băcăuanul de 37 de ani este acuzat de deputata Giulia Sarti, Mișcarea 5 Stele (M5S), fosta sa logodnică, că ar fi furat suma de 23.000 de euro.

Partidul din care face parte Giulia Sarti este implicat într-un scandal monstruos. Unul dintre marile angajamente ale Mișcării 5 Stele a fost cel de a reduce costurile politicii. Parlamentarii s-au angajat să doneze o parte din salariu către un fond de microcredite. Dar o parte din parlamentari completau viramentele bancare, arătau la partid documentele, apoi imediat revocau ordinul de plată, rămânând cu banii.

Giulia Sarti a dat vina pe fostul ei logodnic și colaborator, un român din Bacău, pe nume Bogdan T., zis Andrea. L-a denunțat pentru fraudarea conturilor.

Ea îl însărcinase să se ocupe de transferul banilor donați. 23.000 de euro nu au mai ajuns unde trebuie.

„În denunțul depus la Chestură, Giulia Sarti explică faptul că îl angajase pe Bogdan “de aproximativ 4 ani” până când relația lor s-a rupt, în urmă cu un an. Sarti explică faptul că Bogdan, consultant IT, se ocupa de contabilitatea ei, inclusiv rambursările către fondul de microcreditare înființat de partid. „Marți (13 februarie – n.r.) seara am făcut un control precis și am dat seama că nu au fost executate unele transferuri către fondul de microcredite“, a spus în plângere, conform ANSA.

„Sarti a atașat la plângere transferurile bancare făcute de fostul iubit în 2014 (7 de 5.400 euro), în 2017 (13 transferuri în valoare totală de 12.900 de euro) și 2018 (5 transferuri pentru un total de 5.400).

„Vreau să se clarifice faptul că, uneori, am verificat aceste transferuri și nu am găsit nereguli“ și „Vreau să clarific că Bogdan m-a avertizat că nu va face plățile în timp util, deoarece aceste sume de bani de care avea nevoie urgentă pentru a merge la medic, dar am fost convins că el va face plățile ulterioare “. “Nu mi-am schimbat încă codurile de acces la contul bancar. I-am cerut explicații lui Bogdan despre banii pe care lipsesc, dar el însuși justificat spunând că, din motive de sănătate are nevoie de sume de bani”, a mai declarat în plângere Sarti, care, subliniază, nu știe unde se află în acest moment fostul ei iubit”, notează gazetaromaneasca.com.

Cei doi s-au cunoscut în 2013, după ce în e-mailul deputatei intraseră hackerii, iar Bogdan îi fusese recomandat pentru ”rezolvarea problemei.

Românul era cunoscut în Italia cu numele de Andrea de Girolamo şi gestiona o pagina FB, SocialTv Network, unde făcea campanie electorală mascată pentru M5S.

ei au susținut cauza polițiștilor din stațiune, amenințați cu desființarea locurilor de muncă

Circa 120 de persoane, între care majoritatea polițiști locali din mai multe județe ale României îmbrăcați în uniformele lor specifice, au manifestat sâmbătă, 17 februarie, în fața primăriei din Slănic Moldova, acțiunea de protest fiind organizată de Sindicatului Național al Polițiștilor și Vameșilor „Pro Lex”. Manifestanții au dorit să fie alături de colegii lor din orașul stațiune, pentru care Consiliul Local (CL) tocmai a luat măsura de a li se desființa posturile.

Protestatarii au venit echipați cu tot materialul specific unor asemenea manifestări, cu tobe, țignale și vuvuzele, și au afișat pancarte pe care scria „Am ieșit din casă pentru că ne pasă”, „Nu sunt slugă”, „Iertați-ne că am tăcut până acum!”, „După prohodul poliției locale cine va urma?” și altele. Spre finalul acțiunii, o delegație a protestatarilor a intrat la discuții cu membri ai CL și cu primarul Gheorghe Baciu.

Ce îi nemulțumește pe polițiștii locali

Primarul Gheorghe Baciu a notificat încă de la sfârșitul anului trecut vacantarea a șapte locuri de muncă din organigrama primăriei, între care și posturile polițiștilor locali, pentru că primăria nu mai dispune de fondurile financiare necesare salariilor acestora. Polițiștii locali susțin însă că chiar de la preluarea mandatului său, în 2016, primarul a luat măsuri care să-i descurajeze pe polițiștii locali să mai lucreze. Ei au acuzat că s-a anulat norma de hrană de 500 de lei lunar, că polițiștii au fost mutați pe holul primăriei și au fost trimiși sa colecteze taxe de parcare sau din piața agroalimentară.

„Am explicat deja motivele pentru care am recurs la protest și suntem impresionați de solidaritatea din partea colegilor din Sindicatul Pro Lex, care au fost alături de noi – ne-a declarat Carol Meșterca, polițist local în Slănic Moldova. Nu avem nicio speranță de mai bine din partea primarului, ba credem că disponibilizarea noastră este prima și singura promisiune din campania sa electorală care se îndeplinește. Vom continua acțiunile de protest și probabil că vom ajunge și în instanță”.

După manifestare și după discuțiile cu protestatarii, am aflat și opinia primarului Gheorghe Baciu. „Noi nu am dat afară din serviciu polițiștii, ci am făcut o organizare a primăriei, prin care au fost afectate mai multe posturi (un șef de birou, un consilier al primarului, polițiștii locali etc.), din cauza crizei financiare prin care trece Slănic Moldova – a precizat primarul. Noi nu putem cheltui mai mult decât încasăm. Astfel, am supus discuției în Consiliul Local (CL) organigrama și statul de funcții al primăriei. Acestea au fost votate, iar acum trecem la executarea deciziei CL, eu nefiind decât un executiv și nu pot să nu respect această decizie. Vă asigur de toată disponibilitatea noastră pentru a încerca să găsim acestor oameni soluții în situația creată. Vreau să apreciez că manifestarea de sâmbătă a fost una corectă, legală, liniștită, civilizată”.

1 de 12

„Manifestarea a fost un gest pentru susținerea colegilor care urmează a fi disponibilizați la Slănic. Au mai fost asemenea măsuri aplicate în țară, dar nu multe, doar la Recaș, de exemplu, sau la Giurgiu etc. Nu e corect, iar noi, sindicatul vom fi în continuare alături de colegii sin Slănic, pentru că probabil se va ajunge și la acțiuni deschise în instanță. Evident, sunt efecte care au drept primă cauză politica fiscală a Guvernului, simțite în multe alte domenii de activitate. Am fost la discuții cu primarul Gheorghe Baciu și cu unii dintre consilierii locali, de unde nu am ieșit cu vreo promisiune de mai bine, ci mai ales cu explicații privind situația grea financiară a primăriei. Noi, repet, ținem aproape de colegii din Slănic Moldova.”
Constantin Filimon, secretar general al Sindicatului „Pro Lex”

O veste dureroasã a întristat meleagurile bãcãuane în seara de vineri 16 februarie: inima pãrintelui Arhimandrit Arsenie Voaideș, stareţul Mãnãstirii “Schimbarea la Faţã” – Sfântul Sava de la Berzunţi a încetat sã mai batã! Nãscut în zona montanã a judeţului Neamţ la 24 ianuarie 1951 (în comuna Dãmuc), din 1988 viaţa sa a fost legatã de plaiurile berzunţene. Dupã ce a intrat ca frate cãlugãr în 1977 la Schitul Tarcãu, în 1979 a primit numele Arsenie la Mãnãstirea Cetãţuia (din jud. Iași), unde a activat pânã în anul 1986. Un timp a fost cãlugãr la Mãnãstirea Putna, unde a primit ascultarea de a reface, în comuna Berzunţi, o mãnãstire ce era de 30 de ani în pãrãsire.

De la data de 21 august 1988 viaţa pãrintelui Arsenie Voaideș a fost legatã de plaiurile berzunţene, în luna noiembrie a aceluiași an el fiind hirotonit de cãtre ierarhul locului, I P S Eftimie, ieromonah pe seama Mãnãstirii Sfântul Sava. “Aici era o bisericuţã veche, neîngrijitã și dupã Revoluţia din 1989 am reușit sã o modificãm în totalitate și sã o prelungim cu 10 metri”, a menţionat pãrintele Arsenie Voaideș într-un interviu amintind și de bucuria locuitorilor din aceastã mirificã zonã a judeţului Bacãu de a contribui la refacerea și sfinţirea mãnãstirii. El mãrturisea cã în acea perioadã multe persoane și-au manifestat dorinţa de a trece la monahism. “Mãnãstirea Sfântul Sava fiind una de cãlugãri, la aproape 100 de kilometri de aceastã mãnãstire, la Pogleţ, am lucrat sã refacem o bisericã de lemn, monument istoric de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, ce a devenit mãnãstire de maici. La peste 100 de bãrbaţi au venit atunci la Mãnãstirea Sfântul Sava, pentru a trece la monahism, ei fiind acum în alte mãnãstiri ale Arhiepiscopiei Romanului și Bacãului, unde este nevoie”, declara cu mândrie pãrintele Arsenie Voaideș. El l-a cunoscut pe pãrintele Ilie Cleopa (l-a care s-a spovedit) și considera cã acesta “ a fost un mare duhovnic, ce se naște o datã la 100 sau 200 de ani!”

Pãrintele Arsenie Voaideș și-a dedicat întreaga viaţã pentru ca “toţi credincioșii sã prindã sãmânţa dragostei lui Dumnezeu în sufletul lor”, fãcându-i astfel pãrtași trãirii sale. El a fost la Mormântul Mântuitorului, unde a vãzut întruparea flãcãrii Luminii ~nvierii, s-a bucurat de preţuirea preoţilor și a credincioșilor, ce la fiecare sãrbãtoare religioasã au umplut biserica Mãnãstirii Sfântul Sava de la Berzunţi, venind nu numai din localitãţile de pe valea Tazlãului, de la Bacãu, Onești și Moinești ci și de la mari depãrtãri. Pãrintele Arhimandrit Arsenie Voaideș, ce poposea deseori la Bacãu, la Biserica Ortodoxã “Sfântul Dumitru” (fiind impresionat atât de frumuseţea acesteia cât și de faptul cã este mereu arhiplinã), a fost autorul cãrţii “Despre minuni și pãcate” (foarte cãutatã de iubitorii ortodoxiei). Acest mare duhovnic și preot considera cã “în viaţa monahalã cel mai important lucru este sã dorești mântuirea sufletului, sã ai dragoste de Dumnezeu și sã nu îţi lipești inima de alte lucruri pãmântești”.

La ceasul trist al despãrţirii de pãrintele Arhimandrit Arsenie Voaideș notãm gândurile pline de tristeţe ale oneștencei G. Andreea, la aflarea nãpraznicei vești :”Fiecare dintre noi avem un colţ de suflet unde așezãm pe cei ce ne-au marcat. Azi simbolul generozitãţii, al iubirii de semeni – o carte deschisã – pãrintele Arsenie Voaideș, ce a luptat pentru mântuirea fiecãrui suflet care a cãlcat pragul Mãnãstirii Sfântul Sava, s-a dus cãtre Domnul! Suntem mai sãraci!” Trupul neînsufleţit al acestui duhovnic cu un mare har se va afla de duminicã 18 februarie, de la ora 14 la Mãnãstirea Sfântul Sava din comuna Berzunţi, înmormântarea fiind marţi 20 februarie. Amintirea sa va rãmâne veșnicã.

În perioada vacanţei de iarnă, Grădiniţa AGRICOLA Bacău a organizat o tabără de schi pentru preşcolari, în Proiectul educativ „Cele 7 obişnuinţe ale copiilor fericiţi”. Astfel, 16 copii cu vârste între 4 și 9 ani, preşcolari şi absolvenţi ai grădiniţei, au ales să petreacă pe Pârtia „Speranţa“ din Borsec 6 zile în care au fost inițiați în schiul alpin.

Echipa care a însoţit copiii în această adevărată aventură a fost compusă din prof. Coca Chiriac, prof Alina Popovici, îngrijitoarea Mihaela Marin şi Petronela Bucătaru, alături de şase părinţi, și a fost condusă de directoarea unităţii preşcolare.

„Am plecat în tabără cu aşteptări nu prea mari – spune mama Irinei. Îmi doream ca fata mea să înveţe să schieze, dar mi se părea imposibil să reuşească în cinci zile. Primele două zile mi-au întărit convingerea: nu aveau cum să reuşească. Copiii erau mofturoşi, nu voiau să asculte, nu voiau să se ridice. Ni se păreau foarte mici pentru acest sport. Dar, am ascultat de doamnele educatoare şi noi, mămicile, și am ieşit de pe pârtie.

Prezenţa noastră nu era benefică pentru copii. Stăteam pe altă pârtie şi îi spionam. Nu, nu reuşeau! Dintr-o dată îi vedeam pe teleschi, apoi, din a treia zi, urcând singuri. Îi urmăream şi nu ne venea să credem. Încet, încet, începeau să se desprindă de monitor. Chiar reuşeau! Progresele deveneau vizibile de la oră la oră. Câte emoţii trăieşti ca părinte, apoi ai o satisfacţie imensă: copilul tău a reuşit, schiază singur, respectă nişte reguli”.

Devotamentul profesorilor, hrănit de lumina din ochii copiilor, bucuria de a petrece timp de calitate împreună, de a împărtăşi din pasiunile lor, au avut ca rezultat un act educativ de un nivel înalt. La toate acestea se adaugă maiestria prof. Ramona Sîrghi-Polgar, monitor de schi, care a îndrăznit să lucreze cu o grupă de copii de 4-5 ani şi să obţină o performanţă peste aşteptările organizatorilor. Programul taberei – a spus prof. Coca Chiriac – a fost unul alert, cu activităţi sportive şi de autonomie personală. Copiii noştri ştiu să-şi gestioneze emoţiile, să respecte reguli. Am fost foarte mândri de ei”.

„Este prima dată când, cu multe emoţii, am organizat o tabără de schi pentru preşcolari, iar succesul pe care l-au avut copiii ne încurajează să punem bazele unei tradiţii în practicarea sporturilor de iarnă încă de la vârsta de 4 – 5 ani. În cele 12 activităţi, copiii au învăţat să urce singuri cu teleschiul şi să coboare ocolind fanioanele. Înţelegem, prin această acţiune, să promovăm un stil de viaţă sănătos, să demonstrăm părinţilor că șase ore pe zi petrecute în aerul curat de iarnă sunt benefice copiilor, iar abilităţile dobândite le pot folosi întreaga viaţă.”
Eliza Marga Lăpuşneanu, directoarea Grădiniţei Agricola

Întâlnirea de la Centrul de Afaceri a consilierilor județeni nu a fost una liniștită, lucru previzbil, de altfel, având în vedere că pe ordinea de zi se aflau proiecte care împărțeau banii pentru anul 2018.

Restul au fost despre cotizații, modificări ale unor hotărâri privind serviciile sociale, aprobarea indicatorilor pentru noua pistă și amenajări în incinta muzeelor. La acestea s-au adăugat raportul de activitate al președintelui Consiliului Județean, Sorin Brașoveanu, și cel privind activitatea Poliției.

Cum spuneam, atmosfera s-a dezmorțit brusc când s-a ajuns la aprobarea bugetului propriu al județului Bacău.

După prezentarea făcută de Gabriela Mitrea, director, Floarea Ivanof a vrut să știe de unde va fi acoperit deficitul și a aflat, „din excedentul anilor anteriori”, iar Cezar Olteanu a făcut considerații și amendamente.

„Uitându-mă, la modul general, asupra bugetului, îl apreciez ca fiind nerealist și sărac”, a declarat consilierul PNL. Unitățile administrativ teritoriale (UAT) au primit mai puțini bani din cauza măsurilor fiscale luate de Guvern, județul Bacău la fel, a acuzat liberalul.

Bătăliile se duc în plen

Cezar Olteanu a precizat că din proiectul de buget lipsesc investiții care ar duce la creșterea numărului locurilor de muncă, prin urmare va face niște amendamente. „Exista opinia că Bacăul este nodul logistic al Regiunii de Nord-Est, dar investitorii nu așteaptă să ne trezim noi”, a declarat liberalul, cu reproș.

Amendamentele au vizat realizarea de studii de fezabilitate, de oportunitate sau tehnice pentru realizarea unei zone libere la Aeroport, a unui parc știițific la Onești, a trei parcuri industriale, a unui terminal intermodal, a unui mausoleu la Oituz și bugetarea acestor studii cu 50.000 de lei fiecare.

Iritat, Sorin Brașoveanu a afirmat că Cezar Olteanu și-a îndeplinit bine „sarcina de partid” luând cuvântul în plen, în loc să discute aceste probleme în comisiile de specialitate, unde ar fi aflat că pentru toate au fost începute demersuri. De exemplu, „pentru terminalul intermodal Primăria Bacău a pus la dispoziție un teren de 20 de hectare”.

Și dacă se face vorbire despre „un buget sărac”, liberalii să-și amintească „de cei 600 de miliarde de lei care au rămas necheltuiți”, la sfârșit de an, din bugetul municipiului Bacău.

Brașoveanu a mai precizat că „județul a primit cu 72 de miliarde mai mult decât anul trecut”.

Cât privește centenarul, au existat lansări de proiecte și fiecare UAT, fiecare asociație a avut șansa de a propune proiecte. Mai există o sesiune în februarie, deci timpul nu e pierdut.

Cine e mai băcăuan?

Vizavi de îndeplinirea „sarcinii de partid”, Olteanu a replicat: „Noi ne facem datoria față de cetățeni pentru că suntem băcăuani. Suntem liberali pentru că avem o anumită viziune asupra administrației, dar suntem băcăuani.”

Spiritele s-au încins, au intervenit Vasile Cautiș, apoi Dumitru Brăneanu și iarăși Cezar Olteanu pe tema importanței doctrinei, a interesului față de băcăuani și a realizărilor administrațiilor PNL și PSD.

„Bugetul a fost pe site, în dezbatere publică și nimeni nu a făcut propuneri sau observații”, a intervenit Sorin Brașoveanu, insistând că afirmațiile cu privire la faptul că bugetul județului și bugetele UAT-urilor sunt mai mici decât anul trecut sunt neadevăruri.

Politicienii și criteriile

La punctul privind repartizarea către UAT a sumelor defalcate din veniturile statului, disputa s-a reaprins. „Anul trecut, pe vremea aceasta, la un vot negativ dat de PNL, vorbeam despre localitățile dezavantajate. Speram că anul acesta lucrurile vor sta altfel, dar constatăm că stau le fel. Aceleași localități au fost dezavantajate”, a acuzat Liviu Miroșeanu, PNL.

E vorba despre Ardeoani, Itești, Iz. Berheciului, Traian, Urechești și Vultureni. Liviu Miroșeanu a afirmat că nu a fost respectat criteriul populației, un exemplu fiind Urechești vs Huruiești.

Așa stând lucrurile, „grupul PNL va vota împotriva acestei repartizări” din cauză că a fost făcută „pe criterii politice”.

Sorin Brașoveanu a explicat că UAT-uri ca Huruiești, Glăvănești sau Pîrgărești au primit sume mai mari decât cele la care s-a referit Liviu Miroșeanu, dar mai mai mici decât bugetul lor de funcționare.

„Sunt și UAT-uri care au primit dublu față de anul trecut”, cum ar fi Gioseni și Gura Văii, a mai spus președintele CJ.

De unde să se taie?

În final, Petrică Mihăilă a solicitat să fie mărită suma alocată orașului Sl. Moldova: „Aici nu e vorba nici despre Baciu, nici despre PNL, ci despre orașul aflat în cea mai critică stare”.

Foarte bine, să se dea, e corect, dar de unde să se taie? „Și anul trecut ați făcut amendamente, dar am dat doar de la primăriile ALDE. Primăriile PNL nu au dat niciun leu”, le-a amintit Vasile Humulescu.

1 de 9

După ce s-au liniștit, aleșii județului au votat. Doar liberalii împotrivă, ceilalți, pentru, așa încât proiectul privind repartizarea sumelor alocate de Guvern a trecut așa cum fusese propus.

Județul Bacău are, de astăzi, un nou cetățean de onoare. Este vorba despre scriitorul Viorel Savin , cel care a primit această distincție, într-un cadru festiv, în ședința ordinară a Consiliului Județean. Președintele Sorin Brașoveanu a precizat, în expunerea de motive, că fiecare ținut are marile sale valori, iar în acest sens, județul nostru a fost binecuvântat să dăruiască un număr impresionant de mari personalități, în mai toate domeniile de activitate.

”În rândul acestor nume cu rezonanță, născute pe meleaguri băcăuane, un loc aparte îl are domnul Viorel Savin, dramaturg, poet, romancier, reputat om de cultură, recunoscut şi apreciat în tara şi în străinătate. În scrierile sale, a oglindit viața oamenilor din județul Bacău, frământările sociale şi spirituale ale locuitorilor acestei zone şi a promovat valorile băcăuane în lucrări care fac referire la remarcabili oameni de artă şi cultură ai județului Bacău, ca Sergiu Adam, Octavian Voicu, Ioan Măric, George Genoiu şi mulți alții. Consiliul Județean, cetățenii județului Bacău, cu toții suntem deosebit de onorați că avem șansa de a transmite respectul nostru profund şi admirația nemărginită domnului Viorel Savin, pentru prezenta permanentă în promovarea culturii, valorilor, excelenței şi înaltei morale în întreaga societate. Viorel Savin, scriitor şi cetățean activ al comunității băcăuane, este şi va rămâne o personalitate marcantă, cu care ne mândrim şi care merită întregul respect al cetățenilor județului nostru” a precizat președintele Brașoveanu.

Viorel Savin, s-a născut la data de 04 aprilie 1941, în localitatea Borzești, județul Bacău, şi-a dedicat întreaga activitate atât creației literare, cât şi promovării valorilor culturale băcăuane. A devenit cunoscut ca scriitor încă din anul 1962, când lucrarea sa de debut a obținut Premiul I al Casei Centrale a Creației. De atunci, a scris numeroase opere în proză, versuri, teatru, volume biografice, albume monografice, eseuri, publicistică etc., însumând 46 de volume tipărite la edituri de renume din tara, multe dintre acestea fiind traduse în limbile engleză, franceză şi germană, la edituri străine.

Piesele sale de teatru s-au materializat în 29 de spectacole de succes, jucate pe scene de prestigiu din tara, la posturile Televiziunii Române şi ale Radiodifuziunii Române, iar piesa „Doamne, fă ca Schnauzer să câștige!”, jucată la Teatrul „Pygmalion” din Viena („Oh Gott, tu dass Schnauzer wird!”), a fost apreciată de publicul austriac.

De asemenea, şi-a adus o impresionantă contribuție la surescitarea memoriei unui mare plastician român al perioadei interbelice, eliminat din viața artistică de regimul comunist, pictorul băcăuan Nicu Enea, despre care a scris trei importante volume şi, nu în ultimul rând, „Bătrâna şi hoțul”, piesă de teatru care a fost pusă în scenă la 9 teatre din țară şi a fost difuzată de 13 ori la Televiziunea Română.
A înființat revistele „Moldova”, „Opinia băcăuană”, „Cartea” „Teatrul românesc”, „Cabaret”, a inițiat şi organizat „Festivalul de datini şi obiceiuri al Văii Zeletinului” şi „Festivalul National de Creație şi Interpretare Teatrală – Slănic Moldova” şi a investit școlile din localitățile Horgești, Bibirești-Ungureni şi Târgu Trotuș cu nume ale unor mari personalități băcăuane.

Împreună cu oameni de suflet, dedicați culturii locale, reorganizează şi ambientează Casa Muzeu „George Bacovia”, în anul 1981, şi Casa Muzeu „Nicu Enea”, în anul 1986.

Este fondatorul Editurii „Casa scriitorilor”, al Asociației cultural-creștine „Preot iconom stavrofor Pavel Savin” şi al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România.

Activitatea omului de cultură Viorel Savin este comentată elogios în peste 180 de articole publicate în reviste de profil din țară, iar cu privire la valoarea şi semnificația creației sale se fac referiri în renumite lucrări de istorie literară românească.

Pentru activitatea şi creațiile sale, Viorel Savin a fost răsplătit cu peste 20 de premii, distincții şi medalii, dintre care, menționăm: Diploma Asociației Oamenilor de Teatru şi Muzică pentru piesa „Fratele meu mut”, Diploma Ministerului Culturii pentru piesa „Greșeala”, Premiul pentru poezie la Festivalul National de Creație Literară „Mihail Sadoveanu”, Premiul I şi Medalia de aur pentru tragedia „Ovidiu la Tomis”, Premiul I şi Medalia de aur pentru comedia „Ginere de import”, Premiul I şi Medalia de aur pentru scenariul, regia şi scenografia spectacolului „Lecție de istorie”.

1 de 5

În anul 2004, Președinția României îi conferă domnului Viorel Savin, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler – Categoria A, pentru întreaga sa activitate.

La data de 15 februarie a.c., în jurul orei 19.30, polițiștii rutieri au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier pe strada Milcov din Bacău.

Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că o tânără de 19 ani, din comuna Stănişeşti, în timp ce conducea un autoturism pe strada Alecu Russo, ajungând la intersecţia cu strada Milcov, pe fondul neadaptării vitezei la condiţiile de drum, a acroşat bordura din dreapta străzii.

În urma evenimentului rutier au rezultat doar pagube materiale.

Conducătoarea auto a fost testată cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,59 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiindu-i recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

La data de 15 februarie a.c., polițiștii Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase au depistat un bărbat de 30 de ani, în timp ce trasporta un porc mistreţ fără documente legale.

Din verificările poliţiştilor a rezultat că bărbatul ar fi capturat animalul cu ajutorul unui laţ, pe raza comunei Faraoani şi îl transporta la domiciliu pentru consum propriu.

Porcul mistreţ a fost predat de poliţişti paznicului de vânătoare de pe fondul cinegetic Faraoani.

Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de braconaj cinegetic şi transportul vânatului dobândit fără respectarea condiţiilor legale.

Poliţiştii vă informează:

În conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic, vânătoarea se exercită numai de către vânători, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a) posedă permis de vânătoare eliberat în România, în cazul membrilor organizaţiilor vânătoreşti din ţară, sau permis ori licenţă valabilă în ţara lor, în cazul vânătorilor cetăţeni străini;

b) posedă autorizaţie individuală de vânătoare, eliberată pe numele său de gestionar, sau este înscris nominal de organizator în autorizaţiile colective de vânătoare;

c) posedă permis de armă pentru folosirea armelor de vânătoare în România, în Europa sau în ţara de origine, după caz, dacă practică vânătoarea cu armă;

d) posedă talon de asigurare pentru accidente şi răspundere civilă, în legătură cu activitatea sa de vânător.

Conform art. 53 din Ordinul nr. 353/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii, autorizaţiile de vânătoare completate corespunzător sau, după caz, crotaliile, sunt documente, respectiv mijloace legale în baza cărora se pot transporta exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes vânătoresc împuşcate sau capturate.

La data de 15 ianuarie a.c, în jurul orei 18.00, poliţiştii rutieri au fost sesizaţi cu privire la producerea unui eveniment rutier soldat cu pagube materiale.

Din cercetări a rezultat că, un bărbat de 40 de ani, din comuna Letea-Veche, în timp ce conducea un autoturism pe strada Garofiţei din Bacău, nu a acordat prioritate unui autoturism condus regulamentar de un bărbat de 32 de ani, din localitate.

Din impact, autoturismul condus regulamentar a fost proiectat în alte trei autoturisme parcate, rezultând pagube materiale.

Ambii conducători de vehicule au fost testaţi cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, în cazul conducătorului auto de 40 de ani și 0,81 mg/l alcool pur în aerul expirat în cazul bărbatului de 32 de ani, ulterior, acestuia fiindu-i recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, iar conducătorul auto de 40 de ani a fost sancţionat contravenţional pentru neacordarea priorităţii de trecere.

Consiliul local al municipiului Bacău a aprobat, ieri, exercitarea dreptului de preempțiune pentru achiziția Hotelului Central, monument istoric, aflat deasupra Teatrului Bacovia.

La propunerea primarului Cosmin Necula, s-a decis că exercitarea dreptului de preempțiune să se facă în anumite condiții: firma lichidatoare care se ocupă de societatea ce deține hotelul să pună la dispoziția Consiliului cel mai recent raport de evaluare al clădirii și să depună o cerere fermă de cumpărare.

Prețul imobilului este de 212.000 de euro plus TVA. Primarul Cosmin Necula susține că se pot obține fonduri europene pentru reabilitarea clădirii, această urmând a fi dată în administrarea Teatrului Bacovia.

„Dacă nu ne vor pune la dispoziție toate documentele legale, va fi o problema pentru că nu putem cumpără imobilul oricum, în orice condiții”, a mai spus primarul Necula. Hotelul Central a fost construit în anii ’20 ai secolului trecut și a funcționat sub numele de Athenee Palace. După ce a fost naționalizat, partea cu sala de spectacole a fost transformată în teatru.

În anii ’90, hotelul a fost privatizat, însă firma care-l deținea a început să aibă probleme și hotelul a fost închis.