Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Cristian Pistol, a anunțat că vineri după-amiază va fi deschisă circulația pe un nou tronson de 28 de kilometri din Autostrada Moldovei (A7), între Mizil și Pietroasele.

Pompierii băcăuani au fost solicitați să intervină, joi, la un incendiu care se manifesta la o casă de locuit din comuna Sănduleni, sat Verșești.

Și în acest an, Iașul a devenit inima spirituală a României. În perioada 8–15 octombrie 2025, sute de mii de credincioși din toate colțurile țării și din străinătate au venit la Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei, pentru a se ruga la sfintele moaște, a participa la procesiunea tradițională „Calea Sfinților” și la Sfânta Liturghie Arhierească. Atmosfera a fost una de profundă credință, emoție și solidaritate, iar organizarea exemplară a făcut ca evenimentul să se desfășoare fără incidente.

Pelerinajul care adună o țară întreagă

Pe parcursul celor opt zile, rândul pelerinilor a fost neîntrerupt. În momentele de vârf, coada credincioșilor care așteptau să ajungă la racla cu sfintele moaște s-a întins pe aproape 4 kilometri, iar timpul de așteptare a depășit 15 ore. Cu răbdare și credință, oamenii au înfruntat frigul și ploaia, purtând în suflete speranțe, rugăciuni și recunoștință.

Siguranță și ordine prin efort comun

Manifestările religioase s-au desfășurat în condiții de deplină siguranță datorită mobilizării impresionante a forțelor Ministerului Afacerilor Interne, coordonate de Gruparea de Jandarmi Mobilă „Alexandru cel Bun” Bacău.

Dispozitivul de ordine și siguranță publică a inclus efective din partea Grupării de Jandarmi Mobile Bacău, Inspectoratului de Jandarmi Județean Iași, Inspectoratului de Poliție Județean Iași, Inspectoratului pentru Situații de Urgență al Județului Iași și Poliției Locale Iași, cu sprijinul Grupării de Jandarmi Mobile Brașov și al elevilor Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi Fălticeni.

Toate structurile au acționat integrat pentru a asigura ordinea publică și protecția participanților. Intervențiile contravenționale au fost izolate, majoritatea petrecându-se în afara zonelor de desfășurare a evenimentului. În total, au fost aplicate 213 sancțiuni contravenționale, ceea ce arată un nivel ridicat de civilizație și respect din partea pelerinilor.

Ajutor și grijă pentru sănătatea pelerinilor

Un rol esențial l-au avut echipajele medicale aflate în postul avansat de intervenție, formate din personal al ISU Iași și UPU-SMURD Iași. Acestea au gestionat 551 de cazuri medicale – de la stări lipotimice și dureri precordiale până la episoade de hipertensiune, crize de panică sau traumatisme ușoare. 42 de persoane au necesitat transportul la spital pentru investigații suplimentare.

Promptitudinea și profesionalismul echipajelor au contribuit la menținerea unui climat de siguranță, oferind sprijin imediat celor aflați în nevoie.

Un model de cooperare și devotament

Cooperarea dintre Mitropolia Moldovei și Bucovinei, autoritățile publice locale și structurile MAI a permis o gestionare impecabilă a întregului dispozitiv de ordine și siguranță publică. Voluntarii și pelerinii au dat dovadă de răbdare, disciplină și spirit civic, contribuind la buna desfășurare a celui mai mare pelerinaj ortodox din România.

Recunoștință și concluzie

La finalul manifestărilor, reprezentanții autorităților au transmis mulțumiri Mitropoliei Moldovei și Bucovinei pentru organizarea exemplară, autorităților locale pentru sprijinul acordat, voluntarilor pentru devotament și tuturor credincioșilor pentru comportamentul civilizat.

Hramul Sfintei Cuvioase Parascheva 2024 a demonstrat, încă o dată, că atunci când credința se unește cu responsabilitatea și solidaritatea, Iașul devine nu doar un loc de pelerinaj, ci un simbol viu al spiritualității românești.

Un grup de peste cincizeci de băcăuani a pășit, zilele trecute, pentru prima dată în Palatul Parlamentului, în cadrul unei excursii organizate de senatorul AUR Daniela Ștefănescu. Vizita a avut scopul de a le arăta alegătorilor cum funcționează mecanismul legislativ al României și cum se iau deciziile care le influențează viața de zi cu zi. 

Participanții au fost întâmpinați chiar de senatoarea Daniela Ștefănescu, care le-a vorbit despre importanța transparenței în actul politic și despre nevoia ca oamenii să cunoască instituțiile statului dincolo de ceea ce văd la televizor.

„Mi-am dorit ca oamenii din circumscripția mea să vadă cu ochii lor cum arată locul unde se dezbat legile țării. E important să simtă că vocea lor contează, că Parlamentul nu este o fortăreață departe de popor, ci o instituție care trebuie să fie a tuturor românilor”, a declarat senatoarea.

Excursioniștii au avut parte de un tur complet al Palatului, unul dintre cele mai mari edificii administrative din lume. Un ghid le-a explicat istoria clădirii, etapele construcției și simbolistica arhitecturală, dar și rolul diferitelor săli. Grupul a vizitat sălile de plen ale Senatului și Camerei Deputaților, saloanele de protocol și coridoarele care leagă cele două aripi ale clădirii. Pentru mulți dintre vizitatori, a fost o experiență unică.

„Pentru mine au fost toate la superlativ. Organizarea a fost super. Vizita la Parlament… clădirea este impunătoare. Un ghid ne-a explicat funcționalitatea, am văzut plenul cu parlamentari”, a spus doamna Bejan, una dintre participante. Și Elena Hozit a mărturisit că a fost impresionată de experiență:

„Nu am fost niciodată la Parlament, e prima dată. Ospitalitatea și atenția cu care s-au ocupat de noi mi-a plăcut foarte mult. Ghidul ne-a explicat foarte bine istoria acestei construcții impunătoare. Am participat la o ședință de plen din balcon. Am fost foarte impresionată.” Luiza Udrea a subliniat caracterul inedit al inițiativei:

„Sincer, am fost foarte impresionată. Nu am auzit să facă cineva lucruri de genul ăsta pentru noi, oamenii de rând. Am fost impresionată de primirea călduroasă a doamnei senator Ștefănescu. Clădirea este impunătoare, istoria este interesantă pentru noi, cei născuți înainte de 1989. Este din categoria de văzut o dată în viață. Să beneficiezi de ghid este ceva deosebit. Afli multe lucruri.”

Pentru unii, momentul a avut și o dimensiune emoțională, legată de trecerea timpului și de schimbările din societate. „Este prima dată când am fost. Mulțumim doamnei senator pentru că am văzut Palatul Parlamentului. În 56 de ani este prima dată când îl vizitez. Ghidul ne-a prezentat istoria clădirii, munca care s-a depus la realizarea ei a fost uriașă, nu cred că acum mai putem face așa ceva. Acum nimeni nu mai construiește nimic, bani mulți și pe degeaba! Păcat!”, a spus Viorel Burcă.

Cristinela Șiler a oferit o perspectivă interesantă, amintindu-și că era studentă în perioada în care se turna fundația clădirii: „La Parlament… când se turna fundația eu eram la facultate. Am participat la ședința de grup parlamentar prezidată de domnul senator Petrișor Peiu. La ședința de plen am stat la balcon. Am văzut dezbaterea pilonului II de pensii.”

Excursia s-a încheiat cu un scurt dialog între senatoarea Daniela Ștefănescu și participanți, care au avut ocazia să adreseze întrebări despre activitatea parlamentară și despre modul în care pot transmite propuneri sau sesizări către biroul senatorial.

„Îmi doresc ca astfel de vizite să devină o tradiție. Parlamentul trebuie deschis oamenilor, iar politicienii au datoria de a-i apropia pe cetățeni de procesul decizional. Doar așa putem reclădi încrederea între alegători și aleși”, a concluzionat senatoarea Ștefănescu, în aplauzele celor prezenți.

Colecția de lucrări originale George Apostu, din patrimoniul centrului cultural băcăuan care îi poartă numele, se va îmbogăți în această toamnă cu ”Fructul Soarelui”, una dintre lucrările reprezentative ale sculptorului român, realizată în anii ’70, cu replici în țară și în străinătate. Artistul Ovidiu Ungureanu, manager al Centrului de Cultură ”George Apostu”, a făcut îndelungi demersuri pentru a ”aduce acasă”, a restaura și a repune în circuitul muzeal național și internațional această sculptură în metal, aflată în Costinești, într-o stare avansată de degradare.               

              Momentul va fi celebrat în 17 octombrie 2025, în cadrul evenimentului ”CelebrART”, la aniversarea a 35 de ani de la înființarea Centrului de Cultură ”George Apostu”.

              În acest interviu, artistul Ovidiu Ungureanu ne explică de ce a decis să aducă în Bacău ”Fructul Soarelui”, dar și care este viziunea sa ca manager al Centrului de Cultură ”George Apostu”, după unsprezece luni în care s-a aflat la conducerea instituției.

              Ovidiu Ungureanu, licențiat în management și absolvent al Facultății de Arte vizuale și Design, secția Foto – Video, a Universității Naționale de Arte ”George Enescu” din Iași, și membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România –Filiala Bacău, Secția Multimedia, este inițatorul și / sau managerul cultural al unor proiecte dedicate artiștilor profesioniști (ex. Tabăra Internațională de Artă Tescani, 2018 – 2025, Tabăra de iarnă Pralea. Pictură, Fotografie, Film, 2016 – 2017 ș.a.m.d.) sau tinerilor creatori (ex. ”Camera obscură”, rezidență de artă fotografică, organizată în parteneriat cu Universitatea Națională de Arte ”George Enescu” Iași, Facultatea de Arte vizuale și Design, Secția Foto – Video).

              Activitatea sa de cercetare culturală a avut ca rezultat filme documentare, filme de scurt metraj sau instalații video, dedicate memoriei unor personalități culturale băcăuane sau unor instituții de cultură din județul Bacău, precum ”Sufletul din daltă – George Apostu” (co-producător), ”Nicu Enea”(co-producător), ”Clipa în care lumea a spus DADA” (co-producător), ”Bacovia” (co-producător), ”Teatru Bacovia 70” (realizator film), ”Tescani – Interviuri de colecție și film” (producător) ș.a.m.d.

              Ca artist vizual, a participat la expoziții personale sau de grup, din România, Bulgaria, Brazilia, Franța, Finlanda și Republica Moldova. Printre premiile obținute se numără Premiul pentru Fotografie (Bienala Internațională ”Ion Andreescu”, Buzău, 2018), Premiul pentru fotografie, la ”Saloanele Moldovei” (2019), Premiul Anualei Uniunii Artiștilor Plastici din România – Filiala Bacău (2020).

Laura Huiban: – Domnule Ovidiu Ungureanu, înainte de a fi manager, sunteți un artist vizual, implicat activ în mișcarea culturală națională și internațională. Cum se împacă astăzi cariera dumneavoastră de creator cu rolul de manager cultural?

Ovidiu Ungureanu: Propunerea de a fi manager interimar al Centrului de Cultură ”George Apostu”, pe care Ministerul Culturii mi-a adresat-o la sfârșitul anului 2024, a fost o onoare, pe care, ca artist vizual, am văzut-o și ca pe o dublă oportunitate. În primul rând, în momentul în care am decis să accept propunerea, am vizualizat oportunitatea de a continua, din postura de manager al Centrului de Cultură ”George Apostu”, misiunea asumată, din convingere, de mai mulți ani, de a veni mereu în sprijinul artiștilor contemporani naționali și internaționali și de a crea continuu, prin acțiunile și proiectele mele, un spațiu al dialogului și al inovării artistice.

              De asemenea, responsabilitatea de a proteja moștenirea culturală Apostu, și, implicit, patrimonial cultural național, de a-i păstra memoria vie artistului băcăuan văzut în succesiunea lui Constantin Brâncuși, pentru a inspira noi generații de creatori, este pe cât de importantă, pe atât de provocatoare pentru un artist, chiar cu prețul ca activitatea sa artistică să nu mai fie mereu pe primul loc. Totuși, artistul vizual Ovidiu Ungureanu nu a avut de suferit în această perioadă, ba, dimpotrivă, a întâlnit noi oportunități de dialog profesional, care s-au materializat în proiecte artistice de care sunt mândru.

Laura Huiban: Care este proiectul personal la care țineți cel mai mult și pe care îl considerați definitoriu pentru traseul dumneavoastră artistic?

Ovidiu Ungureanu: Pentru mine, din motive aproape sentimentale, ca fost navigator maritim, proiectul fotografic ”Tur de confrerie”, realizat în parteneriat cu Muzeul Național al Marinei Române, la 55 de ani de la înființare, ocupă unul dintre primele locuri în minte și în inimă.

              De asemenea, filmul ”Secretul Insulei Pin-Up”, primul film românesc de lung metraj SF, premiat la Boston, prezentat în cadrul festivalului TIFF – 2024, la care am fost co-producător, a fost o experiență profesională importantă. Este un proiect care a fost foarte apreciat și bine cotat în cinematografe, și e o bucurie că am făcut parte din echipa de producție.

              Iar, în 2025, am deschis, la Galeria Romană București, expoziția-experiment ( fotografie, film și colaje ) ”La locul faptei – cu Ion Grigorescu”, o conexiune care a dus la o colaborare unică cu unul dintre cei mai importanți artiști contemporani români, Ion Grigorescu, avându-l ca invitat, în proiect, pe criticul de artă Erwin Kessler. Sunt întâlniri profesionale pe care mi le-am dorit și pentru care sunt recunoscător.

              Ca băcăuan, țin foarte mult și la proiectul ”I-auzi corbii!”, o expoziție de fotografie, pe care am închinat-o poetului George Bacovia. Și care a avut vernisajul, în septembrie 2024, la Galeria de Artă ”Arcade 24”, din Bistrița.

Laura Huibana: Ați preluat conducerea Centrului de Cultură „George Apostu” într-un moment important, spre finalul anului 2024, în ajunul aniversării a 35 de ani de la înființarea instituției. Ce evenimente culturale de anvergură ați organizat, inițiat sau consolidat în această perioadă de câteva luni de directorat?

Ovidiu Ungureanu: În această perioadă, Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău a încheiat un număr impresionant de parteneriate cu cele mai prestigioase instituții de cultură, cu muzee și centre culturale internaționale, pentru spectacole, evenimente și expoziții, toate acestea vizând extinderea vizibilității instituției în mediul cultural național și internațional. Aceste colaborări au adus în prim-plan proiecte artistice și culturale de mare valoare, confirmând statutul Centrului ca pol al vieții culturale româneşti.

              În doar câteva luni, Centrul de Cultură ”George Apostu” a reușit să aducă în fața publicului peste 15 expoziții de artă vizuală, peste 20 de concerte și recitaluri, conferințe, evenimente pentru tinere talente, evenimente din sfera artelor spectacolului, prin proiecte de teatru și dans contemporan.

Laura Huiban: Care considerați că este principalul atu al Centrului de Cultură ”George Apostu”, care v-a ajutat să aveți acest program cultural consistent, de când ați preluat mandatul?

Ovidiu Ungureanu: Am alături de mine o echipă de oameni dedicați, competenți și pasionați, care dau consistență fiecărui proiect.

Laura Huiban: Foarte multe voci, din Bacău, cel puțin, vorbesc despre faptul că, în ultimele luni, de când ați devenit manager al Centrului de Cultură ”George Apostu”, instituția s-a deschis foarte mult către comunitate, iar media de vârstă a beneficiarilor a scăzut, prin afluența de elevi și studenți. Aveți o strategie în acest sens?

Ovidiu Ungureanu: Am convingerea că instituția noastră trebuie să fie un spațiu viu, relevant și deschis dialogului cultural, pentru toate categoriile de vârstă. Iar garanția noastră pentru viitor sunt tinerii și elevii care ne trec pragul, care sunt prezenți în ateliere deschise, destinate lor, dar și la celelalte evenimente pe care le organizăm pentru publicul larg.

Avem un parteneriat strâns cu conducerea și profesorii Colegiului Național de Artă „George Apostu” Bacău, care are ca obiectiv principal consolidarea legăturii dintre mediul educațional și cel cultural, oferindu-le elevilor oportunitatea de a învăța, de a crea, de a se exprima artistic, într-un mediu profesionist, care să-i inspire și să-i ajute să se dezvolte.

Laura Huiban: Ați vorbit despre proiectele culturale inițiate sau desfășurate în cele câteva luni de când vă aflați la conducerea instituției. Ce vă bucură din ceea ce ați realizat din punct de vedere administrativ?

Ovidiu Ungureanu. În primul rând, valorificarea spațiilor și patrimoniului cultural al instituției, prin crearea unui pliant de prezentare tip HARTĂ, itinerar pentru vizitatorii ”Muzeului în aer liber”, o ”grădină cu statui”, care merită să fie pusă în valoare și să devină unul dintre obiectivele permanente de vizitare pentru toți iubitorii de artă, din Bacău și nu numai.

              Mă bucură, de asemenea, că am reușit să îmbogățim patrimonial Muzeului de Artă Contemporană ”George Apostu”, cu aproximativ 20 de lucrări, donații în urma expozițiilor organizate.

              Iar acțiunea de curățare și igienizare a lacului aflat în apropierea Muzeului de Artă Contemporană, care era absolut necesară, atât din punct de vedere estetic, dar și igienic, sanitar, este de asemenea un obiectiv pe care mă bucur că am reușit să-l duc la îndeplinire, mai ales că a fost făcut fără presiune pe bugetul instituției, ci cu implicarea benevolă a unor specialiști, care iubesc arta și cărora le sunt recunoscător pentru ajutorul pe care ni l-au oferit și cărora le respect dorința de a nu-și asuma public acest merit.

Laura Huiban: Pentru că ați pomenit de buget, ați fost nevoit, ca manager, să luați decizii drastice, din punct de vedere economic, sau, dimpotrivă, ați reușit să atrageți fonduri suplimentare, prin parteneriate locale ori prin proiecte naționale sau internaționale?

Ovidiu Ungureanu: Situația fondurilor atrase, la 01.10.2025, indică o creștere a veniturilor de patru ori și jumătate, față de întreg anul trecut, ceea ce confirmă faptul că strategia noastră de diversificare a surselor de finanțare este una viabilă. Această evoluție se datorează atât unor parteneriate consolidate cu mediul economic, cu autoritatea județeană, cât și cu alți operatori economici, care susțin cultura prin mecanisme de tip mecenat.

Practic, aceste resurse suplimentare ne-au permis să extindem programul artistic și să pregătim evenimente de anvergură, precum ”CelebrART” la aniversarea a 35 de ani de la înființarea Centrului de Cultură ”George Apostu”, să consolidăm infrastructura culturală și să oferim mai mult publicului nostru.

              Am simțit în aceste luni nu doar că noi ne-am deschis către comunitate, pentru că asta ne-am dorit, ci și că această comunitate s-a deschis față de noi, ne-a îmbrățișat și ne-a sprijinit proiectele. Și cred că asta este cea mai mare realizare, dialogul real cu beneficiarii, dar și cu mediul de afaceri, cu autoritățile. Facem cu toții parte dintr-un ecosistem cultural, creativ, pentru echilibrul căruia fiecare are rolul său vital. Le sunt recunoscător tuturor celor care și-au asumat activ acest rol de partener al Centrului de Cultură ”George Apostu”.

Laura Huiban: Instituția pe care o conduceți împlinește în octombrie 2025 trei decenii și jumătate de existență. Cum veți marca acest moment aniversar?

Ovidiu Ungureanu: În perioada 16-17 octombrie 2025, Centrul de Cultură ”George Apostu” organizează, și cu sprijinul Consiliului Județean Bacău, evenimentul ”CelebrART”, prin care celebrăm arta în formele ei multiple, ca pe un limbaj universal, care ne aduce împreună și ne ajută să devenim mai buni, mai sensibili și mai conectați la lumea din jurul nostru.

Personalități ale artei contemporane, critici de artă, scriitori, dirijori și interpreți de prestigiu se întâlnesc, timp de două zile, cu publicul băcăuan pentru a celebra frumusețea artelor în toate expresiile lor – de la expoziții și lansări editoriale, la concerte de gală și proiecții de film documentar.

Având în vedere că Centrul de Cultură „George Apostu” din Bacău, instituție aflată în subordinea Ministerului Culturii, poartă numele artistului George Apostu are misiunea de a conserva și promova memoria sa. Am inițiat demersul de a prelua în custodie și salva de la distrugerea completă opera „Fructul Soarelui”, amplasată în Costinești, urmând a fi restaurată si introdusă în patrimoniul instituției, un gest firesc și necesar pentru memoria sculptorului născut în județul Bacău. Lucrarea va fi prezentată publicului băcăuan în cadrul evenimentului aniversar ”CelebrArt”, în forma sa actuală, urmând să intre într-un proces de restaurare absolut necesar.

Opera monumentală „Fructul Soarelui” se află în prezent într-o stare avansată de degradare, cu părți lipsă și desprinsă de pe soclu, existând un risc iminent de distrugere completă.

Această lucrare emblematică a fost creată în contextul fenomenului taberelor de creație artistică în anii ’70–’80, care au reprezentat un cadru de afirmare a sculpturii românești în dialog cu spațiul public.

”Centrul George Apostu rămâne un spațiu viu, un reper al culturii contemporane”

Laura Huiban: Ce alte programe sau inițiative culturale veți avea în perioada următoare, la Centrul de Cultură ”George Apostu”? Care este viziunea dumneavoastră pentru viitorul instituției?

Ovidiu Ungureanu: În prelungirea aniversării, publicul va fi invitat să descopere recitaluri camerale, concerte de muzică contemporană, evenimente dedicate diversității culturale, precum proiectul ”Italian Women in Music”, un concert, programat pentru 25 octombrie, care nu este doar un eveniment muzical, ci și o declarație de recunoștință adresată tuturor celor care, prin generozitate și mecenat, au sprijinit proiectele Centrului de Cultură ”George Apostu”.

              Într-o lume în care cultura are nevoie de parteneri și susținători, ne propunem ca această seară să fie dedicată lor – oamenilor și instituțiilor care au înțeles valoarea investiției în artă, educație și patrimoniu spiritual.

              Vom continua, în 8 noiembrie, cu un experiment artistic al unor tineri creatori, performance-ul ”Beats & Canvas”, vom aduce în prim-plan și literatura, prin dramaturgia românească, și vom încheia anul cu expoziții de artă vizuală și cu noi recitaluri camerale de cea mai înaltă calitate profesională.

Viziunea noastră este una de deschidere și complementaritate: punem alături artiști consacrați și tineri creatori, tradiție și avangardă, dialog național și internațional. Tot ceea ce pregătim în toamna aceasta confirmă faptul că Centrul ”George Apostu” rămâne un spațiu viu, un reper al culturii contemporane.

Polițiștii Secției 7 Poliție Rurală Brusturoasa au fost sesizați cu privire la faptul că un bărbat ar fi fost agresat fizic în apropierea unui local din comuna Agăș.

Este unul dintre versurile cântecului lui Adrian Olaru, rapsodul popular de pe Valea Muntelui – zona Comănești–Asău –, cel care s-a dedicat cântecului tradițional autentic într-un alt mod decât este rețeta clasică.

„Cânt cu plăcere, o fac din toată inima și cred cu sinceritate că nu este niciodată prea târziu să ne urmăm destinul și să schimbăm ceva din tot ce facem în fiecare zi. Dacă nu schimbăm, nu reușim să creștem și să ne dezvoltăm.”
Sunt principiile după care mă ghidez și-mi urmez calea, principii după care m-am ghidat și pe DRUMUL CÂNTECULUI. Am pornit pe acest drum destul de târziu, fără așteptări, dar suficient de devreme încât să reușesc să-mi realizez idealul.

Povestea a început în anul 2018, când, invitat fiind să mă alătur unui grup folcloric local de pe Valea Muntelui, am răspuns invitației cu neîncredere la început, dar pe parcurs m-am lăsat cuprins de pasiune. Era o pasiune mai veche, pe care o purtam cu mine încă din școala generală și pe care o rătăcisem în odăile sufletului, iar acum o scuturam de praful timpului și o scoteam din nou la lumină.

Elev fiind, atras de scenă și de lumea artistică, participam la toate evenimentele organizate atunci de școală. Vorbesc de anii ’80: cor, dansuri, teatru, prezentări de spectacole, având alături oameni extrem de pasionați, cu vocație de dascăli adevărați.
Dumnezeu să-i odihnească în pace pe prof. Chelaru Mihail, prof. Miron Vasile, prof. Mănăilă Nicolae.

Dar și dascăli cu care și astăzi țin legătura, cu mare respect și prețuire: doamna învățătoare – pe atunci – profesor Tomescu Iuliana, doamna profesor Balaș Monica, oameni speciali care au reușit să transforme generații în mari iubitori de patrie și tradiție.

Copil fiind, nu am considerat atunci că mi-aș putea urma pasiunea și aș putea deveni ceea ce destinul îmi sugera să devin. Pot spune, chiar cu mâna pe inimă, că în cazul meu muzica este cea care nu m-a abandonat niciodată și, atunci când a apărut oportunitatea, m-a tras înapoi pe drumul artistic.

În anul 2018, la îndemnul bunului meu prieten, domnul profesor și interpret Vasile Olaru, am reușit să ajung la Chișinău și să imprim, la studioul ION CONDREA, primul meu cântec – „Trompețaș din Comănești” – împreună cu renumita orchestră Busuioc Moldovenesc, îndrumat fiind de regretatul maestru Mihai Amihălăchioaie și răposata textieră Mariana Honceru.

O echipă de excepție, pe care am fost extrem de norocos să o cunosc și care a făcut o mare diferență în privința repertoriului meu autentic.

A fost o experiență inedită, cu multe emoții, dar care a lăsat amprente importante în sufletul meu. Era începutul unei colaborări fructuoase, pentru că au urmat mai multe colaborări după aceea.
Trebuie să amintesc aici și contribuția băcăuanului nostru, domnul George Maciuc, care, de asemenea, mi-a acordat credit la vremea respectivă și mi-a oferit mai multe linii melodice extrem de valoroase. Erau primii oameni pe care DRUMUL CÂNTECULUI mi-i scotea în cale.

În anul 2019, la invitația doamnei Camelia Roșu, un mare iubitor de folclor și tradiții, am participat la Festivalul „Miorița”, organizat de dumneaei la sala „Radu Beligan” din Bacău, unde cântecul și prezența mea au stârnit ropote de aplauze.

A fost ocazia cu care am simțit dragostea publicului și emoția spectacolului de calitate. Mereu am spus că, în viață, nu este niciodată nimic întâmplător, pentru că aici m-a observat îndrăgita interpretă de muzică populară, doamna profesoară Maria Șalaru, care atunci m-a sfătuit să dau o probă de voce la Școala Populară de Arte și Meserii din Bacău. I-am urmat sfatul și, din anul acela, am fost admis la clasa de canto popular, clasa doamnei Maria Șalaru.

Nu realizam atunci că eram la o altă cotitură importantă pe DRUMUL CÂNTECULUI.

Doamna Maria Șalaru este dascălul care, cu multă răbdare, chibzuință și pricepere, mi-a șlefuit vocea, m-a încurajat să am încredere în talentul și munca mea și să-mi urmez mai departe vocația.

Au urmat trei ani de studiu intens împreună cu o mare artistă, care nu numai că mi-a dăruit secretul cântecului adevărat, dar m-a transformat dintr-un cântăreț într-un rapsod autentic. Mi-a insuflat dragostea pentru autenticitate, tradiție și lumea artistică.

Am început să particip, alături de doamna Maria Șalaru, la emisiuni importante, cu audiență bună, unde m-am simțit protejat și permanent încurajat de un asemenea artist de talia domniei sale – fapt pentru care îi voi rămâne toată viața recunoscător.

Din momentul acela au început să curgă colaborările cu producători importanți, colaborări care au contribuit enorm la dezvoltarea mea ca slujitor al scenei.

Mereu am susținut că DRUMUL CÂNTECULUI mi-a scos în cale oameni valoroși, precum domnul Ioan Chirilă, domnul Constantin Bahrin, domnul Marius Zgâianu, doamna Brândușa Covalciuc Ciobanu, doamna Claudia Martinica – artiști valoroși care mi-au acordat șansa de a fi alături de dumnealor, de a „fura meserie” și de a învăța de la cei mai buni.

În prezent, am reușit să-mi încheg propriul repertoriu, format din 18 cântece valoroase, lucrate cu orchestre mari precum Busuiocul Moldovenesc și maestrul Mihai Amihălăchioaie, Orchestra „Barbu Lăutaru” de la Bălți și maestrul Mihai Verhovetchi, Orchestra „Rapsozii Moldovei” și maestrul Vitalie Dorin, dar și cu talentatul nostru maestru din Bucovina, Răzvan Mitoceanu, și textierul Mihai Pascar.

Toți acești oameni deosebiți reprezintă pentru mine o mare binecuvântare și le port un deosebit respect!

Trebuie să recunosc că Dumnezeu a avut mereu grijă de mine. În copilărie mi-a oferit o familie iubitoare, iar mai târziu, la maturitate, mi-a îngăduit să-mi formez și eu propria-mi familie alături de soția mea iubitoare și înțeleaptă, care mi-a înțeles imediat pasiunea și m-a susținut în toate proiectele mele muzicale.

Împreună suntem o echipă sudată, atât în domeniul farmaceutic, în care ne desfășurăm amândoi activitatea de zi cu zi, cât și acasă, unde avem grijă de trei suflete tinere ce se pregătesc să devină oameni de bază în această lume.

Revenind la viața artistică, vreau să menționez faptul că, din anul 2020, la Comănești, coordonez activitatea Ansamblului Folcloric Local „Tezaur Comăneștean”, grup format numai din oameni ai locului, pasionați de folclor și tradiții. Participăm împreună la evenimente locale și emisiuni de specialitate, unde promovăm cântecul, dansul și portul din zona Comănești–Asău, o zonă extrem de bogată din punct de vedere etno-folcloric. Este o mare onoare, dar și o mare responsabilitate.

Încercăm, împreună cu autoritățile locale – Primăria Comănești, domnul primar Viorel Miron – să promovăm tradițiile locului, cântecele autentice locale, dansurile specifice zonei și, mai ales, să convingem generația tânără să îmbrățișeze tradiția și să o transmită mai departe.

Nu știu ce-mi va mai oferi acest drum în viitor, dar mă bucur de tot ce am realizat. Am încredere că Dumnezeu îmi va fi mereu călăuză pe această cărare atât de fascinantă, dar și anevoioasă uneori.

Încerc să nu mă plâng de nimic; nu am dezamăgiri, pentru că nici așteptări nu am de la absolut nimeni.

Am așteptări numai de la mine, așa cum am făcut până în prezent în toate proiectele mele – exact așa cum am învățat de la toți cei pe care i-am menționat anterior, care, între timp, mi-au devenit mentori.

Cred cu tărie că omul, cât trăiește, învață! Am studiat toată viața mea și nu mă opresc nici acum.

După absolvirea cursului de canto popular, la sugestia doamnei Maria Șalaru, am continuat să studiez în cadrul aceleiași instituții, de data aceasta la clasa de pian, împreună cu maestrul Remus Lungu, un alt mare profesionist cu care DRUMUL CÂNTECULUI m-a întâlnit.

Studiez acest instrument care m-a fascinat din prima clipă.

Pe lângă faptul că învăț multă teorie muzicală, mă ajută foarte mult să descopăr o altă latură a mea, una despre care nu știam că o am: perseverența și dorința de a deveni mereu mai bun în tot ce fac.

În încheiere, aș vrea să subliniez faptul că muzica – și viața, în general – m-au învățat că nimic din tot ce experimentăm pe acest pământ nu este întâmplător și, mai devreme sau mai târziu, ne va folosi să devenim compleți și să lăsăm în urma noastră mărturii grăitoare – mărturii și sprijin pentru cei ce vor urma, ca să se poată dezvolta frumos, la rândul lor.

În jurul orei 14:20, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Bacău a fost solicitat să intervină la un accident rutier produs între două autoturisme pe strada Calea Moldovei, în municipiul Bacău.

La data de 14 octombrie a.c., polițiștii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase Bacău au desfășurat o acțiune în județ pentru verificarea respectării legislației incidente deținerii și utilizării articolelor pirotehnice.

              În cadrul acțiunii, polițiștii au efectuat percheziții domiciliare și controale la domiciliile unor persoane din municipiul Onești și comunele Oituz, Căiuți, Dofteana și Agăș.

              În urma activităților, au fost descoperite și ridicate articole pirotehnice deținute ilegal, în cantitate totală de aproximativ 7 kilograme, din categoriile P1, F1 și F2, fiind întocmite trei dosare penale pentru săvârșirea infracțiunii de deținere ilegală de articole pirotehnice.

              Polițiștii reamintesc cetățenilor că deținerea și folosirea articolelor pirotehnice în alte scopuri decât cele permise de lege este interzisă.