E a doua acțiune complexă din ciclul „Conexiunilor culturale”, inițiat de ceva vreme de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău (manager, Florin Zăncescu), parteneri fiind Primăria Sărata și Școala Gimnazială din comună.

Potrivit formatului știut, etnografa Feodosia Rotaru a deslușit înțelesurile capului de primăvară, moment urmat de prezentarea donației de carte (aici solista de muzică populară Irina Sabău a avut de adăugat o vorbă plină de recunoștință, ba chiar și o melodie, pentru violonistul desăvârșit care a fost Ion Drăgoi), cu apelul (recepționat!) ca în ediția următoare a culegerii de folclor, „Decemianuarie”, să fie prezentă și comuna Sărata cu un colind, un plugușor sau o sorcovă.

Ziua de naștere a lui Ion Creangă, 1 martie, a fost și un fel de 29 februarie, data nașterii lui Marin Sorescu (scriitorul ar fi împlinit, în 2026, 90 de ani). Ceva îi unește pe cei doi, la care s-ar adăuga George Bacovia: toți au topit în creația literară proprie așezările natale (Humulești, Lilieci, alias Bulzești, respectiv Bacău). Exuberanța începutului de martie s-a văzut în programul artistic pregătit de elevi (coordonați de Gabriela Humă, Ilviana Garanin, Iulia Roșu, Diana-Elena Enășel, Gabriela Luncanu, Oana-Alexandra Pintilie, Daniela Vîrlan), dar și de cei mari (Grupul folcloric „Trandafir de la Sărata”, Mihaela și Marcel Bălan, Rareș Drăghici). Irina Argatu, primarul comunei, a pus reușita acțiunii pe seama „energiei soarelui de primăvară”, iar Lorena Maxim și Ionel Bălan au mai spus o dată că educația și cultura merg mână în mână.

Din îndrumătorul scos de Arhivele Statului în 1989 am extras informația că „școala din satul Sărata și-a început activitatea în anul 1907, cursurile desfășurându-se în condiții destul de grele până în 1926, când s-a dat în folosință localul propriu cu o sală de clasă” (p. 322). Deja s-a prefigurat proiectul marcării centenarului în următoarele luni.

Foto: Amedeo Spătaru

Senatoarea de Bacău Daniela Ștefănescu a prezentat public raportul de activitate aferent primului an de mandat parlamentar, perioada decembrie 2024 – decembrie 2025. Bilanțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Alianței pentru Unirea Românilor din strada Nicolae Bălcescu nr. 5 din municipiul Bacău.

Parlamentara a anunțat că intenționează să organizeze mai frecvent întâlniri cu reprezentanții mass-media pe parcursul acestui an, pentru a prezenta activitatea legislativă și pentru a răspunde întrebărilor privind activitatea sa politică. În cadrul conferinței, Daniela Ștefănescu a trecut în revistă principalele repere ale activității din Senat: inițiative legislative, întrebări și interpelări adresate Guvernului, declarații politice susținute în plen, intervenții în dezbaterile parlamentare, precum și activitatea desfășurată în cadrul comisiilor din care face parte. Discuțiile cu jurnaliștii s-au concentrat însă în mare măsură pe teme de interes local. La o parte dintre aceste întrebări a răspuns viceprimarul municipiului Bacău, Dragoș Ștefan, membru al aceleiași formațiuni politice. În anul 2025, Daniela Ștefănescu a fost implicată în elaborarea a 58 de propuneri legislative. Proiectele au vizat mai multe domenii, printre care reforma instituțională, modernizarea cadrului legislativ și reglementarea unor probleme economice și sociale. Printre inițiativele menționate în raport se numără modificări la Legea privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, la Legea concurenței și la legislația privind cadastrul și registrul agricol.

Activitate de control parlamentar

În ceea ce privește activitatea de control parlamentar, senatoarea a adresat 12 întrebări oficiale Guvernului și a formulat șase interpelări. Una dintre întrebări a vizat dezvoltarea infrastructurii rutiere din regiunea Moldovei, în special stadiul proiectului Autostrăzii A7. Alte interpelări au abordat subiecte precum rezultatele unei vizite oficiale a unei delegații românești în Statele Unite sau poziția României cu privire la statutul vorbitorilor de „limbă moldovenească” din Ucraina.

Declarații politice și activitate în plen

Raportul mai arată că Daniela Ștefănescu a susținut zece declarații politice în plenul Senatului. Una dintre acestea, intitulată „Despre decizia Curții Constituționale a României din 20 octombrie 2025 și adevărul moral al reformelor”, analizează implicațiile deciziei Curții asupra procesului de reformă și asupra percepției publice privind statul de drept. În total, în cursul anului 2025, senatoarea a avut 30 de intervenții în plen și a semnat 15 moțiuni parlamentare. De asemenea, a participat la votul electronic în 36 dintre cele 44 de ședințe în care acesta a fost exprimat.

Activitatea în comisii și cooperarea internațională

În Senat, Daniela Ștefănescu deține funcția de secretar în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Totodată, este membră în Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală, în Comisia pentru afaceri europene și în Comisia specială pentru aderarea României la OCDE. Pentru o perioadă scurtă a făcut parte și din Comisia pentru administrație publică. La nivel internațional, senatoarea participă la activitățile Adunării Parlamentare a OSCE și ale Uniunii Interparlamentare. De asemenea, face parte din mai multe grupuri parlamentare de prietenie cu parlamentele din Africa de Sud, Estonia, Japonia, Panama și Vietnam. În concluzia raportului prezentat public, Daniela Ștefănescu apreciază că primul an de mandat a fost „un an de implicare în activitatea legislativă, instituțională și publică”, subliniind că demersurile sale au avut drept obiectiv „construirea unei Românii transparente, echitabile și responsabile”.

Activitatea parlamentară, în cifre

Potrivit raportului prezentat, activitatea senatoarei în primul an de mandat include:

 –58 de inițiative legislative, în calitate de inițiator sau co-inițiator;

 –12 întrebări parlamentare adresate Guvernului;

 –6 interpelări parlamentare;

 –10 declarații politice susținute în plenul Senatului;

 –30 de intervenții în plen;

 –15 moțiuni parlamentare semnate și susținute;

 –participarea în patru comisii parlamentare;

 –implicarea în două structuri de cooperare internațională.

Primarul municipiului Bacău, Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu, a anunțat că a pus în dezbatere publică un proiect de hotărâre prin care Consiliul Local ar urma să interzică eliberarea de noi autorizații pentru sălile de jocuri de noroc și pariuri din oraș.

Potrivit edilului, proiectul poate fi consultat pe site-ul Primăriei Bacău, unde sunt explicate etapele procedurii și modul în care va fi implementată măsura.

„Consiliul Local, dacă va fi de acord cu propunerea mea, va interzice emiterea și prelungirea autorizațiilor locale pentru aceste activități”, a transmis primarul.

Stanciu-Viziteu a precizat că sălile de jocuri nu vor fi închise imediat, deoarece legislația națională prevede că acestea își încetează activitatea doar după expirarea licențelor și autorizațiilor de exploatare emise de Guvern, care au o valabilitate de un an. Astfel, în momentul în care aceste autorizații vor expira, ele nu vor mai putea fi reînnoite la nivel local.

Edilul a subliniat că dispariția acestor locații va avea loc treptat, pe măsură ce licențele își vor încheia perioada de valabilitate, ceea ce ar oferi timp angajaților să își găsească alte locuri de muncă, iar proprietarilor de spații să identifice alți chiriași.

În prezent, în municipiul Bacău există peste 200 de locații fizice pentru jocuri de noroc sau pariuri și peste 800 de aparate tip „păcănele”, fiecare funcționând în baza unor autorizații individuale.

Conform estimărilor prezentate de primar, autorizațiile expiră eșalonat pe parcursul anului:

• 27 de locații în aprilie;

• 56 în mai;

• 142 în iunie;

• 21 în iulie;

• 32 în august;

• 56 în septembrie;

• 23 în octombrie;

• 71 în noiembrie;

• 18 în decembrie, restul urmând să expire începând din ianuarie 2027.

Primarul estimează că până în martie anul viitor toate locațiile fizice de jocuri de noroc din municipiu ar putea dispărea, dacă proiectul va fi aprobat.

O dezbatere publică pe această temă este programată pe 23 martie, de la ora 16:00, la Hub Orizont, unde administrația locală îi invită pe cetățeni să participe la discuții.

Gestionarea concediilor de odihnă neefectuate este una dintre problemele care generează frecvent tensiuni între angajatori și salariați, mai ales din cauza interpretării diferite a prevederilor din Codul muncii. O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) vine însă să clarifice mai multe aspecte legate de concediul restant și de compensarea acestuia.

Dreptul la concediul anual plătit este considerat un drept fundamental al salariatului. Acesta este recunoscut la nivel internațional prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, garantat de Constituția României și reglementat de Codul muncii, fiind protejat și de legislația europeană, inclusiv prin Directiva 2003/88/CE. Scopul principal al acestui drept este protejarea sănătății și securității angajaților prin asigurarea perioadelor de odihnă.

Una dintre confuziile frecvente din practică se referă la termenul de 18 luni prevăzut de Codul muncii pentru efectuarea concediului restant. Mulți salariați au fost informați că ar pierde zilele de concediu dacă nu le folosesc în acest interval. În realitate, termenul de 18 luni reprezintă o obligație pentru angajator, care trebuie să asigure acordarea zilelor de concediu neefectuate în această perioadă. Acest termen nu reprezintă o sancțiune pentru salariat.

Decizia recentă a Înaltei Curți clarifică și momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție pentru compensarea financiară a concediului neefectuat. Instanța a stabilit că termenul de trei ani pentru solicitarea acestor drepturi începe să curgă de la încetarea contractului de muncă, nu de la momentul în care concediul ar fi trebuit efectuat.

Totodată, dreptul la compensarea în bani a concediului restant se menține dacă angajatorul nu a oferit efectiv posibilitatea efectuării acestuia. În schimb, dreptul se poate stinge doar dacă angajatorul poate demonstra că a creat toate condițiile necesare pentru efectuarea concediului, iar salariatul a ales voluntar să nu îl utilizeze.

Specialiștii în dreptul muncii subliniază că o gestionare corectă a concediilor presupune programarea acestora până la finalul fiecărui an pentru anul următor, în urma consultării angajaților. Documentarea acestor programări și păstrarea cererilor de concediu pot preveni eventualele litigii și pot demonstra buna-credință a angajatorului.

În acest context, decizia ICCJ consolidează ideea că responsabilitatea organizării concediilor aparține în primul rând angajatorului, iar dreptul salariatului la odihnă trebuie protejat și exercitat efectiv, nu doar recunoscut formal.

Consiliul Județean Bacău a emis ordinul de începere pentru serviciile de proiectare aferente proiectului complementar necesar finalizării reabilitării clădirii Filarmonicii „Mihail Jora” din municipiul Bacău, a anunțat președintele CJ Bacău, Cristina Breahnă‑Pravăț.

Potrivit acesteia, proiectarea vizează documentațiile tehnice necesare modernizării integrale a imobilului situat pe strada Războieni nr. 22. După finalizarea serviciilor de proiectare, estimată într-un termen de maximum trei luni, administrația județeană intenționează să demareze lucrările propriu-zise.

Proiectul complementar include realizarea studiului acustic și a studiului luminotehnic, elaborarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI), a documentațiilor tehnico-economice, precum și stabilirea dotărilor și a lucrărilor necesare pentru modernizarea completă a clădirii. Autoritățile județene urmăresc aducerea Filarmonicii „Mihail Jora” la standarde moderne pentru desfășurarea repetițiilor și concertelor.

„Prin aceste investiții, ne dorim ca artiștii și publicul băcăuan să beneficieze de condiții moderne pentru spectacole și repetiții, cu o acustică și o infrastructură la nivel european”, a declarat președintele CJ Bacău.

Implementarea proiectului a fost întârziată de contestații formulate de un ofertant a cărui ofertă a fost declarată necâștigătoare în cadrul procedurii de achiziție publică lansate în mai 2025 și finalizate în august 2025. Potrivit Consiliului Județean, instanțele au respins recent aceste acțiuni, confirmând legalitatea procedurii de atribuire și permițând continuarea investiției.

Modernizarea Filarmonicii „Mihail Jora” se derulează în paralel cu proiectul inițial „Creșterea eficienței energetice în clădirile publice – Filarmonica Mihail Jora, Bacău”, finanțat prin Administrația Fondului pentru Mediu, cu o valoare inițială de peste 15 milioane de lei.

Autoritățile județene afirmă că, prin implementarea celor două proiecte, clădirea Filarmonicii „Mihail Jora” va fi modernizată integral, urmând să redevină unul dintre principalele repere ale vieții culturale din Bacău.

Procesul de refacere și realizare a marcajelor rutiere în parcările publice din municipiul Bacău, precum și în cele aferente instituțiilor, a început în aceste zile, potrivit autorităților locale.

Lucrările vizează trasarea și reîmprospătarea liniilor de delimitare a locurilor de parcare, măsură care are ca scop o organizare mai eficientă a spațiului disponibil și creșterea siguranței participanților la trafic.

Reprezentanții administrației locale au anunțat că intervențiile vor continua în perioada următoare cu refacerea marcajelor pentru trecerile de pietoni. Această etapă este considerată esențială pentru îmbunătățirea vizibilității și pentru sporirea siguranței pietonilor, în special în zonele cu trafic intens.

Autoritățile precizează că toate lucrările sunt realizate în baza avizelor emise de Poliția Română, prin Serviciul Rutier, în conformitate cu reglementările privind siguranța circulației rutiere.

Potrivit municipalității, obiectivul acestor intervenții este crearea unui trafic mai ordonat și mai sigur pentru toți participanții la trafic.

În ediția din 10 martie 1970, ziarul Steagul Roșu publica o scurtă tabletă cu caracter critic-documentar, intitulată sugestiv „Pantofii”. Textul surprinde o situație întâlnită în comerțul local din Bacău și evidențiază dificultățile cu care se confruntau cumpărătorii în încercarea de a găsi încălțăminte potrivită.

Articolul pornește de la un episod petrecut într-un magazin de încălțăminte din oraș – unitatea nr. 35 de pe strada Mihai Viteazu. Un client intră în magazin și solicită o pereche de pantofi numărul 34 pentru fiica sa, elevă. Vânzătoarea îi oferă însă un model cu toc înalt, nepotrivit pentru o adolescentă. La obiecția cumpărătorului, aceasta explică faptul că nu există alt model disponibil pentru acel număr și că marfa primită este cea livrată de depozit.

Situația descrisă nu reprezenta un caz izolat. Potrivit relatării din ziar, cumpărătorul afirmă că a primit răspunsuri similare și în alte magazine din Bacău. Deși unitățile comerciale erau bine aprovizionate la prima vedere, oferta nu corespundea întotdeauna cererii reale a clienților. Se găseau diverse modele de încălțăminte, însă nu neapărat cele căutate.

În mod particular, articolul semnalează lipsa frecventă a pantofilor cu numere mijlocii – 36, 37 și 38 – atât pentru adulți, cât și pentru copii. În sezonul de iarnă, magazinul menționat ar fi avut în stoc mai ales sandale și modele considerate mai puțin atractive pentru cumpărători.

Un alt aspect menționat în tabletă se referă la modul de aprovizionare. Vânzătoarea ar fi primit de la depozitul I.G.R.T.I. indicația că magazinul nu va primi marfă nouă până la lichidarea stocului existent. Autorul textului consideră această abordare discutabilă, deoarece nu ține cont de preferințele și nevoile reale ale cumpărătorilor.

Articolul sugerează că problema ar avea legătură și cu modul în care producătorii și comercianții planifică distribuția încălțămintei. Conform informațiilor prezentate, furnizorii livrau adesea cantități egale din fiecare număr de pantofi, fără a ține cont de faptul că majoritatea cumpărătorilor poartă numerele intermediare.

În acest context, textul amintește și rolul „caietelor pentru studiul cerințelor cumpărătorilor”, instrumente care ar fi trebuit să reflecte preferințele clienților și să ajute la adaptarea aprovizionării. Potrivit observației din articol, completarea acestor caiete ajunsese însă, în multe cazuri, o simplă formalitate, fără efect real asupra modului în care erau comandate sau distribuite produsele.

Prin relatarea unui episod aparent minor, tableta publicată în Steagul Roșu ilustrează o problemă mai largă a comerțului din acea perioadă: diferența dintre oferta disponibilă în magazine și cererea concretă a cumpărătorilor. Textul rămâne astăzi un document jurnalistic care reflectă modul în care presa locală semnala astfel de disfuncționalități în viața economică de zi cu zi.

Prețurile carburanților din stațiile de alimentare din județul Bacău se mențin la valori apropiate de cele din ultimele zile, cu benzina premium de 98 apropiindu-se de pragul de 9,10 lei pe litru în unele benzinării.

Potrivit datelor actualizate din platformele de monitorizare a prețurilor la carburanți, în stațiile din municipiul Bacău și din orașele din județ, benzina de 98 (B+) se vinde la aproximativ 9,08 – 9,13 lei/litru, în funcție de rețea și locație.

În cazul benzinei standard de 95, prețurile sunt cuprinse în general între 8,29 și 8,40 lei/litru.

Pentru carburanții diesel, motorina premium (M+) este comercializată la valori de aproximativ 9,18 – 9,49 lei/litru, în timp ce motorina standard (M) are prețuri cuprinse între 8,76 și 8,92 lei/litru, în funcție de stație.

În ceea ce privește GPL-ul, prețul mediu în municipiul Bacău se situează în jurul valorii de 4,01 lei/litru.

Cele mai mici prețuri la nivelul județului sunt raportate în unele stații din zona Onești, unde benzina poate coborî până în jurul valorii de 8,15 lei/litru, iar motorina până la aproximativ 8,57 lei/litru, potrivit platformelor de monitorizare a carburanților.

Prețurile la pompă pot varia în cursul zilei în funcție de politica comercială a fiecărei rețele de distribuție și de actualizarea datelor raportate de stațiile de alimentare.