Potrivit unui proiect de hotărâre, publicat pe site-ul Guvernului României, pentru anul 2025 ar urma să fie alocate 60.420 bilete în stațiunile unde baza de tratament aparține Casei Naționale de Pensii Publice. La acestea se vor adăuga alte aproximativ 75.300 bilete în stațiunile unde bazele de tratament sunt deținute de către firme private.

Așadar, în total, guvernul preconizează ca în 2025 să le repartizeze județelor și municipiului București peste 135.700 bilete (față de 137.000, anul trecut), bugetul alocat pentru acestea urmând să fie de 400 milioane lei, la fel ca în 2024.

Nici criteriile de acordare a biletelor, rezervate pensionarilor și asiguraților în sistemul public de pensii, nu s-au schimbat pentru anul 2025. Astfel, prioritate la un loc într-o stațiune vor avea persoanele care nu au beneficiat în ultimii 2 ani de un bilet, sunt pensionate de invaliditate sau limită de vârstă și au pensiile sau veniturile cele mai mici, ele întrunind punctajul maxim.

Cât privește contribuția beneficiarilor, și aceasta a rămas aceeași, respectiv în raport de pensia sau veniturile pe care le are pensionarul ori asiguratul beneficiar. Astfel, pensionarii vor achita 50 la sută din cuantumul total brut al drepturilor de pensie sau din veniturile totale brute, după caz.

Dacă 50 la sută din pensie depășește tariful biletului, îl vor plăti pe acesta. Persoanele asigurate al căror venit brut lunar realizat este mai mic ori egal cu câștigul salarial mediu brut pe economie (8.620 lei) vor suporta 50 la sută din prețul biletului.

Cele cu un venit brut lunar mai mare decât salariul mediu vor plăti integral tariful biletului. Și șomerii indemnizați beneficiază de reducerea costului unui sejur într-o stațiune. Ei vor achita 50 la sută din indemnizația de șomaj pe care o au.

Pentru anul 2025, nu s-a stabilit încă tariful biletului. În perioada anterioară creșterea de la un an la altul a fost mică, astfel că asigurații își pun speranța că guvernanții își vor păstra bunul obicei și în 2025. Pensionarii, însă, mai ales cei cărora, în urma recalculării, li s-a majorat pensia într-o măsură mai mare, nu vor avea nici un motiv de bucurie.

Dimpotrivă, față de asigurații cu venituri brute de până la nivelul salariului mediu pe economie (8.620 lei), pensionarii vor scoate mai mulți bani din buzunar pentru un bilet. Pentru că ei vor achita 50 la sută din pensia brută, și nu din tariful biletului, așa cum este cazul asiguraților menționați mai sus.

Anul trecut prețul unui bilet a variat (în funcție de numărul de stele al hotelului) între 2.248 lei și 2.968 lei. Așadar, un salariat cu veniturile brute mai mici sau egale cu salariul mediu brut a plătit între 1.124 lei și 1.484 lei, pe când un pensionar cu o pensie brută de 3.500 lei a achitat 1.750 lei. Referindu-ne la județul Bacău, în anul 2024 i-au fost repartizate 3.152 bilete.

Pe parcursul anului, însă, la Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău s-au înregistrat 5.994 cereri (în 2025, până în prezent au fost depuse aproximativ 200) din partea unor pensionari și asigurați. Dar, deși cererea a fost mai mare decât oferta, și de această dată au rămas nevândute câteva sute de bilete. Mai exact, anul trecut, din cele 3.152 bilete alocate, au fost valorificate 2.744.

Datele statistice transmise redacției noastre de către conducerea CJP Bacău mai arată că majoritatea solicitanților au cerut bilete pentru stațiunile Covasna, Vatra Dornei, Sovata, Eforie Nord, Saturn, Mangalia și Techirghiol, preferând perioada mai-septembrie, așa explicându-se situația privind valorificarea ofertei.

Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, a fost un pionier al artei moderne. Născut pe 19 februarie 1876, în satul Hobița din județul Gorj, România, Brâncuși a început să manifeste un interes deosebit pentru artizanat și sculptură încă din copilărie. A studiat la Școala Națională de Arte Frumoase din București și a continuat să își perfecționeze abilitățile în Paris, unde s-a stabilit în 1904. În capitala Franței, a avut oportunitatea de a lucra în atelierul renumitului sculptor Auguste Rodin, dar a ales să meargă pe un drum propriu, fiind nemulțumit de abordările tradiționale ale artei academice.

Brâncuși a revoluționat sculptura, fiind cunoscut pentru stilul său inovator care îmbina simplitatea cu complexitatea. În loc să redea formele naturale în detaliu, a ales să le abstractizeze, reducându-le la esența lor. Aceasta abordare a permis sculpturilor sale să capete un caracter universal, ce transcende timpuri și culturi. Una dintre cele mai celebre lucrări ale sale este „Coloana Infinitului”, care simbolizează continuitatea și legătura omului cu divinitatea și natura.

Brâncuși a avut o influență deosebită asupra artei moderne, iar lucrările sale au fost expuse pe tot globul. Sculpturile sale, din marmură, bronz sau lemn, au fost remarcabile nu doar prin formele lor geometrice, ci și prin legătura profundă cu tradițiile și mitologia românească. De asemenea, Brâncuși a fost recunoscut pentru utilizarea materialelor și tehnicilor inovative, fiind unul dintre primii care au introdus ideea de „marginalizare a detaliilor” în sculptură, renunțând la ornamentațiile inutile.

Un alt aspect important al operei sale a fost legătura profundă cu natura și cu rădăcinile sale românești. Brâncuși a creat lucrări inspirate din mitologia românească, dar și din elementele tradiționale ale satului natal. Aceste influențe sunt vizibile în sculpturile sale celebre, cum ar fi „Pasărea Măiastră” sau „Măiastra”, care reflectă legătura sa cu spiritualitatea și cu tradițiile poporului român.

În ciuda succesului internațional, Brâncuși a rămas foarte atașat de România, iar multe dintre lucrările sale sunt strâns legate de cultura și istoria națională. La finalul vieții, Brâncuși s-a stabilit în Franța, unde a continuat să creeze până la moartea sa, în 1957. Moștenirea sa artistică a fost recunoscută și apreciată în întreaga lume, iar astăzi lucrările sale sunt considerate repere ale sculpturii moderne.

Constantin Brâncuși a fost nu doar un sculptor remarcabil, ci și un adevărat vizionar, al cărui impact asupra artei este imposibil de măsurat. Operele sale au depășit granițele esteticului și au devenit simboluri ale unei noi viziuni asupra formei și esenței. Astăzi, Brâncuși rămâne o figură centrală în istoria artei, iar lucrările sale continuă să fie admirate și studiate la nivel mondial.

În România, procesul legislativ nu se încheie odată cu adoptarea și publicarea unui act normativ. Pentru ca acesta să producă efecte reale, sunt necesare norme de aplicare clare și funcționale.

Bunurile culturale de patrimoniu ale Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, împumutate Muzeului Național de Istorie a României pentru expoziția internațională „Dacia, regatul aurului și argintului”, organizată la Drents Museum din Assen, Țările de Jos, au fost returnate muzeului bacăuan. Printre acestea se numără celebrul Tezaur de la Răcătău, unul dintre cele mai valoroase ansambluri de artefacte descoperite pe teritoriul Moldovei.

O descoperire arheologică excepțională

Tezaurul de la Răcătău datează din epoca bronzului (sec. XX-XIX înainte de Hristos) și a fost descoperit în anul 1969 de către arheologul Viorel Căpitanu, în cadrul unor săpături realizate în localitatea Răcătău, județul Bacău. Descoperirea sa a adus informații prețioase despre comunitățile care locuiau în această regiune în acea perioadă istorică, aparținând culturii Monteoru.

Tezaurul este format din 41 de obiecte de aur: o spirală, şase inele de buclă și un șirag de 34 de mărgele. Acestea au fost descoperite depozitate într-un vas de lut ars, de dimensiuni reduse (înălțime 5,6 cm), având o formă asimetrică. Conform analizelor arheologilor, acest recipient nu era destinat uzului funerar sau domestic, ci ar fi fost folosit exclusiv pentru păstrarea obiectelor de valoare.

Piese de o frumusețe aparte

Artefactele din tezaur impresionează prin finețea execuției și detaliile tehnice de prelucrare. Spirala din aur, de 3,2 cm lungime, este realizată din sârmă groasă, răsucită în cinci spire egale. Inelele de buclă sunt confecționate din bară de aur, cu secțiuni variate, unele având capetele rulate și îndoiate sub formă de spiră. Mărgelele, în număr de 34, prezintă o diversitate de forme: sferice, tubulare și elipsoidale, cu o ușoară fațetare.

Conform specialiștilor, acest tezaur aparținea probabil unei femei de rang învăzut din comunitatea Monteoru, având un rol semnificativ în cadrul tribului. Faptul că piesele sunt exclusiv podoabe sugerează importanța acestora în semnalarea statutului social și a apartenenței la o elită tribală.

O călătorie internațională și o revenire acasă

Prețioasele artefacte din Tezaurul de la Răcătău au fost expuse în cadrul expoziției de trista amintire Dacia, regatul aurului și argintului, desfățurată la Drents Museum din Assen, între iulie 2024 și ianuarie 2025. Aceasta a reunit unele dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din România, punând în valoare cultura și civilizația dacă și pre-dacă. De aici a fost furat celebrul coif de aur vechi de 2500 de ani și mai multe brățări dacice într-un jaf care a expus mai multe probleme de securitate și organizare ale expoziției și a declanșat un scandal politic în România.

Un accident rutier s-a produs astăzi pe Drumul Național 2, în afara localității Sascut, județul Bacău.

În perioada 10 – 14 februarie, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău au desfășurat o serie de acțiuni operative pentru prevenirea și combaterea traficului internațional de autovehicule sustrase.

În urma verificărilor efectuate, oamenii legii au identificat și indisponibilizat cinci autovehicule și o motocicletă, în valoare totală de peste 100.000 de euro. Vehiculele, aflate în posesia unor persoane fizice și juridice din județul Bacău, figurau ca fiind urmărite de autoritățile judiciare din Olanda, Belgia, Suedia, Italia și Germania.

Polițiștii au inițiat procedurile de cooperare internațională pentru clarificarea situației juridice a acestor bunuri și stabilirea împrejurărilor în care au fost introduse pe teritoriul României. Totodată, a fost deschis un dosar penal pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire, urmând ca ancheta să stabilească toate persoanele implicate în acest caz.

Acțiunea polițiștilor băcăuani se înscrie într-un efort mai amplu de combatere a criminalității transfrontaliere și de recuperare a bunurilor provenite din infracțiuni.

Datele demografice pentru județul Bacău indică o tendință îngrijorătoare de declin demografic, reflectată prin sporul natural negativ, scăderea numărului de nașteri și reducerea căsătoriilor. Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, se observă o accentuare a dezechilibrului între natalitate și mortalitate.

Spor natural în scădere

În luna noiembrie 2024, numărul deceselor (647) a fost semnificativ mai mare decât cel al nașterilor (326), ceea ce a dus la un spor natural negativ de -321. Această situație este mai gravă decât în noiembrie 2023, când sporul natural a fost de -275. Pe parcursul primelor 11 luni din 2024, acest declin demografic a continuat, cu un spor natural negativ de -3.351, mai mare decât cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2023 (-2.933).

Natalitate în scădere, mortalitate în creștere

Numărul de nașteri a scăzut de la 365 în noiembrie 2023 la 326 în noiembrie 2024, iar pe parcursul primelor 11 luni din 2024 s-au înregistrat 4.096 de nașteri, față de 4.509 în aceeași perioadă din 2023. În același timp, numărul deceselor a crescut ușor, de la 7.442 la 7.447 în perioada ianuarie-noiembrie.

O ușoară scădere se observă în ceea ce privește numărul copiilor decedați sub un an: 23 de cazuri în primele 11 luni din 2024, față de 29 în aceeași perioadă a anului trecut.

Căsătorii și divorțuri în declin

Numărul căsătoriilor a scăzut semnificativ în județul Bacău. În noiembrie 2024 au fost oficiate doar 71 de căsătorii, comparativ cu 146 în aceeași lună din 2023. La nivelul întregului an, numărul total al căsătoriilor a fost de 2.850, mai puține decât cele 3.390 din 2023.

Divorțurile au înregistrat, de asemenea, o scădere. În noiembrie 2024 s-au pronunțat doar 32 de divorțuri, comparativ cu 87 în noiembrie 2023. În total, în 2024 au fost înregistrate 572 de divorțuri, în timp ce în 2023 numărul acestora a fost 751.

Perspective și implicații

Datele statistice confirmă o tendință de îmbătrânire a populației și o scădere a numărului de locuitori, cauzată de sporul natural negativ. Fenomenul poate fi explicat prin factori precum migrația tinerilor către alte județe sau în afara țării, scăderea natalității și creșterea numărului de persoane vârstnice.

Pentru a încetini acest declin demografic, sunt necesare politici care să încurajeze natalitatea, să susțină familiile tinere și să ofere mai multe oportunități economice și sociale pentru populația activă a județului Bacău.

În perioada 17-21 februarie 2025, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mr. Constantin Ene” al Județului Bacău organizează „Ziua Porților Deschise”, eveniment dedicat tuturor celor interesați de tehnica și echipamentele de intervenție din dotarea instituției.

Totodată, în aceeași perioadă, ISU Bacău va desfășura o serie de activități în municipiile Bacău, Onești, Moinești și în comuna Podul Turcului, având ca scop informarea și educarea populației în domeniul protecției civile. Printre acestea se numără:

• promovarea ofertelor de școlarizare pentru tinerii care doresc o carieră în domeniu, prin prezentarea oportunităților existente la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” – Facultatea de Pompieri și la Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” din Boldești;
• promovarea programului de voluntariat „Salvator din pasiune”, destinat celor care doresc să se implice activ în sprijinirea comunității;
• exerciții de evacuare în caz de cutremur, pentru pregătirea populației în situații de urgență;
• prezentarea tehnicilor de intervenție utilizate de pompieri în diverse scenarii.

Aceste activități se vor desfășura în unități de învățământ din fiecare localitate menționată, având ca obiectiv principal creșterea gradului de conștientizare și reziliență în rândul populației.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mr. Constantin Ene” încurajează cetățenii să participe la aceste inițiative menite să sporească siguranța și să promoveze importanța protecției civile.

În cadrul Programului „Săptămâna Altfel”, Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău a participat la Ziua Carierei, oferindu-le elevilor de gimnaziu ai Colegiului Național „Ferdinand I” oportunitatea de a descoperi ce presupune meseria de jandarm.

Pe parcursul evenimentului, tinerii au avut ocazia să afle informații esențiale despre activitatea unui jandarm, responsabilitățile specifice, provocările și satisfacțiile acestei profesii. Elevii s-au arătat extrem de interesați de temele discutate, adresând numeroase întrebări despre intervențiile în situații de urgență, echipamentele utilizate și traseul profesional necesar pentru a urma o carieră în acest domeniu.

Interacțiunea dintre jandarmi și elevi a fost una dinamică și educativă, având ca obiectiv principal oferirea unei perspective clare asupra importanței acestei profesii în societate. Prin astfel de inițiative, Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău își propune să inspire și să informeze tânăra generație, promovând valorile disciplinei, responsabilității și integrității.

Evenimentul s-a dovedit a fi un real succes, consolidând înțelegerea rolului jandarmilor în menținerea ordinii și siguranței publice.