireasca, inainte de mijitul zorilor. Vine si ma ia dintr-o statie de autobuz. „Mneataaa!” Are o voce calda, molcoama, moldoveneasca, dar cu intervale ardelenesti. Fata numai un zâmbet. E bine sa pleci la drum cu oameni optimisti. Iti ridica moralul. Cu ocazia asta se bucura de miscare si câinele lui, un ciobanesc german, Cora, in vârsta de opt ani. Dupa zece minute i se alatura Dizel, brak german de doi ani, si labradorul Mura. Il recunosc de stapân pe Scripat.

„I-am spus Dizel, ca tot isi baga nasul când era mic, pe la motorul de la masina. Coincidenta sau nu, dupa atentatul din Franta, a aparut in media ca Dizel il chema si pe câinele ucis in misiune.” Sebi e vânator de cinsprezece ani. Costica, mult mai demult. „Nu mai e de acceptat varianta sa stai in fund pe scaun si sa-ti aduca altii vânatul. Du-te, cauta-l, da-i si lui o sansa. Este? Este! Nu? Nu! Mergi zece, cinsprezece kilometri, vii acasa relaxat. Nu sezi pe scaunel si astepti de Pacala prin paduri, la o basica de porc. Si mai stai si cu frica in sân, sa nu se-ntoarca vreo unul cu carabina spre tine.” Luati cu despicarea ultimelor stiri in patru, efectul pesticidelor asupra albinelor si vânatului, nici nu ne-am dat seama când am iesit din Buhusi. Facem stânga, spre Cândesti. Avem un coleg din presa care a copilarit aici. Il alintam Ghighi. Lasam masina lânga un lan de porumb. Cocenii sunt frânti de vântul venit dupa ger. Multi au inca stiuleti. Dupa o scurta sedinta tehnica si luare la cunostinta, este stabilit traseul. „Mergem spre pais! Acolo stau.” Aud soptit un „Doamne-ajuta!”.

Ca un tal cu tava. Vineee!

Pornim pe aratura. Da soarele si ceata se ridica. Labradorul si brakul isi fac datoria. Câinele lup, mai masiv, da ture pe lânga stapân. Eu incerc sa gâfâi cât mai putin. Dupa zece minute sare primul iepure, direct in fata. Distanta? Cam cât lungimea unui teren de fotbal, care stiu ca are o suta de metri. Unitatea mea de masura. Prea departe! Dupa opt minute si treizeci si sapte de secunde, am cronometrat, altul. La fel. Prea departe. Când mergi in spatele unui vânator, lasi gândurile tale. Il studiezi cum merge, ii urmaresti miscarile. Incerci sa afli cum gândeste „omul” vânator. Cum apar reflexele. Când da focul. Dupa o ora de calcat pe urme si fara niciun foc tras, nu stiu daca as vrea sa fiu in pielea vânatorului din fata.

Simt ca nu are nicio dorinta de a vâna. Cauta doar relaxare, dupa prea multele responsabilitati. Schimbam tarlaua. Sebi se distanteaza la trei terenuri. Se incearca o strategie de invaluire. E trecut de ora unsprezece. Pamântul e moale. Portiunile de miriste ne mai usureaza incaltarile. Niciun foc. Mergem alaturi la povesti, intr-o zi de primavara in plina iarna. La distanta laturii dreptunghiului dinspre poarta, Dizel trezeste un iepure. Poc! Poc! Reactia e buna… dar târzie. Asa, luat prin surprindere, Scripat a irosit doua cartuse. Mai sunt sperante. „Vezi ca vineee! Vineee!” Urmaresc prin teleobiectiv cum distanta dintre urechiat si câine se mareste. A sarit de pe aratura pe miriste.

Ii mai zaresc doar coada, ca un licurici prins in borcan. Dizel, urmat de Mura, il fugareste direct spre Sârbulescu. Nu ne aude. E cu spatele. Tine pusca in fata, pe burta, sprijinita pe brat, cu patul in mâna dreapta. Se uita la cer. Facem amândoi galagie si dam din mâni. „Vineee!”. Cora a reactionat. A iesit sa-i taie calea iepurelui. Mai trage Sebi daca poti! Nimerea câinii. A tras… Ca sa nu zicem noi ca nu a incercat. Dus a fost! „Mai, Nelule! De ce-mi distragi atentia? Eu stiu ca iepurii stiu ca tu esti ecologist? Te-am luat cu mine ca esti om serios. Dar trebuie sa mâncam si noi ceva! Sau te-a trimis cineva sa ma combati pe linie de partid…?”

Dupa iepuri si tragi la… peste

„Hai! Mai facem bucata asta si mergem.” Aici intervine orgoliul de vânator a lui Constantin Scripat. S-a uitat sa vada daca mai tin. Cei drept, eram toti trei transpirati. Prea cald pentru vremea asta, la cum eram echipati. Alta aratura. Alti iepuri care ne-au aratat coada. Inca un cartus, asa, ca sa fie de final. Cu tolbele goale si câinii obositi, oprim la o pensiune care serveste crap proaspat la gratar. Gasim o masa libera. Sebi e si vânator si pescar, dar comanda altceva. Nu din probleme de sanatate. La el, ca preferinta culinara, pe primul loc se situeaza: „Iepurele, mâncare rece. Apoi fazanul, lasat o zi – doua in pene.”

Un dres de glas, dupa un tusit scurt: „Bine…! Numai delicatese! Iiii”. Costica intervine sugubat: „La ce foame are… De multe ori manânca fazanul cu tot cu pene, direct de pe câmp.” Imperturbabil, mocaneste, Sebi continua: „Ar merge dupa aia si-o «fazanita», cu un pahar de sampanie, dar…” si arata doar cu degetul, „el zice ca e interzis!” Când cititi, lungiti putin fraza si imaginati-va doi ochi putin lunecosi, care nu se uita la furculita când capul le fuge spre stânga. Localul era plin…

Puzderie de… mistreti

Revenind la bilant, mai aflu de la presedintele asociatiei ca, anul acesta, s-a batut recordul din ultiimii treizeci si cinci de ani, la mistreti. „Sezonul pentru ei se va incheia pe paisprezece mai, dar cota de cinci sute cinzeci de unitati este realizata, in proportie de peste nouazeci la suta. Trebuie specificat! Cotele aprobate dupa evaluari, sunt recoltate cu si pentru membrii asociatiei. Nu valorificam extern niciun vânat. Prin ultima modificare a Legii Vânatorii, s-a revenit la obligativitatea ca, pentru a obtine calitatea de vânator, trebuie sa fii si membru activ al unei asociatii.

Noi trebuie intâi sa protejam fauna existenta si abia apoi sa intervenim, când echilibrul natural se rupe. De aceea s-au suplimentat in acest sezon, cotele la mistreti.” Tragând cu ochiul prin vitrina cu exponate, din spatele biroului presedintelui Gheorghe Vrinceanu, vad ceva nou. O diploma si o placheta, puse la loc de cinste. Aveam sa aflu ca si profesorul Rang a primit una la fel, anul trecut. Nu sunt genul de oameni care sa se laude. De ce? Atâta timp cât breasla din care faci parte iti apreciaza meritele! Nu oricine primeste o medalie de onoare pentru activitatea depusa.

[wonderplugin_gallery id=”431″]

Bilant sec

Incep cu iepurii, 1200. Fazani, 300. Din 2 ursi, unu realizat. Sezonul e in curs, la fel ca la lupi, 4, in curs, si la pisici salbatice, 4, in curs. Au intrat in tolbe 4000 de pasari de balta si pasaj. Nu in tolba, 1400 de câini si pisici hoinare, plus 50 de daunatoare zburatoare: ciori grive, cotofene, gaite. La daunatori intra si vulpile, dihorii, nevastuicile, dar in cotele de vânat aprobate. Problema sacalilor care s-au inmultit in delta, ramâne. Urca la deal. Cotizatia pentru pescari ramâne aceeasi, nouazeci de lei pe an, pentru o persoana in putere. Reducerile sunt stabilite prin lege, pentru cei care se simt sau sunt tineri. Cotizatia integrala la vânatori este acum de o suta douazeci de lei. Despre ideea de a se organiza competitii, concursuri de pescuit, informatiile se amesteca. Imi trebuie mult mai multa documentare pâna sa scriu ceva. Am sanse oare sa mai fac, iarna aceasta, un reportaj la o copca?

[/lock_content]

Ziua Internationala de Comemorare a Victimelor Holocaustului, in Bacau

Roxana Neagu

4 februarie 2016

Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacau, in parteneriat cu Federatia Comunitatilor Evreiesti din România si cu Asociatia Evreilor Români Victime ale Holocaustului, a marcat pe 3 februarie 2016 „Ziua Internationala de Comemorare a Victimelor Holocaustului”. Manifestarea s-a desfasurat sub genericul ”Educatie pentru viitor prin intelegerea trecutului. Intâlnire cu supravietuitori ai Holocaustului din România.” Invitati speciali au fost dr. ing. Liviu Beris, supravietuitor al Holocaustului din Transnistria, si ing. Iancu Tucarman, supravietuitor al pogromului de la Iasi. Cu aceasta ocazie a debutat si programul de formare continua „Predarea Holocaustului in scolile din România”, avizat de Ministerul Educatiei, destinat profesorilor de istorie si stiinte sociale si coordonat de Gabriel Stan, directorul CCD Bacau. Urmatoarele sesiuni, care vor avea un caracter intensiv, vor fi sustinute de conf. univ. dr. Felicia Waldman, coordonator al Centrului de Studii Ebraice „Goldstein-Goren” – Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti, si de prof. univ. dr. Alexandru Florian, directorul general al Institutului National pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Pe parcursul orelor de pregatire, accentul va fi pus cu preponderenta pe dezbateri referitoare la una dintre cele mai mari tragedii ale umanitaţii din secolul trecut, Holocaustul, fenomen care a afectat grav, din nefericire, si societatea românesca, in timpul celui de al Doilea Razboi Mondial. La aceasta prima intâlnire au participat peste 90 de liceeni si profesori din judetul Bacau. De asemenea, la eveniment au fost invitati si reprezentanti ai Comunitatii Evreilor din Bacau. Presedintele acesteia, ing. Izu Butnaru, a facut o scurta prezentare a evolutiei comunitatii evreiesti in spatiul românesc, din perspectiva istorica, economica, sociala, politica, dar si a modulului in care viata comunitara evreiasca s-a reflectat in cultura româneasca. Au mai luat cuvântul liderii comunitatii armene si ai comunitatii rroma, Vasile Agop si Florin Dura, ce au evocat suferintele membrilor etniilor pe care le reprezinta, in acele vremuri tragice. „Activitatea a fost dedicata, odata cu prezenta celor doi supravietuitori, comemorarii Holocaustului. In continuare temele ce vor fi puse in dezbaterea cursantilor, vor face referire la combaterea discrimnarii, promovarea respectului si a intelegerii reciproce, dar si la universalitatea umanismului. Din nefericire, intoleranta, ura rasiala, xenofobia si antisemitismul se manifesta inca, in lume. De aceea, mai ales tânara generatie, trebuie sa fie educata in spiritul promovarii tolerantei si a bunei intelegeri. Noi toti trebuie sa cunoastem trecutul, pentru ca acest eveniment tragic, Holocaustul, sa nu se mai repete”, ne-a informat prof. Gabriel Stan, directorul CCD Bacau.

Viata de caminist

Reportaj

Florin Ștefănescu

4 februarie 2016

Pentru studentii bacauani, inceputul de an nu a fost cea mai fericita perioada. In ianuarie-februarie au sustinut prima sesiune din anul de studiu. Daca studentii din anii mai mari au experienta sesiunilor, nu acelasi lucru se poate spune despre boboci, care au fost pentru prima data in aceasta situatie. Noroc cu vremea, care fiind mai mult inchisa ca aspect, a fost numai buna de invatat. Iar de sâmbata, e vacanta.

Atmosfera din Caminul 2

Inarmati cu un aparat de fotografiat si un reportofon, la inceputul saptamânii, am patruns in lumea studentilor pentru a surprinde atmosfera din aceasta perioada. Si unde puteam face cel mai bine acest lucru, decât in Caminul Studentesc? Cum in dotarea Universitatii „Vasile Alecsandri” din Bacau sunt patru astfel de unitati de cazare, am ales Caminul 2, mixt, cu peste 200 de studenti. Fetele locuiesc la etajul 1, iar baietii la etajele 2 si 3. Mai intrat in camera 121, unde locuiesc patru studente, toate in anul I: Larisa si Andreea sunt la Kineto, Monica la Sport si inca o Andreea, la Inginerie. Toate invatau.

Le-am intrebat pe fete cum e viata in camin si toate au fost de acord cu faptul ca e foarte bine. Conditiile sunt excelente: caldura, internet, sala de lectura, si toate acestea la un pret de 115 lei/luna pentru studentii de la buget si 215 lei/luna pentru cei de la „cu taxa”. In camin e liniste, nu mai sunt chefurile de alta data. Daca au de petrecut, caministii prefera sa o faca in pub-urile si cluburile din vecinatatea campusului universitar. In ceea ce priveste masa, tinerii aleg serviciile cantinei studentesti, cu preturi mai mult decât accesibile, singurul inconvenient fiind programul. Cantina e deschisa intre orele 11.00 si 15.00. Micul dejun si cina sunt luate in camera, de aceea multi au adus de acasa plite electrice, cuptoare cu microunde si frigidere. Printre retetele favorite gatite la camera sunt pastele, omletele si cartofii prajiti.

Povesti din lumea lor

Multi dintre studenti, chiar daca sunt din localitati apropiate de Bacau, prefera sa locuiasca in camin. „Naveta nu ar fi fost o solutie. Am pierde foarte mult timp pe drumuri, iar pentru noi timpul e pretios. Iar cursurile se intind pe toata durata zilei cu ferestre intre ele”, ne-a spus Monica Rotariu din Buhusi, studenta in anul I la Sport (Facultatea de Stiinte ale Miscarii, Sportului si Sanatatii). Larisa Lupascu este din Roznov, Neamt, si este de aceeasi parere: „Intre cursuri mai venim in camera, mai invatam, si oricum, viata de student in camin e super, mai ales intr-un camin mixt”. O poveste mai interesanta este aceea a Andreei Grigoroaia, si ea studenta in anul I la Kineto.

„Eu sunt de pretutindeni. Tatal meu lucreaza in cadrul Armatei si de când ma stiu, ne-am mutat de noua ori. M-am nascut pe la Cluj. Am locuit si in Bacau timp de sapte ani si am fost eleva la Colegiul de Arte. Acum am domiciliul stabil in Piatra si locuiesc in caminul de studenti din Bacau”, a povestit Andreea. Cel mai mult ii place in Piatra Neamt. Bacaul deloc. De ce? „Pentru ca e un oras mort. M-am mutat acum patru ani de aici. Atunci se spunea ca se vor moderniza Insula de Agrement si alte zone, iar dupa atâta timp am regasit locurile la fel, in unele cazuri chiar mai rau”, a mai spus Andreea Grigoroaia. Cealalta Andreea, Andreea Gherman, e studenta in anul I Ia Inginerie.

E bucuroasa ca si-a gasit un job part-time intr-un centru comercial: „Lucrez cam patru ore pe zi, uneori si cinci. Dar e convenabil pentru ca fac rost de bani sa-mi acopar din cheltuieli”, ne-a marturisit. In aceeasi situatie este si Alexandru Ovezea din Buhusi, student in anul I la Sport: „Eu sunt antrenor de baschet la un club privat. Imi place foarte mult ce fac”, si-a inceput Alex povestea. Tânarul este si reprezentant al Ligii Studentesti, dar si sef de etaj in camin. „Locuiesc in camera 214 si sunt sef pe etajul 2.

Din aceasta postura, trebuie sa am grija ca totul sa fie in ordine si sa fie liniste”, ne-a mai spus Alex. Tot in camera 214 locuieste si Stefan Tataru, din Scorteni, student in anul I la Mecatronica. Stefan e un tip mai prietenos din toate punctele de vedere. „Ma inteleg bine cu toata lumea, ajut cu ce pot pe toata lumea, chiar si pe studentii din Republica Moldova, din Caminul 1. Se spune ca ei sunt mai in lumea lor. Dar nu e chiar asa…”, a spus tânarul din Scorteni. Un veteran al Caminului 2 este Daniel Roata din Vatra Dornei, student in anul III, la Sport.

„De aproape trei ani locuiesc in acest camin, in aceiasi camera (214), in acelasi pat. Acum nu ma gândesc decât la licenta. A fost o viata frumoasa in camin si chiar ma gândesc pentru mai departe la master. Singurul lucru care lipseste in camin, dupa parerea mea, este o bucatarie pe fiecare palier. Si chiar ar fi loc”, a povestit Daniel Roata. Concluzia noastra: viata studentilor caministi este frumoasa, chiar daca nu intotdeauna totul e pe roze. Câti studenti am fi intâlnit, tot atâtea povesti am fi aflat. Sa mai spunem ca, pe lânga cei 115 lei/ luna, respectiv 215 lei/ luna, cât platesc la cazare, studentii mai scot din buzunar cam 400 – 450 de lei lunar cu hrana si alte cheltuieli.

Dar parca banii nu mai sunt o problema, acum ca s-a terminat cu examenele si când viata de student e atât de frumoasa! Incepe vacanta binemeritata.

Drept (pentru) care…

Cultură

Ioan Dănilă

4 februarie 2016

E frecventa greseala de a interpune prepozitia pentru în constructia din titlu, iar comentarea ei aproape ca lipseste din lucrarile de cultivarea limbii. Mioara Avram o taxeaza direct ca pleonasm, dar într-o nota de subsol (Probleme ale exprimarii corecte, Bucuresti, Editura Academiei R.S.R., 1987, p. 177; nota 15, un rând tipografic), dupa ce se ocupa de un altul – mai vizibil, desigur -, ca drept. Al. Graur da atentie doar constructiei drept ce, pentru „prin urmare” (Ardelenisme, în „Putina gramatica”, Buc., Ed. Acad. R.S.R., 1987, p. 100), apropiindu-se de subiectul nostru. Iorgu Iordan discuta valoarea morfologica a lui drept (Limba româna actuala. O gramatica a „greselilor”, Iasi, 1943, pp. 291-292; Limba româna contemporana, 1954, p. 492), nu si combinatiile acestuia. Surprinzator este ca „modelul” apare în lucrarea unui reputat didactician, Vasile Teodorescu, cel mai cunoscut specialist în materie de compozitii scolare în ultimele decenii ale secolului trecut. Oferind un exemplu de proces-verbal, Domnia Sa include în partea finala a acestuia cliseul lingvistic arhicunoscut: „Drept pentru care s-a încheiat prezentul proces-verbal” (Compunerile-corespondenta si cu destinatie oficiala, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1979, p. 76). Un alt autor de lucrari de acest tip, Paul Magheru, reproduce aproximativ acelasi cliseu: „Drept pentru care am încheiat acest proces-verbal” (Notiuni de stil si compozitie, cu modele de compuneri scolare, Buc., Ed. „Coresi”, 1991, p. 237; virgula ne apartine). De fapt aici este izvorul greselii: stilul oficial-administrativ caruia i se supune orice proces-verbal implica, în mintea celui care îl redacteaza, ideea de legitimitate a actului elaborarii. Cu alte cuvinte, nu oricine detine acest drept: de a consemna un eveniment cu conotatii juridice.
Locutiunea adverbiala drept care este utilizata însa si în afara limbajului oficial-administrativ si are unul dintre întelesurile finale: „prin urmare, în concluzie, deci, asadar” (DEX – 2012). (DEXI – 2007 o considera… locutiune conjunctionala, care ar introduce o… „propozitie circumstantiala concluziva”, inexistenta în terminologia lingvistica româneasca: „Drept care/…/, ceti colonelul mai departe, numitul se face vinovat de automutilare” – Eusebiu Camilar). Prepozitia drept, în fata lui care (din locutiunea adverbiala), este echivalenta cu „pentru” (de aici pleonasmul *„drept pentru care”) si detine valoare concluziva: Era târziu, drept care s-a grabit sa plece (MDA – 2002). În ansamblu, ar însemna si urmarea sau chiar cauza unei actiuni.
Drept care nu este nou în limba, dar la începuturi avea alcatuirea drept aceea sau drept ce: „Diripta aceia ca sa hie el volnic a tinea acel loc cu tot venitul” (1620); Dirip ce acesta slabeste inemile viteajilor si-i blazneste de la-nchisoare unde seade nestrigând pace, ce mai vârtos turburând” (Dosoftei, 1682); „Omul neînvatat e ca un copac neîngrijit./…/ Drept aceea, învatatorul este pentru un tânar aceea ce este si gradinarul pentru pom” (C. Negruzzi); „Duducuta, sa-mi sara ochisorii daca se afla alt om mai nefericit decât supusa sluga matale, drept care hai sa fugim împreuna” (V. Alecsandri) (cf. DLR, 2010).
De observat, ca masura de control, ca sintagma drept pentru care nu poate aparea niciodata la începutul unui enunt, ci doar în interior, si anunta o propozitie subordonata atributiva: Libertatea religioasa este un drept pentru care militeaza orice cetatean.

Aeroportul Bacau in subsolul clasamentului la cresterea traficului

Economie

Petru Done

4 februarie 2016

Cresterea traficului de pasageri pe Aeroportul International „George Enescu”, din Bacau, a fost anul trecut la mai putin de jumatate din cea de pe Aeroportul International din Iasi, dar peste media la nivel national.

In 2015, fata de anul precedent, pe aeroportul din Bacau au tranzitat cu 16,38% mai multi pasageri, comparativ cu numai 13% pe toate cele 17 aeroporturi din tara, dar in Moldova cea mai mare crestere o are Aeroportul din Iasi, cu 39,75%, in conditiile in care aeroportul din Suceava a fost in modernizare, redeschis in 2014 cu numai 219 pasageri si cu numai 2.359 in anul 2015.

Cresterea traficului pe aeroportul din Bacau a fost cea mai mica intre cele de pe toate aeroporturile citate de Asociatia Aeroporturilor din România, inclusiv cele din Satu Mare, Sibiu si Tuzla. Totusi, anul trecut a adus in Bacau un spor de opt ori mai mare fata de anul precedent, in anul 2014 cresterea traficului de pasageri fata de 2013 fiind, pe Aeroportul George Enescu, de numai 2%.

Cel mai tranzitat aeroport al României este Otopeni, urmat de aeroporturile din Cluj-Napoca, din Timisoara si din Iasi.

Zeci de bacauani, inselati prin metoda „Accidentul”

Deșteptarea

4 februarie 2016

La scarile de bloc, politistii au lipit materiale cu sfaturi pentru prevenirea inselaciunilor /

– aceasta este poate cea mai mediatizata metoda folosita de infractori si cu toate acestea bacauanii inca mai cad in capcana lor – tot pentru prevenirea acestui gen de fapte, scarile de bloc din municipiul Bacau au fost impânzite cu sfaturi ale politistilor, insa au fost persoane inselate chiar dupa ce au citit aceste recomandari

Pe birourile politistilor bacauani au ajuns, anul trecut, 59 de dosare penale privind infractiuni de înselaciune prin metoda „Accidentul”. Toate au fost deschise in urma unor plângeri facute de bacauani pacaliti de escroci aflati la celalalt capat al firului. Victimele au fost contactate, în special pe telefonul fix, si li s-a spus ca rude apropiate, in special copiii lor, fratii ori surorile, au comis accidente rutiere grave, soldate cu moartea sau ranirea grava a unor persoane, ori ei au fost raniti si ca trebuie sa le trimita bani urgent pentru spitalizare sau ca sa scape de dosare penale. Escrocii fie le indicau conturile in care sa depuna banii, fie ii indemnau sa ii predea unor curieri care se prezentau la usa lor, in cele mai multe cazuri fiind vorba de taximetristi, dar aveau grija sa-i tina in permanenta in telefon, astfel incât sa nu ia legatura cu rudele care s-ar fi aflat in necaz. Asa reuseau sa obtina de la partile vatamate sume mari de bani. Politistii care au lucrat la aceste cazuri au observat ca înselaciunile comise prin aceasta metoda au avut cel mai mare impact asupra persoanelor care au cazut victime. Din totalul dosarelor inregistrate, au solutionat 46 si mai multe grupari de infractori au ajuns in spatele gratiilor.

15 victime intr-un singur dosar

Unul dintre cazurile rezolvate de politistii de la Serviciul de Investigatii Criminale numara nu mai putin de 15 parti vatamate, iar dosarul a fost deschis pentru infractiunile de constituirea unui grup infractional organizat, înselaciune si complicitate la înselaciune. Cercetarile ofiterilor au aratat ca, în perioada mai-septembrie 2015, doi detinuti au reusit sa atraga de partea lor si complici aflati in libertate, din Galati si Bacau, si astfel sa induca in eroare mai multi bacauani. Totul se facea prin telefon si au reusit sa obtina de la victime aproape 70.000 de lei. Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lânga Tribunalul Bacau cu propunere de trimitere în judecata a inculpatilor, trei arestati preventiv si doi detinuti. Prejudiciul a fost recuperat partial si s-a luat masura asiguratorie a sechestrului pe circa 9.000 de lei, ridicati in urma perchezitiilor.

Pentru a preveni astfel de infractiuni si a le deschide ochii bacauanilor ce ar putea fi inselati cu un simplu telefon, politistii au demarat anul trecut campania «Nu va lasati pacaliti». „În cadrul acestei campanii au fost postate materiale cu recomandari preventive la toate scarile de bloc din municipiul Bacau si în zonele cu adresabilitate mare din mediul rural. Cu toate acestea au existat persoane care, desi au recunoscut ca au citit aceste recomandari, au cazut în plasa vocilor de la celalalt capat al firului”, a declarat inspector principal Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt la IPJ Bacau. Potrivit Codului Penal, inselaciunea se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani. (Geta Panaite)

Ce trebuie sa faceti ca sa nu cadeti in plasa escrocilor

Chiar daca socul este mare atunci când aflati ca o ruda are probleme de sanatate sau ar putea ajunge la inchisoare, politistii va recomanda sa ramâneti lucizi si sa analizati cu maxima atentie informatiile primite:

– in caz de accident, nu exista notiunea de plata a unor despagubiri, decât in urma unui proces sau prin societatile de asigurari
– victimele unui accident nu au nevoie de bani ca sa primeasca îngrijiri medicale.
– un accident, mai ales unul rutier grav, este, de obicei, anuntat doar de persoane oficiale, iar daca ar putea exista alte surse, care sa transmita informatia înaintea politistilor, de exemplu, datele trebuie verificate înainte de a alerga la banca sa va virati economiile unor necunoscuti.

Alte metode folosite de infractori

Metoda „Smen” – escrocul solicita unei casiere sa-i schimbe o suma de bani. Dupa ce primeste suma in bancnotele cerute se razgândeste si face schimbul, doar ca are grija sa-si traga o parte din bani.
Metoda „Premiu” – victima este anuntata ca a câstigat un premiu la o tombola sau concurs, chiar daca nu a participat, si ca sa intre in posesia acestuia este indrumata sa depuna o suma de bani in cont ori sa trimita coduri de incarcare a unor cartele telefonice.
Metoda „Atribuirii unor drepturi suplimentare la pensie” – persoane pensionate de curând sunt acostate pe strada de indivizi care se prezinta ca fiind angajati la Casa de Pensii si se ofera, ca in schimbul unor sume de bani, sa-i ajute cu acte care sa le permita o recalculare a pensiei.
La acestea se mai adauga si metodele „Deratizarea”, „Vânzatorul ambulant” sau „Falsi angajati de la compania de Apa, Gaze, Electricitate etc”.

Strada Republicii: Drum blocat la cererea locatarilor

Ramona Ionescu

4 februarie 2016

– un drum inchis in urma cu 40 de ani face obiectul discutiilor intre locatarii care locuiesc pe strada Republicii, la nr. 58 – 60 – in timp ce proprietarii cu state vechi in cartier sustin ca strada trebuie sa ramâna inchisa din motive de siguranta, locatarii stabiliti mai recent in zona doresc ca strada sa fie redeschisa traficului, iar bariera metalica montata in mijloc sa fie inlaturata, astfel incât masinile de interventie sa aiba acces

O sesizare facuta pe adresa redactiei, la rubrica Bacaul vorbeste, i-a impartit in doua tabere pe proprietarii apartamentelor care locuiesc pe strada Republicii, nr. 58 – 60. Cele doua blocuri sunt separate de o straduta ingusta, inchisa in prezent traficului auto.

In mijlocul strazii – asociata de locatari mai mult cu o alee – troneaza o bariera metalica, care desparte drumul in doua. Oamenii locului spun ca fixarea barierei in mijlocul strazii nu incomodeaza pe nimeni, ci contribuie semnificativ la siguranta copiilor din cartier, intrucât multe scari de bloc au iesirea direct in strada. De partea cealalta, alte voci sustin ca bariera ar trebui inlaturata, pentru ca obstructioneaza accesul masinilor de interventie in cazuri de urgenta, cum ar fi ambulanta sau pompierii.

”Unde s-a mai vazut sa blochezi cu de la sine putere o strada? Ce-i aici, stat in stat? Au fost cazuri in care bolnavii au fost purtati pe brate pâna la ambulanta, pentru ca aceasta nu avea pe unde sa intre. Când chemi ambulanta sau pompierii, nu stai sa le explici de ce este blocata strada si pe unde trebuie sa ocoleasca ca sa ajunga la situatii de urgenta”, declara Iacob Iovu.

Intâmplarea face ca presedintele Asociatiei de proprietari nr. 22 sa locuiasca pe aceasta strada. Ion Obreja declara ca strada a fost inchisa inca din anul 1974, din cauza accidentelor numeroase.

”Initial, din cauza accidentelor in care copiii cadeau victime, militia acelor vremuri a restrictionat accesul pe strada la cererea locatarilor si a sectoristului. Pentru ca semnul ‘interzis’ nu era respectat, s-a primit aprobarea ca strada sa fie inchisa. In 1974 a fost emisa o autorizatie in acest sens”, declara Ion Obreja, presedintele Asociatiei de proprietari nr. 22.

El spune ca persoanele care doresc sa inlature aceasta bariera, le vor raul vecinilor. Scarile de bloc dau direct in strada, iar copiii vor fi accidentati, asa cum s-a intâmplat in trecut. Obreja crede ca in cazul in care se va permite accesul auto pe strada, proprietarii de masini vor parca toti pe straduta ingusta si masinile de interventie tot nu vor avea acces. Eduard Hâncu, 43 de ani, si-a petrecut copilaria pe aceasta straduta si isi aduce aminte ca impreuna cu alti copii blocau strada cu crengi, tocmai pentru ca sa nu mai treaca masinile pe acolo.

“Puneam in strada ce gaseam prin gradini: crengi, lemne sau legam diverse obiecte de la un gard la altul. Nu voiam sa mai treaca masini pe acolo, pentru ca nu aveam alt loc unde sa ne jucam”, povesteste barbatul.

Ce cred locatarii despre blocarea/deblocarea strazii Republicii?

Eduard Schmidt: “Cred ca este bine ca bariera sa ramâna la locul ei. Eu locuiesc in blocul nr. 58 si stiu cum au evoluat lucrurile inca de la inceput. Masinile circulau cu viteza si din aceasta cauza erau si multe accidente”.

Maria Obreja: “La noi in cartier sunt multi copii, iar viata lor va fi pusa in pericol daca va fi redata circulatiei aceasta straduta. Sunt câteva scari de bloc care au iesirea direct in strada. Nu avem trotuar, straduta este ingusta si toti suntem expusi pericolelor”.

Gheorghe Lungu: ”Nu este o solutie buna sa fie desfiintata bariera! In caz de nevoie se poate ajunge cu masinile de interventie, fie prin strada Aviatorilor, fie din Calea Republicii, pe lânga fostul magazin <1001 articole>. Copii sunt multi, strada este ingusta si e mai bine ca drumul sa ramâna inchis”.

Volei feminin/ Divizia A1: Care pe care

Sport

Dan Sion

4 februarie 2016

Medicina Târgu-Mures- Stiinta Bacau (sâmbata, ora 14.00, Digisport)

Lupta pentru play-off continua. Pâna la clasarea in 1-4, insa, important este cine pune stapânire, sâmbata dupa-amiaza, pe locul 5. Pretendente sunt Stiinta si Medicina, adversare directe in runda a 15-a a Diviziei A1. Invingatoare miercuri, dupa un meci chinuit, impotriva Craiovei, Stiinta i-a luat, deocamdata, fata Medicinei, care a cedat, marti, cu 0-3, pe terenul CSM-ului Bucuresti. Sâmbata, insa, e care pe care. Iar cine câstiga, isi continua lupta pentru play-off. „Ne asteapta un meci greu la Târgu-Mures, iar pentru a-l câstiga trebuie sa jucam bine, nu asa cum am facut-o cu SCM U Craiova”, a precizat antrenorul bacauancelor, Florin Grapa.

Programul complet al etapei a 15-a (sâmbata, 6 februarie): CSM Bucuresti- U Cluj, CSM Lugoj- Rapid, Medicina Târgu-Mures- Stiinta Bacau, Penicilina Iasi- Dinamo, SCM U Craiova- CSM Târgoviste (se joaca duminica, 7 februarie), Unic Piatra Neamt – Volei Alba Blaj (se joaca pe 17 februarie).

Clasament

1 Volei Alba Blaj 14 13 1 0 0 42-5 41p.
2 CSM Bucuresti 14 11 1 2 0 40-9 37p.
3 CSM Târgoviste 14 11 1 1 1 39-11 36p.
4 Dinamo Bucuresti 14 9 1 1 3 33-19 30p.
5 Stiinta Bacau 14 8 1 0 5 31-18 26p.
6 Medicina Tg. Ms. 14 7 2 0 5 28-19 25p.
7 CSM Lugoj 14 4 0 2 8 18-31 14p.
8 Penicilina Iasi 14 4 1 0 9 17-30 14p.
9 Unic P. Neamt 14 4 0 2 8 17-31 14p.
10 SCM U Craiova 14 3 0 0 11 10-34 9p.
11 U Cluj 14 2 0 0 12 9-37 6p.
12 Rapid Bucuresti 14 0 0 0 14 2-42 0p.

Fotbal/ Liga a II-a: Amical Sport Club- Aerostar

Sport

Dan Sion

4 februarie 2016

Divizionara B Sport Club Bacau isi incheie sâmbata stagiul de pregatire centralizata. Si il incheie cu un meci de verificare. Primul din aceasta iarna. Adversara? Concitadina Aerostar. Jocul, programat sâmbata, de la ora 11.00, se va jdisputa pe stadionul „Letea”.

„Cel putin, noi asa ne dorim, sa jucam pe «Letea». Ramâne acum de vazut si cum vor fi conditiile meteo. Noi speram, totusi, ca vremea sa tina cu noi. In caz contrar, ne vom deplasa in Serbanesti, pe terenul de la «Green Club»”, a declarat antrenorul Sport Clubului, Cristi Popovici. Contra Aerostarului, tehnicianul bacauan va rula intreg lotul avut la dispozitie in cantonament, minus Silviu Vlad, care se confrunta cu o accidentare grava la genunchi, ce il scoate din planurile SC-ului pentru sezonul de primavara.

La echipa de liga secunda va debuta sâmbata si noul venit Alex Giurgiu, un fundas de picior stâng nascut in 1992, care, dupa ce a activat la Farul, Dinamo II sau Astra, a jucat ultima data la divizionara C Performanta Ighiu. De notat ca, fata de echipa care a incheiat maxi-turul pe locul 6, la Sport Club nu se mai regasesc Lozneanu, Sascau, Punga, A. Pavel, Antim, C. Neagu si Hurdubei. La capitolul noutati, pe lânga amintitul Giurgiu, figureaza Adi Gheorghiu sI Alex Belecciu.

De saptamâna viitoare, SC Bacau isi va intensifica seria jocurilor de verificare, urmând sa intâlneasca Ceahlaul, la Piatra Neamt, pe 10 februarie, Petrotubul Roman (pe 13, in deplasare si pe 20, acasa) si Rapidul CFR, pe 16 februarie, la Suceava.

Daca pentru Sport Club, testul de sâmbata va fi primul sustinut in intersezon, in schimb Aerostar se afla la cel de-al treilea amical. In precedentele doua meciuri de pregatire, „aviatorii” au invins cu 1-0 in deplasare pe CS Panciu si au cedat cu 0-3 la Piatra, in fata Ceahlaului. Pe lânga mai vechii accidentati Petrache, Leonte si Cristi Matei, Aerostar ii are incerti pe Chirila, Patriche si Stefan Pavel.

Mai vrem pamânt?

Opinii
Editorial

Gheorghe Bălțătescu

4 februarie 2016

In interviul realizat cu fermierul Laurentiu Baciu, presedinte al unei organizatii care are in inventarul profesional probleme ale agriculturii si agricultorilor din România, am retinut o sintagma des folosita in ultimii ani, in presa de specialitate, in dezbaterile de pe la televizor, dar si in discursurile unor oameni unsi pe functii in structurile statului: daca iti vinzi pamântul (“a-ti vinde pamântul”, spune fermierul bacauan), iti vinzi identitatea, cu trimitere la politica europeana, care recomanda totala libertate in tranzactionarea terenurilor intre cetatenii din tarile membre ale UE.

Fara sa intram in “intimitatea” conceptului de identitate si “identitate nationala”, trebuie sa spunem ca aceasta tema se discuta de peste 150 de ani, iar la noi a fost pusa mai acut pe tapet prin anii ’80, atunci când fostul regim amesteca, in interes propriu, identitatea nationala cu patriotismul, alunecând intr-un nationalism barbar. Astazi, când vorbim de identitate nationala trebuie sa contextualizam, deoarece de la revolutia franceza si pâna astazi au avut loc importante mutatii economice, sociale, culturale mai ales, dar si ideologice si filozofice. Vorbim in ultimele decenii de “Globalizare si cultura nationala”, subsumata unei alteia care domina dezbaterile, si nu numai in Europa, cum este “Globalizarea si identitatea nationala”. Si unul si altul dintre cele doua concepte au nascut si intretin focul unor acerbe confruntari, in care campioana este Franta, care nici nu vrea sa auda de globalizare.

Realitatea este ca civilizatia occidentala câstiga tot mai mult teren, pentru care nu este nimeni vinovat, pur si simplu, se intâmpla, atât la nivel cultural, economic si informational. Revenind la pamântul nostru, solutia nu este impotrivirea brutala, ci identificarea acelor actiuni, politici, de prezervare a ceea ce este posibil din cultura si identitatea nationala, in era globalizarii, cu toate elementele ei, inclusiv/sau mai ales, când este vorba de pamânt/teren care, la noi, a devenit simbol al rezistentei si fiintarii noastre: pamânt strabun, glia stramoseasca, mostenire din batrâni, mormânt, hotar, trecut – prezent si viitor.

Da, viitor, daca intelegem ca pamântul nu este doar suport, poezie, legenda, ci si un mijloc de productie. Daca vom continua sa-l lasam nelucrat sau il vom exploata nejudicios, de ce nu, poate ca altii (europenii!) vor sti mai bine ca noi cât valoreaza astazi, deoarece – stie bine domnul Baciu -, taranul român, statul, institutiile lui fundamentale s-au lepadat de el.

Avionul fara pilot, varianta ruseasca

Z
Contrasens

Răzvan Bibire

4 februarie 2016

Una dintre cele mai incredibile intâmplari ale Razboiului Rece s-a petrecut la inceputul lunii iulie 1989: un avion militar rusesc, al carui pilot se catapultase, a continuat sa zboare din Polonia pâna in Belgia, unde s-a prabusit peste o casa.

Incidentul s-a petrecut in dimineata zilei de 4 iulie 1989. Colonelul Nicolai Skuridin decoleaza cu MiG-ul sau 23 de la baza din orasul polonez Kolobrzeg, situat la Marea Baltica. Zborul este unul de antrenament, nimic neobisnuit, doar rutina. In timpul decolarii, motorul pierde brusc din putere ca urmare a unei defectiuni. Pilotul considera ca altitudinea de 130-150 de metri nu este suficienta pentru a aduce avionul in siguranta la sol si decide sa se catapulteze.

Motorul, insa, nu se opreste iar avionul ramâne in aer, pe pilot automat, indreptându-se spre vest.
Avionul are la bord munitie pentru mitraliera de 23 mm. MiG-ul iese din spatiul aerian al Poloniei, trece in Republica Democrata Germana, intra in Republica Federala a Germaniei, unde este interceptat de doua F15 americane care au decolat de la o baza din Olanda. Abia când MiG-ul a ajuns in spatiul aerian olandez, pilotii de pe avioanele americane au observat ca aparatul nu este pilotat de nimeni, insa n-au primit permisiunea sa-l doboare.

Franta a ridicat câteva avioane Mirage care sa intâmpine avionul rusesc si sa-l doboare in cazul in care s-ar fi apropiat periculos de zonele locuite. Nu mai este cazul, combustibilul aparatului sovietic se termina dupa 900 de kilometri de zbor si avionul cade in Belgia peste o casa din localitatea Kortrijk, ucigând un adolescent de 18 ani.

Transportul de persoane, în atenția polițiștilor băcăuani

Comunicat de presa

4 februarie 2016

În perioada 27 ianuarie -02 februarie a.c., polițiștii Serviciului Rutier din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au acționat, pe tronsonul Bacău – Onești – Tg. Ocna – Comănești, pentru verificarea legalității transportului rutier de persoane.

În cadrul acțiunilor desfășurate polițiștii au aplicat 144 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 38 240 de lei.

Dintre acestea 22 de sancțiuni au fost aplicate transportatorilor de persoane.

De asemenea, au fost reținute 11 permise de conducere și s-au fost retras 13 certificate de înmatriculare .

Astfel, a fost identificată, o persoană de sex feminin, care conducea un autoturism destinat transportului de persoane in regim de taximetrie pe DN 11, în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice.

Conducătoarea auto a fost testată cu aparatul etilotest, care a indicat concentrația de 0,41 mg/l alcool pur in aerul expirat, fapt pentruiI s-au prelevat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

Din verificări a rezultat că cea în cauză deține atestat profesional valabil pentru transportul rutier de persoane in regim de taximetrie.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui autovehicul de catre o persoana aflata sub influenta băuturilor alcoolice.

Depistate în timp ce transportau 490 de pachete cu țigarete de contrabandă

Comunicat de presa

4 februarie 2016

La data de 03 februarie a.c., polițiști din cadrul Secției 2 Poliție au acționat, împreună cu polițiști locali, în zona centrală a municipiului Bacău, pentru prevenirea şi combaterii faptelor ilicite cu produse din tutun.

În cadrul acțiunii, în jurul orei 11.30, polițiștii au oprit în trafic un autoturism care se deplasa pe Bulevardul Unirii din municipiul Bacău.

În autoturism au fost identificate două persoane de sex feminin de 45 și 46 de ani, din Bacău, asupra cărora polițiștii au găsit 180 și respectiv 310 pachete de țigări cu timbre fiscal de Ucraina, destinate comercializării ilicite în municipiul Bacău.

Persoanele în cauză au fost conduse la Secţia 2 Poliţie Bacău, iar cele 490 de pachete cu ţigarete de contrabandă au fost ridicate în vederea confiscării, urmând a fi predate Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală 1 Suceava pentru luarea măsurilor legale.

Peste 400 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 264.000 lei au fost aplicate, în luna ianuarie, de Jandarmeria Română

Comunicat de presa

4 februarie 2016

În luna ianuarie, aproximativ 1700 de jandarmi au participat la 356 de acțiuni desfășurate în mod independent, la nivel național, pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor săvârșite în domeniul silvic. În aceeași perioadă, peste 1200 de jandarmi au luat parte la 468 de acțiuni similare, organizate în cooperare cu organele silvice.

În această perioadă, jandarmii au constatat 64 de fapte penale și au recuperat aproximativ 500 mc de masă lemnoasă, aplicând 426 sancțiuni contravenționale în valoare de aproximativ 264.400 lei.

În perioada iulie-decembrie 2015 s-au executat 1.957 acţiuni independente, la care au participat 7.569 de jandarmi, au fost constatatate 330 infracţiuni şi au fost aplicate 1.761 sancțiuni contravenţionale, în valoare de 965.650 lei şi confiscaţi 3.341 m3 material lemnos.

Totodată, în cooperare cu organele silvice, în aceeaşi perioadă, Jandarmeria Română a executat 3.243 acţiuni, în care au fost angrenaţi 8.555 jandarmi, fiind constatate 120 infracţiuni şi ridicaţi în vederea confiscării 3.864,2 m3 material lemnos.

Începând cu data de 13 iulie 2015, în urma modificării şi completării Codului Silvic prin legea nr.133/2015, ofiţerii şi subofiţerii din Jandarmeria Română au primit competenţa de a constata infracţiuni silvice şi de a efectua controlul circulaţiei materialelor lemnoase.

Materialele lemnoase, indiferent de provenienţa lor, se transportă numai însoţite de documente specifice de transport, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora.

Materialele lemnoase găsite în circulaţie fără documentele specifice de transport, cu documente specifice de transport a căror valabilitate a expirat sau care nu au înscrisă provenienţa legală se confiscă şi se valorifică potrivit legii.

În executarea atribuţiilor prevăzute de lege, jandarmii vor coopera cu lucrătorii silvici, precum și cu reprezentanții altor instituții cu atribuții în domeniu.

Omul de afaceri Viorel Rusu, retinut de procurorii de la Parchetul Curtii de Apel Bacau – UPDATE

Deșteptarea

4 februarie 2016

– acesta ar fi vândut mai multe apartamente ce ar fi apartinut MAI – anchetatorii vorbesc in acest dosar de un prejudiciu de circa 468.000 lei

UPDATE:
Judecatoria Bacau a respins propunerea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău privind arestarea preventiva a lui Viorel Rusu. Instanta a dispus in cazul acestuia luarea măsurii arestului la domiciliu pentru o perioada de 30 de zile, pâna pe 5 martie. Viorel Rusu nu are voie sa comunice cu martorii din dosar, altfel poate ajunge in arest preventiv. Decizia poate fi contestata.

__________________________________________________________________________

Procurorii bacauani l-au retinut pe afacerist pentru 24 de ore, in cursul zilei de joi, si au transmis catre Judecatoria Bacau propunerea de arestare preventiva pentru 30 de zile.

„Procurorii din cadrul Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Bacau efectueaza cercetari fata de inculpatul persoana fizica Rusu Viorel pentru savârsirea a patru infractiuni de fals în declaratii, prev. de art. 326 C.p. si a unei infractiuni de participatie improprie la abuz în serviciu, prev. de art. 52 al. 3 C.p. cu referire la art. 297 al. 1 C.p. În fapt, în sarcina acestuia s-a retinut ca la datele 20.02.2013, 05.06.2013, 17.07.2013 si 02.10.2014 a facut declaratii necorespunzatoare adevarului în fata notarului, sustinând cu ocazia înstrainarii catre terti a unor apartamente ca bunurile ce fac obiectul vânzarii nu fac obiectul vreunui litigiu pe rol”, se arata intr-un comunicat de presa remis de Parchetul Curtii de Apel Bacau, joi seara.

Anchetatorii mai spun ca in februarie 2009, acesta ar fi prezentat in fata registratorilor din cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara (OCPI) Bacau acte incomplete ce au avut ca efect înscrierea dreptului de proprietate deplina asupra unui bloc de locuinte, determinând producerea unui prejudiciu bugetului de stat în valoare de 468.960,6 lei, insa valoarea urmeaza sa fie actualizata printr-o expertiza contabila. Ancheta procurorilor ar viza instrainarea unor apartamente de serviciu, dintr-un bloc de pe Bulevardul Unirii, ce erau destinate angajatilor Ministerului Afacerilor Interne.

Denuntator in patru dosare de coruptie

Afaceristul Viorel Rusu este denuntator in cel putin patru dosare penale instrumentate de Directia Nationala Anticoruptie (DNA). A inceput cu doi afaceristi din Galati, care-i erau parteneri intr-un proiect al Companiei Regionale de Apa Bacau (CRAB) si care, dupa ce l-au ajutat sa obtina, prin asociere, o lucrare, au ajuns sa fie acuzati de trafic de influenta. De la acest dosar, dupa cum au declarat mai multi inculpati in instanta, ar fi trebuit sa se declanseze ancheta impotriva primarului Romeo Stavarache, tinta principala a anchetatorilor, insa planul a esuat pentru ca afaceristii din Galati au refuzat târgul propus de procurori de a-i aranja un flagrant edilului.

Primarul Stavarache a fost, intr-un final, in atentia procurorilor, dar intr-un alt dosar de coruptie, tot cu ajutorul lui Viorel Rusu, unul dintre denuntatori. Un alt dosar in care denuntator este acelasi Viorel Rusu este cel in care sunt cercetati fostul deputat Mihai Banu si fostul ministru de interne, Gabriel Berca, pentru trafic de influenta. Si gestionarul unei firme a fost trimis in judecata pentru trafic de influenta, dupa un denunt facut de afaceristul Viorel Rusu, si a fost condamnat de Tribunal la 3 ani de închisoare cu suspendare.

„Ar trebui sa-mi fie rusine?”

In iulie 2015, la scurt timp dupa arestarea lui Gabriel Berca, afaceristul Viorel Rusu ne-a explicat de la ce au pornit aceste denunturi.

„Intr-o seara, l-am vazut pe Gabriel Berca la televizor care, intrebat de ce vrea sa treaca la UNPR, a spus ca pentru binele poporului si al cetatenilor. Eu, fiind un cetatean al acestei tari, m-am simtit deranjat, stiind cât «bine» a facut el acestei tari. Si a doua zi am mers la DNA”, explica Viorel Rusu. El spunea atunci ca nu are nimic personal cu nimeni „atât timp cât respecta legea ca si mine, dar când vezi asemenea personaje, care au facut ce au vrut si nu se mai opresc, nu mai poti sa taci”. Rusu ne-a declarat ca pe Stavarache l-a turnat din aceleasi motive, iar in cazul afaceristilor din Galati care i-ar fi cerut bani pentru a da „mai sus” spaga, Rusu, dupa ce a cotizat de trei ori (!), si-a dat seama ca el nu este obisnuit cu asemenea practici.

„Daca la dvs. vine cineva sa ceara bani, cum reactionati? Pentru ce? Eu nu sunt obisnuit cu modul asta de lucru. Eu nu am facut asa afaceri si, daca toleram asemenea practici, ne ducem la vale si noi, si copiii nostri. Ar trebui sa-mi fie rusine ca am facut lucrul acesta? Eu cred ca nu!”, a fost concluzia lui Rusu.

Catalina Chifu
Geta Panaite

Consultări destinate tinerilor din cadrul proiectului Acting European 3

Comunicat de presa

4 februarie 2016

Asociația pentru Dezvoltare Activă, alături de Asociația Un Zâmbet Bacău și Universitatea George Bacovia, vă invită să participați la prima activitate din seria de consultări destinate tinerilor din cadrul proiectului Acting European 3, ce se va desfășura în zilelele de 8 și 9 februarie 2016, în Clubul Studenților din incinta Universității George Bacovia.

Prin seria de consultări urmărim să facilităm spațiul necesar dezbaterilor și colaborării dintre tineri, lucrători de tineret și responsabilii pentru politici de tineret în vederea dezvoltării unui sistem activ de promovare și susținere a voluntariatului la nivel interjudețean. Printre temele abordate se vor număra: politicile locale de tineret (identificarea problemelor existente și planificarea unor soluții concrete), relația dintre ONG-uri și autoritățile publice, școli și mass media, susținerea și dezvoltarea voluntariatului, nevoi de dezvoltare organizațională ale asociațiilor băcăuane, etc.

Activitatea este împărțită în patru sesiuni de lucru: în prima zi, o activitate de Open Space – pentru identificarea problemelor și nevoilor și o Cafenea publică pentru identificarea soluțiilor; în a doua zi, o masă rotundă în cadrul căreia va fi dezbătută importanța voluntariatului și cetățeniei europene în politicile locale și județene de tineret, urmată de un laborator de idei pentru pentru promovarea importanței voluntariatului și cetățeniei europene în politicile de tineret.

Programul activității de consultare:
Ziua I (08/02/2016)
Ziua II (09/02/2016)
Activitatea de OpenSpace: 11:00 – 13:00
Masa rotunda: 11:00 – 13:00
Coffee break: 13:00 – 13:30
Coffee break: 13:00 – 13:30
Cafeneaua publică: 13:30 – 16:00
Laborator de idei: 13:30 – 16:00

Proiectul Acting European 3 urmărește promovarea cetățeniei europene și a principiilor asociate pentru dezvoltarea unei societăți active și responsabile, facilitarea schimbului de bune practici la nivel interjudețean între lucrătorii de tineret și factorii de decizie pentru influențarea, completarea și elaborarea politicilor publice locale de tineret, dar mai ales vrea să contribuie la dezvoltarea dimensiunii democratice a tinerilor din județele Bacău și Neamț.

În cadrul proiectului, vor avea loc evenimente de promovare a voluntariatului și cetățeniei europene și activități de consultare a tinerilor, în orașele Bacău, Onești, Comănești, Roman și Piatra Neamț – în perioada ianuarie mai 2016, dar și două seminarii interjudețene ce urmăresc facilitarea întâlnirilor dintre tineri, lucrători de tineret și responsabilii pentru politici de tineret pentru dezvoltarea unui sistem activ de promovare și susținere a voluntariatului la nivel interjudețean.

Proiectul Acting European 3 este un proiect interjudețean, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Erasmus+, Acțiunea Cheie 3 – Dialog Structurat și este implementat de către Asociația pentru Dezvoltare Activă ADA din Bacău în perioada septembrie 2015 – august 2016.

1...3.1863.1873.188...5.785 Pagina 3.187 din 5.785