Acasă Blog Pagina 3099

Mai putine carnivore in padurile bacauane

de
Petru Done
-
Populatiile de urs brun au scazut in judetul Bacau cu 1,33%

Situatia comparativa pentru anii 2015 – 2016 in evaluarea speciilor de carnivore strict protejate (urs, lup, râs, pisica salbatica) de pe teritoriul judetului Bacau releva o tendinta de scadere a populatiilor de urs, lup si râs.

Efectivele de urs brun (Ursus arctos) sunt in scadere pe majoritatea fondurilor cinegetice, iar la nivel de judet se înregistreaza o reducere cu 1,33%. Pentru populatiile de lup (Canis lupus) s-a constatat, de asemenea, o usoara scadere a efectivelor, de 0,61%.

Populatiile de pisica salbatica (Felis silvestris) sunt deocamdata în echilibru, iar populatiile de râs (Lynx lynx) nu înregistreaza cresteri semnificative, cu toate ca începând cu anul 2012 vânatoarea acestei specii a fost strict interzisa.

Cauzele posible – spun evaluatorii – sunt comportamentul solitar si arealul vast de care are nevoie râsul pentru hranire, areal care a fost redus semnificativ de activitatile umane.

Evaluarea populatiilor speciilor de carnivore strict protejate a avut loc in perioada 30 martie – 20 mai si a fost realizata de gestionarii fondurilor cinegetice împreuna cu reprezentanti ai Agentiei pentru Protectia Mediului Bacau, ai Garzii Nationale de Mediu – Comisariatul Judetean Bacau, ai Garzii Forestiere si ai Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice.

Evaluarea din acest an a adus câteva elemente de noutate, în sensul ca întreaga suprafata a judetului a fost împartita în cuadrate cu latura de 10/10 km, care au fost suprapuse peste limitele fondurilor cinegetice.

„Într-un grup de lucru organizat la Agentia pentru Protectia Mediului Bacau împreuna cu reprezentantii fondurilor cinegetice – spune directorul executiv al institutiei, Paul Toderica -, în interiorul fiecarui cuadrat, s-au stabilit cel putin trei transecte a câte trei km pe drumuri forestiere, drumuri de exploatare, culmi si vai principale. Evaluarea urmelor sau a semnelor de prezenta pe aceste transecte s-a efectuat simultan pentru toti gestionarii, astfel încât s-a evitat dubla înregistrare a exemplarelor aflate în deplasare de pe un fond cinegetic pe altul”.

Situatiile centralizate la nivel de judet au fost înaintate Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, împreuna cu propuneri de plafon maxim de interventie. „Propunerile de plafon maxim de interventie – a precizat Paul Toderica – au avut la baza situatia efectivelor reale comparativ cu cele optime, tendinta si structura populatiei, inclusiv nivelul pagubelor înregistrate”.
      

Cu 190 km/h

    de
    Comunicat de presa
    -
    foto Facebook IGPR

    Doi tineri de 19 și 21 de ani au fost depistați în această dimineață în timp ce conduceau autoturisme pe D.N. 2, în județul Bacău, cu viteze de 190 și respectiv 156 km/h.

    Polițiștii i-au sancționat contravențional și le-au reținut permisele de conducere în vederea suspendării exercitării acestui drept pentru 90 de zile.

    La data de 6 august în jurul orei 07.15, polițiștii rutieri care acționau pe D.N.2, au depistat în afara localității Faraoani un tânăr care conducea cu viteză excesivă.

    Cel în cauză, în vârstă de 19 ani, din comuna Corbasca, a fost înregistrat de aparatul radar, conducând cu viteza de 190 km/h.

    Acesta a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 2 500 de lei, iar ca măsură complementară, polițiștii i-au reținut permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice, pentru 90 de zile.

    La scurt timp, pe același sector de drum, polițiștii rutieri au surprins cu aparatul radar un autoturism care se deplasa cu viteza de 156 km/h.

    La volanul autoturismului, polițiștii au identificat un tânăr de 21 de ani, din județul Iași, față de care au luat măsura sancționării contravenționale cu amendă în cuantum de 1875 de lei și măsura complementară a reținerii permisului de conducere pentru 90 de zile.

    Reamintim că depășirea limitelor legale de viteză și viteza neadaptată la condițiile de trafic reprezintă unele dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere grave produse pe drumurile publice!

    Polițiștii recomandă tuturor participanților la trafic să respecte regulile de circulație!

    Perchezitii la Garleni

      de
      Comunicat de presa
      -

      La data de 05 august a.c., în intervalul orar 07.00 – 12.00, polițiști din cadrul Poliției Orașului Buhuși, în colaborare cu jandarmi, au acţionat în comuna Gîrleni, pentru prevenirea și combaterea faptelor de natură penală și contravențională.

      În cadul acțiunii, polițiștii au efectuat o percheziţie domiciliară la locuinţa unui bărbat de 44 de ani, bănuit de furt calificat.

      Au fost identificate și ridicate în vederea cercetărilor mai multe aparate electro-casnice, o bicicletă, o drujbă electrică și o pompă de apă din inox, bunuri susceptibile a proven din săvârșirea de infracțiuni.

      Din cercetări a rezultat că bunurile în cauză ar fi fost sustrase de bărbatul de 44 de ani, împreună cu alți doi de 19 și 23 de ani, din locuința unui bărbat din comuna Gîrleni.

      În cauză se continua cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

      De asemenea, polițiștii au depistat în flagrant un bărbat din comuna Gîrleni care deținea o plasă de pescuit tip monofilament.

      În cauză s-a întocmit dosar penal.

      VIDEO: Peste 400 de masini, distruse de un incendiu in Portugalia

        de
        Deșteptarea
        -

        422 de autovehicule au fost distruse de un violent incendiu ce a avut loc la un festival in Portugalia. Festivalul Andancas, care tine o saptamana, a fost oprit si participantii evacuati, dupa ce masinile din parcare au luat foc.

        Peste 200 de pompieri au intervenit si au stins focul. Nu s-au inregistrat victime.

        Festivalul Andancas se tine din 1996 si la el participa, in fiecare an, circa 40.000 de persoane.

        Politica la mijlocul secolului XIX

        de
        Deșteptarea
        -

        Unirea de la 1859 a fost facuta de moldoveni. Desi ideea unionista isi facuse loc in ambele principate, greul a fost dus de moldoveni, care au trebuit sa lupte aprig contra uneltirilor imperiilor vecine. Radu Rosetti ne povesteste cum au inceput „ostilitatile” la mijlocul veacului al XIX-lea.

        „Pe când m-am trezit eu, ideea Unirii tarilor surori devenise banala în cercul marii boierimi moldovenesti si fusesem deprins sa privesc ca oameni de treaba numai pe acei care se împartaseau de dânsa.

        Proclamata de Iordache Catargiu în comitetul de redactare al Regulamentului Organic, ea traise si se dezvoltase în chip mai mult tacit în tot timpul domniei lui Mihalache Sturdza. Acesta, daca prin nimica nu a încurajat-o, dar nici n-a combatut-o în chip serios, desi stia prea bine ca nu putea sa fie decît antipatica pravoslavnicii împaratii, protectoarei în umbra careia era osândit sa domneasca.

        În cursul întâiului period al domniei sale, Grigore Ghica, partizan înflacarat al Unirii, nu a putut s-o sprijine pe fata din cauza atotputerniciei de care se bucura în tarile noastre, înainte de razboiul Crimeii, Rusia, care ar fi facut ca oricare manifestare unionista din partea domnului sa fie imediat urmata de cele mai grele urmari pentru el.

        S-a multamit deci sa protejeze în chip tacut acea cauza, sfânta pentru dânsul si pentru prietenii sai. Dar imediat ce si-a luat iar în stapînire scaunul în urma retragerii mai mult grabite a rusilor din principate si a ocuparii acestora de catra ostirile austriace, s-a grabit, în chip fatis, sa întemeieze partidul Unirii în Moldova si sa lucreze din rasputeri la sporirea si la întarirea lui. Fara ca sa se îngrijasca de nemultamirea ce aceasta purtare o pricinuia Austriei si Portii, ale caror trupe ocupau principatele, el n-a neglijat nimica pentru ca sa asigure izbânda ideii în care, împreuna cu toti acei ce se împartaseau de dânsa, vedea temelia întregului viitor al neamului nostru.

        S-a grabit sa numeasca în toate posturile care puteau sa aiba vro înrâurire în aceasta privinta, barbati tineri, câstigati ideii mântuitoare, fara a se preocupa daca apartin sau nu protipendei, având totodata grija sa curate, pe cât îi era cu putinta, administratia de elementele naravite si învechite de care consulatul rusesc si pasalele corupte din Tarigrad nu-l îngaduise pana atunci sa se mântuie. Si, în aceasta lucrare de curatire, nu a crutat chiar pe acei cu care era înrudit sau încuscrit.

        Nemultamirea Austriei si a Portii a fost din cele mai vii când, la întoarcerea lui Grigore Ghica, l-au vazut punându-se în fruntea luptatorilor pentru Unire si pentru aducerea, pe scaunul Principatelor Unite, a unui principe strain, apartinând unei din familiile domnitoare ale Apusului.

        Mai ales acea dintai, ale carei ostiri ocupau toata întinderea tarilor noastre, era încredintata ca domnul Moldovei se va multami sa domneasca sub umbra ei, pentru a-i asigura, prin protectia cabinetului de la Viena, reînnoirea puterilor încredintate lui pe sapte ani, care expirau la iulie 1856. Aceasta nemultamire si-a ajuns culmea când austriacii au vazut ca Grigore Ghica, nemultamindu-se sa se puie în fruntea luptatorilor pentru Unire, mai propovaduieste prin grai si prin scris asazarea pe scaunul principatelor astfeli unite a unui domn strain, constitutional si ereditar.

        Perspectiva unui stat national român la granitile provinciilor sale locuite de români nu a putut decât sa stârneasca cele mai vii îngrijiri în sufletele conductorilor destinelor monarhiei Habsburgice. Acele pricinuite pasalelor turcesti nu au fost întru nimica mai mici, caci la îngrijirile politice se adaugeau acele ale intereselor lor materiale.

        Unirea principatelor sub un domn strain ereditar avea fara îndoiala sa deie acestor tari un neasamanat spor de vaza, de putere si de neatârnare. Apoi statornicia adusa scaunului domnesc prin ereditatea, vaza si protectia de afara de care avea sa se bucure vlastarul unei dinastii domnitoare înrudit cu suveranii stând pe tronurile europene nu puteau decât sa puie, foarte curând si pe veci, capat foloaselor ilicite realizate de cei cu influenta în Stambul prin vecinicile schimbari de domni si amenintari de schimbari, prin nesfârsitele intrigi în mijlocul carora îsi urmau cu greu drumul nenorocitii nostri domni, scosi si pusi în scaun, când de intriga rusasca, când de acea turceasca, când de acele ale concurentilor din tara si din Fanar”.

        Radu Rosetti

        Bricolaje / Un cuvânt cu mare greutate

        de
        Carmen Mihalache
        -
        Carmen Mihalache
        Carmen Mihalache

        Am încă în față, după ce l-am citit în weekend, dosarul revistei Dilema , cu tema „Fericirea”, un cuvânt cu mare greutate. L-am răsfoit, puțin absentă, cu mari pauze, apoi l-am reluat, revenind la niște idei.

        Dar mă tot opream din lectură, fiindcă îmi năvăleau în minte momentele mele de fericire trăită, pe care, incitată de tema anchetei, aș fi vrut cumva să le fixez într-o secvență de timp regăsit.

        Mi-am dat seamă că, însumând acele momente, chiar am fost fericită de multe ori, mai ales atunci când nu conștientizam, când nu-mi făceam un scop din asta. Am fost fericită în copilărie, adolescență, în perioada studenției și mult timp după aceea. Iar fericirea nu era legată de ceva anume, un lucru, o întâmplare, ci era mai cu seamă o stare lăuntrică, de liniște, senin, de armonie.

        O stare neconflictuală, în care aproape uitam de mine, pentru că, asta am realizat mult mai târziu, cheltuim îngrozitor de multă energie ca să ne afirmăm egoul. Când scăpăm de orgolii, de vanitate, când ne acordăm un timp de respiro, încercând să ne împăcăm cu noi înșine, cu viața, vedem și simțim altfel lucrurile.

        Nu aș fi vrut să reiau clișeul: fericirea constă în lucrurile mici, simple, dar, cam tot la adevărul acesta ajung. Mă simt bine, adică fericită, de ce m-aș teme de acest cuvânt atât de greu, de pretențios? când fac lucruri care-mi plac: când citesc, merg la teatru, văd filme, ascult muzică bună, când sporovăiesc vrute și nevrute cu prietenii, când îmi petrec timpul cu băieții mei și știu că le merge bine, când îmi plimb micuțul câine (un mops adorabil, foarte zen) și râd cu poftă de poznașele lui figuri, când izbutesc să încheg o cronică de teatru sau o tabletă așa cum simt eu că e bine, că mi-a ieșit, și primesc semnale că am fost înțeleasă de către cei care mă citesc, în fine, lista rămâne deschisă.

        Iar ceea ce mă fortifică este rezistența în timp a unor prietenii adevărate, loiale, pentru că am cultul acestora. Am o fire pacifistă (deși larghețea, maxima mea toleranță s-a întors de multe ori împotriva mea), care detestă tot ce este urât, vulgar, strident, încrâncenat, și am mare nevoie de lucruri așezate, calme, armonioase, care să-mi aducă acea dorită stare de confort lăuntric, de liniște, veselă detașare, de visare. Si recunosc asta fără să-mi fie teamă că „nu dă bine”. Fiindcă acum e cool să te arăți sceptic, îngrijorat peste măsură de vremurile tulburi, să pozezi în avertizor, să cauți cu lumânarea tot ce este disfuncțional, „cutremurător”, catastrofal.

        Pentru astfel de indivizi, pesimiști de serviciu, alarmiști, surescitați, fericirea este o noțiune goală, un lux de prost gust. Mai ales, când se ocupă de comunicare, ei știu precis că fericirea nu vinde. Așa cum o fac tragediile, dramele, melodramele. Revenind la dosarul din „Dilema”, vreau să vă spun că nu am aflat nimic nou, dar și ăsta e un fix al nostru, să găsim neaparat ceva care să ne uimească, să ne lase cu gura căscată.

        De parcă ar fi ceva nou sub soare, de parcă sufletul omenesc s-ar fi schimbat, în datele lui esențiale. Așa că, tot cei vechi au dreptate, Montaigne, de pildă, care spunea că scopul vieți este însăși viața. Nu căutarea, cu orice preț, a fericirii.

        Nu ăsta e scopul, și aici îl contrazice pe Aristotel (îmi asum riscul trimiterilor, acoladelor culturale, deși știu că mulți sunt alergici la fasoane din astea, preocupați doar „de-ale gurii și de-ale bolilor”, de probleme cu potențial de scandal, de politichie, chestiuni strict practice, de cele cu profit material imediat), ci să fii viu și activ. Nu altul este „secretul fericirii”, care, oricum, e pasăre rară, e un sentiment în tranzit.

        Spovedania unui invins victorios

        de
        Ion Fercu
        -

        ,,1 000 de pasi” (Editura Corgal Press, 2016) este, daca am numarat bine, cea de a douazeci si treia aparitie editoriala a lui Cornel Galben. O carte-spovedanie. ,,Spovedania invinsului”, zice autorul in prefata: ,,Tentativa mea de evadare din lume si de impamântenire in spatiul sacru al unei manastiri a esuat lamentabil.

        Dupa doi ani si jumatate de traire in haina monahala am revenit de unde plecasem, mai incarcat sufleteste cu dorinta de a-L cunoaste pe Dumnezeu, dar la fel de indecis când e vorba de a renunta la tot, a-mi lua crucea si a-I urma Mântuitorului”.

        Atunci când o plecare este asociata cu dorinta arzatoare ,,de a-L cunoaste pe Dumnezeu”, nu credem ca este vorba despre spovedania unui invins, ci despre o spovedanie a unui invins victorios. Nu exista victorii in care sa nu locuiasca semnele infrângerii, dupa cum nu exista nici infrângeri in care speranta sa nu creada minunat intru izbânda care va veni.

        Noua marturisire a lui Cornel Galben surprinde, sub masca unui jurnal, intervalul temporal 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie 2015. Cine face confesiuni? Un Om: ,,Sufocat de cei cel mult 1 000 de pasi pe care-i faceam pe zi, am preferat sa ma intorc la preocuparile anterioare, chiar daca sufletul meu continua sa fie indoit, si nici acasa nu ma simt deloc impacat, tânjind dupa minunatele trairi duhovnicesti si infiorându-ma la ideea ca as putea rata mântuirea”.

        Confesiunile lui Cornel Galben sunt nefardate. Uneori, parca ar vorbi despre istoria netrucata a unui alt om. Iese cu istoria vietii sale in agora, o striga invesmântata in acorduri estetice, picura peste tot speranta, trimite la colt morale pe care le crede de subterana.

        Daca ar fi sa-i creionez un portret lui Cornel Galben, onesteanul care a revenit acasa (intr-un apartament ,,din zona Catedralei”…) dupa 43 de ani, as cita dintr-un… ,,Autoportret” celebru: ,,Sufletul lui e în căutare,/în mută, seculară căutare,/de totdeauna, /şi până la cele din urmă hotare./ El caută apa din care bea curcubeul./ El caută apa din care curcubeul/ îşi bea frumuseţea şi nefiinţa”.(Lucian Blaga, Poezii, Editura Albatros, 1972, pag. 92).

        Cu viata sa, Cornel Galben scrie o poveste care n-o sa inceapa niciodata cu acel clasic ,,A fost odata ca niciodata”. Omulconfesiunecornelgalben, desi este mereu locatarul acelei paradigme in care Credinta este liantul magic, este mai imprevizibil decât bobul de roua care poate rezista pâna in zorii apusului sau se poate risipi la primul zâmbet al Soarelui.

        El isi scrie povestea marsaluind ca un hidalgo cu sufletul lipit de aventurile unui Don Quijote care stie ca morile de vânt pot macina uneori numai iluzii. Nu stiu daca a pipait, ca mine, in Spania, o moara de vânt autentica, dar cred ca stie mai multe secrete decât mine despre aceasta poveste-minune care macina optimism inocent.

        Cred ca neprietenul lui cel mai important este Al-Khwarizmi, inventatorul algoritmului. Nu-l pot vedea pe Cornel Galben asezat intr-un pat al lui Procust. Scriind eu, de ceva vreme, ,,Ostaticul Umbrariei”– despre care discretul de el n-a slobozit nici macar o vorba, fie ea si otravita – mi l-am imaginat, chiar si dupa decriptarea amprentelor acelor minunati ,,1 000 de pasi”, tot nonconformist pe Cornel Galben. E un mod de viata care-l va bulversa chiar si Dincolo pe previzibilul genial Al-Khwarizmi.

        ,,1 000 de pasi” este, cum spuneam, spovedania unui invins victorios… ,,Ultima liturghie la care am participat in tinuta monahala”, aventurile de ,,fochist si bucatar” la manastire, mirarile triste raportate la unele aventuri ale mediului universitar (,,O intâlnire anosta, lipsita de dialog, presarata ici-colo cu mici ironii”…), ,,in afara de copii si frati, nu m-a sunat decât Iancu Grama sa-mi spuna La multi ani! O urare am primit, pe mail, de la doamna Rodica Lazarescu si, sub forma de sms, de la Gheorghe Iorga.

        În rest, nimic! Nimeni nu si-a amintit ca fac si eu o vârsta rotunda si nici macar revistele la care colaborez nu au catadicsist sa scrie un rând despre viata si activitatea mea (…) Ma asteptam ca macar Uniunea Scriitorilor sau filiala din Galati sa fi trimis o felicitare, cumparata din banii pe care-i dau, de patru ani, drept cotizatie”…

        Despre aceste confesiuni, despre alte tulburatoare confesiuni, in ,,1 000 de pasi”…

        Unde-i ligura de lemn?

          de
          Ioan Bîșcă
          -

          Când simt soarele asta cum arde si pestele nu trage, parca-mi vine s-o pun asa… de-o melancolie. M-am intâlnit acum vreo câteva zile cu Gelu Cociorva, mai albit si mai negru decât il stiam, dar la fel de hâtru. Tot ma provocase sa merg cu el la Valea Uzului – n-are masina. „Nelutule! Ma ocup eu de tot! O noapte sa stam, daca nu poti… doua.”

          N-am putut nici una asa ca m-au apucat regretele când a-nceput sa povesteasca. A fost cu altcineva, saptamâna trecuta. „Uite-asa bucati! Unu si unu!” N-am de gând sa va amarasc dând detalii. L-am crezut. Este genul de pescar care arunca multa nada si e meserias la intepat. Intâlnirea cu el mi-a stârnit insa alte amintiri, din momentul in care l-am intrebat de când nu a mai participat la un concurs. „Cu timpul n-ar mai fi o problema, dar nu ma mai tin curelele” a dat-o el in gluma. Unde sunt competitiile de altadata?

          Ce vremuri? Rubeziana (undita de treisprezece – paisprezece metri si jumatate, alcatuita din doua tronsoane) era un lux. Astazi un pescar care se respecta are cel putin doua sau trei. Scaunele de competitii sunt profesionale. Amplasabile, indiferent de configuratia malului si inclintia acestuia, te fac sa pescuiesti ca din fotoliu. A evoluat calitatea lansetelor, mulinetelor si taria firului. Mai mare dragul sa faci performanta daca pasiunea-i mare si ai si ceva bani.

          Este clar. La nivel national, concursurile pentru pescarii deja profesionisti au un calendar cât de cât regulat. Reprezentativa pentru Bacau ramâne Familia Lozinca. Isabela si Florin ne reprezinta cu cinste, urcând destul de des pe treptele podiumului de premiere. A disparut insa acea provocare asa zis populara.

          Competitiile deschise tuturor amatorilor, indiferent de vârsta si indemânare. Doar voluntarii de la Centrul Regional de Ecologie se mai straduiesc sa stârneasca in rândul celor tineri, interesul pentru natura si miscare in aer liber. Prima editie a concursului Pike Challenge, de pescuit la rapitor din barca sau caiac, desfasurata la inceputul lui iunie pe Lacul Bacau, s-a bucurat de succes. Poate vor mai face ceva si la toamna.

          Bacauanii isi mai aduc aminte ca nu era luna in care, pe malul Bistritei din dreptul Casei de oaspeti, sa nu pregateasca pescarii ceva. Se organizau concursuri pe intreprinderi, firme, institutii precum cele al politiei si jandarmeriei. Si presa avea competitiile ei.

          Cupa presei la pescuit

          S-a demonstrat de-a lungul timpului ca si in aceasta breasla exista o „fauna” asemanatoare celei acvatice. Pescari de calibru dar si simpli chibiti. De la porcusor si babusca pâna la stiuca sau somn. Media, ca sa nu spun majoritatea, vireaza spre caras si crap. Nu pot sa nu amintesc de pescarii veterani precum Constantin Nancu, Eugen Verman, Mihai Buznea.

          Prima Cupa a Presei, organizata asa cum scrie la carte, s-a desfasurat in anul 2002, pe lacul de la Antohesti. Ce-i drept, erau si mai multi jurnalisti activi atunci, la publicatii tiparite, posturi de radio si de televiziune. Nu aparusera inca bloggerii si nici pescarii de pokemoni. A fost intr-adevar o desfasurare de forte.

          Tin minte ca m-am chinuit si eu sa intep un premiu, dar n-a fost sa fie. Sigur nu am iesit nici pe ultimul loc, sa patesc rusinea si sa fiu premiat cu Lingura de lemn. Cum de a ajuns acest instrument atât de necesar si util in bucatarie sa primeasca o conotatie atât de dubioasa. E drept ca zbenguit cum eram in copilarie, ca sa ma mai potoleasca, mama, când nu nimerea melesteul sau clestele pentru carbuni, punea mâna pe linguroiul cu care intorcea fiertura pentru porci, si ma mai scarpina usor pe spinare, sa vada care se indoaie.

          [wonderplugin_gallery id=”641″]

          Daca la inceput, ghinionistul savura cu jumatate de zâmbet premiul decernat, cu anii, Lingura de lemn a devenit chiar râvnita, unii ajungând sa triseze, aruncând pestele prins. Si era perioada frumoasa, când pestele prins ii ramânea concurentului. Nu mai retin cine a luat trofeul atunci la Antohesti dar stiu ca lingura de lemn i-a revenit lui Florin Albu, de la radio. Au urmat in fiecare an alte cupe, rotind locatiiile. Horgesti, Bibiresti, Oniscani, Traian, Orbeni.

          Linguri cu autografele participantilor au mai ajuns si la Marius Fundulea, Eduard Cucu, Doina Timus, Laurentiu Botin. Au fost concursuri, cum a fost cel organizat de jandarmi la Racaciuni, in doua mii zece, când cel mai mare pestisor a avut doua sute cinzeci de grame, fiind pescuite in total doar sapte bucati.

          Au cântarit toti… sub jumatate de kilogram. Capturi mari aveau sa fie un an mai târziu, in iazul privat de la Orbeni. Crapi de patru – cinci kilograme. Aici insa ii luai frumusel in brate si dupa ce le aflai greutatea, le dadeai pupicul de bun ramas. Cea mai mare captura a fost de aproape noua kilograme. Regretul unora ca n-au putut lua pestele acasa a fost compensat de gratarul si petrecerea care a urmat. Ultimul concurs de pescuit s-a organizat pe iazul de la Traian. Nu ne-am mai adunat ca altadata.

          Am ramas mai putini. Lingura de lemn a luat-o Florin Filioreanu. Când am fost pe la el am vazut-o pusa la loc de cinste in vitrina. Mai primesc uneori câte o interpelare: „vreun peste? Un concurs? Ceva?” Ridic din umeri. Este vorba de implicare, timp, sponsori. Mai avem presa si jurnalisti, bloggeri pescari. Linguri se mai cioplesc. Poate gasim pe cineva?!

          Ionut Iftimoaie, la proba cantarului

          de
          Petru Done
          -

          Vineri, la Hotelul Perla din Slanic Moldova, a avut loc proba cântarului pentru sportivii participanti la gala SuperKombat de la Comanesti

          Continuați

          Ceremonial militar-religios la Cimitirul international al ostasilor cazuti în Primul Razboi Mondial din Comanesti

            de
            Petru Done
            -

            – evenimentul a deschis suita de manifestari „Zilele orasului Comanesti 2016”, organizata in perioada 5 – 7 august

            „Zilele orasului Comanesti 2016”, manifestare organizata an de an de Primaria localitatii, a debutat si in acest an cu ceremonialul militar si religios de comemorare a ostasilor cazuti în Primul Razboi Mondial, care s-a desfasurat, vineri, 5 august, la Cimitirul International, locul in care sunt înmormântati 3.007 fosti combatanti români, rusi, maghiari, austrieci si germani.

            Se implinesc 100 de ani de la intrarea României in prima conflagratie mondiala, iar ceremonialul a fost dedicat acestui centenar. Primaria orasului a invitat la acest eveniment reprezentanti ai Ministerului Apararii Nationale, ai autoritatilor judetene, cât si atasatii militari ai ambasadelor Austriei, Germaniei, Rusiei si Ungariei la Bucuresti. Zeci de coroane de flori au fost depuse, astfel, la mormintele eroilor.

            ,,Zona orasului Comanesti – a spus primarul Viorel Miron – a fost locul unde în Primul Razboi Mondial s-au dus crâncene lupte care au facut numeroase victime în rândul tuturor armatelor care s-au înfruntat. Au fost victime comune ale unei confruntari nedrepte, iar localnicii au crezut de cuviinta, ca un semn de împacare, dar si ecou în timp pentru ceea ce aduce tragic razboiul, sa-i înmormânteze împreuna”.

            La debutul ceremoniei, Garda de Onoare a prezentat onorul, apoi un sobor de 30 de preoti a oficiat o slujba de pomenire a eroilor. Pe catargele cimitirului au fost ridicate, in acordurile imnurileor nationale si al imnului Uniunii Europene, drapelele Austriei, Germaniei, Rusiei, Ungariei si al UE. Depunerea coroanelor de flori a inceput cu cele din partea Parlamentului României, ambasadelor Austriei, Germaniei, Rusiei si Ungariei la Bucuresti, Ministerului Apararii Nationale, autoritatilor judetene si locale bacauane, si a continuat cu cele ale unor firme si institutii din Comanesti.
            „Prin acest ceremonial – a spus in alocutiunea sa presedintele Consiliului Judetean, Sorin Brasoveanu -, vrem sa dovedim ca suntem o natiune civilizata, un popor care îsi asuma istoria, cu toate faptele lui bune ori mai putin bune, asumarea trecutului fiind o dovada de tarie, de maturitate si de responsabilitate. Este acum o întâlnire cu trecutul, o zi a demnitatii, dar si speranta pentru viitor, într-o lume grabita care trebuie sa ia aminte la ceea ce a fost tulbure si gresit, dar si la istoria româneasca plina de fapte marete, de eroi simpli din popor, care au stiut sa lupte pentru tara, în fata carora ne plecam fruntile pentru a pastra în amintire jertfa lor. Faptele lor de vitejie sa ne fie calauza în viitor”.

            În Cimitirul International din Comanesti sunt înmormântati 169 de militari români, 191 austrieci, 46 germani, 370 maghiari, 2.142 rusi, dar si trupurile a 89 combatanti necunoscuti.
            Suita de evenimente „Zilele orasului Comanesti” cuprinde, între altele, lucrarile Simpozionul stiintific International ,,Dimitrie Ghika – In memoriam”, la care vor fi prezenti membri ai Academiei Române, istorici militari si civili si profesori universitari.

            Weekendul saptamânii este dedicat si concertelor. Pe scenele montate pe dealul Galionului vor urca Trupele Vama si Zdob si Zdub, tarafului Cleante si interpretilor Nicoleta Nuca, Sore, Vescan, Mioara Velicu si Ionut Dolanescu.

            Sâmbata seara, dupa spectacol, localnicii si oaspetii lor vor urmari meciul de retragere din activitatea sportiva a luptatorului de K1 Ionut Iftimoaie, în Gala Superkombat cu 14 meciuri, în care îl va întâlni pe campionul mondial, spaniolul Jorge Loren. Suita de evenimente se va încheia în noaptea de sâmbata spre duminica cu un urias foc de tabara.

            [wonderplugin_gallery id=”643″]

            Socant: Un batrân de 94 de ani a fost agresat sexual de un recidivist

              de
              Geta Panaite
              -
              KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

              – agresorul a fost deja arestat preventiv pentru 30 de zile – acesta a mai fost condamnat in trecut pentru viol, dupa ce a batjocorit un alt batrân de 77 de ani, care n-a mai suportat rusinea si s-a spânzurat

              Un individ de 40 de ani a fost arestat preventiv de magistratii de la Judecatoria Bacau pentru infractiunile de agresiune sexuala si violare de domiciliu. Intr-una din noptile trecute, acesta a intrat in casa unui batrân de 94 de ani, dintr-o comuna apropiata municipiului Bacau, si l-a supus la perversiuni sexuale.

              Bietul bunic, veteran de razboi, nu-si mai poate reveni dupa experienta cumplita si chiar daca agresorul a fost incatusat ii este teama sa mai stea in propria casa.

              „I-a oprit curentul din strada si a intrat pe fereastra, ca el sta noaptea si se uita la televizor. L-a strâns de gât, l-a amenintat si l-a pus sa-i faca ce i-a facut. Dar nu este la prima fapta. Acum câtiva ani a facut la fel cu un alt batrân, a fost la puscarie, s-a intors si acum l-a batjocorit pe tata”, spunea fiul batrânului.

              Dimineata, omul s-a dus plângând la nepoata lui si i-a povestit prin ce a trecut. Initial femeii i nu i-a venit sa creada ce aude, dar când a vazut ca are leziuni pe fata si gât a anuntat politia.

              Agentii de la post au demarat imediat cercetari, au strâns probe si l-au identificat pe faptas. In fata lor acesta a recunoscut ce a facut si a fost incatusat. El nu este la prima fapta.

              In urma cu câtiva ani a violat un alt batrân de 77 de ani, din localitate, si a fost condamnat la trei ani de inchisoare cu executare.

              Dupa eliberare, s-a intors in sat si s-a angajat cioban la o stâna.

              Recent, batrânul de 77 de ani s-a spânzurat, iar oamenii din sat cred ca si-a pus capat zilelor de rusine dar si de frica, pentru ca agresorul sau trecea frecvent pe lânga locuinta sa si probabil s-a speriat ca o sa-i faca din nou rau.

              Deprinderi „antidrog” prin arta, pentru copii si tineri din sistemul de protectie sociala

                de
                Madalina Rotaru
                -

                Tinerii voluntari ai Centrului de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CPECA) din Bacau impreuna cu beneficiari ai Centrului Rezidential „Henri Coanda” din Bacau petrec, in luna august, momente din vacanta impreuna. Aceasta, in beneficiul ambelor parti, in cadrul unui nou proiect derulat de CPECA Bacau in parteneriat cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau, intitulat generic, Ateliere de Vacanta.

                Un grup de 15 voluntari antidrog au pregatit astfel trei tipuri de ateliere de prevenire a consumului de alcool, tutun si alte tipuri de droguri pentru 33 de copii, adolescenti si tineri beneficiari ai Centrului Rezidential „Henri Coanda”, activitati in cadrul carora cei din urma sa afle informatii corecte si utile despre implicatiile consumului de droguri, dar sa poata si identifica si asuma mecanisme care sa ii ajute sa stea departe de tentatia consumului.

                „Voluntarii nostri au pregatit ateliere de informare cu privire la problema drogurilor, precum si ateliere de muzica si teatru si ateliere de cretivitate prin care beneficiarii vor dobandi pana la finalul vacantei, cunostinte muzicale, vor invata cantece, acompaniati de voluntari, vor realiza scurte piese de teatru, dar vor descoperi si exersa si abilitati practice precum cusutul, crearea si personalizarea propriei salopete, gatitul etc. Beneficiarii vor lua, de asemenea, parte la experimente precum ‘Baloane de sapun’ sau ‘Sticla fumatoare’, toate avand ca scop constientizarea faptului ca a sta departe de droguri este cea mai potrivita alegere”, a spus inspector Marta Butnaru, CPECA Bacau.

                Din cadrul activitatilor nu va lipsi vizionarea de filme tematice, iar tinerii rezidenti vor pregati, la randul lor, pentru voluntarii antidrog, ateliere prin care isi propun sa-i invete pe cei din urma, jocuri si informatii interesante despre alte activitati interactive si distractive.

                De la an la an, tot mai multe mamici din Bacau sarbatoresc Saptamana Internationala a Alaptarii

                  de
                  Madalina Rotaru
                  -

                  Numeroase mame din Bacau, insotite de prunci si sustinte de partenerii de viata, au „ocupat” joi dupa-amiaza aleile Parcului Cancicov din municipiu, pentru a-si arata sustinerea, pentru a promova si conttientiza totodata comunitatea cu privire la alaptatul in public.

                  Mesajul pe care, de la an la an, tot mai multi proaspat parinti din Bacau il sustin, este acela ca alaptatul in public nu este o rusine, mai mult, el reprezinta o nevoie absolut fireasca pentru bebelusii dependenti de alaptat.

                  Actiunea s-a petrecut in cadrul Saptamanii Internationale a Alaptarii, proiect initiat si derulat in Bacau de catre Centrul Parintii Spun Prezent, in colaborare cu SAMAS si Stefana Bosoanca, Clubul Oblio si, in acest an, Salina Bacau.

                  In intervalul 1-4 august asadar, in Bacau s-au desfasurat activitati – proiectie documentare, ateliere, reuniri in comunitate – adresate proaspetelor mamici si viitoarelor mamici, in cadrul carora s-a vorbit despre alaptare, despre posibile dificultati in alaptarea pruncilor, dar si despre alte provocari pe care mamele le pot resimti, imediat dupa nastere, in relatia cu nou-nascutul.

                  Evenimentul care a marcat finalul Saptamanii Internationale a Alaptarii a avut loc joi, 4 august, dupa orele 18.00, prin reunirea mamicilor pe „Aleea Alaptarii”, in zona Lacusor din Parcul Cancicov.

                  „Aleea Alaptarii reprezinta, de fapt, un manifest pro alaptare in public, pentru ca a-ti alapta copilul acolo unde acestuia ii este foame, nu este o rusine, este o nevoie a lui. Ne-am adunat si pentru a crea un filmulet cu mesaje pro alaptare si am facut o parada a alaptarii in sisteme de purtare santoase. Toate acestea pentru a marca, pentru al treilea an, si in Bacau, Saptamana Internationala a Alaptarii, pentru a incuraja viitoarele mamici sa aleaga alaptarea si pentru sustine proaspetele mame in a nu renunta.

                  Ne-am bucurat de sustinerea unui numar mare de mamici, fie ca alapteaza, au alaptat, au vrut dar n-au putut sau vor alapta. Toate actiunile au avut un consilier in alaptare”, ne-a spus Celina Ivan, Centrul Parintii Spun Prezent, consilier parental totodata.

                  Inca o investitie marca “Betania”: Dispensarul Medical Cabesti

                    de
                    Silvia Patrascanu
                    -

                    In urma cu doua saptamâni, 18 voluntari din Olanda soseau in Bacau pentru a realiza un nou proiect initiat de Asociatia “Betania”: dispensarul uman din satul Cabesti, comuna Podu Turcului.

                    “Au devenit interesati, locuitorii si oficialii, când am inaugurat dispensarul din Motoseni. Am constatat ca, intr-adevar, au nevoie de aceasta investitie. In acest moment, nu au niciun medic acolo”, declara, in luna iunie, Andre Muit, presedintele asociatiei.

                    Acum, investitia se afla pe ultima suta metri. Voluntarii olandezi monteaza gresia si faianta in grupurile sanitare, pun in functiune instalatiile sanitare si termice ale cladirii, apoi vor face ultimele retusuri.

                    In acest timp, Andre Muit pregateste inaugurarea. Evenimentul va avea loc marti, 9 august 2016, incepând de la ora 13,30.

                    Centrul medical din Cabesti a costat 60.000 de euro. Pe lânga fonduri a mai fost nevoie de un teren, pus la dispozitie de primarie, si de munca celor 18 voluntari pentru ca proiectul sa devina realitate.

                    “Cladirea a fost ridicata in doar doua saptamâni de inimosii nostri voluntari de la Werkgroep Zegveld veniti din Olanda si cu sprijinul fara retineri oferit de autoritatile din Podu Turcului.
                    Suntem mândri ca am reusit sa inchidem cu succes inca o etapa a programului nostru si promitem ca vor urma si altele”, afirma Andre Muit, presedintele Asociatiei “Betania”.

                    Biciclist accidentat in comuna Pargaresti

                      de
                      Comunicat de presa
                      -

                      La data de 04 august a.c., în jurul orei 11:00, polițiștii au fost sesizați despre faptul că un bărbat a fost victima unui accident rutier, produs pe D.J. 116 C, în comuna Pârgăreşti.

                      Din cercetările efectuate de polițiști la fața locului a rezultat că un bărbat de 44 de ani, din comună, care circula cu bicicleta transportând pe portbagaj un bagaj voluminos, pe sector de drum în pantă accentuată și curbă deosebit de periculoasă la stânga, s-a dezechilibrat şi a căzut în sanţul pluvial betonat din dreapata sensului său de mers.

                      În urma accidentului, biciclistul a fost transportat la Spitalul Municipal Oneşti şi ulterior a fost tranferat la sectia Neurochirurgie a Spitalului Județean Bacău pentru investigaţii suplimentare.

                      Biciclistul a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 1,54 mg/l alcool pur in aerul expirat.

                      În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

                      Intârziere de 12 ore a cursei aeriene Dublin-Bacau

                        de
                        Silvia Patrascanu
                        -

                        Avionul care ar fi trebuit sa soseasca de la Dublin si sa aterizeze in Bacau vineri dimineata, la ora 7, a fost asteptat in zadar de rudele calatorilor.

                        “Aeronava a semnalizat o defectiune tehnica si nu a mai decolat. Pasagerii au fost redirectionati, aseara, la un hotel deoarece problema nu se putea rezolva imediat.

                        Acestia vor ajunge in tara in dupa-amiaza zilei de vineri sau spre seara, cu o alta aeronava”, a declarat Oana Chelaru, directorul RA Aeroportul International “George Enescu” Bacau.

                        Avionul care trebuia sa vina de la Dublin urma sa efectueze cursa Bacau-Torino, cu decolare la ora 8.

                        “A venit o alta aeronava de la Otopeni si i-a preluat. Decolarea a avut loc cu o mica intârziere pentru care ne cerem scuze”, a mai spus Oana Chelaru.

                        Dupa zeci de ani, transportul urban ajunge si in cartierului CFR

                          de
                          Ovidiu Pauliuc
                          -

                          Locuitorii cartierului CFR din municipiul Bacau au la dispozitie, de putine zile, transport public de calatori, ceea ce le va usura mult accesul direct cu orasul, in functie de interesul fiecaruia, la locurile de munca, la institutiile de invatamânt sau in zonele comerciale.

                          SC Transport Public SA si Primaria Bacau raspund astfel solicitarilor cetatenilor din zona, iar infiintarea noii linii de autobuze a fost anuntata in sedinta de vineri, 29 iulie, a Consiliului Local, de catre primarul Cosmin Necula.

                          Cartierul CFR a parut multa vreme ca o parte separata de oras, cu oamenii sai, cu problemele sale. Unii de-ai locului spun ca traiesc ca la tara sau se intreaba daca nu ar fi mai bine sa apartina de comuna Magura.

                          Este o zona mai imbatrânita, unde afacerile utile, cum ar fi o farmacie, o frizerie, diverse magazine sau macar o cârciuma nu au dainuit prea mult. Si la fel cum intregii tari ii lipsesc autostrazile care sa atraga bunastare, cam la fel si cartierului i-a lipsit o legatura stabila si directa cu tot orasul. Problema transportului in comun, una dintre cele mai apasatoare pentru locuitori, alaturi de strazile inca neasfaltate, s-a rezolvat chiar zilele acestea.

                          Iar vestea ca autobuzele orasului vor circula chiar prin cartier s-a raspândit ca fulgerul, a produs bucurie si a animat intreaga zona. Intr-adevar, SC Transport Public SA si Primaria Bacau au raspuns favorabil cererii cetatenilor, iar noua linie a fost infiintata prin modificarea traseului 3.

                          “S-a auzit in cartier, s-a dus vestea despre autobuze. Chiar nevasta mea pusese problema autobuzelor pe vremea fostului primar, dar iata ca s-a rezolvat pe vremea noului primar, fiindca era foarte greu de ajuns in oras. Mergeam pe pasarela suspendata, dar si pe acolo era periculos, fiindca traversele din lemn au putrezit si s-au rupt din loc in loc. In anii ’50, când am venit aici, pasarela era noua, dar acum, sa urc atâtea trepte la vârsta mea de peste 70 de ani nu e deloc usor. Am vazut autobuzele cele noi cum vin prin cartier si mi-am spus ca e bine, ca, iata, suntem si noi mai aproape de oras“, spune Constantin Pichi, locuitor al cartierului.

                          Intr-adevar, transportul public de calatori in cartier era necesar ca aerul, fiindca va usura mult accesul direct cu orasul, in functie de interesul fiecaruia, la institutiile de invatamânt in special, dar si la locurile de munca sau in zonele comerciale.

                          “Domnule, de pe vremea lui Ceausescu nu am mai avut autobuze pe aici care sa te poarte in tot orasul, de când era linia 13 Bacau-Magura. Ca sa ajungi in diferite alte cartiere trebuia sa mergi pe jos pâna in gara timp de zece minute. Acum, insa, de când au aparut din nou autobuzele, fac doua minute pâna in statie. Este o mare bucurie. Daca s-ar mai asfalta si strada Tineretului, totul ar fi bine”, spune Gheorghe Sicu, sustinut si de Ciprian Tulica, un alt localnic.

                          In cartier au aparut deocamdata cinci statii, marcate cu indicatoare noi ale SC Transport Public SA. Doua dintre ele sunt in zona centrului comercial de pe strada Vasile Pirvan, artera principala a cartierului, pe ambele sensuri de mers.

                          ”In prima faza, linia va avea caracter experimental, mai exact, graficul de circulatie urmeaza a fi ajustat in functie de cerintele locuitorilor cartierului CFR si de gradul de solicitare. Societatea de Transport Public isi propune sa stabileasca pentru acest traseu orarul convenabil majoritatii locuitorilor zonei”, a declarat Adrian Botez, directorul SC Transport Public SA.

                          Timpul estimat de sosire in cartierul CFR, in zona complexului comercial de pe strada str. Vasile Pârvan, este de 35-40 minute de la plecarea autobuzului de la FNC.

                          Autobuze Euro 6 pe strazile Bacaului

                          12

                          SC Transport Public SA Bacau mai puncteaza un succes in ambitia sa de a oferi confort sporit calatorilor si un mediu ambiant cât mai curat. Este vorba despre apropiata introducere in transportul public de calatori in comun din municipiul Bacau a cinci autobuze Iveco Crossway LE, de ultima generatie, fabricate la Uzina Iveco din Cehia.

                          iveco2Sunt dotate cu norma Euro 6, ceea ce le face foarte prietenoase cu mediul si dedicate confortului calatorului bacauan, care are astfel la dispozitie unele dintre cele mai bune conditii, comparativ cu alte orase din tara, si la un pret care se incadreaza intr-o medie nationala, de bun simt.

                          Zilele trecute a fost achitat avansul, urmând ca autobuzele sa soseasca la Bacau cat de curand.

                          De mentionat ca 700 de autobuze de acelasi fel au fost comandate pentru marele oras german Munchen, ceea ce este un argument in plus pentru cât sunt de cautate datorita caracteristicilor lor.

                          Norma Euro 6 aplicata motoarelor noilor autobuze garanteaza o reducere a gazelor poluante in oras. Dar, transportul public contri­buie la reducerea poluarii si prin diminuarea numarului de autovehicule care circula pe strazi.

                          Si asta pentru ca un numar de 40 de autovehicule personale, care in medie transporta 50 de pasageri, polueaza de 30 de ori mai mult decât un autobuz care transporta acelasi numar de persoane.

                          botezAceste autobuze se alatura celor deja existente in parcul auto al SC Transport Public SA
                          si care, in intregime, au urmat pas cu pas ultimele tehnologii dedicate protectiei
                          mediului.

                          Prin achizitii de top, SC Transport Public SA a devenit prima societate din Moldova intr-un clasament al calitatii, iar, in tara, intre primii zece transportatori. Protectia mediului face
                          parte integranta din politica SC Transport Public, asa cum a fost intotdeauna.

                          Dorim sa ne imbunatatim continuu performantele în domeniul transportului public urban de persoane.

                          În acest scop vrem sa asiguram satisfacerea continua a cerintelor si asteptarilor calatorilor
                          nostri. Dorim sa crestem gradul de atractivitate al transportului public pentru cetatean si,
                          in acelasi timp, sa contribuim la scaderea gradului de poluare al orasului, pentru
                          a avea un Bacau cât mai verde.”

                          Adrian Botez, directorul SC Transport Public SA

                          Trei generatii de alergatori bacauani in maratonul de la Hamburg

                          de
                          Florin Ștefănescu
                          -

                          Liviu Iuliu Petrila s-a nascut in Bacau in anul 1952, este absolvent al Facultatii de Educatie Fizica si Sport la Bacau, forma de invatamânt „la zi” si al Academiei de Studii Economice la fara frecventa. Intre 1975 si 1985 a fost profesor de educatie fizica si sport la Faraoani, fiind celebru in perioada respectiva pentru ca parcurgea acea distanta in alergare.

                          Din 1985 pâna in 1990 a fost antrenor de atletism la Clubul Sportiv Scolar Bacau. Din 1990 a plecat si s-a stabilit in Finlanda, dar vine anual acasa in România, doua saptamâni in decembrie la Alba Iulia si cam inca doua saptamâni vara, in Bacau si Cernauti. In Finlanda s-a stabilit la Kirkkonummi, un orasel situat la 29 de km. de capitala Helsinki, unde a lucrat ca profesor de sport. Acum este ghid turistic la o biserica ortodoxa unde lucreaza din 2009. Primul contact cu maratonul l-a avut in anul 1970 si de atunci a alergat in nenumarate curse.

                          „Este un miracol ce am vazut astazi. Sunt zeci de persoane care alearga prin parc iar acest lucru mi se pare fabulos”, ne-a spus Liviu Petrila care a precizat ca el a alergat in aproximativ 200 de curse de maraton si semimaraton, din pacate doar 15 in România. Liviu Iuliu Petrila are patru copii, intre care fiica Iulia este casatorita si locuieste in Germania. Iulia a mostenit pasiunea tatalui sau si participa la curse.

                          „In 2009, la vârsta de 32 de ani, Iulia a alergat in primul ei cross. In luna august, in jur de 14, ea vine impreuna cu familia ei acasa la Bacau, dar se opreste intâi la Bistrita unde va participa la o cursa de semimaraton”, ne-a povestit alergatorul bacauan. Si pentru ca „aschia nu sare departe de trunchi”, fiul Iuliei, nascut la Helsinki acum 16 ani, se pare ca a primit si el, probabil prin gena, pasiunea pentru alergare.

                          Astfel, cei trei, Liviu Petrila de 64 de ani, fiica Iulia de 39 de ani si nepotul Paul de 16 ani, au participat impreuna in urma cu mai bine de o luna la o cursa semimaraton la Hamburg. „Practic, am fost trei generatii in aceeasi cursa”, ne-a spus mândru maratonistul bacauan, care ne-a mai povestit printre altele ca: „Prima data, in 1970, parintii mi-au dat o Dacia 1100. Acum conduc un model de Citroen care are doar 11.000 de km la bord. In cei 46 de ani de când conduc, eu nu am facut 100.000 de km cu masina dar am alergat mult mai mult”.

                          Revenind la cursa de la Hamburg in care au alergat cei trei, Liviu Petrila ne-a povestit ca spre final nu mai putea alerga si a incheiat cursa in pas de mers. Cine a câstigat cursa in familie ? Chiar n-a avut importanta. Pentru ca atât fiica cât si nepotul si-au insotit seniorul la pas pâna la linia de finish. Am vrut sa aflam, din curiozitate, daca dupa atâti ani Bacaul mai este „acasa”. „Sigur ca «acasa» este aici la Bacau.

                          Acolo este ceva temporar. Este ca si cum am fi plecati intr-o localitate din vestul tarii, iar acasa venim la Bacau”, a precizat Liviu Petrila care a vrut sa sublinieze faptul ca este bucuros ca, de la an la an observa schimbari in bine. Ce-i lipseste cel mai tare? „Ziarele. Dar am mare noroc cu editiile online. Citesc desteptarea.ro in fiecare zi iar asta imi da senzatia ca sunt mult mai aproape de «acasa». România se vede altfel când esti plecat departe. Tot respectul pentru toti cei care sunteti aici si ati facut lucruri extraordinare”, ne-a spus la finalul intâlnirii alergatorul bacauan.

                          „Comparând sportul de la noi si cel din Finlanda, pot sa va spun ca este o mare diferenta. In Finlanda sportul este pur amator. Si sa va dau un exemplu: un antrenor cum ar fi cel al echipei de volei Stiinta Bacau, in Finlanda ar primi cam jumatate din salariul minim pe economie. Sa spunem ca ati trai in Finlanda si ati avea copilul in lotul national de juniori la fotbal. Parintii platesc cantonamentul, platesc masa, cazarea, transportul, federatia asigurând doar antrenorul. Insa ei au ceea ce se numeste cultura sportiva.”
                          Liviu Iuliu Petrila

                          Incepe Olimpiada!

                          de
                          Dan Sion
                          -

                          Cea mai importanta competitie a planetei se va desfasura in perioada 5-21 august, la Rio de Janeiro. Bacaul are patru sportivi prezenti la Jocurile Olimpice din Brazilia

                          Incepe, in sfârsit incepe! Cea de-a 31-a editie a Jocurilor Olimpice de Vara debuteaza in acest weekend, la Rio de Janeiro.

                          In fapt, startul competitiei s-a dat inca de joi, cu primele meciuri ale turneului de fotbal, insa ceremonia de deschidere, transmisa, ca si intreaga competitie, de TVR1, va avea loc in noaptea de vineri spre sâmbata, in jurul orei 1.30.

                          Ceremonia nu va avea fastul Olimpiadei de la Londra, din urma cu patru ani, insa este clar ca, din cauza amenintarilor teroriste, masurile de securitate vor fi peste tot ce s-a intâlnit in istoria Jocurilor Olimpice moderne.

                          Bacaul e prezent si el la Rio. Cu patru sportivi: inotatorii Norbert Trandafir si Marius Radu (CSSM Bacau), maratonistul Alexandru Soare (CS Stiinta) si triplusaltista Andreea Panturoiu (CSM Onesti). Plus un antrenor: mentorul lui Trandafir si Radu de la CSSM, Ovidiu Galeru. De altfel, inotatorii vor fi si primii bacauani care vor intra in competitie.

                          Nu din prima zi a calificarilor, ci dintr-a doua. Duminica, 7 august, stafeta masculina de 4x 100 metri a României, compusa din Norbert Trandafir, Marius Radu, Daniel Macovei si Alin Coste va participa la seriile de calificare la Olimpic Aquatics.

                          Andreea Panturoiu va debuta in concurs pe 13 august, atunci când pe stadionul Olimpic sunt programate calificarile probei de triplusalt, in timp ce Alexandru Soare va alerga maratonul pe 21 august. Niciunul dintre bacauanii prezenti la Rio nu vizeaza vreo medalie. De altfel, intreaga delegatie a României este sceptica in privinta numarului de medalii.

                          „Targetul nostru este intre 6 si 8 medaliii”, a declarat presedintele COSR, Alin Petrache.

                          Fotbal/ Liga a III-a: Aerostar se intareste

                          de
                          Dan Sion
                          -

                          Divizionara C bacauana Aerostar isi continua campania de achizitii. Dupa ce l-a readus la matca pe stoperul Alex Belecciu, de la muribunda Sport Club Bacau, gruparea pregatita de Misu Ionescu vizeaza alti doi jucatori meniti sa fortifice compartimentul defensiv.

                          Astfel, de saptamâna aceasta, cu Aerostar se pregateste inca un fundas de la Sport Club Bacau, Ionel Mihalachioae, in vizorul „aviatorilor” aflându-se si Mihaes (Sepsi Sfântu-Gheorghe). Si daca tot am amintit de aparatori, sa notam ca un alt produs al Aerostarului, Andrei Burca, fundas central care in ultimele trei sezoane a imbracat tricoul Sport Clubului, a semnat zilele trecute cu FC Botosani. „Ne bucura faptul ca un nou jucator format de Aerostar face pasul catre prima liga”, a declarat Valerian Voicu, presedintele sectiei de fotbal a clubului ce l-a lansat pe Costel Pantilimon.

                          Lista de achizitii a Aerostarului, pe care se mai afla nume ca Intuneric, Blanaru, Dumitriu (dorit, insa, de Poli Timisoara), Tudorache sau Ignea, ramâne deschisa, in conditiile in care pâna la startul campionatului mai este aproape o luna. „In aceasta perioada, pot spune ca selectia este continua. Cine nu face fata sau nu se incadreaza in parametrii fixati de noi, nu ramâne in lot, indiferent de nume sau de cartea sa de vizita”, a precizat antrenorul Misu Ionescu.

                          Având in vedere programul intens al antrenamentelor din aceasta saptamâna, Aerostar a renuntat la amicalul de sâmbata, cu divizionara D Gauss Bacau.

                          1...3.0983.0993.100...5.870Pagina 3.099 din 5.870

                          ULTIMELE ȘTIRI