În perioada 02-03 septembrie a.c. poliţiştii de investigarea criminalităţii economice au desfăşurat acțiuni de prevenire și combatere a delictelor în domeniul comercializării produselor agroalimentare către populație.

Acţiunile s-au desfăşurat în pieţele agroalimentare din municipiile Bacău, Oneşti şi Moineşti.

Au fost verificaţi 65 de agenţi economici şi au fost applicate 25 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 22 100 lei.

De asemenea au fost confiscate 404 kg de legume şi fructe.

Este situata la o aruncatura de bat de Bacau. Cum treci podul peste Siret, tii soseaua spre Traian si dupa câtiva kilometri, când cobori panta si intri in localitate, vezi in stânga luciul de apa, destul de marisor. Se pescuieste cu permis. Accesul se face pe un drum de tara, printre lanuri de porumb, aproape impracticabil când ploua mult. Este de fapt un vechi brat al Siretului, alimentat de pânza freatica si ploi, destul de colmatat. Stuful si adâncimea mica l-au facut loc propice de gazduit lebede, rate salbatice, chiar si cormorani. Le fac concurenta stolurilor de grauri care au grija de culturile de floarea soarelui si porumb ale satenilor.

Balta mai are inca exemplare de crap, caras, stiuca si biban. Malul dinspre nord este ca un svaiter, plin de galerii subterane, legate inginereste, ce creaza o retea de comunicare pentru sutele de familii de popândai. Pasarile de prada, diurne si nocturne, au hrana din belsug. Am ajuns sâmbata dimineata, destul de târziu, pe la opt. Locurile cu apa mai adânca – spre mal – erau deja ocupate. Am oprit in dreptul unui mascul tânar de lebada, caruia ii curgeau penele dintr-o aripa. Doi catelandri de la stâna apropiata ii dadeau târcoale. Am fost primiti cu sâsâit si latraturi. Cum apa era prea mica pentru undita, am preferat sa mergem spre un spatiu ramas liber, in perdeaua de stuf. Malul inalt ne oferea si adapost impotriva vântului, care batea destul de puternic dinspre miazanoapte.

Clopotei de la ceas desteptator

Dupa o ora de insistente, in loc de caras, am agatat la viermisor o mârlita. Ce sa faci cu pixul ala de pui de stiuca? Astepti sa mai creasca. Semn bun totusi. Inseamna ca stiuca are conditii prielnice de inmultire si va papa din pestele mic. Ai sanse la capturi mari… daca ai si o barca in dotare. Totusi se prinde peste. Se vede activitate. Mi-a atras atentia un sunet cristalin. Putini mai folosesc clopoteii la lansete. S-au inmultit cârâitoarele supersensibile, electronice. Lânga doua lansete fixate pe cracana din sârma, pe un scaunel, zâmbind larg si deschis la vorba, un tânar pensionar. Nu este singur. La zece metri in spate, in aceasi ipostaza, sotia ii face concurenta. Intre ei, doua lansete nedesfacute, noi noute, stau cuminti in iarba. Au fost luate la o oferta, vazuta la TV. Nici unul, nici altul parca nu se indura sa le foloseasca. Ma intreaba el primul cum merge treaba. Ii spun de mârlita. Vad ca are câtiva carasi frumosi.

„Mai slabut astazi. Doar tot pe apa asta am prins peste anul asta. Intr-o zi am luat cinci crapi. Cel mai mare avea un kil sapte sute. Acum doi-trei ani, era crap in prostie aici. In septembrie, anul trecut, m-am mutat de pe Siret aici. Am luat patruzeci de kilograme de caras. Acum, de când cu schimbarea vremii… !” Ii studiez cu atentie zurgalaii. Ma uit mai ales la modul cum i-a adaptat, din ce sunt facute limba si modul de prindere. Unul e fixat de un dop de pluta, celalalt, de un dop de plastic. In partea de sus a dopului au o crestatura, prin care se trece firul lansetei. Dupa ce lanseta este aruncata si firul tensionat, clopotelul sta atârnat de fir intre inelele mai dinspre vârf. Smecheria e sa-l legi cu o sfoara, de cracana pe care se sprijina lanseta. Când pestele trage de momeala, firul se intinde si-l scutura, atentionând pescarul. Acesta se grabeste sa-l intepe, asa ca apuca zdravan de mânerul lansetei si… zmuceste. Clopotelul fiind legat cu sfoara, se desprinde usor de fir si cade la pamânt. Nu mai incurca drilul care urmeaza. Zurgalaii cu cârlig din comert, care se agata ca rufele de vârful lansetei, ori ramân acolo pe timpul mulinarii, deranjând, ori daca-i uiti fixati când lansezi, ii arunci in apa, odata cu montura. „N-am mai gasit clopote. Am cautat si prin târg, pe la ceasornicarii. Sunt de la ceasurile vechi, cum aveau CFR-istii. Am avut cinci, dar doi i-am pierdut.”

Competitie familiala

Marinica Guzu are saizeci si cinci de ani si locuieste in apropiere, in Buhoci. Pescuieste din tinerete. „Prima mea lanseta… Pai am avut la Sibiu niste românasi care faceau lansete. M-a tinut cred ca douazeci de ani. Nu mai retin exact, parca Germina era firma. Acum sunt de colectie. Câte avem acum? N-avem loc eu si sotia sa ne intindem, e plin portbagajul.” Cel mai mult ii place sa pescuiasca tot pe Siret. „E apa curgatoare si pestele are alt gust, mult mai bun ca cel dintr-o balta. Am prins pesti mari, dar n-am putut sa-i scot. Sotia a prins un crap mare, de cinci kilograme.” Doamna Geta Guzu are altfel de clopotei la cele doua lansete. Tot traditionali, dar confectionati din busoane de alama (patroanele care sustin sigurantele la tablourile electrice), cu acelasi sistem de agatare din dop de pluta.

„Pescuiesc de când m-a invatat sotul. Am avut profesor bun. Pleca singur si eu ma mai suparam, pentru ca mai venea si fara peste acasa. Azi oleaca, mâini oleaca… Am prins crap aici, vreo treizeci de bucati, si mari. De adus nu-l aduc eu. Când il agat il chem pe el repede, eu manevrez minciogul. Acum fiecare este cu sculele lui. Copiii imi mai spun: «mai mama mai, ce inraita ai putut sa devii! N-am crezut niciodata ca mata ai sa pescuiesti». E o relaxare. Chiar m-am obisnuit. Mai uit de problemele zilnice.” Copiii si nepotii nu le impartasesc pasiunea. „N-au rabdare, dar nici timp.” Zornaie clopotelul. „Hai ca-i mare, ia minciogul!” striga el. „Trage si la mine! Ba nu, m-ai agatat!” Coboara malul abrupt, apropiindu-se precauta de marginea mâloasa. Intinde plasa in apa. Un carasel de o palma da din coada. Firele sunt incâlcite. „E de la a mea! Eu am prins, nu tu! Ca sa stii!” si urca spre noi victorioasa, tinând in mâna pestisorul argintiu.

Patru la unu

La nici cinzeci de metri, doua cupluri de tineri se distreaza copios. Fetele mulineaza carasii care plescaiesc, improscând cu apa si noroi. Sunt nasi si fini. Nasii sunt din Lugoj, finii de pe lânga Bacau. Ce mod mai bun de a te pregati pentru inca o petrecere. Nasul avea chef de vorba, dar sotia i-a facut un semn scurt. Aparentele sunt salvate pentru ca ma striga alt pescar, vecin cu ei: „fa domnule o poza aici!” Il imortalizez cum ridica bucuros in sus, trei carasi si o babusca, zbatându-se in cârlige. A agatat si el doua lansete, dar rezultatul a fost mai profitabil. Imi da adresa de e-mail sa i le trimit. Este bacauan, pescar inrait.

„Pescuiesc de când ma stiu. De când erau plutele pe Bistrita, la pod la Serbanesti. De pe plute ma duceam si prindeam cleanul. Am mai fost aici acum vreo luna si jumatate… dar putin. Baga baietii plasele. Asta e! Anul trecut am prins si stiuca. Anul asta, nu. Si biban, mai rar.” Gogu Besliu are saizeci si sapte de ani. A avut parte si de dezamagiri. „Am vazut… avea unul, prinse cu plasa, vreo treizeci si ceva de mârlite. I-am zis: lasa-le mai omule sa creasca, lasa-le macar la un kil bucata! N-aveai cu cine. Pacat. Se lacomesc de parca ar fi ultima lor zi de pescuit.” M-am uitat la lansete. Nea Gogu nu foloseste senzori electronici, clopotei, ci baghete din acelea fosforescente, facute covrig, cum se vând copiilor sa le puna la mâna, pe la iarmaroace. I-am urat sanatate. La plecare, dupa ce ne-am salvat onoarea cu inca un carasel, am trecut sa vedem lebadoiul. Lopata gâgâind impreuna cu cârdul. Popândaii, fericiti ca plecam, ne-au dat onorul.

[wonderplugin_gallery id=”340″]

– proiectul privind construirea de locuinte colective si imprejmuire de pe strada 22 Decembrie, nr. 5 bis, a fost blocat in sedinta Consilului Local Bacau

Un nou episod din controversatul proiect de locuinte nr. 5 bis, de pe strada 22 Decembrie din municipiul Bacau s-a consumat la ultima sedinta de Consiliu Local. Spicuind din expunerea de motive a proiectului, retinem ca terenul de amplasament in suprafata de 957 mp, din spatele blocului nr. 5, este situat in intravilanul municipiului Bacau si este proprietate privata a SC FLOSIM IMPEX SRL, reprezentata prin Chitic Ciprian Nicusor, conform contractului de vânzare cumparare nr. 1119 din 5.05.2014.

Accesul intrare/iesire in/din incinta proprietatii se face din strada Costache Negri cu iesire catre strada 22 Decembrie. Pentru realizarea accesului in conditii de siguranta si pentru reglementarea circulatiei la iesirea din incinta se va instala indicatorul STOP. Pentru cele opt apartamente din incinta imobilului de locuinte sunt prevazute 12 locuri de parcare supraterane, conform HCL nr. 84 din 13.04.2012.

In zona de amplasament a obiectivului de investitie propus sunt amplasate constructii ce au functiuni de locuinte colective, garaje si o gradinita. Imobilul propus are functiunea de bloc de locuinte ce cuprinde opt apartamente cu doua si trei camere, orientate catre toate cele patru puncte cardinale. Constructia are regimul de inaltime de PA3E, iar accesul in cladire se face pe latura sudica, din strada Costache Negri. Beneficiarul isi propune ca la finalizarea investitiei sa amenajeze spatii verzi in suprafata de 125 mp, de care sa beneficieze atât viitorii locatari cât si cei din blocurile alaturate. Copacii ce se afla la limita de nord si cea de vest a proprietatii vor fi protejati pe parcursul lucrarilor, pentru a nu crea disconfort locatarilor din blocurile alaturate.

Locatarii din vecinatate sunt impotriva proiectului

Locatarii sunt impotriva realizarii acestei constructii pentru ca noul bloc va aglomera zona si va umbri, lucru care trebuie avut in vedere mai ales pentru ca tipul blocurilor pe care le umbreste adaposteste apartamente care au ferestre spre nord (neinsorite) si spre sud (singurele insorite acum). Locatarii spun ca indesirea constructiilor conduce invariabil la scaderea confortului zonei, praful rezultat din santier va fi greu de suportat, iar la toate acestea se adauga zgomotul, mizeria si nesiguranta.

Copiii nu au niciun loc de joaca amenajat in zona pentru ca cel care a existat odata a trecut dubios in proprietate privata. Tot locatarii din zona spun ca exista o neconcordanta intre regimul de inaltime al constructiei si se propune o rediscutare a regimului de inaltime la PA2, in caz contrar, se solicita ca parte componenta a documentatiei, argumentul proiectantului elaborator si garantiile acestuia pentru despagubirea celor afectati de noua constructie, respectiv angajamentul de cumparare a locuintelor afectate la pretul pietei de dinainte de emiterea autorizatiei pentru noua constructie, in cazul in care rezultatul studiului de insorire prezentat este fortat.

Contre in CL

In timp ce Planul Urbanistic de Detaliu (PUD) a primit avize de legalitate de la compartimentele de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, locatarii contesta in continuare acest proiect de constructii. O noua runda de discutii in contradictoriu a avut loc in sedinta Consilului Local, iar proiectul nu a primit numarul necesar de voturi favorabile. „S-a blocat proiectul. S-au certat cu totii in sedinta! Consilierii au votat sa nu se construiasca! Eu cred ca lucrul acesta este o mare reusita pentru noi, un pas spre victoria finala.

Consilierul Cristi Manolache a fost tot timpul alaturi de noi si am simtit ca ne sustine in demersurile noastre”, declara Vasile Tubucanu, locatar. Pe vecinul acestuia, Vasile Nita, l-am intâlnit la intrarea in blocul nr. 5. Daca pe el nu-l afecteaza direct constructia din spatele blocului, spune ca a avut de suferit din cauza altui bloc aflat in constructie, pe strada 22 Decembrie. „Eu am ferestrele la sosea si am tras destul pâna acum din cauza lucrarilor de pe santier. N-am mai suportat la un moment dat si m-am mutat la tara. Este zgomot, mizerie, praf si aglomeratie. E greu de indurat!”, spune Vasile Nita.

Un alt locatar afectat direct de proiectul de constructie de la nr. 5 bis spune ca terenul pe care se doreste a se ridica acest bloc este impropriu. „Spatiul este mic si ne inghesuim unii in altii. In plus, aleea aceasta dintre blocuri care duce spre terenul privat din spate nu are structura de rezistenta si ar fi o catastrofa sa preia tot traficul greu din santier. Si asa este un du-te vino continuu spre gradinita , ca nu mai stii incotro sa apuci la orele de dus si de luat copiii de la gradinita. Eu ma declar impotriva acestui proiect!”, spune barbatul. Locatarii se tem ca nu cumva acest proiect sa fie strecurat intr-o sedinta viitoare in mapa consilierilor locali si sa fie aprobat „la urgenta”.

Joi au avut loc audieri de martori in dosarul de luare de mita si fals in inscrisuri in care a fost trimis in judecata dr. Iulian Ichim.

Procesul se judeca acum la Curtea de Apel, dupa ce Parchetul Tribunalului a contestat decizia primei instante de achitare a medicului. Reamintim ca dr. Ichim a fost trimis in judecata, in decembrie 2013, alaturi de un angajat al Directiei de Sanatate Publica (DSP) si o asistenta medicala din cadrul Spitalului Buhusi, intr-un dosar in care se vorbea de o adevarata retea de falsificare de buletine de analize pentru angajati din mai multe societati comerciale. Vasile Vladut Pavel, functionarul din DSP, ar fi fost cel care i-ar fi constrâns pe agentii economici din judet prinsi cu nereguli sa cotizeze cu bani, pe de o parte, pentru a scapa de amenzi, dar si sa accepte o colaborare cu un anumit medic pentru intocmirea fiselor de aptitudini ale angajatilor.

„Pavel a colaborat cu Ichim Constantin Iulian, medic specialist in medicina muncii, care a acceptat sa completeze fisele de aptitudini ale angajatilor fara a-i consulta si fara a-i examina”, se spune in rechizitoriu. Unul din martorii audiati ieri, administratorul unei societati, a recunoscut ca Pavel, prieten de familie, i-a propus sa lucreze cu cabinetul dr. Ichim, si ca fisele erau eliberate fara ca salariatii sa fi fost consultati.

Dr. Ichim, prin avocata lui, a depus inscrisuri care ar dovedi ca fisele pot fi eliberate si fara consultul medicului de medicina muncii si ca salariatii pot fi consultati si de catre alti medici generalisti. La urmatorul termen, din 15 octombrie, vor fi audiati alti martori.

Societatea Nationala de Cruce Rosie România, Filiala Bacau a construit in satul Racova, comuna Racova, un ansamblu de 8 imobile ce formeaza Centru rezidential pentru persoane vârstnice (peste 65 de ani).

Acesta ofera servicii profesionale extinse, precum asistenta pacientilor in hranire, imbaiere, spalare sau imbracare, precum si ingrijire de specialitate si monitorizare permanenta, tratamente medicale, terapie psihologica si fizica. Cladirile sunt de tip parter A etaj A mansarda, iar in fiecare dintre ele camerele sunt dispuse pe doua nivele, cu 3 bai si un salon pentru socializare, cu televizor, iar capacitatea este de 3 paturi / camera, in total 15 locuri pe fiecare vila.

Mobilierul este modern si realizat in coordontanta cu nevoile pacientilor sai, având la dispozitie spatii de relaxare, bucatarie spatioasa si curte interioara pentru jocuri de societate si diferite activitati in aer liber. Centrul are angajati asistenti medicali si medic, ingrijitoare batrâni si infirmiere cu atestat in acest sens, acestia asigurând supravegherea starii de sanatate si administrarea medicatiei.

„Acest centru a fost construit intr-un timp record. Totul a inceput in urma cu un an si jumatate, printr-o discutie telefonica. Am fost contactati de Barone Colucci Vitantonio, un italian cu putere financiara, care doreste sa faca astfel de gesturi umanitare. Centru a aparut din dorinta de a acorda spatii de cazare si servicii de ingrijire de calitate persoanelor in etate, respectând dreptul acestora la ingrijire medicala, prevenirea dependentei, ocrotirea de catre personal calificat, ocrotirea legala, dreptul de a alege locul si modul de viata, sustinerea familiala si comunitara, intr-un ansamblu in care sunt pretuite in egala masura nevoile individuale ale fiecaruia”, ne-a declarat Dan Marcel Babliuc, director Crucea Rosie Bacau.