Societatile cu capital de stat vor trebui sa treaca la restructurarea ori reorganizarea activitatii, actiune care se va derula in perioada 2013-2018. Asadar, cele mai multe dintre ele vor fi obligate sa recurga la concedieri colective. La propunerea ministerelor de resort, prin hotarâre de guvern se vor aproba sumele necesare efectuarii platilor compensatorii catre cei disponibilizati, cheltuieli care vor fi suportate din bugetul asigurarilor de somaj, si nu din fondul de salarii al angajatorului care urmeaza sa-i concedieze. Astfel, este cert ca salariatii care isi vor pierde locul de munca de la societatile cu capital de stat vor fi privilegiati in comparatie cu angajatii concediati din sectorul privat. Acestia din urma primesc salarii compensatorii numai daca aceasta clauza este prevazuta in contractul colectiv sau cel individual de munca. In asemenea situatie, cheltuielile sunt suportate de catre angajator. In schimb, in cazul concedierilor colective din companiile de stat, OUG 116/2006 prevede masuri de protectie mult mai avantajoase ce sunt suportate din bugetul asigurarilor de somaj la care contribuie in aceeasi masura si firmele private, respectiv angajatii lor. „Aceasta ordonanta este valabila numai pentru societatile cu capital de stat, ne-a spus Daniela Balan, consilier superior, purtatorul de cuvânt al AJOFM Bacau. OUG 116/2006 prevede ca somerilor proveniti din sectorul de stat li se acorda lunar, o perioada, un venit de completare, pe lânga indemnizatia de somaj. Anul trecut, salariatii disponibilizati de la societatile din domeniul energetic au beneficiat de un asemenea venit.” Potrivit OUG 116/2006, venitul de completare este egal cu diferenta dintre salariul individual mediu net din ultimele trei luni de dinaintea concedierii si indemnizatia de somaj. In total, suma platita nu trebuie sa depaseasca salariul mediu net pe economie. Venitul de completare se achita o perioada mai mica ori mai mare, in functie de vechimea somerului. Se acorda timp de 20 luni, pentru cei care au o vechime de pâna in 15 ani, 22 luni (15-25 ani) sau 24 luni (peste 25 ani). Asadar, dupa disponibilizare, marea majoritate a celor concediati de la societatile de stat vor avea acelasi venit ca inainte, timp de doi ani, pe când somerii de la cele mai multe firme private vor beneficia maximum un an doar de indemnizatia de somaj, pentru ca nu sunt prevazute in contract salarii compensatorii.
Daca anticii ar fi avut Guinness World Records…
Anticul Aulus Gellius (125-180 d.Hr.) sustinea ca limita pâna la care un om poate creste este de sapte picioare (2,07 metri). Cu toate acestea, Pliniu cel Batrân (23-79 d.Hr.), in Istoria Naturala, aminteste cazul unui sclav arab, Gabarra, care a fost adus in fata imparatului Claudiu ca o curiozitate extrema. Sclavul masura nu mai putin de 2,89 metri inaltime. Acelasi Pliniu sustine insa ca nu Gabarra era recordmanul absolut, ci un cuplu roman, Pusio si Secundilla, ambii cu o inaltime de 3,02 metri. De-ar fi existat pe-atunci National Basketball Association (NBA), Pusio si Secundilla erau vedete incontestabile… Istoricul mentioneaza chiar si locul in care au fost ingropati cei doi: in gradinile vilei lui Salustius.
Tot de la Pliniu cel Batrân aflam ca piticul Conopis, sclavul preferat al Iuliei, nepoata imparatului Octavian Augustus, a fost cel mai scund om al antichitatii. Conform marturiilor ilustrului istoric roman, Conopis nu ar fi depasit inaltimea de 70 de centimetri. El este insa contrazis de Suetonius, care afirma ca Lycius, un cavalerist roman din vremea aceluiasi Augustus, avea o inaltime de doar 60 de centimetri.
Gladiatorul Athanatos (Nemuritorul) putea candida cu succes, in opinia lui Pliniu cel Batrân, la titlul de cel mai puternic om din lume. Istoricul sustine ca luptatorul aparea echipat cu o platosa de plumb care cântarea nu mai putin de 163 de kilograme, si asta in conditiile in care greutatea maxima pe care un legionar roman trebuia sa o care era de doar 35-40 de kilograme. Alte surse antice amintesc insa de faptul ca un centurion din garda personala a imparatului Augustus, Vinnius Valens, era atât de puternic, incât putea ridica de la pamânt o caruta plina cu amfore de vin si era capabil sa opreasca un car de curse aflat in plina viteza. De altfel, ispravile sale herculeene i-au fost notate in detaliu pe piatra funerara din Roma, chiar la dorinta acestuia.
Pliniu cel Batrân mai relateaza despre faptul ca la Roma exista un anume Marcus Aponius, un barbat cu venerabila vârsta de 140 de ani. Totusi, un recensamânt din anii 70 d. Hr. arata ca in peninsula italica traiau patru barbati cu aceasta vârsta si tot atâtia de câte 137 de ani. Un caz cert, desi mai putin spectaculos decât Marcus Aponius, este cel al oratorului Gorgias din Sicilia, omul care a atins vârsta de 108 ani, o performanta incredibila pentru acele vremuri.
Aristotel sustinea ca un barbat poate procrea doar pâna la vârsta de 70 de ani, in timp ce o femeie poate da nastere doar pâna la 50 de ani, Pliniu cel Batrân il contrazice, mentionând cazul cenzorului Cato, fericitul tata al unui baiat pe care l-a conceput la vârsta de 80 de ani. Cu toate acestea, regele Masinissa al Libiei (240 – 148 i. Hr) detine un record de invidiat de catre toti barbatii din lumea romana, acolo unde virilitatea era aproape un cult, el devenind tata la vârsta de 88 de ani. E drept ca pe-atunci nu exista moda testelor de paternitate…
Locuitorii Bizantului aveau faima de cei mai mari bautori, motiv pentru care se spunea ca acestia locuiau mai mult in bodegi decât in propriile case. Istoricul Aelian (175-235 d. Hr.) consemneaza ca, in timpul unui asediu, generalul Leonides a fost nevoit sa ordone crearea unor bodegi mobile pe metereze, astfel incât soldatii sai sa nu mai dezerteze pentru a-si umple burtile cu vin in oras. Oare cum de n-or fi aflat despre aceasta oportunitate si patronii/antrenorii echipelor noastre de fotbal?
Mai aflam din Cartea recordurilor lumii antice (Allan & Cecilia Klynne, Editura Hous of Guides, 2007) ca, potrivit istoricului Herodianus din Siria (170-240 d. Hr.), imparatul Commodus a fost cel mai galonat gladiator. Obsedat de ideea de a se confunda cu Hercule, renumit pentru faptul ca nu pregeta sa coboare in arena alaturi de gladiatori, Commodus a iesit invingator de 735 de ori din tot atâtea lupte. In medie, un gladiator isi gasea sfârsitul dupa aproximativ zece confruntari. Cum anticii nu aveau experti pentru… Guinness World Records, e de inteles ca in jurul unor recorduri exista controverse…
In sfârsit, spatiul de la Sala Sporturilor a fost ecologizat
Angajatii Directiei Servicii Publice s-au ocupat sa readuca zona la infatisarea anterioara, aceasta fiind folosita in sezonul rece pentru a depozita zapada murdara si materialul antiderapant strânse de pe strazile din Bacau. La scurt timp de la topirea zapezii, zona a devenit focar de infectie, apa baltind in jur, pe lânga gunoaie, pet-uri si nisipul abandonat acolo. „Am finalizat ecologizarea zonei. Am strâns gunoaiele care erau aruncate la intâmplare acolo, pet-uri si ce am mai gasit. Am incercat sa facem ca terenul sa arate la fel ca inainte”, a declarat Gabriel Gritcu, directorul Directiei Servicii Publice Bacau. Numai ca, in urma muncitorilor, tot au mai ramas câteva crengi de strâns. De câtiva ani de zile, municipalitatea depoziteaza cantitatile mari de zapada pe care le strânge pe mai multe terenuri private, in lipsa unor depozite adecvate.
Mult si nesanatos
Una dintre expresiile foarte folosite acum, devenita aproape cliseu este: „suntem ce mâncam, ce citim”, etc. Iar apropo de mâncare, una dintre obsesiile recente este hrana bio, hrana vie, in fine, vad circulând tot felul de retete, la mare moda fiind regimurile dietetice, vegane, raw. M-am gândit la subiectul acesta pentru ca de sarbatori este un adevarat iures al cumparaturilor cu destinatie gastronomica. Se manânca mult si divers pe la noi, nimeni nu vrea sa fie prins nepregatit de sarbatori, fara masa imbelsugata. Si am vazut ca de Paste cele mai vizitate zone au fost cele rurale, unde se pastreaza traditia si se servesc felurile de mâncare stramosesti. Dar exista si ceva care nu-mi place in povestea asta cu sarbatorile. Abundenta, excesul, prea marea atentie acordata stomacului. Spunând asta, recunosc ca ma infurii si pe mine insami când, invitata fiind pe la case de prieteni, ma gasesc in situatia de a nu putea refuza sa gust macar, asa sunt imbiata, din bucatele alese (nici n-ar fi politicos altcumva), intotdeauna având niscaiva mici probleme dupa degustarile amintite. Frumoase cu adevarat ramân insa prilejurile de a ne vedea, de a mai sta la niste placute, vesele taclale. Iar unele dintre acestea sunt si cu schepsis, gravitând, uneori, chiar in jurul ideii de mâncare. Unii oameni, nu multi, e drept (pentru ca majoritatea se inghesuie la promotii), au devenit, totusi, constienti de „pericolul din farfurie”, si chiar observ tot mai des, prin supermarketuri, cumparatori care citesc atent ce scrie pe eticheta produsului achizitionat. Normal, zic eu, e bine sa ne protejam, sa avem grija de sanatatea noastra. Dar cu ce pret? Am vrut si eu sa cumpar produse bio, am intrat in tot felul de magazine specializate, si m-am ingrozit de preturile acestora. Sunt, categoric, inaccesibile unui muritor de rând. Care va consuma, in continuare, pentru ca nu are incotro, chestii cu E-uri, cu aditivi, amelioratori, coloranti artificiali, conservanti, etc. De ce? Pentru ca sunt mai ieftine, si se gasesc si la reduceri. Ca sa ajungem la un grad de constientizare, sa devenim consumatori proactivi, avem nevoie de o anumita educatie, dar si de o anumita bunastare. E bine, sunt de acord, sa ai atitudine in fata raftului si a tarabelor de produse alimentare, dar trebuie sa-ti si permiti acest lucru. Câta vreme suntem si ramânem saracii Europei, lucrul acesta e greu realizabil. Pâna atunci, ramânem ce mâncam, mult, si cel mai adesea, prost, nesanatos.
Micii virtuozi ai pianului se intrec in Bacau
Timp de doua zile, astazi si mâine, Bacaul este gazda Concursului International de Pian „Frederic Chopin”, având ca loc de desfasurare Sala Ateneu din Bacau. Concursul este organizat de Asociatia “Scoala de Pian Dragos Lungu” din Bacau cu sprijinul Primariei municipiului Bacau si al Filarmonicii „Mihail Jora”. Cei 31 de concurenti sunt impartiti pe categorii de vârsta, cei mai mici abia implinind opt ani, iar cei mai mari fiind deja studenti. Ei isi vor demonstra calitatile in fata unui juriu al carui presedinte este pianistul Giuliano Mazzoccante, profesor la Conservatorul din Cosenza – Italia, si din care mai fac parte pianista Tsarina Marinkova (Amsterdam – Olanda), Verona Maier, lector universitar la Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, Mihaela Spiridon, lector universitar la Academia de Muzica “Gheorghe Dima” din Cluj Napoca, si Ioana Stanescu, lector universitar la Academia de Arte “George Enescu” Iasi.
Premierea câstigatorilor va avea loc sâmbata, 11 mai, la ora 19.00, la Sala Ateneu, primarul municipiului Bacau, Romeo Stavarache, fiind invitat de onoare.
Asfaltare dupa trei luni
Pe 8 februarie, va relatam in paginile cotidianului Desteptarea patania unui barbat, comerciant, venit sa faca aprovizionarea la un magazin de pe Calea Republicii. Acesta s-a trezit cu masina pe jumatate rasturnata, dupa ce o bucata de asfalt s-a surpat. Motivul a fost o conducta sparta, care a facut ca terenul sa cedeze, mai ales ca zona este frecventata nu doar de masinile celor care stau in zona, ci si de camioane de mai mare tonaj care fac aprovizionarea la magazinele din zona. Muncitorii de la Compania Regionala de Apa Bacau au intervenit si au montat un colier la tevi. Apoi, au astupat groapa cu balastru, in speranta ca nu se va mai repeta incidentul. Abia ieri, la trei luni de la momentul in care au facut interventia, angajatii CRAB s-au intors si au turnat ciment in locul respectiv. Mai bine mai târziu, decât deloc, ar spune unii.
Ziua Monarhiei Române
Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacau organizeaza, vineri, de la ora 11, la sediul din str. 9 Mai, manifestarea intitulata „Un rege – Mihai I al României”, care cuprinde mai multe activitati dedicate Zilei Monarhiei Române. Pe 10 mai 1866, printul Carol I din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen a urcat pe tronul României. Perioada care a urmat a fost marcata de evenimente deosebit de importante: câstigarea independentei (1877-1878), proclamarea Regatului (1881), realizarea Marii Uniri, progresul economic si cultural din perioada interbelica. Manifestarea de vineri, realizata in colaborare cu Muzeul Militar National „Regele Ferdinand I” si Serviciul Judetean al Arhivelor Nationale, cuprinde vernisarea expozitiei „Un rege – Mihai I al României” si simpozionul dedicat „Zilei monarhiei române”.
Pericolele Bacaului: tantari, capuse, sobolani
Tratamentul pentru tântari se va da abia in luna iunie. Licitatia pentru achizitia substantei care va fi folosita la tratamentul impotriva capuselor si tântarilor se va finaliza abia in partea a doua a lunii mai, asadar nu sunt sanse ca acesta sa fie aplicat inainte de inceputul lui iunie. „Oricum, temperaturile pe timp de noapte trebuie sa depaseasca timp de o saptamâna 14-15 grade, pentru ca tratamentul sa fie eficient”, a explicat Gabriel Gritcu, directorul Directiei Servicii Publice din cadrul Primariei Bacau. In capitala, autoritatile au inceput deja sa aplice tratamentul in parcuri, iar procedura va continua pâna in luna octombrie, in fiecare zi. Au fost incluse in programul stropirilor scarile si subsolurile, gurile de canalizare si canalele. In fiecare zi la Unitatea de Primire Urgente ajung bacauani muscati de capuse. In ultima garda s-au prezentat cinci bacauani speriati ca ar putea dezvolta boala Lyme provocata de o bacterie transmisa de capuse. Pentru primul tratament avio de anul trecut, municipalitatea a platit 45 lei pentru pulverizarea substantei pe un hectar, astfel ca a rezultat un cost total de aproximativ 275.000 de lei, fara TVA. Procedura a inceput tot in luna iunie.
600 de angajati de la AMURCO in somaj
Administratia Combinatului chimic Amurco Bacau a luat ieri decizia trimiterii in somaj a circa 600 de angajati, urmând sa mai fie pastrati la lucru doar circa 100-150 de oameni pentru conservarea si paza instalatiilor. Sindicatele vor avea zilele acestea o serie de discutii cu administratorul unic Marin Maldareanu si colaboratorii sai pentru a se pune de acord asupra numarului final de disponibilizati. Apoi se va pregati documentatia pentru concediere colectiva si va fi trimisa spre aprobare Adunarii Generale a Actionarilor, care se intruneste pe 15 mai, dupa cum a declarat liderul sindical Gheorghe David. Se pare insa ca astazi urmeaza sa soseasca la Bacau chiar patronul Grupului Interagro, Ioan Niculae, care ar putea transa mai rapid soarta combinatului si a angajatilor. Surse din interiorul combinatului bacauan sustin ca a aparut speranta ca instalatiile ar putea fi repornite din nou in luna septembrie, dar si ca investitia in capacitatea de cogenerare va fi continuata, ceea ce necesita mai multi oameni pastrati ca angajati, adica 250, dupa cum ar vrea sindicatul. Conform altui zvon, repornirea ar fi urmat sa aiba loc de la 1 mai, dar acest lucru nu s-a intâmplat si nici nu se va intâmpla luna aceasta, dupa cum a spus directorul general Maldareanu
Nici macar bani de preaviz
Intentia privind concedierile colective se anunta la Inspectoratul Teritorial de Munca si la Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala cu 30 de zile inainte de intrarea efectiva in somaj. In cele 30 de zile, pâna când incep sa primeasca indemnizatia de somaj de la stat, oamenii ar trebui sa fie retribuiti tot de Amurco. Cum insa nu s-au mai achitat salariile de doua luni, nici sperante pentru plata acestor 30 de zile de preaviz nu exista. Pâna ieri, la cele doua institutii nu a ajuns nici o instiintare oficiala privind o concediere colectiva. Majoritatea angajatilor de la Amurco se afla deja in concedii fara plata. Marti au organizat si un protest pentru a se gasi o solutie la situatia lor, iar cea a somajului a fost agreata de multa lume, mai ales ca muncitorii isi pastreaza si vechimea in munca. Contractul Colectiv de Munca prevede ca salariatii disponibilizati primesc trei salarii medii compensatorii.
Dezbatere de Ziua Europei
Tinerii, „o categorie defavorizata”!
Minodora Cliveti, deputat in Parlamentul European, in colaborare cu Dragos Benea, presedintele CJ, a organizat, ieri, o dezbatere cu privire la rolul tinerilor in UE si oferta Europei pentru tânara generatie. La intâlnire au participat directorii unor institutii din Politie, Sanatate, Justitie, Educatie, consilieri judeteni, parlamentari, liceeni si profesori. Dupa ce a citit mesajul lui Hannes Swoboda, liderul grupului Alianta Progresista, destinat participantilor la dezbatere, Minodora Cliveti a descris principalele probleme ale tinerilor. Ea afirmat ca, in ultima vreme, „tinerii au devenit o categorie defavorizata” din perspectiva accesului la educatie, a obtinerii unui job si a unei locuinte. Europa celor mai putin tineri a inteles ca exista o problema si ca aceasta generatie are nevoie de sprijin, motiv pentru care a alocat 6 miliarde de euro unor linii de finantare care ii vor ajuta pe tineri sa urmeze o cariera.
Realism si nevoia de proiecte
Dragos Benea, presedintele CJ, a afirmat ca, in perioada 2007 – 2013, România nu a avut o strategie care sa-i vizeze pe tineri: „Exista probleme generate de faptul ca statul nu a reusit sa elaboreze strategii precise, dar si probleme pe care tinerii insisi le-au creat, una dintre acestea fiind consumul de etnobotanice”, a afirmat Benea. Din fericire, in judetul Bacau, ONG si Politia isi fac bine treaba, a adaugat el. Presedintele CJ a vorbit despre paradoxul cu care se confrunta tinerii – chiar daca au 23 de ani, li se cere sa aiba experienta la angajare dar nu se pot angaja ca sa obtina aceasta experienta – si a propus ca voluntariatul sa fie considerat vechime. In completare, Minodora Cliveti a spus ca si ucecinicia ar trebui remunerata si considerata vechime. S-a vorbit despre saracie, lipsa educatiei si a locurilor de munca. Tinerii s-au plâns ca au probleme de comunicare – cu scoala, familia etc. – si ca invatamântul nu e corelat cu piata muncii. Deputatul Cosmin Necula, PSD, a promis doua initiative legislative, una privind dreptul de vot la 16 ani si alta privind educatia si programele de preventie in domeniul sanatatii. Toti cei prezenti au recunoscut ca invatamântul ar trebui sa fie mai aplicat si sa-i pregateasca mai bine pe tineri pentru viata de adult. Intr-o Europa imbatrânita, „aceasta e generatia pe care trebuie sa ne bazam”, deci trebuie ca PE si guvernele sa faca mai mult pentru tineri.
„Se vorbeste, in Europa, despre idealul de a avea o piata a muncii unice, cu alte cuvinte, trebuie ca UE sa-si faca un inventar al nevoilor fortei de munca si capitolelor de calificare si sa-i ajute pe tineri sa se pregateasca acolo unde este nevoie de ei. A face o facultate poate fi un lucru bun, dar inseamna 4-5 ani din viata, inseamna bani si la sfârsit te poti trezi cu o diploma care nu are cautare. Ar trebui sa facem mai mult. Exista deja programe europene. Finlanda, de exemplu, a asistat fiecare tânar si nu are rebuturi.” – Minodora Cliveti, europarlamentar
„Poate ar fi momentul potrivit sa ne gândim la un proiect de lege privind voluntariatul, astfel incât acesta sa fie recunoscut ca vechime in cartea de munca, iar acesti tineri sa fie motivati sa participe la cât mai multe actiuni si sa fie ajutati in tentativele lor, corecte, de a se angaja.” – Dragos Benea, presedintele CJ Bacau
Ceas de bilant la HIT Park Hemeius
„Am platit statului impozite de un milion de euro!”
Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, si Adrian Iordache, directorul HIT Park Hemeius, au sustinut, ieri, o conferinta de presa la care au participat si reprezentantii companiei Vimercati East Europe, producator de componente electronice pentru marile companii auto. Pentru ca 9 Mai este Ziua Europei si pentru ca HIT Park Hemeius a fost realizat cu fonduri europene si receptionat tot in luna mai, dar in 2005, autoritatile au facut bilantul acestui proiect demarat in 2003, adica exact acum 10 ani. Chiar daca HIT Park a fost „o minge de ping-pong” pentru politicieni, „s-au realizat câteva din obiectivele propuse la inceput. E adevarat ca nu este Silicon Valley al României, dar asigura aproape 500 de locuri de munca, din care 50 la suta sunt ocupate de tineri”, a afirmat Dragos Benea, incercând sa scoata eticheta de „obiectiv falimentar, care nu si-a atins tintele” de pe HIT Park.
Hemeius are investitii de 11 milioane de euro
Aldo Bianchi Vimercati, administratorul companiei, a prezentat istoricul firmei, aratând ca are o cifra de afaceri de 50 de milioane de euro pe an, si a vorbit despre tendinta de delocalizare, care presupune mutarea halelor de productie fie mai aproape de fabrica de automobile, fie in tari cu costuri competitive, cum ar fi România. Vimercati a ales HIT Park din doua motive: unul cultural, aici fiind multe persoane care vorbesc italiana, ceea ce e foarte important in industria electronica, celalalt, economic, costurile cu salariile fiind mai mici. Au stat la aceeasi masa presedintele Dragos Benea, PSD, Constantin Mihaila, PNL, primarul din Hemeius, si Adrian Iordache, PDL, directorul HIT Park. Edilul sef s-a laudat cu prezenta companiei Vimercati, „cel mai mare investitor din comuna”, iar Adrian Iordache a prezentat, câteva date: de la o cifra de afaceri de 6,5 milioane de euro, in 2010, s-a ajuns la 8,9 in 2011 si la peste 15 in 2012. In 2013, se estimeaza 18 milioane de euro. „In 2012, HIT Park a platit statului taxe si impozite in valoare de aproape un milion de euro”, a mai spus Iordache. Investitiile private, realizate de cele 10 firme, au ajuns la 11 milioane de euro, din care 3 milioane sunt constructii, iar restul, linii de productie si echipamente. Astazi, Vimercati East Europe va inaugura o noua investitie, care ocupa 2500 mp si valoreaza 1,5 milioane de euro.
“Trebuie sa pastram in viata ce am mostenit”
.interviu cu Florin Zancescu, actor, director al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Bacau
– Dupa o cariera de 30 de ani pe scena, interpretând zeci de roluri, indragit de publicul iubitor de teatru, Florin Zancescu a parasit fascinanta scândura pentru o functie intr-o institutie de cultura. Asadar, de când nu ai mai iesit la rampa in aplauzele spectatorilor?
– Aici trebuie sa facem o mica corectie, nu am parasit scena pentru functie, eu am revenit de la Constanta, prin transfer, in 2001, la Teatrul Bacovia, dupa opt ani de teatru la FANTASIO si nu am plecat de acolo din motive subiective, ci, pur si simplu, acel teatru s-a desfiintat. M-am reintors in Bacau, era atunci director de teatru Calistrat Costin. Am jucat, m-am reintâlnit cu o parte din fostii colegi. Intre timp, s-a infiintat ceea ce s-a chemat Centrul Judetean de Cultura, care avea trei sectii la vremea aceea: Centrul Judetean de Conservare si Promovare a Culturii Traditionale, Ansamblul Folcloric „Busuiocul” si Scoala Populara de Arta. Se cauta un director. Am dat concurs, l-am luat si, in acest fel, am devenit SI director al Centrului Judetean de Cultura, urmând ca, in baza a ceea ce se chema cumul de functii, sa joc si pe scena Teatrului Municipal. Asta este explicatia: conjunctura. Chestia asta a durat pâna in 2009, când a aparut o OU a Guvernului Boc, care a interzis cumulul de functii, insa, asa cum s-a intâmplat in mai multe teatre din tara, se putea juca teatru la colaborare. Eu eram actor, vroiam sa joc, aveam roluri, spectatori, aveam experienta. Nu s-a dorit, nu vreau sa-mi mai aduc aminte, este un episod trist din viata mea, n-am crezut niciodata ca se va putea intâmpla asa ceva. De atunci nu am mai calcat pe scena “municipalului”. E drept ca mi s-a facut o propunere, stii si tu, acea propunere când vrei sa scapi de cineva: sa joc in comedia “Un barbat si mai multe femei”, o piesa in doua personaje, cu 50 de lei, pe la alte teatre 50 de lei se da la figuranti. La colaborare, pentru un rol, se acorda de la 150, 200, 250 de lei. O fi criza, insa acea suma era mai mult decât jicnitoare. Asta a fost.
– Am stat de vorba cu mai multi actori, am citit, in timp ce teatrele de referinta, dar si teatre din provincie, au dus o politica de atragere, de retinere a actorilor profesionisti, chiar daca unii au iesit la pensie, teatrul din Bacau si-a permis “luxul” de a renunta la multi actori de valoare, Geo Popa, Stelian Preda, Florin Zancescu, Tanta Zmeu, ca sa dau doar câteva exemple.
– Da, exact asta am pus eu acum patru ani intr-un interviu la o televiziune: domnule, are Teatrul Bacovia o trupa atât de puternica , cu performanta, cu mari realizari, incât eu, alti colegi, sa stam pe tusa? Evident ca nu am primit niciun raspuns. Directorul de atunci, Adrian Gazdaru, a recunoscut ca suntem actori buni, dar nu sunt bani. Eu nu stiu care este adevarul. Ce inseamna bani?
Orice actor viseaza la un Shakespeare in viata
– Il intrebam si pe Geo, si pe Stelica, in Bacau nu-i loc , nu-i timpul pentru un teatru privat?
– Este posibil, sunt forte, insa se pune problema banilor. A incercat ceva prietenul meu Geo Balint, “Buzunarul de teatru” se cheama, care este o asociatie culturala, insa lucreaza doar cu tineri aspiranti, elevi, studenti. Acum sunt muuulte-multeee facultati de teatru. Când am dat eu, in 1976, si am intrat primul pe lista, 800 de candidati pe 10 locuri, era o singura facultate in România. Acum sunt facultati de teatru prin toate orasele. Se faceau patru ani de actorie, nu trei ca acum, iar ultimul an este de productie, este asa un fel de calificare la locul de munca. Iti dai seama care este calitatea actului artistic.
– La ce clasa ai terminat?
– Am inceput si am terminat cu “mesterul” Dem Radulescu. Am avut profesori mari actori, mari regizori, Amza Pelea, Octavian Cotescu (Dinu Apetrei, Dumnezeu sa-l ierte, a terminat la clasa lui Octavian Cotescu, Gazdaru la Mircea Albulescu), Marin Moraru, Olga Tudorache, Sanda Manu, Ion Cojar, asistent era Caramitru, numai nume mari. Când ne intâlneam cu vreo unul ne lipeam de ziduri, parca se lua aerul, ne faceam sandvich-uri, nici sa salutam nu mai puteam de emotie. Dar eram cu ei, in preajma lor, sorbeam vorbele, retineam gesturile.
– Daca tot am ajuns aici, unde ti-ai facut debutul?
– La Botosani. Am debutat cu un Shakespeare. Orice actor viseaza la un Shakespeare in viata. Am jucat doua roluri in acelasi spectacol: “Negutatorul din Venetia”. Sa revin. Pe atunci mai era o practica, una sanatoasa, multi directori de teatre veneau in Bucuresti si asistau la examenul de licenta. Orasele mari erau inchise. Mi s-a parut tentanta oferta directorului de atunci de la Botosani, Stelian Preda, colegul nostru acum. Eu am jucat Coana Chirita, ca o paranteza am jucat vreo trei Chirite, si dupa spectacolul de la “Casandra” a venit la mine si m-a invitat la masa. Am vorbit, dupa care vine propunerea: daca vii la Botosani, esti angajat din clipa asta si vii din toamna, la inceperea stagiunii, ai si casa imediat. Domnule, asa a fost, un om de cuvânt. Eram casatorit, am stat la hotel doua zile, platit de teatru, dupa care m-am mutat in apartament.
– Dupa ani, te vad pe afise in Bacau…
– Visul meu era sa fac revista, am vrut sa plec la Constanta, nu s-a putut si am venit in Bacau, intre timp Stelian Preda a fost numit director la teatrul bacauan, in locul lui Traian Valeriu. M-a sunat: Florine, vrei sa vii in Bacau? Care-i oferta?, am zis. Ce vrei? Casa si post pentru nevasta. Ma suna peste o luna si imi spune sa vin sa iau cheile, era director adjunct Titi Blanaru, plecat si el dintre noi, un om extraordinar, zice, te duci pe strada cutare, descui si vii sa imi spui daca iti place. Trei camere, decomandate, etajul II. Mi-a placut. Am ramas. Tu stii ca eu sunt din Moinesti, de fapt nascut la Maternitatea din Comanesti, copilarit la Zemes, fiu unic al unor parinti extraordinari.
Publicul il hraneste pe actor
– Florine, esti actor, ai mâncat pâine in culise, pe scenele unor camine culturale, ai transpirat pe scena, ai baut apa din “Fântâna Blanduziei”, in ultimul timp salile, in afara de premiere, sunt goale. Ce se intâmpla?
– Eu nu mai sunt pe scena, nu mai am pulsul, nu pot sa-ti spun mai multe. Iti voi spune doar câteva gânduri. Eu cred ca trebuie sa faci in asa fel incât sa fii mereu aproape de spectator. Am auzit unele voci care spun ca nu trebuie sa te cobori la nivelul celui din sala, este o prostie, dar actorul pentru ce traieste? Cine il hraneste? Daca sala este goala, eu cu ce ma duc acasa? Nu ma cobor la nivelul publicului? Dar eu unde joc, joc in padure? Joc pentru mine, pentru regizor? Ne satisfacem impreuna, numai pentru o idee regizorala si nu intelege nimeni ce se intâmpla pe scena? Sa faci spectacole numai de dragul de a face experimente, de dragul metaforei? Bune si astea, dar poporul vine la teatru sa vada, sa auda, sa inteleaga, sa se relaxeze, sa râda sau sa plânga, cum ne spuneau maestrii nostri, sa aiba ce povesti acasa, la serviciu. Daca iese si isi face cruce, Phtiu!, ca n-a priceput nimic, mai vine a doua oara? Nu mai vine. I-ati, domnule un sociolog, un psiholog si pune-i sa cerceteze si sa vina cu raspuns la intrebarea “Cui ne adresam?”
– Conceptia spectacolului, regizorul…
– Nu numai. Pentru un spectacol, un spectacol bun, iti trebuie trupa, actori de valoare, sa ai toate genurile acoperite, ca la o echipa de fotbal, nu poti sa ai numai fundasi, portar si sa nu ai extreme, atacanti! Dupa aceea, ai nevoie de un regizor bun, cotat la bursa, cu nume, cu opera, de scenograf. Nu putem ocoli ce este mai important: banii? Aici sunt tot felul de discutii, cât da statul, cât vrea sa se implice un sponsor, mai multi, acei mecena de care tot vorbim, de oameni cu suflet, cu dragoste fata de teatru, de spectaol. Depinde de managementul teatrului, de director, de administrator, de actori, de lobby. Nu pica nimic din cer, doar cu munca, cu vointa, cu pasiune. Depinde de ce fel de teatru dorim sa facem in oras, de repertoriu, cum este “Bacovia”, de proiect – aici este mai complicat, sau teatru gazda, cum este Teatrul de Vara. Avem si noi Gala Star, buna, cu participare internationala, cunoscuta, este un eveniment important, Bacaul este pe harta europeana, insa eu ma refer aici la teatru de echipa.
Teatrul din Bacau este pentru mine o rana inchisa
– Ce mai vorbim despre teatru, Florine?
– Eu nu mai vreau sa vorbesc acum despre teatrul din Bacau, este o rana care s-a inchis, se vede inca cicatricea, nu m-am resemnat, nu imi sta in fire, visez inca, sunt tânar, contactul cu publicul nu l-am pierdut, am dese iesiri la unele manifestari, merg prin judet, citesc, ma duc la spectacole. Sunt un om viu, domnule. Am proiectele mele, imi vad de ceea ce mi-am propus. Probabil ca, daca mi s-ar face o oferta serioasa, m-as intoarce, dar…Cum?
– Sa trecem la “treburile tale”. Cu se ocupa institutia pe care o conduci?
– Sa raspund ca la carte: coordoneaza, indruma si asigura asistenta de specialitate asezamintelor culturale, ceea ce se cheama mai pe româneste – camine culturale. Ne ocupam de formatii de amatori, nu avem treaba cu formatii de profesionisti. Se mai ocupa de salvgardarea patrimoniului imaterial. Chiar acum lucram la un proiect, la un material foarte serios prin care inventariem ceea ce mai exista in judetul Bacau. Este o paleta larga, pornind de la arta spectacolului, mestesuguri trationale, datini, obiceiuri. Nu este vorba numai de scripte, ci si de documente foto-film. Asadar, pe drumuri, pe drumurile din tot judetul, pentru a culege valorile traditionale, de la Ghimes pâna la Sascut, la Oituz, unde este fieul mesterilor tesetori si olari, Berzunti, Sanduleni, unde avem o traditie in confectionarea mastilor si costumelor populare, este vorba de familia Lungu, mergem peste Siret, unde se mai pastreaza comori ale folclorului si mestesugurilor traditionale.
– Le arhivam, le punem intr-un spatiu si mor acolo. Imi spunea maestrul Ilie Boca ca un artist, fie el si popular, are nevoie de public, de spectacol, sa-l vada si sa-l aprecieze lumea. Are centrul si asemenea preocupari?
– Nu moare nimeni si nimic. La nivel judetean, dar si national exista calendare ale activiatilor noastre, unele traditionale, care au o data, o perioada de desfasurare, altele sunt in curs de afirmare, pe care dorim sa le permanetizam. De exemplu, cine este cel mai bun in pictura pe icoane? Este Gheorghe Parascan. Gheorghe Parascan merge la Pitesti, reprezinta la acea manifestare Bacaul. In arta naiva, cine este sau cine sunt cei mai buni? Maric, Catinca Popescu, Salomeea Andronic, Margos, Constantina Voicu etc. Acestia pot merge la saloane, la expozitii nationale sau internationale. Ies la public, se confrunta cu alti creatori, vad ce se intâmpla in domeniu. Acum pleaca o formatie de la Pancesti – Sascut, “Mugurelul”, condus de un invatator, Ghita Popa il cheama, la festivalul “Dobroge mândra gradina”. Este o permanenta miscare, o benefica promovare pentru artisti, dar si pentru localitatile de unde provin. Noi lucram pe baza de parteneriate, nu poti intra in casa omului nepoftit. Am reusit pâna acum sa incheiem asemenea parteneriate cu 20 de localitati, iar lista este deschisa. Aici trebuie sa fac o precizare: pot fi zece centre ca al nostru, o armata de oameni, daca acolo, la sat, nu sunt oameni cu suflet, nu exista vointa si ceva bani, nu se intâmpla nimic.
Este greu sa tii in viata traditiile si obiceiurile
– Centrul are specialisti, personal calificat?
– Toti sunt pregatiti, au experienta. Eu, ca manager am terminat teatrul, Nicolae Radu are conservatorul, Rares Draghici este conservatorist, Daniela Gaftea a terminat artele plastice, Feodosia Rotaru este specialist etnograf, Petrica Vlase specialist in folclor, datini si obiceiuri, Dumitru Patrichi este coregraf, Amedeo Spataru, la imagine, a terminat IATC-ul. Putini, dar buni. Spuneai ca unele datini, obiceiuri, mestesuguri s-au degradat, este posibil, insa noi nu raspundem de artizanat, nu-l incurajam, dar nici nu putem opri fenomenul. Sa va dau un alt exemplu, initiativa noastra, care am denumit-o “Conexiuni” are un impact pozitiv in localitatile rurale, organizam sezatori, simpozioane, dezbateri, lansari de carte de specialitate, intâlniri cu mesteri populari din mai multe localitati, este o treaba serioasa, profesionista si ne tinem de ea. Sa nu neglijam insa impactul modernismului de care spuneai, care prinde la tineri, nu te poti opune in totalitate, ei se uita la televizor, pe internet, vad si aplica… Eu plec de la urmatorul principiu: ca sa refaci suta la suta ce a fost odata, nu se mai poate, dar, Bacaul are trei mari zone etnografice, Bacau, Trotus, Colinele Tutovei, interesul nostru este ca in fiecare zona sa avem doua-trei, doua-trei formatii, obiceiuri, mestesuguri, care sa le reprezinte. Si avem.
– Nedeea de la Padurareni…
– Avem Podu Turcului, cu “Privighetorile Zeletinului”, cu prof. Popa la cârma, avem Gaiceana, cu primarul in frunte, Oituzul, Sascutul, cu doua formatii bune, la Hemeiusi, la Saucesti, ce sa mai vorbim de Valea Muntelui. Scopul nostru este pastrarea obiceiului, a formatiilor, dar, mai ales a portului si repretoriului din fiecare zona. Exista, dupa o munca de ceva ani, o initiativa foarte serioasa la Cucuieti – Solont: Nedeea de la Paduraresti, unde sufletul sunt preotul din sat (Irinel Cernat) si consiliul local, este acolo Grupul folcloric “Florile din Cucuieti”. Exista “Ecoul din Vale” de la Faraoani, care este sustinut de un om de afaceri din comuna, Mihai Solomon, care investeste in actul cultural, cum altii investesc in fotbal, in volei. Unde nu am avea cât mai multi asemenea oameni, deoarece, trebuie stiut, si actul cultural costa bani. Despre asta este vorba, daca suntem baieti destepti, putem atrage turisti cu foarte putina investitie, dar ne trebuie drumuri, ne trebuie sali, initiativa si oameni gospodari.
– Din ce am discutat pâna acum, pot sa inteleg ca sunt sanse, sunt chiar certitudini ca ne putem bucura de frumusetea si bogatia folclorului, a obiceiurilor si mestesugurilor noastre traditionale in continuare si ca vom lasa si urmasilor câte ceva.
– Nu avem cum sa nu lasam, ca altfel plecam de aici. Trebuie sa pastram in viata ce am mostenit, ce avem si ce am creat.
– Ultima intrebare, de ce teatru?
– Asta am dorit de mic. Nu am avut alt gând niciodata. De la patru ani mergeam la film, la club, era un club lânga casa mea, stateam in primul rând si vedeam toate filmele, altele de mai multe ori, si fascinat, probabil, de actori, de artisti, mi-a intrat in cap ca vreau sa ma fac actor. Si m-am facut. Se pare, insa, ca mi-a trecut…! Pam, pam!
Europa veche – asa si asa. Europa de astazi – aproape insuportabila. Europa de mâine?
Criza economica a ridicat brusc si dur mincinosul val pictat ce invaluia Europa aparent unita intr-o uniune ce parea fara cusur, mai ales in discursurile politicienilor. Au fost suficienti trei-patru ani de cadere financiara pentru ca toate slabiciunile sistemului sa iasa la iveala, ascutite pe piatra dura a resentimentelor nationale, devenite nationaliste in mai toate tarile. Cum de s-a ajuns la aceasta situatie, intr-o Uniune ce a pornit la drum dupa Al Doilea Razboi Mondial tocmai ca o organizatie cu precadere economica? Dezlegarea acestui paradox cinic si, in acelasi timp, rusinos pentru Batrânul Constinent va oferi solutia supravietuirii Uniunii, solutie care pare acum de negasit. La dezbaterea organizata, ieri, de europarlamentarul Minodora Cliveti si presedintele Consiliului Judetean Bacau, Dragos Benea, pe tema rolului tinerilor in UE si a perspectivelor care li se ofera, s-au spus câteva lucruri importante, care merita luate in seama. Ma opresc asupra afirmatiei lui Benea, care a punctat apasat ca Uniunea Europeana nu a gândit si cu atât mai putin a pus in practica proiecte serioase si eficiente pentru tineri. Presedintele CJ s-a declarat partizanul unor alocari importante de fonduri tocmai in acest sector. Nu pot sa-l contrazic, insa imi permit o nuantare importanta. Intr-adevar Europa reunita are obligatia sa se ingrijeasca de generatiile ce acum se formeaza, insa principal sa obligetie este sa-si conceapa foarte repede si foarte urgent propriul proiect pentru urmatorii 20-30 de ani. Altfel, orice investitie in tineri, oricât de generousa, nu este decât o aruncare cu capul inainte intr-un hau unde necunoscutul si pericolele fac o cast mai buna decât “casa noastra comuna”. Din pacate, asa ceva pare imposibil in momentul de fata, având in vedere problemele generale si specific ce afecteaza fiecare tara in parte si pe toate la un loc. Greu de crezut ca Germania, Olanda sau Marea Britanie vor fi incântate sa-si traseze un viitor economic foarte strâns legat de Grecia, Cipru, Spania sau Portugalia. Nici când e vorba despre structurile Uniunii nu stam mai bine, Consiliul, Comisia si Parlamentul Europei nu gasesc un limbaj comun atunci când este vorba despre bugetul pe urmatorii sapte ani, dar sa se inteleaga pentru urmatorii 20! Si sa nu uitam ca la anul au loc alegeri europarlamentare care pot complica si mai mult ecuatia politica Europeana. Suntem obligati sa credem ca Uniunea Europeana este variant cea mai buna, insa si mai mult trebuie sa construim cât mai repede aceasta varianta, iar binele sa fie al tuturor.
Lectie despre Arta cu Ioan Maric la Colegiul National „Vasile Alecsandri”
Elevii de la Colegiul National „Vasile Alecsandri” au avut parte de o adevarata lectie despre arta. In holul mare al liceului a fost organizata o expozitie de pictura a “naivului” Ioan Maric, intitulata „Pe urma mostenirii noastre culturale in Europa”. Initiativa acestei manifestari a apartinut bibliotecarului Maria Cretu. Au fost alaturi de marele nostru pictor si invitatii speciali – Carmen Mihalache, critic de arta – care a vorbit despre lucrarile lui Ioan Maric ca despre „o invitatie la petrecere”, Vasile Craita Mândra – artist plastic, care a pus in valoare „umorul detasat si neintentionat” din tablourile expuse, dar si Catinca Popescu – pictor. La eveniment au fost prezenti elevi ai Colegiului National „Vasile Alecsandri” care au avut astfel ocazia de sa il cunoasca personal pe Ioan Maric, dar si sa-i admire produsele sale artistice. Expozitia va fi deschisa pâna pe 16 mai, când in liceul bacauan va veni o delegatie ampla din mai multe tari europene, intr-un proiect Comenius, pentru ultima reuniune de program. In final, elevii „alecsandrieni” au multumit celor prezenti printr-un spectacol de muzica si dans popular.
Ziua Europei, la Scoala „Ion Creanga”
300 de elevi din clasele I -IV de la „Ion Creanga”, impreuna cu 14 profesori au participat in curtea scolii la o actiune despre tot ce inseamna Ziua Europei, sarbatorita pe 9 mai. S-a facut o scurta informare privind Uniunea Europeana, simbolurile, institutiile si aderarea României la UE. In deschidere, elevii au prezentat un program artistic, iar terenul de sport a fost apoi “ornat” cu banci pe care “stateau la soare” pensoane si acuarele “gata, dispuse si capabile” sa decoreze obiecte din ipsos( fluturi, flori, inimioare, melci etc). Copiii au pictat in “culorile Europei”, albastru si galben, dupa care fiecare clasa si-a ales un cuvânt potrivit temei pe care l-au “scris” cu “micile necuvântatoare” (ex. pace, Europa, oda, imn, EU). In centrul terenului au stat cu mândrie drapelul României si cel al Uniunii Europene. Elevii, parintii si cadrele didactice s-au fotografiat iar la finalul activitatii s-a intonat imnul Europei si s-a organizat un ”mars al bucuriei” in cartier, copiii oferind flori trecatorilor, cetateni europeni.
Doi copii raniti intr-un accident la Sascut
Evenimentul rutier s-a petrecut in afara localitatii Sascut. Alexandru E. (26 ani), in timp ce conducea un autoturism a ajuns pe contrasens, a parasit partea carosabila, dupa care s-a rasturnat pe câmp. In urma accidentului, soferul si cei doi minori, de 1 si respectiv 2,5 ani, au suferit leziuni si au fost transportati la o unitate medicala din judetul Vrancea. Pe numele soferului, politistii au intocmit dosar penal pentru vatamare corporala din culpa si fac verificari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a petrecut evenimentul.
Paruiala intre fete la Colegiul Economic „Ion Ghica”
Dupa scandalul accidentului de masina din curtea scolii, produs in urma cu trei saptamâni, imaginea Colegiului Economic „Ion Ghica” este din nou sifonata urmare a unui scandal intre doua eleve. Imediat dupa vacanta de Paste, o clasa a liceului a fost tranformata intr-un ring de box in care protagoniste au fost doua domisoare de a IX-a. Totul a inceput dupa ce intre cele doua a fost un schimb de replici mai dure pe Facebook care aveau subiect principal … un baiat. Pentru ca una dintre eleve s-a simtit lezata in amorul propriu, a ales sa-si faca dreptate cu pumnii si unghiile. A tabarânt pur si simplu intr-o pauza asupra rivalei sale (eleva in alta clasa), fara sa mai tina cont de colegii care nici nu au apucat sa reactioneze, si s-a razbunat. Iar razbunarea s-a lasat cu certificat medico-legal. „Este un incident regretabil. Fata care a sarit la bataie e o eleva problema, care nu este la prima abatere, care a ajuns la noi in liceu pe locurile pentru rromi, care este nesupravegheata si acasa, ambii ei parinti fiind plecati in strainatate. A declarat ca sta doar cu bunica ei, dar la numarul de telefon pe care ni l-a dat nu raspunde nimeni. Este greu sa intervii in fiecare moment, in conditiile in care avem peste 1.900 de elevi”, a declarat prof. Dana Enache, director. Singura masura coercitiva pe care scoala o poate lua impotriva ei este scaderea notei la purtare in urma deciziei Consiliului profesoral. Eleva problema a fost si consiliata, dar fara rezultat. Acum a si disparut de la scoala, dupa incident, iar nimeni nu stie nimic de ea. Nu a fost depusa inca plângere preabalila, insa Politia s-a autosesizat si va face cercetari in acest caz.
Vasile Botomei sta 29 de zile in arest
Vasile Botomei va sta pâna pe 6 iunie in spatele gratiilor dupa ce Curtea de Apel Bacau a acceptat, joi seara, cererea procurorilor de retinere pentru 29 de zile. Botomei a declarat ca va face recurs, procesul se va judeca la Inalta Curte de Casatie si Justitie la Bucuresti, cel mai probabil, saptamâna viitoare.
Procurorii de la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bacau au dispus in cursul zilei de miercuri punerea in miscare a actiunii penale si retinerea lui Vasile Botomei, pentru 24 de ore, pentru savârsirea mai multor infractiuni. „Este vorba despre infractiuni de fals in inscrisuri sub semnatura privata, exercitarea fara drept a profesiei de avocat, folosirea fara drept a denumirilor Barou, Uniunea Nationala a Barourilor din România si respectiv UNBR, folosind insemne specifice profesiei in alte conditii decât cele prevazute de Legea 51/1995 si pentru infractiunea de inselaciune”, a declarat procurorul Camelia Elisei, purtatorul de cuvânt al Parchetului de pe lânga Curtea de Apel Bacau. Anchetatorii il acuza ca a introdus in circuitul civil inscrisuri cu continut neadevarat, folosind denumiri si insemne, exercitând activitati si acte specifice profesiei de avocat, desi n-ar fi avut aceasta calitate si ca a indus in eroare mai multe parti vatamare dintre care trei s-au constituit parte civila cu un prejudiciu de 9.500 de lei. Procurorii mai spun ca s-a luat masura retinerii pentru ca existau indicii temeinice ca ar fi continuat sa savârseasca infractiunile pentru care era deja anchetat.
Inceperea urmaririi penale si punerea in miscare a actiunii penale sunt etape ale procesului penal ce urmaresc crearea unui cadru procesual de administrare a probatoriului, activitate ce nu poate sa infrânga principiul prezumtiei de nevinovatie.
Cercetat pentru furt la 73 de ani
Este vorba despre un batrân, din comuna Helegiu. Acesta a fost prins de politistii din localitate in timp ce transporta lucerna sustrasa de pe terenul unui consatean, omul fiind cel care i-a si anuntat pe oamenii legii. Prins in flagrant, barbatul de 73 de ani nu a mai avut nicio scuza, fiind cercetat penal pentru furt.
Intepat in fund de un vecin
Un barbat de 61 de ani, din Onesti, si-a reclamat la politie un vecin care l-ar fi agresat pe el si pe fiica sa. La fata locului s-au deplasat politistii care au stabilit ca intre reclamant, in vârsta de 61 de ani, fiica sa, de 34 de ani, si agresorul de 70 de ani s-a iscat un conflict spontan, în urma caruia acesta din urma cu o unealta de plantat rasadurile, l-a întepat în zona feselor pe barbat si in mâna pe femeie. Cei doi au ajuns la spitalul din Onesti unde au primit ingrijiri medicale, iar politistii au deschis o ancheta pentru lovire sau alte violente.
