Divizionara C Aerostar Bacau a fost invinsa, vineri, pe teren propriu, de Cetatea Tg. Neamt cu scorul de 3:0 intr-un meci contand pentru etapa a doua a esalonului III.
Oaspetii au inceput furtunos si, dupa nici 20 de minute, conduceau cu 2:0 prin golurile inscrise de Bobric (min.8) si Lupascu (min 17).
La reluare, gazdele au avut o bara din lovitura libera prin Apostu insa de marcat a facut-o tot Cetatea prin Dutciuc, in minutul 75.
Urmatorul joc al Aerostar va avea loc marti, pe teren propriu, in compania divizionarei B SC Bacau, in faza a cincea a Cupei Romaniei.
Un militar român și-a pierdut viața în timpul participării la un exercițiu multinațional în Germania, iar alți patru au fost răniți într-un accident care a avut loc vineri pe timpul desfășurării exercițiului multinațional ‘Saber Junction 14’, în Centrul de Instruire din Hohenfels, Germania, informează Ministerul Apărării Naționale.
”Pe timpul desfășurării unui exercițiu tactic, vehiculul de tip HMMWV în care se aflau cei cinci militari s-a răsturnat la intrarea pe un drum secundar. Cauzele producerii accidentului sunt cercetate de o comisie constituită la nivelul unității. (…) Personalul medical al unității, aflat la fața locului, le-a acordat militarilor accidentați primele îngrijiri medicale, însă, în ciuda tuturor eforturilor, plutonierul Adrian-Constantin Leu a decedat la scurt timp după producerea accidentului. Răniții sunt internați în unități medicale din Germania,” precizează sursa citată.
Adrian-Constantin Leu era angajat al Ministerului Apărării Naționale din anul 2001, era necăsătorit și a participat la trei misiuni în teatrele de operații din Irak și Afganistan.
Ministrul apărării naționale, Mircea Dușa, transmite condoleanțe familiei plutonierului Adrian-Constantin Leu și este permanent informat de evoluția stării de sănătate a celor patru militari răniți, adaugă MApN.
Luni, 8 septembrie, în toate unitățile militare din Armata României vor fi organizate ceremonii militare și religioase în memoria subofițerului care și-a pierdut viața.
Un detașament constituit din 130 de militari ai Batalionului 2 Infanterie ‘Călugăreni’ participă, în perioada 22 august — 17 septembrie, la exercițiul multinațional ‘Saber Junction-14’, ce se desfășoară la Centrul de Instruire din Hohenfels, Germania.
În cadrul exercițiului, militarii Batalionului 2 Infanterie ‘Călugăreni’ se instruiesc alături de alți peste 5.800 de militari din Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Canada, Croația, Republica Cehă, Estonia, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Serbia, Slovenia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii și Suedia, în planificarea și executarea simultană a operațiilor ofensive, defensive și de menținere a păcii.
Clientii bacauani ai bancii Raiffeisen sunt anuntati ca, în noaptea de sâmbata spre duminica, sistemul de carduri, Online Banking si SmartMobile de la Raiffeisen Bank nu vor functiona.
Masura este valabila in noaptea de sâmbata, 6 septembrie, începând cu ora 23,00 pâna duminica, 7 septembrie, ora 4,00, si a fost luata ca urmare a unui upgrade al sistemelor informatice.
Sunt afectate Raiffeisen Online, SmartMobile si site-ul www.raiffeisen.ro. Totodata, cardurile emise de Raiffeisen Bank si retelele de ATM si EPOS ale bancii nu vor putea fi folosite in noaptea de duminica (7 septembrie 2014), în intervalul orar 1,30 – 2,30 pentru aproximativ un sfert de ora.
Detinatorii de card pot suna pentru asistenta la 0800.8020202 sau la 021.323942.
Un nou succes bacauan intr-o competitie internationala de tenis. Matei Avram (SCM Bacau) a câstigat proba de dublu a turneului de gradul 5 din circuitul ITF Junior, Bucuresti Trophy.
In finala desfasurata vineri dimineata, perechea Matei Avram/ Alexandru Grigorescu s-a impus cu 6-2, 6-1 in fata principalilor favoriti, Radu Matei Lupu si Valentin Vanta.
In tururile precedente ale Tennis Bucuresti Trophy , Avram/ Grigorescu i-au invins cu 6-0, 6-0 pe Maxim Bulat/ Egor Matvievici (ambii Moldova), cu 6-2, 6-4 pe David Negru / Daniel Vasile si cu 7-5, 6-2 pe Razvan Codescu/ David Pata.
După ce a pedalat aproape de cer, a întâlnit prieteni vechi şi şi-a făcut alţii noi, Anton va ajunge marţi, 9 septembrie, la linia de finish a provocării de a purta visele a 28 de tinere într-un rucsac.
Au trecut 82 zile şi aproape 5000 de kilometri pedalaţi dintr-un colţ în altul al ţării. Ultima porţiune de drum va fi parcursă de la Oneşti la Bacău, iar la ora 13.30, Anton va sosi la Asociaţia Betania.
,,Făcusem turul Europei şi îmi doresc să fac şi turul lumii, pe bicicletă. Citisem despre diverşi binevoitori care motivau că strâng fonduri pentru diferite cauze, iar mai apoi dispăreau cu banii” – spune Anton Dima.
„Mi-am zis că e momentul să fac ceva pentru o cauză în care cred, să pun umărul şi să arăt că se poate. Am ales să pedalez pentru a susţine proiectul Asociaţiei Betania, tocmai pentru că este singura alternativă a tinerilor proveniţi din centrele de plasament. Startul lor în viaţă depinde de locul şi de oamenii de acolo. Centrul de Integrare înseamnă acasă, înseamnă locul unde tinerii se întorc chiar şi după ce capătă independenţă, doar pentru a mulţumi. La rândul meu, vreau să le muţumesc tuturor celor care au ales să cumpere kilometri în această campanie”.
Scopul campaniei Pedalez pentru Betania a fost de a strânge 5000 de euro în cei 5000 de kilometric pedalaţi, pentru a oferi un altfel de start în viaţă tinerilor aflaţi în situaţii de risc, cărora echipa Asociaţiei Betania le oferă asistenţă pentru a-şi forma deprinderile de viaţă independentă, pentru a-şi cultiva capacităţile şi aptitudinile pentru muncă şi pentru a-şi educa abilitaţile pentru comunicare şi inter – relaţionare, prin intermediul proiectului Centrul de Integrare a Tinerilor.
,,Nu pot decât să îi mulţumesc lui Anton pentru gând şi pentru gestul său şi să îi urez succes în expediţia pe care şi-a propus să o facă în jurul lumii. Cum a spus una dintre tinere, toate visele se pot realiza prin mult efort şi sacrificii, totul e să nu renunţi. Le mulţumesc tuturor celor care au ales să cumpere kilometri, pentru donaţia făcută şi pentru timpul pe care l-au acordat făcând acest lucru”. – André Muit, preşedintele Asociaţiei Betania
Pedalez pentru Betania a fost realizată în parteneriat cu Asociaţia Iubim Natura şi a avut sprijinul companiei Plan Services care a asigurat costurile pentru deplasare şi echipament.
Federatia Romana de Handbal a decis ca HCM Constanta a folosit un jucator interzis in meciul pentru Supercupa Romaniei jucat cu Stiinta Bacau.
Dupa ce a fost invinsa cu 24-21 de HCM Constanta in Supercupa Romaniei, echipa de handbal Stiinta Bacau a contestat folosirea de catre adversari a pivotului Rakcevici, care ar fi fost introdus in echipa inainte ca actele de transfer sa fie perfectate.
„Marţi seara, am avut şedinţa de comisie, în urma căreia s-a decis omologarea meciului cu 10-0 pentru Ştiinţa Bacău, care e noua câştigătoare a Supercupei României. Jucătorul de la HCM nu avea încă sosită cartea verde. HCM Constanţa a fost informată, iar trofeul va ajunge la Ştiinţa Bacău“, a declarat pentru Mediafax Jan Mateescu, preşedintele Comisiei de Competiţii FRH.
Anchetatorii sustin ca, in dosarul de evaziune fiscala si spalare de bani, in care sunt cercetati opt oameni de afaceri, printre care si Laurentiu Eugen Ganea (consilier judetean din partea PDL), prejudiciul estimat creat statului de catre societatile beneficiare depaseste 2,2 milioane euro. Doar afaceristul Florentin Gorea (considerat liderul grupului) a fost arestat preventiv de prima instanta, urmând ca, pe 8 septembrie, sa se judece, la Curtea de Apel, contestatiile depuse de Gorea si DIICOT.
La sfârsitul lui 2012, Fiscul bacauan a facut o sesizare penala impotriva oamenilor de afaceri cercetati in acest dosar.
În urma inspectiei fiscale efectuate pentru perioada 10.12.2007 – 30.06.2012, s-a constatat ca una dintre firmele controlate de Florentin Gorea, SC GF Brand SRL Bacau, a diminuat TVA-ul si impozitul pe profit datorat bugetului de stat prin înregistrarea în evidentele contabile a unor operatiuni fictive de vânzare catre mai multe societati. Aceste firme fie nu au înregistrat facturile respective, fie erau inactive sau în procedura de lichidare/dizolvare, din perioadele anterioare datelor facturilor, ori nu figureau în evidenta Finantelor.
Inspectia fiscala a scos la lumina faptul ca administratorul SC GF Brand SRL Bacau si împuternicitul legal Florentin Gorea au efectuat deduceri fara drept de TVA, în suma totala de 4.944.867 lei, urmare a achizitiilor facute de la diverse firme din Vâlcanesti, judetul Prahova, Asau, Târgu Ocna si Darmanesti, judetul Bacau. „Exista suspiciuni reale cu privire la realitatea tranzactiilor dintre societatile identificate în circuitul de tranzactionare, conform informatiilor din baza de date ANAF si urmare a controalelor încrucisate efectuate”, sustin anchetatorii.
Finantistii au mai constatat ca reprezentantii firmei controlate de Gorea au diminuat, în aceeasi perioada, impozitul pe profit datorat bugetului de stat cu suma de 3.156.057 lei. „Conform extraselor de cont puse la dispozitie de societate, s-a constatat ca reprezentantii SC GF Brand SRL Bacau au efectuat retrageri de numerar în suma de 9.990.777 lei pentru achizitii de materii prime si animale, pentru plati salarii si premii, fie la ATM-uri, fie pe baza de ordin ridicare numerar – mai spun procurorii.
În baza documentelor contabile prezentate, organele de inspectie fiscala au apreciat ca nu exista documente justificative privind utilizarea acestor sume, având în vedere ca societatea a înregistrat achizitii, pe baza de borderouri de la persoane fizice, de legume, fructe, cereale, în valoare de 2.852.688 lei, fara a se face dovada transportului si a platii acestor sume catre persoanele fizice. S-a constatat ca, pe unele borderouri, nu a fost mentionat CNP-ul furnizorului, iar pe altele CNP-ul mentionat este invalid.
De asemenea, conform bazei de date ANAF, societatea nu a avut salariati, prin urmare sumele ridicate pentru plati salarii si premii nu au avut obiect.” In urma unor controale incrucisate la cei mai mari furnizori, s-a descoperit ca societatile nu functioneaza la sediul declarat sau reprezentantii legali nu s-au prezentat cu documentele la control.
Concluzia anchetatorilor este ca aceste societati fac parte dintr-un circuit financiar creat cu scopul de a simula realitatea si legalitatea tranzactiilor, pentru eludarea la plata a obligatiilor fata de bugetul general consolidat al statului.
Anchetatorii mai sustin ca Florentin Gorea este cunoscut cu antecedente penale, având in trecut mai multe condamnari pentru infractiuni de înselaciune si fals, pedepsele aplicate fiind contopite în pedeapsa de 3 ani închisoare, prin decizia Judecatoriei Cluj Napoca.
„Cercetarile efectuate în cauza au condus la concluzia ca acest inculpat s-a ocupat de comiterea infractiunilor de evaziune fiscala prin emiterea de facturi fictive la dispozitia unor societati comerciale interesate de diminuarea obligatiilor fiscale datorate bugetului de stat, cu mult înainte de faptele sesizate de DGFP Bacau, dovada în acest sens fiind relatia acestuia cu inculpatul Ganea Laurentiu Eugen – administrator al SC ROMGAN CONSTRUCT SRL – pentru faptele constatate în cauza ca fiind comise la nivelul anului 2008, precum si faptele cercetate în cadrul dosarului aflat pe rolul D.N.A. – Serviciul Teritorial Bacau”, se mai arata in propunerea de arestare preventiva. Mai mult, anchetatorii au descoperit ca aceste infractiuni au continuat pâna in prezent, fiind folosite alte societati fantoma si alti intermediari.
Din ancheta DIICOT rezulta ca existau legaturi intre Florentin Gorea si consilierul Laurentiu Ganea înca din 2008. Gorea s-ar fi ocupat personal atât de înfiintarea, cât si de preluarea unor societati pe care le-a utilizat pentru emiterea de facturi fictive catre societatile administrate de inculpati. Expertiza facuta de specialistii din cadrul Directiei de Combatere a Fraudelor Fiscale estimeaza prejudiciul creat bugetului consolidat al statului de catre societatile beneficiare la peste 2.200.000 euro.
Avocatii inculpatilor Laurentiu Eugen Ganea si Florentin Gorea au sustinut in instanta ca, în referatul procurorilor, nu exista probe si nici macar indicii din care sa rezulte ca acestia s-ar face vinovati de comiterea infractiunilor de evaziune fiscala, spalare de bani si grup organizat. Aparatorii celor doi considera ca, in dosar, sunt doar suspiciuni fortate ca toate activitatile ar fi fost ilegale si toate firmele de tip fantoma.
Cu binecuvântarea Domnului si o cruce larga, cu mult inainte de mijirea zorilor, am pornit cu Florin si Padre la o partida de pescuit.
Eram in penultima saptamâna a verii. Solunariul nu ne dadea sanse prea multe iar meteorologii anuntasera cod galben de ploi. Cerul senin si Luceafarul de dimineata, care licarea tocmai spre directia unde porneam, ne dadeau sperante.
Incarcati cu de toate, nada, momeli si scule de tot soiul, aveam doua repere: Placile de la Racaciuni sau iazul de la Gaiceana. La ultimul, aflaseram din surse sigure ca trage ctenul mare si somnul. Asa ca n-am mai dat cu banul si am luat-o intr-acolo.
„Trei ore daca tine vremea dupa ce ajungem, e bine.” Padre este la volan si se lupta cu geamurile aburite. Se vede ca-i nerabdator sa ajungem. Sunt totusi optzeci de kilometri si drumul este bun. „Usurel ca avem timp. Ia-o la dreapta. De la zece incolo trage pestele!”.
Cu proverbialul calm, Florin, acum pe post de copilot, ii tempereaza elanul. Mergem cu faza mica. Drumul prin padure curge lin. Pâcle de ceata ne inconjoara. Coborâm geamurile fugarind aburii. Intra un aer umed, cu miros de toamna. De e sa vina o ploaie… vine diseara! Imi fac si eu sperante. „Daca vreti, oprim la Horgesti”, ne incearca Florin.
„Chiar Padre, n-ai fost tu niciodata la iazul de la Gaiceana? Cum de ti-a scapat?” Frâneaza. Ne orbea o masina din sens opus cu farurile. „Sa stii ca am fost odata… Tin minte ca am facut un reportaj cu unul care crestea melci.”
Iesim din padure. Asfaltul ne duce lin spre Bibiresti. Se ridica si ceata. Satele se insiruie tacute. Linistea este sparta doar de laudarosenia cocosilor. Lasam in dreapta drumul spre Horgesti, care ne facea cu ochiul, si o luam spre Nanesti. Padre, alias Constantin Gherasim, a implinit treizeci si opt de ani. Este casatorit si are doi baieti. Pasiunea pentru pescuit a venit mai incoace. Nu-i place sa vorbeasca despre ea. Nu are nici timp prea mult sa-i aloce, de aceea se bucura de fiecare iesire.
De la Pater Noster la Shimano
Inram in Gaiceana, strabatând-o de la un capat la altul intr-o liniste deplina. Parca am venit la furat. Nici motorul nu mai facea zgomot. Ajungem la balta. Nici tipenie. Suntem singuri. Toata intinderea de apa este a noastra. Suntem inconjurati repede de sapte-opt câini. Un scarpinat dupa urechi facut celui mai mic si mai galagios si treaba se rezolva. Incep sa mijeasca zorile. Pescarii au ramas acasa, speriati de prognoza meteo care anuntase furtuni.
„Sa iau si lansta de feeder?” Ia-le pe toate parinte, ii zic. De ce sa faci cale intoarsa. Pe balta nu se stie niciodata. Trage la ce nu ai. Incarcati ca brazii de Craciun, aluzie la Florin, trecem puntea ingusta in sir indian. Ma opresc primul, unde malul e mai jos. Un golfulet inconjurat de stuf, loc numai bun sa vina obletele, dar sa arunc si lanseta. Ne depaseste. El alege un mal mai inalt unde sa-si desfasoare sculele. Vrea sa dea la crap. Schimb priviri cu Florin care s-a asezat lânga mine. „Pacatos loc de scos daca prinde unul.”
Vine rasaritul. Alerg cu aparatul de fotografiat de la unu la altul sa prind momentul. Padre e mai dotat ca noi. Insiruite pe suport, cu senzori acustici, patru undite pentru crap, aproape noi, stau pregatite.
„Le-am luat pe rând, câte doua”, imi intuieste intrebarea când vede ca ma aplec sa vad daca sunt de „firma”. Oricum, sunt curios sa aflu care a fost cel mai mare peste prins cu ele. „ Nelu… eu stiu ca tu vrei sa faci un reportaj cu mine, asa ca nu ma mai ispiti. Am fost câteva zile in delta, dar nu a tras deloc. Oare este crap aici? Ce zici? Sa dau la boiless sau la boaba de porumb?” Intrebarea ramâne fara raspuns, pentru ca apare paznicul.
Taxa este de cinzeci de lei. „Sa stiti ca ieri a tras foarte bine ctenul la boaba”, ne sfatuieste el. Pater Noster este o metoda inventata de calugari, pentru a pescui sub malurile abrupte, in apa adânca. Elementul de baza il constitie un betigas care indeparteaza firul de care e legat cârligul de linia principala, cu plumb la capat. Distanta era in asa fel calculata, incât râma sau mamaliga agatate in el sa nu atinga fundul apei. Metoda ete folosita si astazi pe Siret cu succes.
La zece… trage!
Orele trec repede. Belditele si caraseii dolofani iau calea juvelnicului. Zornaitul clopoteilor este acompaniat de cârâitul senzorilor electronici. Soarele e sus, de doua sulite. Incepe sa adie un vânticel dinspre sud, care creste treptat in intensitate. Albitura nu mai vrea sa traga. Valurile create namolesc apa mica de la mal.
O pauza numai buna pentru o gustare. Pestii intra din ce in ce mai rar. Ma gândeam ca profetia lui Florin e taman pe dos. Pâna la… sau… de când trage? Adie in vazduh un aer de lâncezeala care trage la somn. Cel din lac nu si-a aratat mustatile. Vioaie sunt doar rândunicile. Se ghiftuiesc cu musculite, atingând firele lansetelor, zgândarind gingas clopoteii. Un cârâit sfâsâietor sperie cireada de vite, venita la pascut lânga bagajele noastre.
Pâna si câinele care le pazea scapa din gura bucata de mamaliga, furata din galeata cu nada. Il vedem pe Padre incordat sub lanseta arcuita. „Ada repede minciocul!” Sarim ca din pusca. Colegul cu minciogul, eu cu aparatul de fotografiat.„Fugi mai de-aici. Ala-i minciog?!” E drept ca nu-i mai mare decât o olita de noapte, dar asa se cheama. Noroc ca asista la eveniment si doi pescari adevarati, veniti mai târziu.
Vin ei in ajutor cu unul incapator, cât o setca. Mama ce dril. Venea namila pâna la mal, dadea de mâl si sarea in sus ca un iepure. Iar o lua spre larg. Florin, in apa pâna la genunchi, mânuia fara folos capcana din plasa. De doua ori l-a scapat. Parintelui, mai sa-i sara inima din piept de emotie. Se tine tare.
Un hei-rup colectiv (asistenta doar cu indicatii) si minciogul este ridicat in sus, mai sus decât Cupa Campionilor. „Are pe putin trei kile. Ba mai mult, ca asta-i indesat si lung.”
Pâna la proba cântarului, Padre il ridica si sta la poza. Asa ceva merita imortalizat. „Haideti ca fac cinste. Ce ziceti? Stam pâna diseara?!” Se tine de cuvânt. Trag o fuga in sat sa iau de-ale gurii si ceva udatura. Fac astia la brutarie o pâine… de o manânci goala. Am cumparat-o aburinda.
Inteleptul iubeste tacerea
Dupa-amiaza a trecut linistita. Incitati de captura, tacit, am trecut toti pe boabe de porumb. Doar, doar! Nimic. Iazul si-a oferit ofranda. Pornim spre casa cu gândul sa ajungem pe lumina. „Mergem si saptamâna viitoare? E un loc mai bun acolo, la capat, in stufaris!… Sa stiti, ctenul asta e cel mai mare peste pe care l-am prins.”
Ne cunoastem de ani buni, dar este prima oara când venim toti trei la pescuit. Constantin Gherasim a fost atras la inceput de gazetarie. Talent recompensat cu trei premii la Galele Jurnalismului. A ales sa urmeze Facultatea de Teologie din Iasi, absolvind in nouazeci si opt. De aici i s-a tras si numele dat de cei din breasla, Padre, dupa ce devine purtator de cuvânt al Arhiepiscopiei. Are un master in Stiintele Comunicarii si Limbajului, la Facultatea de Litere a Universitatii Bacau.
Este hirotonisit preot in martie, doua mii sapte, la Biserica Sf. Gheorghe din Bacau. Din doua mii treisprezece este numit paroh al acestui sfânt lacas. Actual ocupa si functia de inspector în Probleme de tineret si mass-media al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului.
Nu-i place sa vorbeasca despre el, evitând cu diplomatie imixtiunile in viata intima. Nu-mi ramâne decât sa-l citez, preluând un fragment dintr-un articol pe care l-a publicat in urma cu doi ani: „Mai bine este a mânca pâine uscata cu dragoste, decât vitel gras cu vrajba.” Am spicuit un fragment: “Dacă vreti să trăiti bine în viata aceasta, opriti-vă gura de la grăire desartă.
Fericit este omul acela, care nu greseste cu limba sa. Pentru că cel ce uraste vorba multă, împutinează răutatea. Si cele bune se varsă, de la Domnul, prin gura cea tăcută.”
Tacut este si pestele in apa, dar glasuieste când sfârâie in tigaie, dezlegând buzele cu un pahar, umplut cu vin bun. Cugetare de la care nu se poate abtine, pacatosul din mine.
Daca realizam un inventar al aliantelor incheiate, desfacute si refacute de-a lungul celor 25 de ani de democratie, constatam ca nu exista niciun curent clar si niciun program din care sa intelegem ce viziune au politicienii fata de sistemele de sanatate, educatie, protectie sociala, cum vor sa dezvolte economia pe termen lung si sa ne aduca mai aproape de Occident. Si asta dintr-un motiv simplu: nu au viziune.
Din patru in patru ani, fiecare partid sau alianta isi incropeste un program de guvernare, dar nu pornind de la anumite principii economice si sociale, nu bazându-se pe sfatul specialistilor cu privire la strategia care trebuie aplicata intr-o tara aflata (si acum!) in tranzitia de la dictatura la economia de piata, ci pe mesajele strigate la mitinguri.
Politicienii nu sunt preocupati sa faca, sunt preocupati sa spuna. De aceea, promisiunile au fost construite, intotdeauna, pornind de la problemele momentului si de la asteptarile celor multi, caci multi amagiti inseamna multe voturi.
A trecut un sfert de veac si nu am evoluat deloc, dimpotriva, ne-am intors la degringolada primilor ani. De la FSN, uniune care a aparut imediat dupa Revolutie si care nu a salvat nimic, multe aliante s-au lansat pe scena, la figurat si la propriu, cu baloane si esarfe.
Am avut Conventia Democrata Româna (PNL, PNTCD, PSDR, PER, PAC, UDMR si Alianta Civica, 1991), Uniunea Social-Democrata (PD-PSDR, 1996), Uniunea Nationala PSDAPUR (2004), Alianta Dreptate si Adevar (PNL-PD, 2004), Alianta de Centru-Dreapta (PNL-PC, 2011), USL (ACD si PSD, februarie 2011), Alianta de Centru-Stânga (PSD-UNPR, iulie 2012), Alianta România Dreapta (PDL, PNTCD s.a., 2012), din nou Uniunea Social-Democrata, dar in alta formula (PSD-PC-UNPR, 2014) si Alianta Crestin Liberala (PNL-PDL, 2014).
Ce sa inteleaga bietul alegator când ii vede pe democrati alaturi de liberali, apoi dându-l afara pe Tariceanu de la guvernare si batând palma cu PSD, UNPR ba la dreapta, ba la stânga, PC in ACD, apoi in USD, PNTCD cu PDL, USL, apoi cu PMP? Daca va analiza programele si promisiunile, românul – om de afaceri sau bugetar, activ sau somer, tânar sau vârstnic – nu va sti cu cine sa voteze. De aceea, va alege cu „inima”, care e mai usor de pacalit.
Zilele municipiului Moinesti debuteaza vineri, 5 septembrie, cu celebrarea cuplurilor care au aniversat 50 de ani de casatorie. Tot in aceasta zi, spre seara, la Biserica Ortodoxa „Sfintii Apostoli Petru si Pavel” din Gazarie, vor fi intâmpinate Sfintele Moaste ale Sf. Ierarh Nectarie.
Sâmbata, dimineata, pe strazile centrale ale orasului, va avea loc parada populara a participantilor la cea de-a IV-a editie a Festivalului „Moinesteanca” (concurs de cântec si dans popular), ce se va desfasura pâna seara târziu.
Vernisajul expozitiei Taberei de pictura si sculptura, Concursul national de Powerlifting „Triumf” (care va avea loc pe scena amenajata la Parcul Bai) si numeroase intreceri sportive vor completa programul zilei de 6 septembrie.
Duminica, de la ora 9.00, pe Dealul Magura, va fi organizat Concursul „Comoara Cercetasilor”, iar de la ora 17.00 se va desfasura o procesiune religioasa la care va fi prezent si PS Ioachim Bacauanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului.
Procesiunea porneste de la Biserica „Sf. Apostoli Petru si Pavel” pâna la Catedrala „Nasterea Maicii Domnului”, fiind purtate pe strazile Moinestiului Icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, de la Catedrala Arhiepiscopala din Roman, dar si icoane reprezentându-i pe Sfintii Brâncoveni.
Tot duminica, pe scena amenajata la stadion vor urca artisti locali, dar si cunoscutele vedete ale muzicii Mircea Baniciu, Vlady Cnejevici si Teo Boar, prezentarea spectacolelor fiind incredintata lui Octavian Ursulescu. „Zilele orasului” se vor incheia cu un un foc de artificii.
Compania Dedeman, din Bacau, lider national în retailul materialelor de constructii si al amenajarilor interioare, cu capital integral românesc, deschide astazi, 5 septembrie, al treilea magazin din reteaua proprie in Bucuresti. Valoarea investitiei este de circa 16 milioane de euro, iar lucrarile au fost finalizate la mai putin de o luna de la inaugurarea magazinului din Deva.
Dedeman Colentina are o suprafata de peste 12.000 mp, iar sub acest imens acoperis, clientii pot gasi peste 45.000 produse. Pentru o experienta cât mai placuta la cumparaturi, magazinul, cu un ambinet prietenos si raioane organizate intuitiv, dispune de o parcare generoasa, iar servirea este asigurata de 205 angajati. „Strategia noastra de a construi cel putin câte un magazin în fiecare sector din Bucuresti se concretizeaza astazi cu un nou pas. Pâna în 2015, dorim sa acoperim complet cel mai important oras al tarii, sa reducem distantele, sa fim mai accesibili, mai apropiati de clientii nostri, din toate punctele de vedere.” – Dragos Paval, presedintele companiei Dedeman
În noul magazin, clientii vor gasi zilnic ceva nou, idei inovatoare de amenajare, dar si clasice, solutii simple, dar si sofisticate, astfel încât sa îsi poata îmbunatati considerabil confortul si viata de zi cu zi. O componenta foarte importanta a acestei experiente este reprezentata de consilierii de vânzari.
„Expertiza lor – spun reprezentantii companiei – este pusa la dispozitia clientilor, pentru ca acestia sa îsi clarifice cu usurinta optiunile si sa descopere noi idei de amenajare a locuintei. Astfel, în noua echipa Dedeman Colentina au fost cooptate persoane competente si dedicate, care îi ajuta cu placere pe clienti.” Si in acest magazin, au fost dezvoltate parteneriate cu trei institutii de creditare, astfel încât clientii vor putea obtine direct din magazin finantarea de care au nevoie.
Pâna la finalul lunii septembrie, compania Dedeman va finaliza si constructia terenului de tenis aferent inaugurarii unui nou magazin, conform angajamentului luat la semnarea, recent, a parteneriatului cu tenismena Simona Halep.
Noul teren de tenis va fi amplasat în parcul Lacul Tei. Dedeman Colentina este cel de-al treilea magazin deschis în acest an si va fi urmat, în scurt timp, de inaugurarea magazinului din Târgu Jiu. Acest ritm va duce reteaua la un numar de 50 de magazine pâna la sfârsitul anului 2015. Compania Dedeman vizeaza, de altfel, consolidarea pozitiei actuale de lider al pietei de materiale de constructii si amenajari din România.
Demult, in precambrianul democratiei originale românesti, stramosii actualilor dinozauri politici erau niste vietati nu cu mult diferite de oamenii de rând, nu aveau girofar la masina si inca mai mâncau salam in camerele de hotel in care erau gazduiti când Parlamentul se intrunea in sesiune.
Nu spun decât ca politicienii de atunci erau mai „umani”, mai aproape de realitati si mai bine intentionati.
Comisionul era exceptia si nu regula, iar bunul simt nu se transformase intr-un apendic inutil. In doua decenii, evolutia a fost rapida.
Selectia naturala a functionat impecabil, iar conditiile de mediu au dus la aparitia politicianului feroce care nu vede decât interesul propriu.
Actualii reptilieni din politica nu se dau jos din pat pentru sume derizorii, iar functiile le-au creat organe sensibile, destinate detectarii din timp a spagilor.
Vocabularul, insa, a involuat. Creierul li s-a modificat, in sensul ca nu mai sunt in stare sa abstractizeze foarte mult. Ideile lor sunt limitate, capacitatea de procesare a informatiilor a scazut.
In viata sociala, politicienii nu pot combate cu succes problemele ridicate de public; nu au nici capacitatea intelectuala si nici vocabularul care sa le permita acest lucru. De aceea, au dezvoltat mecanisme de protectie.
Vorbaria multa si inutila in care nu spun nimic, desi dau impresia ca o fac, de exemplu. Schimbarea subiectului, atacul neasteptat la aspecte neesentiale, cunoscut si sub denumirea de sindromul „ba pe-a ma-tii”, porcaiala adversarilor, sunt alte metode prin care politicianul român reactioneaza când e nevoit sa-si apere pielea.
Desigur, aceeasta specie are dusmani naturali. Dar, cei mai mari dusmani ai politicienilor sunt chiar ei, pentru ca aceasta specie este una canibala. Si ar face orice pentru a-si mentine statutul social, scaunul, functia si sacul cu bani.
. Îmi plac florile din fiecare sezon, toate au farmecul lor, dar la cele de toamnă admir, în plus, rezistenţa. E o minune cât de mult îşi păstrează frumuseţea şi gingăşia dumitriţele, crizantemele, tufănelele. Şi ce culori superbe au! În materie de flori, oamenii au gusturi diferite, aşa cum este şi firesc.
Recitind nişte admirabile exerciţii de arta prozei ale lui George Bălăiţă, m-am oprit asupra unui text intitulat „Descrierea freziei”, în care scriitorul acesta extraordinar de subtil face nişte scurte, percutante caracterizări şi a altor flori. Trandafirul are „nobleţe gravă”, crizantema, o „resemnare senină, capabilă de mari sacrificii, intense trăiri şi un mister absolut”, bujorul exhibă „o vanitate de fătălău”, crinul e „snob”, laleaua e „totodată trufaşă şi timidă, dar bună de prăsilă”, pe când garoafa e „sănătoasă, frumuşică, ba chiar frumoasă, cam mărginită, însă onestă”. Interesante interpretări, desigur, foarte personale.
Mie, crinii nu mi se par deloc snobi şi mă dau în vânt după ei, mai ales după cei albi, alungiţi şi fragili, dar îmi plac, de fapt, cam toate soiurile acestei flori mândre, semeţe. Dar mă întâlnesc cu George Bălăiţă în „amorul” pentru frezii, care tăinuiesc, dincolo de fragilitatea lor aparentă, o teribilă forţă, o tărie ascunsă. Aidoma unei puternice, profunde şi de nepătruns feminităţi. Care cochetează, joacă. În plus, frezia „are un miros suav”, dar care, „odată inhalat, pătrunde până în creier”.
. Ce ţi-e şi cu telefoanele astea mobile, cu care mergi pe stradă şi vorbeşti de te-aude toată lumea! Zilele trecute era înaintea mea o femeie de la ţară, de vârstă mijlocie, care povestea cuiva ce trage ea cu meseriaşul chemat să-i repare acoperişul. M-a distrat cât de bătăioasă şi fermă era, supărată foc pentru că meseriaşul „vrea să-i sucească minţile”, să-i bage pe gât nişte tablă proastă („de aia să-şi pună pe casa lui”), şi am surâs complice auzind cât de simplu, dar şi cu năduf, a rezumat ea situaţia: „el crede că dacă-s femeie, îs proastă, n-am habar”. Da’ vezi că bărbatul cu pricina şi-a găsit naşul („las’ că-i arăt eu lui, că doar îs stăpână în bătătura mea”) aşa cum o păţesc destui dintre aceia care nu au încredere într-o minte de femeie.
. Când văd un lucru bun, mă bucur sincer că se mai poate şi la noi aşa ceva. De pildă, ideea asta de a introduce unele materii opţionale în programele şcolare, începând chiar din anul 2014-2015, mi se pare una lăudabilă, cu atât mai mult cu cât obiectele care ar urma să fie studiate de elevi, chiar din clasele mici, se numesc: arhitectură şi mediul construit, şah, teatru, educaţie prin film. De asemenea, elevii vor face mai multe ore de sport, de mişcare, ceea ce-i cât se poate de sănătos. Că prea se îngraşă lumea la noi din lipsă de educaţie, cât şi din cauza traiului prost, a sărăciei, s-o recunoaştem şi pe asta. Nu-i mai pun la socoteală pe bulimici, pe toţi stresaţii şi deprimaţii care înfulecă în lipsă de diverse lucruri, la modul compensatoriu. Revin şi întăresc ideea că opţionalele acestea (care cer atenţie din partea părinţilor, ca să-i îndrume pe copii spre ceea ce li se potriveşte) ar putea contribui la dezvoltarea sensibilităţii copiilor, la deschiderea şi formarea gustului pentru frumos. Ceea ce, cu siguranţă, îi va face nişte oameni mai buni, mai echilibraţi şi mai luminoşi.
Constantin Paraschiv, de 33 de ani, din satul Glodisoarele, comuna Secuieni, care traieste dintr-o pensie de handicap de 234 de lei si sta intr-o casa darapanata, s-a gândit sa ceara ajutor pe internet. Barbatul si-a facut pe Facebook contul „Singur fara ajutor” si, acolo, cere sprijin financiar de la prietenii virtuali.
„Va rog fiti buni si, din putinul vostru, dati-mi si mie un ajutor fie material, fie financiar, sa repar aceasta casa. Va rog, nu ma lasati. Ploaia din ultima perioada m-a terminat. Va rog nu ma lasati. Vine iarna, zapada, n-am unde ma duce. Va multumesc pentru intelegere”, a postat, recent, acesta pe pagina sa de socializare.
Omul sustine ca vrea sa-si repare casa pe care o are mostenire de la bunica sa, dar care sta sa cada, iar pentru a fi si mai convingator, posteaza zi de zi mesaje de ajutor, dar si imagini cu locuinta pe care vrea sa o consolideze cu sprijinul comunitatii.
Reprosuri de la unii, sustinere de la altii
Si autoritatile locale ii cunosc problema. „Bunica a murit si, acum, stau eu acolo, dar ploua in casa si nu am bani sa o repar. Nu pot sa muncesc, ca am probleme la un picior. Este mai scurt cu doi centimetri si am pensie de handicap. Curent electric am de la un vecin. Mi-am facut pagina pe internet, pentru ca n-am unde sa strig dupa ajutor. Am fost la primar, dar spune ca n-are fonduri si nu poate sa ma ajute”, spune Constantin.
Contul de socializare a fost realizat in urma cu o luna, insa pâna acum nu a strâns mai nimic. Pe lânga mesajele de sustinere, a avut parte si de reprosuri din partea unora care nu au inteles cum este sa fii sarac, dar sa ai telefon si internet.
„Am un telefon obisnuit si de pe el pun pe net. Sunt pe cartela care are si internet inclus. Au fost care mi-au spus cum de sunt sarac daca am internet, insa nu am abonament. Sper sa ma ajute cineva sa repar macar o camera pâna vine iarna, ca nu am unde sa ma duc”, – Constantin Paraschiv – persoana cu handicap
„Nu mi se pare ca este tocmai un caz social, din moment ce are telefon cu internet si o pagina de socializare. Eu stiu ca el sta cu parintii si situatia lor nu este una atât de delicata. Are probleme la un picior, dar se deplaseaza si de munca se gaseste” – Cosmin David, viceprimarul comunei Secuieni.
La vernisaj: Ilie Boca, Cristian Macovei, Gabriela Ilas, Constantin Tinteanu (patronul Galeriei), Dumitru Macovei, Cristina Ciobanu, Ion Mihalache
Este vorba despre Tescani, un loc binecuvântat de muze, unde de peste trei decenii se întâlnesc artistii si creeaza vegheati de geniul tutelar al lui Enescu, inspirati de atmosfera si muzica speciala a acelui spatiu.
Anul acesta a fost unul mai putin darnic, din moment ce numai cinci artisti au beneficiat de o invitatie si un sejur creator într-o tabara ce a fost odinioara plina de pictori si graficieni veniti din tara, dar si din afara ei.
Toate acestea au fost evocate la vernisajul de la Galeria Karo de maestrul Ilie Boca, domnia sa facând o scurta incursiune în timp, o mica istorie a ceea ce s-a întâmplat semnificativ la Tescani într-un sir de decenii.
Despre iubirea si atasamentul special fata de Tescani a spus câteva sensibile cuvinte si Gabriela Ilas, martor fidel al multor importante întâlniri petrecute acolo.
Alaturi de decanul de vârsta si de merit al artistilor vizuali din Bacau, Ilie Boca, la recent încheiata editie a taberei au participat Cristina Ciobanu, Ion Mihalache, Dumitru si Cristian Macovei. Lucrarile acestora sunt expuse acum la Karo, si îsi asteapta vizitatorii.
Galeria e mica si primitoare, are un placut aer familar, si de aceea o sa va simtiti foarte bine în compania tablourilor cu imagini de la Tescani, cu minunate peisaje, unele învaluite în mister.
Veti putea privi în liniste lucrarile lui Ilie Boca, admirând inconfundabilul sau stil, va vor încânta rafinatele, armonioasele lucrari ale Cristinei Ciobanu, vigoarea si dinamica din tablourile semnate de Ion Mihalache si Dumitru Macovei, ultimul într-o foarte buna forma, surprinzând placut printr-o cromatica exuberanta, adevarata bucurie pentru ochi, si veti remarca talentul tânarului Cristian Macovei, ingenios si subtil artist fotograf.
Daca nu ati ajuns de multa vreme la Tescani, aveti prilejul de a-l revedea gratie imaginilor din aceasta senina si eleganta expozitie.
De mai bine de o luna, bacauanii pasionati de jocurile de noroc marcheaza câstig dupa câstig. Astfel, judecând dupa numarul crescând de sume mari câstigate de câte un jucator in ultima perioada, se pare ca Bacaul incepe sa-i ia locul Galatiului, campionul en titre al marilor câstiguri de dupa ‘90.
Mai mult, campionii câstigurilor incep sa devina in special participantii in vârsta de la aceste jocuri. Astfel, cea mai recenta „lovitura” a fost data, zilele trecute, de catre un pasionat din Tg. Ocna al jocurilor de tip videoloterie, cunoscute mai bine printre jucatori sub denumirea de „pacanele”.
„Este un jucator vechi al sistemelor noastre, in vârsta de 65 de ani. Dumnealui a reusit sa prinda la videoloterie combinatia care i-a asigurat un câstig de 406.800 de lei (peste 4 miliarde de lei vechi n.r.), adica exact jackpotul lunar pe toata tara. Deja, am trimis la Bucuresti documentele care se cer in astfel de situatii si, ca atare, luni pate ajunge la sediul nostru central pentru a ridica premiul” – Lucian Antoniu, directorul Loteria Româna Bacau
Prin urmare, dupa ce-i va fi retinut impozitul la sursa, de 25 la suta, norocosul târgocnean va ramâne in mâna cu peste 300.000 de lei (circa 3 miliarde de lei vechi), ceea ce inseamna ca va trebui sa-si i-a gândul de la problemele vietii care, probabil, il preocupau pâna acum. Interesant este ca un alt jucator bacauan, de data asta din Onesti, a reusit sa nimereasca acea combinatie câstigatoare de la jocul de tip loto Joker, de saptamâna trecuta.
La fel, si acesta este mai bogat cu câteva zeci de mii de lei. In plus, luna trecuta, judetul Bacau a mai consemnat doi mari câstigatori, insa la loz razuibil: unul este tot un pesionar, de peste 70 de ani, fost profesor, care acum se poate lauda cu 1,8 miliarde de lei vechi cash, iar un altul, bacauan plecat la munca in Italia, care a „razuit”, cu doar 3 lei, un premiu de 750.000 de lei vechi.
In fine, câstigurile mari vin si de la pariurile sportive, insa, din portofoliul altor firme de profil din tara. Astfel, un alt bacauan, de 39 de ani, a reusit cu doar 5 lei sa-si adjudece un premiu la un bilet combinat aproape 370.000 de lei vechi. Net, el v-a ramâne in buzunar cu circa 280.000 de lei vechi.
In primele sase luni ale acestui an, bacauanii au reusit sa câstige, in total, numai la jocurile Loteriei Române, peste 24 de miliarde de lei vechi.
Politia Româna a efectuat, joi dimineata, 105 perchezitii domiciliare în judetele Bacau, Brasov, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Maramures, Mures, Olt, Satu-Mare, Teleorman si Vâlcea, dar si in municipiul Bucuresti, având si 67 mandate de aducere emise pe numele mai multor afaceristi.
In judetul Bacau, descinderile au fost la patronii unor firme de constructii din Onesti. In total, la aceasta actiune, au participat peste 350 de politisti de la structurile de investigare a fraudelor, investigatii criminale si mascati.
„Sunt vizate mai multe persoane fizice si juridice, banuite de evaziune fiscala si spalare de bani în domeniul constructiilor, prin folosirea de achizitii fictive si firme fantoma. Prejudiciul estimat pâna în prezent se ridica la 10 milioane de euro”, se arata intr-un comunicat al Politiei Române.
Dosarul este instrumentat de politistii din Bucuresti, sub coordonarea Parchetului de pe lânga Tribunalul Bucuresti.
– fenomenul a impos inclusiv tema centrala a celui de al XX-lea Congres al CECCAR – interviu cu Daniela Vulcan, directorul general al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România
In perioada 12 – 13 septembrie, la Bucuresti va avea loc cel de al XX-lea Congres al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România (CECCAR), eveniment care va reuni reprezentanti ai acestei importante organizatii profesionale din toata tara. Tema centrala a editiei aniversare a Congresului, „Noi dimensiuni si provocari ale profesiei contabile: Competitivitatea, Inovatia si Conformitatea”, este considerata de organizatori provocatoare pentru „dezbateri din perspective noi asupra unor preocupari vechi si actuale ale profesiei într-o lume globalizata”. Despre asemenea pespective si preocupari am solicitat câteva consideratii in avanpremiera directorului general al CECCAR, doamna Daniela Vulcan, coordonatorul stiintific al evenimentului.
Ce înseamna astazi, doamna director general,” vechi” si” nou” în profesia contabila?
Înainte de toate, consider necesar sa subliniez ca notiunile de „vechi” si „nou”, în genere, impun o abordare foarte nuantata. Nu tot ceea ce este „vechi” indica neaparat ceva negativ, dupa cum nu tot ceea ce reprezinta „noul” încorporeaza exclusiv elemente pozitive. Fireste, si reciproca este valabila. Daca restrângem analiza, asa cum îmi solicitati, la profesia contabila, trebuie sa precizez apasat ca pretuim în cel mai înalt grad traditiile, ceea ce ne-au lasat valoros înaintasii, iar conceptul de „vechi”, în acest caz – ca, de altfel, în multe altele – confirma trainicia unor temelii pe care s-a asezat prezentul, cu tot ceea ce are el dezirabil si pe care construim viitorul, unul pe care ni-l dorim cât mai bun. În acelasi timp, conotatia negativa a „vechiului” vizeaza refuzul unora de a raspunde adecvat cerintelor de astazi si de mâine ale unei profesii de esenta liberala, deschisa „noului”, cu tot ceea ce are el pozitiv. Concretizând aceste nuantari la tema apropiatului nostru Congres, se impune a observa mai ales ca avem în vedere noile provocari carora trebuie sa le faca fata profesia contabila, iar acestea pot fi identificate, într-o formula extrem de concentrata, în stimulentele si riscurile pe care le prezinta caracterul reversibil al crizei globale cum ar fi, de exemplu, revenirea la recesiune, oportunitatile si pericolele noii ere digitale, deformarile grave ale mediului concurential, decalajul si dezechilibrele dintre economia reala si cea nominala, influenta exagerata debalansata a pietelor financiare asupra evolutiei economice de la nivel de întreprindere pâna la scara planetara, amenintarile geopolitice si geostrategice. Toate acestea impun, în cazul profesiei contabile, promovarea de metodologii trecute prin examenul practicii, respectiv o mai buna gestionare a propriilor informatii, folosirea instrumentelor specifice profesiei pentru prevenirea si, dupa caz, combaterea „bolilor” care afecteaza sanatatea firmelor, asimilarea si perfectionarea noilor tehnici si tehnologii, a instrumentelor necesare pentru protejarea activelor strategice si promovarea unor politici si practici participative, mai ales prin elaborarea de raportari financiare credibile, eficiente, în special în utilizarea resurselor umane. Toate acestea vor fi încorporate în dezbaterile referitoare la cele trei elemente înscrise în tematica apropiatului Congres: Competitivitate, Inovatie si Conformitate.
Si contabilitatea este o profesie creativa
Doua dintre sesiunile Congresului vor aborda „Rolul creativ al profesiei contabile în viata unei entitati” si „Asteptari si provocari în evolutia profesiei contabile”. Poate fi considerata profesia contabila creativa în contextul corsetului legislativ din domeniu si al rigorilor de ordin matematic? Ce ar putea fi provocator în profesie?
Orice profesie poate fi creativa; cea a noastra, a contabililor, nu face exceptie. Dimpotriva. Una dintre caracteristicile ei organice consta în creativitatea manifestata în procesul elaborarii conceptelor si a modalitatilor de actiune. Desi avem la dispozitie un numar impresionant de exemple, dat fiind spatiul alocat interviului, ma voi limita la câteva. Bunaoara, în ceea ce priveste competitivitatea, sunt de mentionat mai ales elementele care se refera la nivel de întreprindere. Expertii contabili si contabilii autorizati, în calitate de co-creatori ai valorii adaugate, contribuie la marirea capacitatii de a se realiza, în raport cu concurentii, produse de calitate superioara la costuri egale sau de valoare egala, precum si la costuri inferioare, prin combinarea avantajelor comparative si competitive.
Este vorba despre identificarea si fructificarea unor factori asemenea celor care privesc costurile, productivitatea, preturile, strategiile, calitatea resurselor umane. În legatura cu cea de-a doua parte a întrebarii, notiunea de „provocator” în profesia noastra vizeaza mai ales nevoia de inovatie, reliefata, asa cum am mai precizat, si în tema principala a Congresului. În aceasta privinta, rolul expertului contabil si al contabilului autorizat se reflecta în special în scoaterea în evidenta a celor mai eficiente solutii în materie de inovare de proces (accelerarea proceselor de fabricatie a unor produse de înalta calitate, cresterea functionalitatii sistemului managerial), precum si de inovare de produs (care permite adaptarea rapida si eficienta la cerintele pietei). Cheia de bolta o constituie spiritul întreprinzator, ca forta motrice a dezvoltarii, a unei cresteri economice sanatoase. În acest sens, mentionez ca, în ajunul Congresului, se va desfasura si cea de-a V-a editie a Forumului National al Practicilor Mici si Mijlocii 2014, cu tema „Inovare si Calitate – noi valente pentru PMM”.
“Avem în vedere noile provocari carora trebuie sa le faca fata profesia contabila, iar acestea pot fi identificate, într-o formula extrem de concentrata, în stimulentele si riscurile pe care le prezinta caracterul reversibil al crizei globale cum ar fi, de exemplu, revenirea la recesiune, oportunitatile si pericolele noii ere digitale, deformarile grave ale mediului concurential, decalajul si dezechilibrele dintre economia reala si cea nominala, influenta exagerata debalansata a pietelor financiare asupra evolutiei economice de la nivel de întreprindere pâna la scara planetara, amenintarile geopolitice si geostrategice.”
Delegatia bacauana la Congres
Imaginea internationala a CECCAR – reflexul competentei profesionale
Congresele CECCAR s-au bucurat, de fiecare data, de interesul organizatiilor de profil internationale, reprezentate la aceste evenimente la cel mai înalt nivel. Cine sunt invitatii din acest an la Congres?
Cum bine se stie, la asemenea reuniuni, invitatiile pentru colegii de peste hotare nu primesc imediat raspunsuri. Asa ca, deocamdata, avem certitudinea ca vor participa André Kilesse, presedintele Federatiei Expertilor Contabili Europeni, Philippé Arraou, vicepresedinte al Consiliului Superior al Ordinului Expertilor Contabili din Franta, Alexandra Chil, presedinte adjunct al ACCA, Michal Piechocki, director al XBRL, Consiliul Director International, si Pascal Frèrejacque, director de Operatiuni, Centrul pentru Reforma Raportarii Financiare din Banca Mondiala. Invitatii de peste hotare sunt mai numerosi, în rândurile lor aflându-se vechi prieteni si colaboratori ai nostri si sunt convinsa ca ne vor onora invitatiile si alte personalitati de prim rang atât ale organizatiilor internationale, cât si ale celor nationale din multe tari. Avem – si în aceasta privinta – o experienta bogata si, neîndoios, participarea internationala va fi – si la apropiatul Congres – pe masura prestigiului, a pretuirii de care se bucura pe plan regional, continental si mondial CECCAR, contabilii români.
Cum caracterizati relatiile CECCAR cu organizatiile internationale si care este imaginea pe care organizatia din România o are, în prezent, pe plan international?
În parte, am raspuns la aceasta întrebare. Întrucât ati mentionat – la început – ca este vorba despre o editie aniversara a Congresului Profesiei Contabile, doresc sa subliniez ca, preluând si îmbogatind traditiile din perioada interbelica ale CECCAR (în 1931, bunaoara, s-a desfasurat în România Congresul International al Contabililor), presedintele CECCAR, reperul nostru profesional si moral, profesorul Marin Toma, a actionat astfel încât CECCAR a fost primul organism profesional care a deschis drumul spre integrarea europeana a României. De asemenea, Corpul nostru a devenit membru al structurilor profesionale la nivel international, precum si la nivel regional. Participarile românesti la manifestarile acestor forumuri, în special cele ale presedintelui Toma, s-au caracterizat prin dinamism, imaginatie creativa, propuneri si recomandari înscrise la loc de seama în documentele respectivelor reuniuni. Prin urmare, aceste relatii sunt extrem de strânse, imaginea CECCAR pe plan international constituind reflexul direct al realitatilor, al competentei si responsabilitatii profesionale si etice.
O structura teritoriala conceputa creativ
„Rolul expertului contabil si al contabilului autorizat se reflecta în special în scoaterea în evidenta a celor mai eficiente solutii în materie de inovare de proces (accelerarea proceselor de fabricatie a unor produse de înalta calitate, cresterea functionalitatii sistemului managerial), precum si de inovare de produs (care permite adaptarea rapida si eficienta la cerintele pietei). Cheia de bolta o constituie spiritul întreprinzator, ca forta motrice a dezvoltarii, a unei cresteri economice sanatoase.”
Ce rol are Congresul în viata filialelor CECCAR?
Rolul este considerabil, din toate unghiurile de vedere, din toate unghiurile de analiza. Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România are structuri teritoriale puternice, deliberative si executive, concepute creativ tot de profesorul Marin Toma, structuri formate din profesionisti care participa activ, continuu si coerent la activitatile specifice. Este o organizare democratica, în esenta ei. Iar orientarile, deciziile adoptate la Congres, vor reprezenta, pe fond, raspunsul dat la scara nationala, la cerintele fiecarui profesionist contabil, asa cum apar ele în raport cu economia reala. Este vorba despre o conexiune în ambele sensuri, care permite si filialelor CECCAR sa se implice în economia locala, ca factor generator de idei, de solutii care împing lucrurile înainte.
„Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România are structuri teritoriale puternice, deliberative si executive, structuri formate din profesionisti care participa activ, continuu si coerent la activitatile specifice. Este o organizare democratica, în esenta ei. Iar orientarile, deciziile adoptate la Congres, vor reprezenta, pe fond, raspunsul dat la scara nationala, la cerintele fiecarui profesionist contabil, asa cum apar ele în raport cu economia reala. Este vorba despre o conexiune în ambele sensuri, care permite si filialelor CECCAR sa se implice în economia locala, ca factor generator de idei, de solutii care împing lucrurile înainte.”
La numai o saptamâna de la Congres, CECCAR va sarbatori Ziua Contabilului Român. Cum va fi organizata aceasta sarbatoare?
si în aceasta privinta, avem traditii care merita toata pretuirea noastra. În acelasi timp, fiecare editie are elemente de noutate, care apar din initiativele locale foarte diverse, iar de data aceasta, cum ati remarcat, Congresul îsi va pune cu putere amprenta asupra tuturor manifestarilor care vor avea loc cu prilejul Zilei Contabilului Român. În acest sens, as mentiona ca evenimentul se deruleaza sub egida „Directivei 34/2013 a Parlamentului European si a Consiliului Uniunii Europene – Asteptari si provocari în evolutia profesiei contabile”. Se urmareste, astfel îmbunatatirea mediului de afaceri si reducerea sarcinii globale de reglementare în special pentru IMM-uri atât la nivel national, cât si la nivelul Uniunii Europene. Tot la 21 septembrie, cu prilejul Zilei Contabilului Român, vor avea lor festivitati de premiere a celor mai performante societati membre ale CECCAR. În concluzie, se poate aprecia, cu tot temeiul, ca ne aflam în preajma unor evenimente de o deosebita importanta pentru toti profesionistii contabili din tara noastra, cu un amplu ecou international. Sunt convinsa ca se va reconfirma vocatia organizatiei noastre profesionale de a sluji interesul public, pentru binele public, raspunsul la noile provocari caracterizându-se prin competenta si responsabilitate, prin cresterea capacitatii noastre de a fi tot mai competitivi, de a promova inovatia si conformitatea la standardele care au conferit Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România rolul si prestigiul de care se bucura pe plan national, regional, continental si mondial.
Editia a V-a a Forumului Practicilor Mici sI Mijlocii
Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din România (CECCAR), organizeaza, pe 11 septembrie, la Rin Grand Hotel din Bucuresti, a V-a editie a Forumului National al Practicilor Mici si Mijlocii, cu tema “Inovare si calitate – noi valente pentru PMM”.
Presedintele Marin Toma (in centru), la unul dintre congresele CECCAR
“In calitatea sa de organism profesional care gestioneaza profesia contabila – spun organizatorii -, CECCAR a avut întotdeauna în prim planul obiectivelor strategice problemele cu care se confrunta Întreprinderile Mici si Mijlocii (IMM) si s-a îngrijit pentru crearea unui cadru stimulativ privind dezbaterea celor mai actuale preocupari în acest domeniu. În contextul actual al unei economii aflate într-o perpetua dinamica informationala, evolutiile pietelor financiare produc noi valente în activitatea profesionistului contabil. Astfel, inovarea în ceea ce priveste produsele si serviciile pe care acesta le ofera, precum si calitatea serviciilor furnizate devin factori de diferentiere pentru profesionistii de succes.”
Aprecierea si recunoasterea performantelor profesionale pe care membrii CECCAR le-au atins în activitatea derulata în cursul anului 2013, va fi recunoscuta la nivel national în finalul evenimentului, când va avea loc festivitatea de decernare a premiilor celor mai bune societati membre CECCAR în cadrul galei “Topului national al celor mai bune societati membre CECCAR “ , editia a IV-a.
Presedintele George Braescu i-a familiarizat pe copii cu princiiple lionismului
Clopotul traditional, insemn al presedintelui in exercitiu al Lions Club Moldova Bacau, a fost batut, miercuri seara (3 septembrie) pentru o alta activitate decât cele obisnuite ale acestei organizatii, sedintele membrilor, deschiderea celei de a 23-a editie a Taberei Nationale de Diabet pentru copii imunodependenti. In acest an, in tabara organizata in primitorul Centru de cultura „G. Apostu”, din Bacau, au venit 16 copii din mai multe judete, cinci fiind deja „veterani” ai taberei.
Presedintele George Braescu i-a familiarizat de la inceput pe copii cu notiunea de lionism si cu principiile care stau la baza activitatii acestei organizatii. „Lions Club – a spus presedintele – este o organizatie internationala de intrajutorare, care organizeaza numai actiuni de caritate. In tara noastra, sunt 63 de cluburi, in Districtul 124 România, cu circa 1.700 de membri.” La deschiderea taberei, au participat cinci fosti presedinti ai Lions Club Moldova – Ioan Mocanu (decanul de vârsta al clubului), Sorin Brasoveanu, Romel Gutu si Iustin Turcu.
In programul de opt zile al taberei (3 – 10 septembrie), organizatorii au inclus vizitarea Insulei de agrement a orasului si in Parcul Cancicov, o vizita in Parcul dendrologic Hemeius si in Complexul de vânatoare Humarie, unde se afla si tarcul de mistreti, iar doua zile vor fi dedicate vizitarii statiunilor Slanic Moldova si Târgu Ocna, un punct de atractie principal fiind Salina.
Joi, copii au fost, deja, la un film proiectat in sistem 3D, ziua de luni va fi dedicata pescuitului pe unul dintre cele mai bine amenajate lacuri de agrement din judet, iar ziua de marti va insemna o vizita fie la Observatorul astronomic, fie la Baza de agrement Gepex Park. Pentru ultima zi a taberei, insa, odata cu inchiderea festiva a taberei, cei care vor veni cu surprize pentru organizatori si invitatii lor vor fi chiar copiii, care vor pregati un spectacol antrenant.
Copiii care au venit in tabara vor participa, insa, si la actiuni educative pe teme privind diabetul si tratarea acestei afectiuni, sustinute chiar de echipa de medici si asistenti medicali care va fi permanent alaturi de acestia: medicul Gabriela Fetecau, asistenta Lidia Gârleanu si psihologii Angela Lacatusu si Ovidiu Baleanu.
Lions Club Moldova marcheaza, in fiecare an, si Ziua Mondiala a Diabetului, pe 14 noiembrie, cu analize care se fac in rândul pensionarilor si lansarea de baloane colorate in centrul orasului.
Militarii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului (ISUJ) Bacau nu au putut ramâne indiferenti la criza de sânge cu care s-au confruntat toate spitalele din tara, in ultima perioada. Astfel, au demarat a doua campanie de donare de sânge din acest an, actiunea fiind cuprinsa in calendarul evenimentelor derulate in contextul zilei de 13 Septembrie – „Ziua Pompierilor din România”.
„Campania de solidaritate sociala «Din inima pentru inimi» se va desfasura in perioada 4 – 19 septembrie si are drept scop ajutorarea semenilor nostri aflati la nevoie, prin donarea benevola de sânge”, a declarat lt. Andrei Grecu, ofiter de relatii publice la ISUJ Bacau.
De aceasta data, personalul medical al Centrului Judetean de Transfuzie Sanguina (CJTS) Bacau s-a deplasat la sediul unitatii cu centrul mobil de recoltare, pentru ca nevoie de sânge este in permanenta. Centrul din Bacau aprovizioneaza toate spitalele din judet si mai trimite si in centrele universitare, unde sunt internati bacauani, in cazul in care aceste clinici nu dispun de suficiente unitati de sânge.
„Suntem multumiti de modul in care s-a raspuns in ultima perioada si avem, asa cum se poate vedea, si sprijinul pompierilor. Colaborarea cu ISU s-a permanentizat. O sa mergem si la subunitatile din Moinesti si Onesti. Ne-am confruntat si noi cu o criza de sânge, dar putem spune ca am depasit momentul. Urgentele au prioritate” – dr. Aurelian Ghimis – director CJTS Bacau
