Acasă Blog Pagina 4240

A disparut un obiect de patrimoniu vechi de 3000 de ani. O sabie cât o istorie

Daca intrati in Sectia de Arheologie a Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” Bacau o sa vedeti pe un perete un panou gol, pe care se mai observa doar doua urme ale unor dispozitive care asigurau sustinerea unui exponat foarte valoros. Acolo a fost expusa, in 2002, intr-o expozitia permanenta, o spada din bronz veche de 3000 de ani, descoperita la Corbasca.

Intâmplarea

In aprilie 1970 s-a descoperit in mod intâmplator, ca urmare a unor alunecari de teren, in marginea satului Marvila, comuna Corbasca, judetul Bacau, in punctul “Dealul cantonului”, o spada. Descoperitorul, Alexandru Pârâiac, un cetatean al locului, i-a spus arheologului Viorel Capitanu ca spada zacea in argila, cu vârful in sus. Spada (sabie) din bronz, acoperita cu patina de buna calitate, de culoare verde inchis, are un mâner turnat separat, in forma de cupa, de tip Worschach, fixat prin doua nituri si buton lipit prin sudura. Piesa este decorata prin gravura foarte fina, cu motive ornamentale.

sabia-2Descrierea integrala a desenelor si a tehnicii de imprimare, cât si alte informatii de ordin istoric, arheologic, stiintific sunt publicate pentru prima data in Revista Memoria Antiqvitatis, editata de Muzeul de Istorie din Piatra Neamt, in 1985, sub semnatura arheologului Viorel Capitanu si academicianului Alexandru Vulpe.

Spada are o lungime de 0,592 metri, lungimea mânerului este de 0,052 m, greutate 0,720 kg si a fost inregistrata sub nr. de inventar 6800, in Registrul General al Complexului Muzeal.

“Descoperirea, fie ea si intâmplatoare, este una de exceptie, piesa fiind foarte valoroasa pentru perioada in care a fost incadrata, prima etapa a Hallstatt-ului vechi, sec. IX i.e.n, si provine din centrul metalurgic slovac, activ in acea perioada. Spada, dupa datare, restaurare si punere in valoare, a intrat in patrimoniul Complexului Muzeal “Iulian Antonescu”, fiind expusa, in siguranta, cu mai multe ocazii” – a declarat Viorel Capitanu, arheolog.

Disparitia

Timp de 22 de ani spada a fost expusa foarte putin, fiind depozitata in mai multe locatii. Abia in 2002, când a fost vernisata expozitia permanenta, la etajul I al Complexului Muzeal “Ion Antonescu”, publicul bacauan a avut ocazia sa o admire in toata splendoarea sa.

Aici intervine prima problema care a nascut unele controverse privind modul de expunere. Unii au fost de parere ca trebuie adoptat trendul european de expunere deschisa, altii, muzeografi si arheologi, si-au manifestat indoiala privind siguranta exponatului. In final, s-a adoptat expunerea deschisa pe un panou vertical, prinsa in doua clame.

Cinci ani a stat spada in expozitie, fiind piesa care atragea vizitatorii dornici sa-i cunoasca povestea si sa-i admire frumusetea. Toata lumea se obisnuise cu prezenta ei in muzeu, zilnic fiind inventariata din ochi de catre supraveghetori. Numai ca in una din zile spada a disparut din expozitie. Se presupune, aveau sa spuna supraveghetorii si directorul institutiei cu ocazia anchetei declansate, ca ar fi disparut in perioada 8-12 august 2007. In acest moment intervine o inadvertenta intre declaratii: Serviciul de Investigatii Criminale – Protejarea Patrimoniului Cultural Românesc al Inspectoratului Judetean de Politie afirma ca disparitia a fost anuntata imediat (de altfel, pe siteul Politiei Române este trecuta data de 8 august 2007), alte persoane din muzeu afirma ca furtul a fost anuntat dupa câteva zile de la constatare.

Soc, surpriza, deruta, lipsa de decizie, frica? S-au emis tot felul de supozitii, insa niciuna nu a fost confirmata.

Multe intrebari, niciun raspuns

Sectia de Arheologie a Complexului Muzeal avea instalata la intrare o camera de luat vederi, de inregistrare. Doar una, in interior nu exista, in acea perioada, asa ceva. Politia a constatat ca instalatia de supraveghere nu a functionat in acea noapte. De ce noapte? De ce nu zi? Nimeni nu a stabilit cu exactitate ziua si ora disparitiei, ele fiind cele declarate de oficialii muzeului.

“Atunci s-a facut multa vâlva pe acest subiect, doar ca nu s-au gasit prea multe indicii la fata locului. In acea noapte sistemul de supraveghere nu a functionat. A doua zi, conform procedurii, obiectul (fotografia si datele de identificare) a fost dat in urmarire nationala si cred ca Politia Româna l-a dat si in urmarire internationala, fiind inregistrata, pe site, la Obiecte pierdute, cu numarul 422. Cercetarile continua, sub supravegherea unui procuror” – spune Paul Leaua, inspector, IPJ Bacau.

Cu ocazia cercetarilor nu s-au descoperit urme de fortare a usilor, amprente si alte indicii care sa conduca la concluzii. La fiecare etaj exista gestionari, care au ca sarcini de serviciu si securitatea exponatelor, declaratiile lor, aflate in dosar, nu aduc prea multe informatii.

Au trecut sase ani de atunci, in Bacau, dar si in alte localitati sunt destui colectionari de asemenea obiecte, care le detin legal sau ilegal, cunoscatorii afirma ca o “investigatie” printre ei ar putea oferi mai multe informatii. Gheorghe Barbu, inspector la Directia de Cultura a judetului Bacau ne-a declarat ca institutiile de cultura, printre care si Complexul Muzeal “Iulian Antonescu” sunt in subordinea Consiliului Judetean, el organizeaza activitatea, incadreaza persoanal, tot el stabileste, in baza legii, normele interne de functionare. “Ma intrebati de ce acel obiect, valoros prin vechimea lui, dar si prin locul unde a fost descoperit, nu a fost trecut in categoria “tezaur”, conform Legii Patrimoniului. Procedura este destul de complicata, insa, indiferent unde este clasat un obiect de patrimoniu, normele de expunere si protectie sunt identice si trebuie respectate.”

Cert este ca lucratorii Complexului Muzeal nu au demontat panoul pe care a fost expusa sabia, el a ramas acolo pentru a le reaminti, cred, ca in 2007, in imprejurari nici acum elucidate, un obiect de patrimoniu foarte valoros a disparut in mod misterios, fara urma, din custodia lor.

Sinagoga buhuseana sau singuratatea doldora de istorie

Prin Roma, rabinul de Buhusi se plimba, într-o superba caleasca, împreuna cu Papa. Cine-i preotul care se plimbă cu Rabinul? întrebau trecătorii… Legenda, desigur, dar rabinii de Buhusi nu erau doar eruditi, ci aveau si o mare autoritate.

La Buhusi, între cele doua razboaie mondiale, a functionat una dintre cele mai importante institutii europene de scolire a rabinilor. 5 000 de evrei locuiau atunci în târg. Acum nu mai exista niciunul. Am patruns cu noul presedinte al Comunitatii Evreiesti Bacau, ing. Izu Butnaru – un spirit deosebit de deschis comunicarii – în sinagoga buhuseana, una dintre cele patru care au mai ramas.

Monument istoric impresionant, construit în 1864, sinagoga tiuie de singuratati doldora de istorie. Doar câteva zile pe an, pelerini hasidim vin aici, din iniaiativa rabinului israelian Tobias, pentru reculegere si rugaciune. Impresionantul corp al sinagogii destinat ritualului religios a fost reabilitat în urma cu putini ani.

Anexele, inclusiv cele care pot caza vreo 64 de persoane, asteapta reabilitarile necesare. Presedintele Butnaru se si mira ca pelerinii hasidim pot sa locuiasca, fie si pentru putina vreme, în aceste spatii. Un sistem de alarma sofisticat si un buhusean îndragostit de istoria evreilor buhuseni asigura securitatea monumentului. Palatul rabinilor, cumparat de un buhusean prin 1968, demolat, a ajuns o amintire. Din caramida zidariei sale a fost construita o casa. Se mai pastreaza doar o baie rabinica rituala. În rest, s-a împrastiat/furat totul.

Mai poate fi ghicit locul fostului impresionant beci al Palatului, acolo unde se putea intra si cu acele care cu ajutorul carora se facea aprovizionarea. Cineva, foarte inspirat, a salvat una dintre sobele construite dintr-o teracotă speciala, cu valoare estetica mare. Reconstruita, soba este o bijuterie a monumentului. Pe strada „Al. I. Cuza”, unde este sinagoga, locuiau doar doi români; ceilalţi erau evrei. Astazi… În Buhusi n-am auzit nicicând despre vrajba dintre evrei si români. Diplomatia unora si ospitalitatea celorlalti au zamislit o frumoasa pagina a convietuirii. La Buhusi, pâna si bancurile cu evrei sunt depanate cu sufletul aflat pe aripile unei nostalgii de poveste. Buhusenii amintesc si de faptul ca medicul lui Stefan cel Mare a fost evreu…

Cimitirul evreiesc, doldora si el de istorie, are si doua încaperi în care sunt înmormântati fosti rabini si fostele sotii ale acestora. Presedintele Izu Butnaru intentioneaza sa inventarieze riguros toate mormintele cochetului cimitir. Printre cei înmormântati aici se afla si oameni care au facut istorie în Buhusi, precum medicul chirurg Ghelber, o adevărata legenda a bisturiului, dar si a omeniei.

Liderul comunitatii s-a aratat foarte interesat de propunerea prof. univ. dr. Florin Platon, cu origini buhusene, de a realiza, împreuna cu un student buhusean si alti iubitori de cultura, istoria evreilor care au locuit în Buhusi. Si propunerea informaticianului-jurnalist Adrian Paduraru, cel care gestioneaza fericit buhusi.net, de deschidere a sinagogii catre public, mai ales catre elevi, a fost aplaudata.

Moinestiul încearca sa traiasca sublim în spiritul dadaismului

În 2005, am stat, pret de aproape o ora, în fata minunatului monument Dada de la intrarea în Moinesti, opera a sculptorului german de origine română Ingo Glass, si, mimând nestiinta, i-am întrebat pe trecatori ce reprezinta respectiva creatie. Am ascultat zeci de trasnai explicative.

Moinesti (Fercu) 2O singura adolescenta a stiut despre ce-i vorba. Orasul Moinesti este locul în care spiritul dadaismului traieste sublim, inclusiv prin spiritul statuilor, grupurilor statuare. Zilele trecute am realizat acelasi exercitiu, ca în 2005, asezându-ma lânga alte două creatii sculpturale. Una este cea din fata bibliotecii municipale.

Ce reprezinta? am întrebat mai multe persoane. Un domn mai în vârsta, s-a uitat la mine cu figura insului gata sa sune la 112, de parca as fi fost un fel de terorist al nedumeririlor. O doamna simpatica m-a privit sincer, scanându-mi complice mirarea, si mi-a spus: „Nici eu nu stiu”. Un tânăr a pus capac întrebărilor mele: „La început, nici eu n-am stiut. Am cautat pe net si am înteles ca reprezinta un fel de puscarie stilizata, metaforica”. Pâna sa stau de vorba cu trecatorii, întelesesem ca în argoul târgului acel grup statuar este numit „Trei tepuse”. Pentru Deşteptarea, în septembrie 2012, medicul Romeo Dumitrescu declara: „…am adus trei statui care sa fie amplasate în fata bibliotecii orasului. Sunt statui foarte frumoase, intitulate «Sfânta Treime»”.

În fata Scolii „George Enescu” exista o alta statuie. Un profesor mi-a decriptat profunzimile mesajului estetic, folosindu-se si de net… Realizata din aluminiu slefuit, monumentul face parte dintr-o instalatie complexa, inspirata din crezul literar al curentului dadaist, care poate interactiona cu vizitatorii, astfel încât, în functie de înaltimea privitorului, pe un ecran pot fi afisate versuri aleatorii, copiind stilul lui Tristan Tzara, cel care compunea poezii extragând la întâmplare versuri dintr-o palarie, maniera devenita simbol al dadaismului.

Moinesti (Fercu) 1aRealizatorul, sculptorul Giulian Dumitriu, cel care a sculptat-o pe Lady Gaga, declara pentru presa, la începutul acestui an: „Este o lucrare realizata suta la suta de catre moinesteni, pentru moinesteni, în onoarea unui moinestean. Atât eu, cât si doctorul Romeo Dumitrescu, împreuna cu care am lucrat înca de acum cinci ani la aceasta idee, suntem nascuti în Moinesti, la fel ca si Tristan Tzara. Si iata ca am reusit acum, cu sprijin privat, dar si al Primariei Moinesti, sa realizam aceasta lucrare care sa surprinda ideile dadaiste”. Monumentul „Cavalerului Tristan Tzara”, cum este denumit, este futurist, incita la dialog estetic. Dada, sa ne amintim, înseamnă „calut de lemn”, în limbajul copiilor. Trecătorii mi l-au denumit în fel si chip: „Don Quijote”, „Calul Troian”, „Calutul pe rotile”… Vreo zece persoane mi-au spus ca n-au vazut niciodata „instalatia complexa” creând versuri. Probabil ca n-am întrebat pe cine trebuie…

Am consultat, cu privire la ultimele doua creatii, un reputat artist plastic. Despre monumentul „Cavalerului Tristan Tzara” mi-a spus ca este o lucrare interesanta, dar are si elemente compozitionale discutabile. Cât despre „Sfânta Treime”, a precizat clar ca nu are ce cauta în spatiul public. Amplasarea publica a unei creatii trebuie sa aiba avizul unei comisii de artisti plastici, dar si pe cel al Inspectoratului de Cultura. N-a fost cazul aici. Expertul artist crede ca o sesizare oficiala ar duce la retragerea acestei creatii din spatiul public.

Am plecat de lânga ultima statuie recitând cu drag, în gând, din versurile lui Tristan Tzara: „vino aproape de mine ca rugaciunea / sa nu te enerveze coboara în pamânt precum scafandri înca neinventati/ apoi obscuritatea de fier se va preface/ în sare si vin / simplitate paratraznet al plantelor/ noastre ai grija/ paratraznete care formeaza un paianjen/ astfel devin cununa unui christ enorm/ amorf tinut arc voltaic/”. Ajuns pe strada Tristan Tzara, am vrut sa întreb celebrul spirit al creatorului dadaismului cum apreciaza faptul ca moinestenii încearca sa trăiasca elevat, si prin sculptura, în spiritul dadaismului. Pentru ca-mi lipseste aptitudinea comunicarii cu marile spirite disparute, am renuntat…

Studentii Universitatii „George Bacovia” au participat la Rotterdam la lucrarile Proiectului Intensive (IP) – ERASMUS: Value Driven Management Training

    Studentii Universitatii „George Bacovia” Bacau au participat la Universitatea Inholland University of Applied Sciences Rotterdam la lucrarile proiectului finantat din fonduri europene VADRIMAT(12 – EIP – RO BACAU 02) – Value Driven Management Training (Managementul bazat pe valorile companiei), coordonat de Universitatea „George Bacovia” din Bacau.

    La acest program au participat 30 de studenti din ISSA Unversity of Navarra SanSebastian – Spania, Inholland University of Applied Sciences Rotterdam – Olanda, St. John York University York – Marea Britanie, Szeged University – Ungaria, Plantijn Hogeschool Anvers – Belgia si Universitatea „George Bacovia” din Bacau – România. Programul a urmarit cunoasterea si analiza nivelului de implementare a managementului bazat pe valori la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii si a companiilor multinationale din tarile participante.

    In cadrul programului studentii au participat la cursuri pe tema managementului bazat pe valori, sustinute de cadrele didactice implicate in proiect, seminarii, workshop-uri, dezbateri si au lucrat in grupuri mixte, pentru realizarea unui Ghid pentru implementarea managementului bazat pe valori in IMM din Uniunea Europeana si a unor Modele de training destinate intreprinzatorilor din UE. In cadrul programului au fost organizate actiuni sportive si social-culturale, vizite la companii si discutii cu reprezentanti ai unor IMM din Rotterdam care au implementat deja Managementul bazat pe valori.

    Totodata, studentii au organizat o Seara Internationala, dedicata prezentarii specificului fiecarei tari prin organizarea unor standuri in care au fost expuse produse traditionale si au fost prezentate, folosind tehnici multimedia, tara, orasul si universitatea de origine. Lucrarile studentilor au fost grupate in cadrul Ghidului pentru implementarea managementului bazat pe valori in IMM din Uniunea Europeana si a Modelelor de training destinate intreprinzatorilor din UE care au fost transmise firmelor participante, Comisiei Europene si sunt, de asemenea disponibile pe site-ul proiectului http://vadrimat.blogspot.nl

    Un nou concept de petrecere a timpului liber in vacanta. Scoala de vara pentru 30 de elevi

      Scoala cu clasele I-VIII Urechesti, organizeaza in aceasta perioada, pâna pe 9 august, la Centrul de Documentare si Informare „Prof. Pompiliu Stan”, aflat in coordonarea metodologica a Casei Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacau, Scoala de vara (re)creativa „Joc si creatie”.

      „Foarte multi dintre elevii nostri, in vacanta mare nu au unde pleca, stau singuri acasa si nu beneficiaza de indrumare, intrucât parintii sunt ocupati. Prin acest proiect venim in intâmpinarea lor, scoala devenind un altfel de loc, pentru o altfel de experienta”, ne-au declarat, profesorul – documentarist Catalina Nica si directorul Petre Bratasanu, initiatorii acestui proiect, alaturi de prof. pentru invatamântul primar Luminita Alexe, prof. Gabriela Paris, prof. Adrian Abageru si preotul-paroh Cristinel Lungu.

      Inceputa in urma cu doi ani, dintr-o joaca constructiva, dupa cum sugereaza si genericul, Scoala de vara „Joc si creatie” s-a dovedit a fi, nu doar o alternativa placuta de petrecere a timpului liber, ci si un mediu atractiv, favorabil dezvoltarii aptitudinilor, creativitatii si imaginatiei elevilor. Peste 30 de elevi s-au aratat dornici sa descopere lucruri noi, sa-si puna in valoare creativitatea si inteligenta si nu in ultimul rând „sa se joace”, explorându-si laturile necunoscute ale personalitatii.

      O parte din activitati, precum origami, quilling si tehnica margelelor, reprezinta o continuare a celor din anii trecuti, iar altele sunt noi, precum atelierul de teatru, de scrapbooking si concursul de cultura generala „Talente in devenire”. De asemenea, organizatorii isi propun sa patrunda in tainele cunoasterii, odata cu vizionarea filmului documentar „Creatiile omului si creatiile naturii”, sa realizeze filmulete cu ajutorul calculatorului, sa descopere traditii si obiceiuri ale altor popoare, dar si sa isi cunoasca tara, prin organizarea unei excursii tematice. La finalul proiectului, rezultatele elevilor participanti, vor fi valorificate printr-un concurs de talente.

      Amenzi record pentru comercianti si prestatorii de servicii

        Poate parea banal, insa o conferinta de presa organizata de Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Bacau ofera informatii utile pentru consumatori, dar si prestatorilor de servicii, comerciantilor si producatorilor.

        Toti se intâlnesc in piata, pe piata, in conditii de parteneri. Pentru a reglementa aceste raporturi, un rol important il are si Protectia Consumatorului, care are ca obiect de activitatea verificarea si cercetarea reclamatiilor venite din partea consumatorilor, sanctionarea, acolo unde este cazul, a neregulilor constatate, cât si organizarea de actiuni proprii de control pe anumite domenii.

        Numai pe semestrul I al anului 2013 au fost cercetate 569 de reclamatii, venite din diferite sectoare si domenii, de la cetateni sau de la grupuri de cetateni. De asemenea, au fost organizate un numar de 1494 de controale si 33 de controale tematice, unele dirijate de la nivel national.

        „Trebuie sa va spun ca majoritatea reclamatiilor s-au adeverit, in proportie de 96 la suta, ceea ce denota seriozitate din partea consumatorilor, increderea in institutia noastra, insa se constata, din pacate, ca multi prestatori de servicii se comporta inadmisibil in raport cu clientul, incalcând legile, normele si normativele care reglementeaza aceste raporturi, dar si calitatea acestora, unele sanctionate drastic de institutia noastra, dar si de alte organisme cu atributii in acest domeniu”, ne-a declarat Alin Nastase, comisar sef al Comisariatului Judetean.

        Asttel au fost date 606 amenzi, in valoare de 1.179.700 de lei, si 683 de avertismente. Cea mai mare amenda a fost in valoare de 5.000 de lei, aplicata unei banci din Bacau. Surprinzator, cele mai multe reclamatii nu sunt din sfera comertului cu produse alimentare (46 – 8% din total), ci din domeniul telefoniei fixe si mobile, servicii TV si internet, de unde s-au inregistrat 130 de reclamatii, peste 23 la suta.

        Ele au avut in vedere incarcarea nejustificata a facturilor, nerespectarea termenelor de garantie, neconcordante intre datele tehnice inscrise si realitate etc. Urmeaza reclamatii bunurile nealimentare – 103, la furnizorii de utilitati si prestari de servicii – 66, servicii de curierat si transport – 48, banci – 34. „Reclamatiile facute la adresa bancilor au vizat incalcarea legislatiei cu privire la popriri (unui cetatean i s-a oprit din alocatia copiilor, un cuantum dintr-o datorie), a comisioanelor percepute (aici Ordonanta 50 a bulversat domeniul) etc.

        Sunt foarte multe reclamatii cauzate de necunoasterea tuturor clauzelor contractuale, cetatenii nu s-au obisnuit, nu s-au invatat sa citeasca cu atentie absolut tot ceea ce semneaza, iar daca nu se pricep este bine sa consulte un specialist, un expert, mai ales ca fiecare banca este obligata sa ofere consiliere gratuita. Acest lucru ar elimina necazurile, neplacerile care pot veni pe parcursul derularii contractelor”, ne-a mai spus Alin Nastase.

        Fiind vara, CJPC a derulat mai multe controale privind respectarea prevedeilor legale la prestarea serviciilor in incinta strandurilor, piscinelor, bazinelor de inot, parcurile de distractie debarcadere, ocazie cu care au fost aplicate 8 amenzi, in valoare de 5.000 de lei. Nu au fost uitate pietele, magazinele de desfacere a produselor lactate, a legumelor. O atentie deosebita s-a acordat sigurantei jucariilor, protectiei copiilor, amenzile aplicate pentru neconformitate depasind 30.000 de lei.

        Cetatenii sunt sfatuiti sa se aprovizioneze din spatii comerciale autorizate, sa utilizeze servicii prestate de operatori economici autorizati, sa solicite bonul de vânzare/prestare de servicii, fara de care nu se pot face reclamatii. De asemenea, in caz de nevoie pot apela Protectia Consumatorilor Bacau la tel. 0234/51.12.73, e-mail: bacau@opc.ro, reclamatii.bacau@opc.ro.

        Inspectorii APIA verifica fermele de vaci

        Producatorii de lapte si carne de vita din zonele defavorizate ale judetului, care au depus cereri de ajutor, vor fi verificati de inspectorii APIA Bacau.

        Controlul si supracontrolul la fata locului vor viza corespondenta dintre numarul animalelor declarate in cerere si cel gasit in ferma, existenta altor bovine care nu au fost mentionate, a celor care sunt declarate dar nu apar in Registrul Agricol, documentele justificative pentru pierderea crotaliilor si cazurile de forta majora, actele care sa motiveze iesirea din exploatatie a animalelor (deces, pierdere, accidentare si taiere etc.), corespondenta dintre adresa declarata in cererea de ajutor si locatia reala a fermei, respectarea standardelor de eco-conditionalitate.

        Campania de verificare se va desfasura in perioada iulie 2013 – ianuarie 2014. Bovina cu ambele crotalii pierdute este un animal cu nereguli, cu exceptia cazurilor in care exista o singura bovina in ferma fara crotalii, iar aceasta poate fi identificata cu ajutorul pasaportului, datelor din Registrul national si Registrul individual si daca exista formularul de declarare a evenimentului. Si nerespectarea normelor „eco” va atrage reducerea ajutorului de stat.

        In judetul Bacau, numarul animalelor pentru care s-a solicitat ajutor este de 6.449, cu 571 mai mare decât anul trecut, din acestea 5.951 fiinda vaci de lapte, 491, taurine de carne, iar sapte, bivolite.

        „Reamintim solicitantilor ajutorului specific ca orice neregula pentru un animal va determina reducerea cu un anumit procent a valorii cuvenite pâna la excluderea de la plata pentru anul in curs si stabilirea de sanctiuni multi anuale” – sune Gabriela Mazilu, directorul APIA Bacau.

        Alesii decid rectificarea bugetului. Comunele Negri si Bogdanesti, ajutate de judet

          Bugetul judetului Bacau va fi rectificat, astazi, ca urmare a solicitarilor primite din partea a doua unitati administrativ-teritoriale afectate de inundatii la sfârsitul lunii iunie, dar si a modificarilor aparute in planul de investitii al unor institutii publice.

          Din cauza ploilor torentiale, in comunele Negri si Bogdanesti s-au produs inundatii care au afectat case, drumuri, pasuni si terenuri agricole. Pentru a le ajuta, Consilul Judetean (CJ) Bacau propune alocarea a 75.000 de lei din fondul de rezerva, 50.000 urmând sa intre in bugetul Consiliului Local (CL) Negri, iar 25.000 de lei, in cel al CL Bogdanesti.

          Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) a restituit 618.000 de lei, bani cheltuiti de CJ Bacau pentru sustinerea restructurarii CRRN Racaciuni printr-un proiect european si recuperati in 2013. Urmare a incasarii unor venituri mai mari decât cele previzionate, bugetul judetului va fi rectificat cu 5.000.000 de lei, 2.000.000 de lei fiind cote defalcate din impozitul pe venit, iar 3.000.000 de lei, subventii de la bugetul de stat pentru finantarea proiectelor din FEN. Banii vor fi impartiti celor care au emis solicitari.

          CL Podu Turcului mai are nevoie de 1.300.000 lei pentru modernizarea pietei agro-alimentare, iar ISU „Maior Ene”, de 50.000 de lei pentru realizarea Dispeceratului Unic Integrat. Serviciul Public Judetean de Drumuri (SPJD) Bacau solicita 3.500.000 lei pentru efectuarea unor lucrari de reparatii si intretinere, iar Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, 40.000 de lei pentru repararea Casei memoriale „Nicu Enea”, cladire inscrisa in lista monumentelor istorice.

          Si Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau are nevoie de bani pentru reparatii: 900.000 de lei pentru reabilitarea sectiei „Contagioase Copii” si 700.000 de lei pentru reparatii capitale la cladirea care gazduieste Laboratorul de analize medicale. Institutiile vor primi sumele cerute daca alesii vor aproba proiectul fara amendamente.

          Sedinta extraordinara la Consiliul Local Onesti

            Consilierii locali onesteni s-au intrunit joi intr-o sedinta extraordinara, unde s-a dezbatut modificarea unor hotarâri anterioare. Este vorba despre aprobarea functiilor publice, organigramei, numarului de personal si statului de functii pentru aparatul permanent al consiliului local, aparatul de specialitate al primarului, institutiilor/serviciilor publice din subordinea consiliului local, precum si serviciului public comunitar local de evidenta a persoanelor din municipiul Onesti si despre modificarea Hotarârii Consiliului Local nr.58 / 02.07.2009 privind aprobarea initierii procedurii simplificate în vederea intrarii în faliment, dizolvarii si lichidarii SC Termon SRL .

            Ordinea de zi a acestei sedinte extraordinare a fost completata cu dezbaterea proiectului de hotarâre privind desemnarea reprezentantilor Consiliului Local in Comisia de solutionare a contestatiilor pentru ocuparea functiei de manager la Spitalul Municipal Onesti.

            Mentionam ca la Spitalul Municipal Onesti in urma unui scandal de la Maternitatea acestei institutii, doctoral Doru Androne si-a dat demisia din functia de manager.

            Un efort pentru propria sanatate

            Gratar, mici cu mustar, casetofon cu Salam dat la maxim, spart seminte ore in sir, slapi de plastic si bere proasta, la pet, ieftina si multa. Cam asta e distractia preferata de majoritatea dintre noi, fie la margine de padure, fie in scuarul din fata blocului. Rudimentar si daunator. Din cauza stilului nesanatos de viata, am ajuns printre fruntasii lumii la obezitate. Scoarta Pamântului e ceva mai adâncita, ca o vale, in zona unde locuim noi, fiindca suntem peste masura de grei. Am vazut de multe ori prin filme cum vesticii obisnuiesc sa faca jogging, o alergare usoara, dis-de-dimineata, inainte sa plece la serviciu. Va vedeti facând asa ceva? Ei as! Când trece vreun alegator prin Parcul Cancicov lumea intoarce capul dupa el, a mirare, ca dupa un extraterestru.

            Sa zicem ca in cultura noastra urbana nu si-au gasit loc si deprinderi mai sanatoase, dar avem in schimb o multime de scuze, ca viata e grea, ca sunt mofturi, ca nu avem timp. Sa zicem ca nici macar nu stim care sunt acele indeletniciri sanatoase. Dar cum am reactiona oare daca ele s-ar afla in drum si numai ca nu ne-ar trage de mâneca sa le incercam? Le-am incerca sau am pune placa aceea cu scuze?

            Bacaul nu sta deloc bine la capitolul agrement si baze de tratament. Au fost cândva si stranduri, insula era atragatoare, parcul Gherasesti era curat si ofertant, au existat si numeroase baze sportive. Tavalugul retrocedarilor a ras aproape tot, iar bacauanii dau fuga la Sarata pentru o scalda in saramura, ca pe vremea bunicii, buna la reuma si alte betesuguri. Au mai ramas si câteva piscine private, mai mult de scos fitele la soare decât persoana in sine.

            Iata insa ca a aparut in peisajul bacauan de tratament un nou punct de atractie. Este vorba chiar de vechea baie publica, de pe Bulevardul Unirii, acum renovata din temelii si dotata cu echipamente noi, transformata de un inspirat intreprinzator local intr-un centru de sanatate cum orasul nu a avut niciodata. De altfel, GTL Medical Clinic e cea mai complexa baza de tratament din Bacau, despre care va invitam sa cititi pe larg in ziarul de astazi. Merita citit, merita incercat tot ce ofera GTL Medical Service. S-ar putea chiar sa devina obisnuinta cotidiana. Un efort pe care il facem in sprijinul propriei noastre sanatati, placut si relaxant.

            Ovidiu Pauliuc

            Schimbam ortografia?

            Internetul a schimbat o multime de lucruri si este foarte posibil sa schimbe si regulile ortografice.
            Desigur, limba este in continua schimbare si e normal sa fie asa. Anormala pare sa fie viteza cu care se schimba atât vocabularul cât si regulile de gramatica si ortografie.

            Daca sunteti pe Facebook, probabil ca sunteti familiarizati cu noua moda de a inlocui cratimele cu apostrof. Cel putin, apostroful a fost folosit in ortografia noastra cu acelasi rol cu al cratimei. Bine macar ca se pune ceva.

            Problema este atunci când cel care scrie nu stie sa puna cratimele sau are mari probleme in a se hotari in privinta numarului de „i”-uri dintr-un cuvânt.

            Propozitii de genul „Copiii au cântat” pot deveni oricând subiect de olimpiada pentru ca multi elevi de liceu sunt hotarâti ca forma corecta este „copii au cântat”.

            Si nu e de gluma, dar de când dictionarele sunt schimbate pentru a aproba si formele considerate altadata gresite, de genul „nici o” – „nicio”, este foarte posibil ca, intr-un viitor foarte apropiat, sa se mai taie din „i”-uri sau sa se scoata de tot cratimele.

            Luni sarbatorim Ziua Imnului National

              Bacauanii vor sarbatori in “Piata Tricolorului”, alaturi de oficialitati, “Ziua Imnului National al României”.

              Manifestarea va avea loc luni, 29 iulie, si va incepe de la ora 10.00 cu ruga si inchinarea pentru poporul român a preotilor militari prezenti la eveniment. Ceremonia va continua cu discursuri sustinute de Prefectul Judetului Bacau, Claudiu-Octavian Serban, de Presedintele Consiliului judetean, Dragos Benea, de primarul Romeo Stavarache si nu in ultimul rând de Comandantul Garnizoanei Bacau, Valerica Vrajescu.

              Festivitatea se va incheia cu interpretarea strofelor 1, 2, 4 si 11 din Imnul National al României. Pe platoul din fata Prefecturii sunt asteptati veterani de razboi, cadre active dar si in rezerva, reprezentanti din partea partidelor politice, ONG-uri dar si studenti, elevi sau profesori.

              Madalina Gheta

              A demarat programul „Rabla” pentru persoane juridice

              Societatile comerciale si institutiile publice care au fost admise de Administratia Fondului de Mediu (AFM) in prima etapa de evaluare se pot adresa colectorilor autorizati pentru casarea autovehiculelor. Din cele 570 de dosare depuse, au fost acceptate 81.

              Firmele respinse pot depune, pâna pe 31 august, un nou dosar, revizuit sau completat. Pentru firme si institutii, AFM a emis 3.000 de tichete valorice. Pe lânga prima de casare, exista sansa obtinerii unui eco-bonus de 500 de lei, cu conditia achizitionarii unui autovehicul electric.

              Din judetul Bacau, au fost respinse dosarele depuse de un liceu tehnologic, o firma si un notar public si a fost acceptata o singura institutie: Agentia pentru Protectia Mediului (APM).

              Tabara nationala de Arta „George Apostu” – editia a XIII-a

                In luna august, la Valea Budului se organizeaza o noua tabara nationala de arta, aflata deja la a XIII-a editie.

                Sunt asteptati 100 de tineri cu vârsta minima de 14 ani, selectati la nivel national pe baza formularului de candidatura. In cele 6 zile, participantii vor beneficia de indrumarea echipei coordonatoare având la dispozitie pensule, culori, hârtie, culori acrilice.

                Organizatorii vor asigura in mod profesionist atât servicii de educatie nonformala in cadrul workshop-urilor, cât si animatori care se vor ocupa zilnic de tinerii artisti.

                Pentru cei selectati, organizatorii vor asigura cheltuielile de cazare si masa, participantii urmând a suporta cheltuielile de transport pâna la Centrul de agrement Valea Budului.

                Tatăl nostru

                  Un om de afaceri avea nevoie de milioane de dolari pentru a putea încheia o importantă afacere, şi drept urmare a venit la biserică să se roage. Lângă el era un bărbat care se ruga pentru o sută de dolari, pentru o datorie urgentă. Omul de afaceri şi-a scos portmoneul şi i-a dat 100$. Bărbatul s-a ridicat bucuros şi a plecat din biserică. Afaceristul a închis ochii şi a început să se roage: „Şi acum Doamne, că nu mai ai pe altcineva de ascultat decât pe mine, ascultă-mi rugăciunea”.

                  Acest exemplu despre bărbatul afacerist ne poate învăţa multe despre rugăciunea creştină. La modul pozitiv, ne arată că şi oamenii aflaţi suspuşi pe scara socială îşi găsesc timp pentru rugăciune. Dar în mod subtil, subliniază problema asupra căreia se opreşte Evanghelia duminicii a XVII-a, luată din sfântul Luca: care este starea corespunzătoare pe care trebuie să o adopte creştinul în rugăciune. Cererea discipolilor adresată lui Isus, „Doamne, învaţă-ne să ne rugăm” (Luca 11,1), poate fi înţeleasă ca o cerere pentru a afla dispoziţia în care trebuie să ne aflăm pentru a ne ruga. Răspunsul pe care Isus îl dă poate fi rezumat astfel: dispoziţia corectă în rugăciune trebuie să fie cea a copilului înaintea tatălui său.

                  A ne ruga ca şi creştini înseamnă a ne pune în situaţia de fii ai lui Dumnezeu Tatăl, a-i vorbi ca şi nişte copii ai Lui. Când copiii le vorbesc părinţilor nu există prefăcătorie sau formalism: ei le vorbesc doar. Se concentrează pe ceva, pun în cuvinte şi în limbajul gesturilor ceea ce simt în inimă. Nu aceasta este atitudinea celor care i se adresează lui Dumnezeu ca judecătorului suprem sau poliţistului, în faţa cărora trebuie să cauţi cuvintele potrivite. În faţa lui Dumnezeu nu există cuvinte „potrivite”, pentru că El ne priveşte ca pe nişte copii ai Săi.

                  Copiii au încredere în părinţii lor, că vor face ceea ce este cel mai bine pentru ei. “Care tată dintre voi, dacă fiul îi cere un peşte, îi va da în loc de peşte un şarpe, sau dacă îi cere un ou, îi va da un scorpion?” (versetele 11-12). Copiii lui Dumnezeu trebuie să vină la El cu un acelaşi spirit de încredere şi speranţă, ştiind că Dumnezeu va face mereu ceea ce este cel mai bine pentru ei.
                  Copiii nu ştiu să accepte “nu” ca răspuns. Spuneţi-le “nu” şi mâine vor reveni cu aceeaşi cerere. Isus ne învaţă că, dat fiind că suntem copiii lui Dumnezeu, trebuie să avem acelaşi spirit de perseverenţă în rugăciune.

                  Vorbind despre rugăciune ca despre o problemă tată-copil, ne amintim şi că rugăciunea este o activitate care decurge dintr-o relaţie. Noi nu învăţăm să ne rugăm mai bine, ci devenim cu atât mai mult oameni de rugăciune cu cât relaţia noastră cu Dumnezeu devine la fel de intimă ca aceea dintre un tată şi copilul lui. Dacă doriţi să vă îmbunătăţiţi viaţa de rugăciune, concentraţi-vă pe îmbunătăţirea relaţiei voastre cu Dumnezeu, Tatăl nostru.

                  “Tatăl nostru” e rugăciunea cea mai completă a creştinismului, o sinteză a tuturor rugăciunilor pe care creştinii i le pot adresa lui Dumnezeu. Are şapte cereri; Isus nu a ales la întâmplare acest număr; în Biblie, numărul şapte este simbolul plinătăţii, al totalităţii. Din nefericire, noi am banalizat această rugăciune ieşită din gura lui Dumnezeu şi îndreptată spre urechile lui Dumnezeu: o spunem des, în serie, din obişnuinţă, din rutină, fără atenţie, fără să ne dăm seama ce spunem.

                  Să-l implorăm pe Isus, ca şi ucenicii din Evanghelia de azi: “Doamne, învaţă-ne, să ne rugăm”.

                  Pr. Gabriel Bacoşcă Ţernă, vicar la Parohia Romano-Catolică „Fericitul Ieremia” Bacău

                  Copil accidentat la Livezi

                    Minorul, in vârsta de 10 ani, se deplasa cu bicicleta pe drumul judetean. Când a ajuns intr-o curba a patruns pe contrasens si a intrat in coliziune cu un autoturism care se circula regulamentar.

                    In urma impactului, copilul a fost ranit si s-a impus transportarea sa la spital pentru a primi ingrijiri medicale.

                    Politistii de la Rutiera au intocmit un dosar de cercetare si fac verificari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs evenimentul.

                    Duminica a cincea dupa Rusalii

                      Mântuitorul izgoneşte “legiunea”de diavoli dintr-un om din ţinutul Gadarei redându-i acestuia sănătatea fizică şi spirituală. Este dificil să spunem în câteva rânduri tot ce ştim despre diavol, mai ales că existenţa şi lucrarea lui îşi au începuturile odată cu existenţa noastră…

                      Sfânta Scriptură şi Sfânta Tradiţie au numit în felurite moduri pe diavoli: “Ducă-se pe pustie”, “întunecatul”, “stăpânitorul morţii” (Evr. II,14), “potrivnicul”, “mincinos şi tată al minciunii” (Ioan VIII,44), “cel viclean” (Matei XIII,19), “urâtorul binelui”, “înşelător”, “şiret”, “vrăjmaş”, “ucigaş”, “leu care răcneşte”, balaur”, “Belzebut” ş.a. Sfântul Apostol Pavel numeşte pe demoni “duhurile răutăţii, care sunt în văzduhuri” (Efes VI,12), iar pe căpetenia lor “stăpânul văzduhului” (Efes. II,2). Demonii pot reprezenta sursa diferitelor boli şi suferinte, deci pot intra în oameni şi animale pentru a le chinui (Luca VIII,33;XIII,16). În toate aceste numiri, caracteristice sunt răutatea şi vrăjmăşia dirijate împotriva oamenilor.

                      Diavolul e distrugătorul trupului, un ghimpe în carne, cum l-a numit Apostolul Pavel (II Corinteni XII, 7). Prin trup se caţără, ca pe o scară, în suflet şi apucă inima şi mintea omului, până le distruge cu totul, le schimonoseşte şi le goleşte de curăţia şi frumuseţea lor dumnezeiască, de înţelegere şi dreptate, de dragoste şi de credinţă, de dorinţa de bine şi de nădejde în bine. Apoi se sălăşluieşte în om ca pe un tron al său, îi apucă toate firele sufletului şi trupului în mâinile sale şi omul ajunge să-i fie lui animal de povară pe care-l călăreşte, fluier prin care cântă, fiară sălbatică prin care sfâşie şi lucrează. Sfântul Apostol Ioan spune cum a intrat diavolul în Iuda : 1. Satana a pătruns mai întâi în sufletul ucenicului, datorită lăcomiei acestuia de bani (Ioan XII,6); 2. După aceasta a pus stăpânire pe inima lui (Ioan XIII,2); 3. În cele din urmă a intrat satana desăvârşit în el (Ioan XIII,27) ducându-l la suicid.

                      Aici avem un exemplu grăitor de posedare treptată de către diavol a sufletului păcătos, datorită pasiunii crescânde a acestuia pentru bani, băutură, desfrânare şi celelalte păcate.

                      Creştinul are libertatea şi puterea Harului Dumnezeiesc de a se elibera de sub dominaţia diavolului (I Corinteni X,13). Sfântul Diadoh al Foticeii spune: “Din Dumezeieştile Scripturi şi din însăşi simţirea minţii aflăm că înainte de Sfântul Botez, Harul lui Dumnezeu îndeamnă sufletul spre fapte bune din afară, iar satana foieşte în adâncurile inimii, ascuns în gânduri” (Psalm 63,6-7). În momentul în care ne-am renăscut prin Sfântul Botez, diavolul lucrează din afară, iar harul lui Dumnezeu, din inimă. În inima omului se săvârşeşte războiul satanei, care fiind nevăzut, nu-l simt cei mai mulţi creştini. Prin Sfântul Botez diavolul este scos afară din suflet, dar i se îngăduie să lucreze asupra lui prin trup. Astfel, diavolul rămânând în exterior ispiteşte pe om cu mândria, slava deşartă şi mai ales cu senzualitatea, care pune astfel la încercare virtuţile oamenilor.

                      Avem în noi puterea râvnitoare spre virtute, dar potrivnicul diavol ne îndeamnă să râvnim păcatele. Avem în noi poftirea slavei cereşti, dar vrăjmaşul diavol ne-o schimbă spre poftirea acestei lumi păcătoase. Avem în noi bucuria pentru Domnul şi faptele cele mântuitoare, dar duşmanul diavol o transformă în bucuria şi plăcerea păcatelor.

                      Comuniunea harică,împărtăşirea cu Mântuitorul Iisus Hristos, izbăveşte pe cei credincioşi de robia diavolilor, numai în cazul în care credinta lor este desăvârşită. Rugăciunea, care face ca harul Duhului Sfânt să se reverse asupra omului, unindu-l cu Dumnezeu, îi arde pe demoni, iar aceştia, nesuferind focul haric, fug cu vaiete. Iată de ce, ori de câte ori necuratul duh ne ispiteşte, trebuie să îngenunchiem la rugăciune, care ne aduce harul lui Dumnezeu şi cu care vom fi de nebiruit.

                      Pr.Liviu Burlacu
                      Fundaţia “Episcop Melchisedec”-Bacău

                      Nazismul, încurajat şi finanţat de mari companii

                      Nomenclaturiştii ceauşişti şi securiştii cu ştaif au devenit, după 1990, profitând de accesul la informaţii, dar şi de capitalul „roşu” acumulat ilicit, unii dintre cei mai bogaţi oameni ai României. Ei n-au inventat însă nimic în materie înavuţire. Se pare c-au urmat, în linii generale, la alte dimensiuni, parcursul bătătorit de unii nazişti sau ale unor firme care au ajutat nazismul să cucerească puterea. Normal la cap, statul german a creat în 1990, dacă vă amintiţi, un fond în care companiile cu trecut nazist trebuie să plătească pentru a compensa modul în care au fost trataţi angajaţii lor în perioada naziştilor, printre care şi ameninţarea cu lagărele de concentrare. La noi, nimeni nu va plăti nici măcar simbolic pentru aceste derapaje…

                      Lufthansa, compania aeriană de mare succes şi astăzi, l-a sprijinit enorm pe Hitler în campania electorală. Pe coada avionului, în locul siglei actuale, reprezentată de o pasăre, era svastica. Astăzi, compania transportă peste 100 de milioane de pasageri pe an, sub brandurile Lufthansa, SWISS, Austrian Airlines, bmi şi Germanwings. 1,3 milioane de pasageri au zburat în sau din România în 2012 cu aceste companii. Campania electorală a naziştilor din 1932 a fost susţinută de simpatizanţii lui Hitler, printre care şi magnatul oţelului, Thyssen, pregătit să ajute membri de partid cu pistoale noi fabricate în propria reţea de uzine. Astăzi, ThyssenKrupp este sinonimă cu oţelul.

                      Apropiat al lui Hitler, Hugo Boss a creat uniformele naziştilor. Hugo Boss şi-a început cariera ca simplu croitor. Când a început să simtă impactul crizei economice din 1931, Boss a acceptat oferta de a face uniforme pentru partidul nazist. În 1931, angajaţii Hugo Boss au început să lucreze la uniformele militare pentru trupele SS şi SA, dar şi pentru Tineretul Hitlerist. Din 1938 şi-a reorientat activitatea exclusiv pe producţia de uniforme.

                      Fiii din prima căsătorie ai soţiei ministrului nazist al propagandei, Joseph Goebbels, au moştenit imperiul industrial construit de tatăl lor, Guenther Quandt, producătorul armelor de foc Mauser şi al rachetelor antiaeriene pentru maşina de război al celui de-al Treilea Reich. Printre cele mai valoroase active deţinute de ei se numără un pachet minoritar la constructorul de maşini Daimler AG. Câţiva ani mai târziu aveau să cumpere o parte din Bayerische Motoren Werke AG (BMW). Cei doi fraţi au murit acum câteva decenii, însă moştenirea lor s-a transmis copiilor. Văduva lui Herbert, Johanna Quandt, şi copiii lor, Susanne Klatten şi Stefan Quandt, au rămas în atenţia publicului ca acţionari majoritari ai BMW. Daimler şi BMW sunt astăzi lideri mondiali în industria auto.

                      Hitler a primit donaţii de 3 milioane de mărci şi de la firma Krupp. Companii americane importante l-au sprijinit cu entuziam pe Hitler, devenind principalul partener de comerţ al Berlinului. Coca-Cola, de pildă, a furnizat, un timp, celebra băutură răcoritoare atât Statelor Unite, cât şi Germaniei, în timpul războiului.. Henry Ford a fost cel mai cunoscut susţinător american al lui Hitler. Cei doi au împărtăşit sentimentele antisemite şi aveau şi alte interese comune.

                      Se ştie că dictatorul avea un portret al magnatului auto chiar în biroul său. A inclus admiraţia sa pentru omul de afaceri în „Mein Kampf”.

                      Ford a furnizat armatei germane aproximativ 100.000 de autocamioane. Mai mult de 50% din forţa de muncă a firmei era neplătită şi era formată din cei care erau încarceraţi în lagărul de la Buchenwald. Dintre toate băncile care au sprijinit guvernul nazist, Chase Bank a contribuit cel mai mult. Instituţia a îngheţat conturile tuturor evreilor şi a cooperat extrem de mult cu Hitler, oferind numeroase servicii bancare statului. Standard Oil s-a aliat cu divizia Bayer, I.G. Farben, pentru a produce cauciuc artificial şi benzină pentru nazişti.

                      Producătorul auto Opel a fost cumpărat în 1929 de americanii de la General Motors şi a devenit principalul furnizor de tancuri pentru armată, precum cel de trei tone, supranumit „Blitz”. United Steel a produs muniţie de război pentru nazişti. Allen Dulen (primul director al CIA, numit în 1953…) a făcut parte din conducerea Schroeder Bank, instituţie care a reprezentat o altă armă financiară pentru Hitler. Germanii aveau mare nevoie de petrol, care le-a fost furnizat şi de companiile americane. Texaco era una dintre acestea.

                      Bricolaje / Bâlbâiala i-a sporit celebritatea

                      Cunoscutul „samsar de cărţi”, Dan C. Mihăilescu, recunoaşte într-un dialog cu criticul literar Daniel Cristea -Enache nostimul fapt că defectul pe care şi l-a urât toată viaţa, bâlbâiala, i-a adus o bună parte din celebritatea de care se bucură acum.

                      „Omul care aduce cartea” pe PRO TV spune următoarele: „Pe cât am fost de curios, atâta amar de vreme, să aflu cauza reală a bâlbâielii, pe atât de indiferent îi sunt astăzi, când ştiu că mare parte din ceea ce însemn în peisajul mediatic tocmai ei i se datorează. Un elogiu adus deficienţelor noastre, golului ca premoniţie a umplerii, suferinţei ca presimţire a bucuriei…” Dar acesta nu e singurul lucru extraordinar din biografia Dance-ului (cum îi spun, pe scurt, amicii).

                      Cine citeşte „Cartea ca destin” Daniel Cristea-Enache în dialog cu Dan C. Mihăilescu (apărută, recent, la Humanitas) va avea numeroase surprize. Va afla, astfel, că vedeta de azi a criticii literare care mizează mult pe entertainement, a copilărit prin mahalalele Bucureştiului (Rahova, Ferentari), că provine dintr-o familie săracă şi dezorganizată, din lumpen, carevasăzică.

                      A avut un şir de taţi de ocazie, a asistat la beţii şi bătăi crunte, a fost alungat de acasă de unul dintre „soţii” mamei, etc. Cu nelipsitu-i umor, povesteşte şi cum era mare amator de mers la pomenile din cimitir, pentru că-i plăcea coliva. În fine, nimic din zdruncinata şi pitoreasca lui viaţă, plină de grozăvii, ruptă parcă dintr-un roman de Dickens, nu prevestea, nici nu avea cum, spectaculoasa evoluţie de mai târziu, intrarea într-o elită intelectuală. L-au salvat însă cărţile, pe care le colecţiona cu aviditate şi le citea „la metru”, într-un iureş bulimic, şi Tania, colega de facultate, de la Litere, cu care avea să se căsătorească la sfârşitul anilor de studenţie.

                      Sunt împreună de 40 de ani, şi voi cita acum tulburătoarea mărturisire a lui Dan C. Mihăilescu despre imaginea soţiei sale, la Muzeul Satului, din perioada când era însărcinată în şapte luni cu fiica lor. „Silueta ei gracilă, de păpuşă japoneză, cum i-a spus Monica Lovinescu, dar dintr-o dată purtătoare de rod, adică trecând din inefabil în ponderabil, tăcând visător şi zâmbind a sfântă presimţire ca în cutare Bunăvestire rinascimentală, printre copaci înfloriţi şi zumzet de albine, la câţiva paşi de-o biserică maramureşeană – a devenit de atunci chivotul amintirii mele.”

                      Confesiunile scânteietoare ale lui Dan C. Mihăilescu, din formidabilul turnir dialogal cu criticul Daniel Cristea-Enache se citesc cu sufletul la gură, ca un roman de aventuri, pe care vi-l recomand, asigurându-vă că n-o să vă plictisiţi.

                      VIDEO: Hotii de titei n-ar avea nicio sansa in fata jandarmilor

                        Dupa ce in tara mai multe grupari au dat lovituri serioase la conductele de petrol si au sustras cantitati importante, jandarmii bacauani au realizat un exercitiu tactic dupa un scenariu similar. Au vrut sa vada daca sunt pregatiti sa intervina intr-o situatie reala.

                        S-au tras focuri de arma, s-au incatusat suspectii iar furturile au fost sistate. Din fericire, astfel de infractiuni nu s-au inregistrat in judetul Bacau.

                        Jandarmii de la Inspectoratul Judetean de Jandarmi (IJJ) Bacau sunt pregatiti sa faca fata oricarei situatii. Au demonstrat acest lucru si ieri in cadrul unei aplicatii pe care au organizat-o militarii de la Detasamentul Onesti, in comuna Urechesti.

                        Au simulat un furt de titei din conductele unei firme din Ploiesit pe care militarii le au in paza. Totul s-a derulat dupa un scenariu bine pus la punct. Potrivit acestuia, mai multi indivizi, cu ajutorul unei instalatii artizanale, s-au conectat la conducta de transport produse petroliere pentru a putea fura in voie.

                        Jandarmii au gasit instalatia si au inceput verificarile si filajul. Au reusit sa atraga de partea lor unul din membrii gruparii si astfel au aflat planul infractorilor. In ziua in care acestia erau pregatiti sa vina si sa sustraga o cantitate mare de titei, militarii au organizat o actiune de prindere in flagrant.

                        Si-au trimis intâi „sageata”, adica membrul racolat, sa le dea unda verde suspectilor. Nici nu s-au apucat bine de treaba ca au si fost inconjurati. S-au tras focuri de arma si toti hotii au fost prinsi. Au fost incatusati si transportati la sediul institutiei pentru audieri.

                        Localnicii au jucat rolul de infractori

                        Din fericire, totul a fost o simulare. La exercitiu au participat si localnici care au jucat rolul de infractori. Acestia n-au stat pe gânduri când li s-a propus sa dea o mâna de ajutor. „Oamenii din comuna au cooperat pentru ca prezenta noastra aici ii ajuta si pe ei. Jandarmii patruleaza pentru paza conductelor dar, totodata, le pazesc si lor culturile. Aici nu sunt furturi pe câmp”, ne-a spus unul dintre ofiteri.

                        Exercitiul a durat 14 minute si s-a desfasurat asa cum a fost planuit. In zona respectiva jandarmii au in paza 27 de kilometri de conducte de transport produse petroliere si pâna acum nu s-au inregistrat furturi.

                        „Am desfasurat aceasta aplicatie cu efective din subunitatile care au in executare misiuni de paza la conducte de transport produse petroliere. Aceste demonstratii fac parte din programul de pregatire a jandarmilor.

                        Scenariul a fost apropiat de realitate. Din fericire, noi nu ne-am confruntat cu astfel de situatii, dar dupa cum a decurs putem spune ca aveam oameni pregatiti sa faca fata oricarei situatii” – a declarat col. Vasile Enache, comandantul IJJ Bacau.

                        ULTIMELE ȘTIRI