Autoritatile promit sa rezolve problema deseurilor menajere din zonele rurale ale judetului. Oficial, vechile gropi de gunoi de la tara au fost inchise in 2010, insa, altele noi nu prea au fost facute iar locuitorii din zona rurala au scapat de deseuri cum au putut: le-au aruncat in albia râurilor, le-au dat foc sau le-au ingropat.
“O sedinta de poveste” la Consiliul Local Onesti
Consiliul Local Onesti s-a intrunit in cadrul unei sedinte de pe a carei ordine de zi a fost retras proiectul referitor la constituirea SC Domeniu Public si Privat Onesti SA, precum si proiectul de hotarâre privind situatia financiara a SC Directia Domeniului Public si Privat SA (DPP) Onesti in anul 2014. Interesul consilierilor locali (din partea PSD si UNPR) pentru reglementarea modificarii Actului constitutiv al SC DPP Onesti si aprobarea contractelor de mandat ale membrilor Adunarii Generale a Actionarilor si ale Consiliului de administratie s-a vazut in modul hilar al dezbaterii proiectului de hotarâre privind desemnarea reprezentantilor Consiliului local în comisiile pentru vânzarea bunurilor imobile din proprietatea privata a orasului.
Ei au refuzat sa faca parte din aceasta comisie, fapt pentru care acest proiect de hotarâre nu a putut fi votat. Daca Emil Lemnaru si-a justificat atitudinea mentionând ca “este o problema ce nu mai e de actualitate” pentru el, consilierele Corina Alexe si Loredana Antohi au refuzat pur si simplu propunerile colegilor din legislativul onestean. Doar consilierii locali Gheorghe Ene si Elena Pascu Apavaloaie au acceptat. “Acesta este stilul de lucru al PSD-ului, in situatia in care prezenta intr-o astfel de comisie reprezinta o munca neremunerata si timp pierdut”, a declarat foarte dezamagit consilierul local Gheorghe Ene.
Nu acelasi lucru s-a intâmplat si la dezbaterea proiectului de hotarâre privind modificarea Actului constitutiv al SC Directia Domeniului Public si Privat, unde printr-un amendament propus de consiliera Corina Alexe s-a urmarit cu ardoare nominalizarea pentru Consiliul de Administratie al acestei firme a lui Ioan Paris, Laura Romedea, Gabriela Oprea, George Ionut Cosor si Valentin Blidaru (ultimii doi fiind persoane despre a caror activitate multi consilieri locali onesteni nu cunosc amanunte!).
Pentru acest proiect de hotarâre au mai depus amendamente Alexandru Cristea (UNPR), Ion Tofan (PSD) si Elena Pascu Apavaloaie. Prin votarea acestui proiect (cu 13 voturi pro din 18 exprimate), pentru faptul ca nu a intervenit in aceste dezbateri aprinse a fost criticat foarte dur si primarul municipiului Onesti, Laurentiu Neghina, ce a fost felicitat ironic de catre consilierul local Gheorghe Ene, pentru ca ”a dat SC DPP pe mâna PSD-ului”. Consilierii locali onesteni ai opozitiei considera ca SC Domeniul Public si Privat SA a devenit astfel firma de partid.
Romeo Stavarache merge tot pe ideea complotului
Dosarul “Apartamentul”, in care este cercetat primarul Romeo Stavarache, a continuat, ieri, pe aceeasi linie comica. Doua angajate din primarie (un consilier juridic si sefa Serviciului Contracte) au fost audiate la Tribunal, iar avocatul primarului, prin intrebarile adresate, ar fi vrut sa demonstreze aceeasi teorie a complotului.
Mai precis, faptul ca Romeo Stavarache habar nu a avut de ce se intâmpla in primarie, ca repartizarea si actele de vânzare a apartamentului din fondul locativ pe numele lui Gheorghe Muntianu, fostul sef al Serviciului administrare fond locativ din primarie (trimis in judecata in acelasi dosar), s-au facut fara stirea edilului si cu complicitatea mai multor subordonati.
Functionarii audiati au lasat de inteles, in schimb, ca nimeni nu avea curaj sa miste in front, chiar daca unii stiau ca beneficiarul apartamentului este angajat al primariei si ca repartizarea ar fi cel putin imorala.
“Am stiut ca inculpatul Muntianu a solicitat apartamentul, desi era seful Serviciului fond locativ, dar nu m-am intrebat daca are sau nu dreptul decât… in gând”, a spus una dintre angajate. Declaratiile martorilor l-au scos din sarite pe primar care, in ciuda sfaturilor avocatei, nu a mai reusit sa se controleze.
A facut semne disperat spre un alt avocat, incercând sa-i atraga atentia ca functionarii mint, s-a agitat pe loc, neputincios, ca un peste pe uscat, a gesticulat si a facut grimase. Hilare au fost si incercarile nereusite ale avocatei de a-l potoli. La termenul urmator, fixat pentru 12 mai, vor fi audiati alti functionari din primarie si va fi citata din nou sau adusa cu mandat Roxana Mironescu, fost viceprimar.
O floare pentru gropile din strada
Inspirat din cazurile recente din tara, in care cetatenii au plantat flori in gropile de pe strazi, un bacauan a decis sa procedeze la fel.
Doar ca, data fiind dimensiunea gropii din asfalt, persoana respectiva a decis ca mai nimerite decât panselutele ar fi o floare cu tot cu ghiveci.
Actiunea a avut loc pe strada Nicu Enea, lânga ruinele fostei fabrici de postavuri.
FOTO: Ionut Burchi / Facebook
Detinuti „stranieri” inchisi in Penitenciarul Bacau
– dupa ce li s-a dus faima printre straini cu faptele savârsite acolo, zeci de indivizi condamnati de instantele europene sunt trimisi acasa pentru a-si ispasi pedepsele
Parchetul de pe lânga Curtea de Apel (PCA) Bacau a primit, in cursul anului trecut, aproape 80 de cereri de executare a unor mandate de arestare europeane. Au fost emise de tari in care bacauanii certati cu legea au savârsit fapte care, de cele mai multe ori, tin prima pagina a ziarelor. Dupa ce sunt prinsi si extradati, cei vizati sunt cercetati si daca sunt gasiti vinovati atunci primesc o pedeapsa pentru infractiunea comisa.
Nu toti vor sa ramâna intr-o inchisoare din strainatate si atunci solicita sa fie trimisi acasa pentru a fi inchisi intr-o unitate de detentie mai aproape de domiciliu si de familie. Aceste cazuri sunt insa mai rare pentru ca, in majoritatea situatiilor, tocmai statul strain demareaza procedurile pentru continuarea pedepsei in tara de origine a condamnatului.
„În cursul anului 2014, s-au înregistrat la Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bacau un numar de 58 de cereri adresate de state straine prin care s-a solicitat transferul unor persoane condamnate-cetateni români, pentru continuarea executarii pedepselor în România. Dintre acestea au fost solutionate 55 de lucrari, fiind sesizata instanta competenta pentru continuarea procedurii”, se arata in materialul privind activitatea desfasurata de PCA Bacau.
Dupa ce procedura este parcursa, cel vizat este urcat in avion, sub escorta, si adus in România. In unitatea de detentie din Bacau au fost adusi condamnati din mai multe state. „In Penitenciarul Bacau sunt custodiate persoane condamnate în strainatate care au fost transferate pentru continuarea executarii pedepselor în unitatea noastra, din tari ca Italia, Anglia, Olanda, Brazilia sau Franta”, a declarat insp. pr. Madalina Matasaru, purtator de cuvânt la Penitenciarul Bacau. Acestia au fost inchisi pentru infractiuni de furt, tâlharie, trafic si consum de droguri, operatiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice.
La Orbeni, orbul a fost calcat de hoti
Constantin Grandea, in vârsta de 60 de ani, este cunoscut de oamenii din comuna ca orbul din Orbeni. Barbatul si-a pierdut vederea in urma cu mai bine de treizeci de ani in urma unui accident in mina, acolo unde lucra, si de atunci traieste in intuneric.
In urma cu douazeci de ani s-a mutat cu toata familia in localitatea sotiei, comuna Orbeni si locuieste pe o ulita ingusta, inghitita de namol atunci când ploua, alaturi de alte câteva familii.
Pare zona preferata de hoti, pentru ca in ultimii ani numai gospodaria lui Constantin a fost „calcata” de infractori de mai multe ori, insa nici vecinii nu au scapat. Ultima data i-au spart lacatul de la o anexa si i-au furat mai multe bidoane cu vin. A facut plângere la Politie, insa oamenii spun ca s-au saturat sa tot munceasca pentru bunastarea celor care nu misca un deget, dar au de toate.
„Inca de când ne-am mutat aici am avut probleme. Am venit cu vaci, cu albine. Au intrat atunci si pentru ca nu stiau ce sa ia mi-au rasturnat stupii si mi-au omorât 60 de familii de albine. Pâna acum au intrat de sase-sapte ori. Am dus pe unii la politie, m-am judecat cu ei, dar n-am mai recuperat nimic. In alte dosare au dat NUP, in altele prejudiciul era mic. Acum au intrat din nou”, povesteste proprietarul. Politistii spun ca au inregistrat plângerea si fac cercetari pentru depistarea autorilor.
Nici vecinii n-au scapat
Omul nu considera ca a devenit tinta hotilor doar pentru ca este nevazator ci si pentru ca din gospodaria lui au ce fura. Cel mai mare prejudiciu l-a avut când intr-o singura noapte i-au furat porcul, gata afumat, fasolea din pod, tuica si nucile, iar alta data i-au furat hamurile de la cai. De hoti n-au scapat nici vecinii.
„Am avut si noi probleme. Au venit si mi-au luat ratele, gainile. Mi-au lasat doar câteva. Nu stiu cine a furat, dar nici nu am banuit”, spunea si tanti Maria. O alta batrâna a ramas fara un bax de ulei, doi saci de fasole, drujba si un cocos, iar in alta seara i-a furat un purcel. „Am facut plângere la Politie, dar nu s-au prins hotii.
Noi eram in bucatarie si ei au intrat si au furat din magazie. Ne este teama, dar ce sa facem?”, se intreba femeia de 78 de ani.
Artistii bacauani, olimpici nationali
Renumele Colegiului National de Arta „George Apostu” Bacau a ajuns in toate colturile tarii urmare a rezultatelor exceptionale obtinute de elevii nostri la olimpiadele nationale de profil, care au avut loc la in aceasta luna.
In total, artistii bacauani au primit 17 premii: doua premii I, doua premii II, cinci premii III, patru mentiuni si patru premii speciale. Olimpicii de la „Arta” sunt:
Olimpiada Nationala de interpretare instrumentala, clasele III – VIII – Iosuah Mark Lacatos (clasa a VI-a, prof. Angela Pascu) premiul III la pian si Mihai Robert Ciocoiu (clasa a VII-a, prof. Mihai Balan) mentiune la percutie
Olimpiada Nationala de Arte vizuale, Arhitectura si Istoria Artei – Laura Popescu (clasa a XI-a, prof. Ionela Lazureanu) premiul III sculptura
Olimpiada Nationala de Interpretare vocala, instrumentala si studii teoretice, clasele IX – XII – Antonia Rebeca Cojan (clasa a IX-a, prof. Elena Burca) premiul I la TSD – teorie, solfegiu, dicteu, Doris Iorga (clasa a XII-a, prof. Emil Stancu) premiul II la oboi, Mihail Caloianu (clasa a XI-a, prof. Cornelia Zurita Erhan) premiul III la pian, Daniel Rotariu (clasa a XI-a, prof. Gheorghe Dumitriu) premiul III la TSD, Ana Marina Brailescu (clasa a XII-a, prof. Gheorghe Dumitriu) premiul III la TSD, Octavian Chirila (clasa a XII-a, prof. Dorel Baicu) premiul special la flaut
Olimpiada Nationala de Coregrafie – Severin Brunhuber (clasa a X-a, prof. Simona Baicu) premiul I dans clasic, Quirin Brunhuber (clasa a X-a, prof. Simona Baciu) premiul II dans clasic, Andra Romascanu (clasa a IX-a, prof. Simona Baciu) mentiune dans clasic, Andrei Mancas (clasa a VII-a, prof. Ada Babias) mentiune dans clasic, Ilinca Pascu (clasa a VIII-a, prof. Simona Baciu) mentiune dans clasic, Olivia Vizitiu (clasa a VIII-a, prof. Simona Baciu) premiu special dans clasic, Cristian Cretu (clasa a X-a, prof. Simona Baciu) premiu special dans clasic si Alexandru Radu (clasa a X-a, prof. Simona Baciu) premiu special dans clasic.
„Anul acesta au fost un succes pentru noi aceste olimpiade. Daca anul trecut am avut 14 premii, acum avem 17. Credem ca aceste competitii trebuie sa fie unele de fair-play, de onoare. Din pacate insa, lucrurile nu stau chiar asa. Din foarte mult subiectivism nu sunt recompensati asa cum ar trebui elevii cei mai buni. De câtiva ani incoace, olimpiadele nationale au devenit niste manifestari ale profesorilor. Sunt astfel elevi descurajati, care chiar se gândesc sa renunte la a mai participa la aceste olimpiade. Speram totusi ca aceste olimpiade sa redevina o stralucire a valorilor si nu a orgoliilor”, a declarat prof. Dana Birzu, directorul colegiului, subiect asupra caruia vom reveni in una din editiile viitoare.
„Daca iti place muzica si daca studiezi partea teoretica foarte mult, obtii astfel de rezultate. Am mai participat in anii trecuti si la Olimpiada Nationala de Pian si am luat locurile I si II. Cred o sa incerc pe viitor sa imbin cele doua discipline – teoria , solfegiu si dicteul cu pianul, pentru ca amândoua imi plac foarte mult.”
Antonia Rebeca Cojan
Dorul Kalmuski nu renunta la protest
In editia din 17-19 aprilie, ziarul Desteptarea publica pe prima pagina un inedit si tulburator protest, prin semnificatia si mesajul lui, semnat de scriitorul si publicistul Doru Kalmuski, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Cunoscutul si valorosul scriitor bacauan cerea sprijinul cotidianului nostru pentru a-si face cunoscut protestul care, in esenta va avea ca finalitate (…) lansarea prin incinerare, in fata primei biblioteci publice din orasul Bacau, a ultimului meu volum Conspiratia iudaica.
Doru Kalmuski isi manifesta speranta ca gestul sau va stârni interesul parlamentarilor bacauani, a colegilor de breasla, a opiniei publice in vederea initierii unui proiect de lege care sa corecteze aceasta aberatie, dar si sa i se alature acestui radical protest. In zilele care s-au scurs de la publicarea protestului, am primit la redactie semnale de adeziune, cititorii au comentat pe site-ul Desteptarii, solidarizându-se cu scriitorul Doru Kalmuski in demersul lui.
“Va rog sa comunicati data si ora când va avea loc acest protest. Admiratie pentru initiativa. Rusine sa le fie asa-zisilor scriitori (puscariasi) dar si celor care au votat asemenea aberatie.Voi participa la protest”, scrie un cititor. Scriitorul Doru Kalmuski a facut toate demersurile la institutiile abilitate pentru a i se aproba derularea protestului in ziua de luni, 27 aprilie, la ora 18.00, in fata cladirii unde a functionat prima biblioteca din Bacau (vizavi de Hotelul Decebal).
Am consemnat si reactia unor scriitori bacauani.
Ion Fercu, scriitor, jurnalist, eseist, membru al USR: “Este un gest radical. Doru Kalmuski a ales aceasta cale pentru a protesta impotriva legii, a statului care au ales sa recompenseze, inclusiv cu libertatea, a nonvalorii, a plagiatului, ceea ce inseamna ca ne aflam intr-o perioada de ravasire a valorilor, care trebuie sa inceteze.”
Val Manescu, poet, romancier, membru al USR: “Doru Kalmuski ma surprinde de fiecare data cu atitudinea lui de fronda, justificata de altfel, impotriva imposturii intelectuale care, din pacate, in ultima vreme, a devenit de o violenta insuportabila. Intr-adevar, faptul ca a scrie o carte a devenit un troc prin care ticalositii neamului isi spala pacatele faptuite impotriva societatii, mi se pare umilitor pentru adevaratii scriitori de spirit. Ma alatur protestului si voi participa alaturi, cred, de multi alti intelectuali bacauani.”
Vom reveni si in editiile urmatoare cu noi informatii dspre protestul scriitorului Doru Kalmuski.
DORU KALMUSKI
Debuteaza publicistic in “Luceafarul” (1968), iar debutul editorial are loc in 1974, cu romanul Epilog pentru altii (Ed. Dacia), semnat cu pseudonimul Ioana Solescu. A publicat apoi romanele Imbunatatirea funciara (Ed. Cartea Româneasca, 1984); Antonie si ceilalti (Ed. Cartea Româneasca, 1989), Fiul (Ed. Saltic Prod corn, 1993); Isus la Bucuresti (Utopia credintei) (Ed. Desteptarea, 2000), Adevaratul Eden (utopia politicii) (Ed. Diagonal. 2001); Religia minciunii (utopia ratiunii), eseul politic Atlantide Roumaine (Ed. Fabienne, Belgia); studiile Nicu Enea – Radiografia unui destin artistic (Editura Muzeului de Arta. Bacau. 1997) si Semnele apocalipsei (Ed. Saeculum, 1999), precum si volumul de proza scurta fantastica Ultimele stiri despre Gepsi (Ed. Plumb, Bacau. 1998). Prolificul si controversatul scriitor bacauan scrie si tipareste romanele Gara Milano, Spre Vest prin Nord Est (Afacerea Chardonnay),Formula supravieturii, Patru meditatii despre predestinare si recenta carte Conspiratia iudaica, care va fi, declara autorul, incinerata in fata primei biblioteci publice din Bacau.
Minivolei / CSS Bacau s-a calificat la turneul final
O calificare dupa alta pentru echipele de volei ale CSS Bacau. Dupa ce cadetele antrenate de Traian Snel si-au asigurat prezenta la turneul final al Campionatului National, a venit rândul echipei de minivolei pregatita de Dumitru Matanie sa ajunga intre primele opt formatii ale României la aceasta categorie de vârsta.
Bacauancele au acces la turneul final ce va avea loc in perioada 15-17 mai ca urmare a victoriilor pe linie obtinute la turneul semifinal pe care l-au gazduit la finalul saptamânii trecute. Rezultatele vorbesc de la sine: 3-0 (15, 11, 7) cu LPS Suceava, 3-0 (9, 6, 10) cu CSS Iasi si 3-0 cu CSM Ploeisti (9, 7, 17).
„Intr-adevar, rezultatele ne-au surprins si pe noi, in masura in care acestea evidentiaza o diferenta clara de valoare in favoarea noastra”, a declarat antrenorul Dumitru Matanie, care a spart, in sfârsit, gheata unei calificari la turneul final cu formatia de minivolei: „In anii din urma am avut ghinion, ca sa nu spun altfel, având, mereu, ca adversara la semifinale echipa campioana.
In conditiile in care se califica o singura echipa, eram condamnati din start la locul 2. De data aceasta, insa, lucrurile s-au schimbat, iar rezultatele ne dau incredere in perspectiva turneului final. Totul este ca, pâna la turneul final, sa avem posibilitatea de ne mentine in forma prin disputarea unor jocuri de pregatire cu adversari puternici, care sa ne mentina in priza”.
CSS Bacau a rulat urmatorul lot de jucatoare: Alexandra Adragai, Iulia Matanie, Nicola Juncu, Denisa Sava, Madalina Airoaie, Neidi Enache, Bianca Dodan, Bianca Popa, Carina Nastasa, Ioana Bunea, Maria Bahrim si Bianca Ailincai.
Stefan Casuneanu, câstigatorul Cupei „TC Micul As”
Stefan Casuneanu si-a adjudecat turneul de simplu al Cupei”TC Micul As”, de la Iasi, competitie de categoria A din Circuitul National al FRTenis.
Dupa ce in semifinale a dispus cu 6-2, 6-3 de favoritul nr.1, nemteanul Nicolae Baciu, in finala de ieri, tenismenul legitimat la CSM Onesti l-a invins cu 6-2, 6-2 pe Vlad Stoica (Coreco Iasi).
Inceputa in aer liber, finala dintre Casuneanu si Baciu a continuat indoor, tot pe zgura, din cauza ploii torentiale.
Un alt tenismen bacauan, Alexandru Sumanaru (ACS Moldosport) a ajuns in finala probei de dublu a turneului de la Iasi, unde a facut pereche cu bucuresteanul Andrei Oprisor (CS Mircea Eliade). In finala, cuplul Sumanaru/ Oprisor a cedat cu 6-2, 6-2 in fata perechii Nicolae Baciu (CST Star P. Neamt)/ Stefan Samoila (Dinamo).
„Fiind primul concurs din sezonul competitional outdoor, ma declar multumit de evolutia baietilor”, a declarat antrenorul bacauan Ovidiu Ciulina, care il pregateste atât pe Casuneanu, cât si pe Sumanaru.
Martin Benchea Joca, record personal
Atletul bacauan Martin Benchea Joca s-a clasat pe locul 4 la cea de-a cincea editie a Maratonului International Arobs de la Cluj, la categoria veterani, 55- 64 de ani.
Desi a ratat de putin bronzul, sportivul legitimat la Arena a avut mai multe motive de satisfactie.
„Cea mai mare bucurie a fost faptul ca mi-am imbunatatit recordul personal. Daca acum doi ani, parcurgeam cei peste 42 de kilometri in 3 ore, 59 de minute si o secunda, acum am trecut linia de sosire in 3 ore, 31 de minute si 12 secunde, ceea ce presupune un progres considerabil.
Totodata, ma bucura mult ca am reusit sa-l intrec in cursa de la Cluj pe Ilie Victor, o adevarata legenda a maratonului din România”, a declarat Martin Benchea Joca.
Doua lumi intr-o singura expozitie
“Negru”. Negru peste tot: pictura si sculptura. Ca un omagiu, la sase luni de la plecarea in alta lume a artistei Dany Madlen Zarnescu, Uniunea Artistilor Plastici, Filiala Bacau, a adus la Galeria Frunzetti o expozitie cu cele mai reprezentative creatii ale regretatei pictorite, cât si sculpturi ale sotului ei, Gheorghe Zarnescu.
Interesul de care s-a bucurat inedita expozitie s-a vazut si in numarul mare de participanti la vernisaj, artisti plastici, scriitori, muzicieni, actori, critici, ziaristi. “Dany a plecat, insa ea este mereu impreuna cu noi. Nu este o comemorare, este o sarbatoare a frumosului, a prieteniei, a tamaduirii prin iubire”, a spus in deschidere Dionis Puscuta, presedinte al UAP. Tensiunea si emotiile unui asemenea eveniment au fost amplificate si de debutul actorului si directorului Centrului de Cultura si Arta “George Apostu” in “rolul” de critic, in dubla ipostaza, literar si plastic.
A impresionat prin sinceritate, prin introspectia de mare rafinament in arta celor doi artisti.“Avem aici doua lumi, doua lumi artistice care se intâlnesc, cea a lui Madlen, dominata de negru, de stralucirea acestei culori, si cea lui George, care sacralizeaza obiectele de lânga noi. Cele doua lumi rezoneaza atât in arta cât si in viata, suntem aici pe doua tarâmuri, unul celest si altul pamântesc”, sunt doar câteva din ideile expuse de criticul Geo Popa, la vernisaj.
Spuneam ca si-a facut intrarea si in lumea criticilor literari, prezentând cartea “Gradinile manastirii”, autori Doina Cernica si Dany-Madlen Zarnescu, aparuta la editura MUSATINII, Suceava. Despre carte a vorbit si criticul Constantin Calin, bucovinean ca si autoarele cartii, care este, in esenta, o suita de articole de mare sensibilitate artistica, publicate de-a lungul timpului in Revista “Crai Nou”.
Primul trimestru la SIF Moldova: profit de 1,25 de milioane de lei
Profitul obtinut de Societatea de Investitii Financiare (SIF) Moldova a fost de numai 1,25 de milioane de lei (281.000 de euro) în primul trimestru al anului. Societatea din Bacau a „incheiat anul trecut cu un profit net de 230 de milioane de lei, fata de numai 91 de milioane în anul 2013 si de 137 de milioane în 2012. Valoarea activului net a crescut, însa, de la 1,23 de miliarde de lei în primele trei luni ale anului trecut, la 1,36 de miliarde de lei (peste 307 milioane de euro) la sfârsitul lunii martie 2015.
Valoarea unitara a activului net a ajuns, în luna martie, la 2,6104 lei/unitate, în scadere fata de lunile anterioare. Si pretul de tranzactionare al actiunii SIF Moldova a scazut, în luna martie, la numai 1,57 de lei, fata de 1,6350 de lei în ianuarie si 1,70 de lei în februarie. La acest pret, discountul a fost, însa, mai mare în martie, de 40%, fata de lunile anterioare.
SIF Moldova investeste cel mai mult în domeniile financiar (42,46% din totalul activelor) si energetic (26,47%). În alte domenii ponderile sunt mai mici, de 9,28% în industria prelucratoare, de 3,53% în comert si de 2,84% în industria farmaceutica. Alte investitii sunt în constructii si agricultura (putin peste 1% în total) si mai putin în alte domenii (1,41%). Cele mai importante valori investite sunt în Banca Transilvania (32,47% din total active), în Fondul Proprietatea (10,21%) si în OMV Petrom (5,54%). Alte pachete de investitii sunt în Transgaz, SIF Oltenia, Aerostar Bacau, Biofarm, BRD-GSG, tesatoriile Reunite, SIF Muntenia, Romgaz, Transelectrica, societatea Regal si Mecanica Ceahlau.
SIF Moldova are o capitalizare de 868,44 milioane de lei (195,1 milioane de euro).
Societatea are prevazut pentru acest an un profit net de 111 milioane de lei, la jumatate fata de cel realizat anul trecut, dar foarte apropiat de suma prevazuta în bugetul de venituri si cheltuieli pentru 2014. Veniturile totale ar trebui sa se ridice, în acest an, la 267,4 milioane de lei.
Societatea are aproape 5,8 milioane de actionari, dintre care 309 sunt persoane juridice.
Nominalizati un proiect la Gala Premiilor Comunitatii Bacauane
In luna mai, Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) va organiza cea de a XIV-a editie a Galei Premiilor Comunitatii Bacauane.
“In data de 14 mai, in fata personalitatilor de seama si a membrilor marcanti ai comunitatii locale de afaceri si ai societatii civile bacauane, cele mai importante proiecte derulate in folosul comunitatii locale in anul 2014 vor fi recunoscute public si aplaudate la scena deschisa”, arata organizatorii. Exista trei categorii la care se pot face nominalizari: persoane fizice, institutii sau ONG-uri, firme si companii.
Pot avea statutul de nominalizati societatile comerciale, institutiile publice sau organizatiile non-profit si persoanele fizice din judetul Bacau (având cel putin un punct de lucru in judetul Bacau) care au intreprins in anul precedent actiuni si proiecte concrete, bine definite, ce au vizat dezvoltarea comunitatii locale, rezolvarea unor probleme de interes general, ajutorarea semenilor aflati in nevoie si sprijinirea categoriilor defavorizate. Sunt vizate urmatoarele domenii: social, medical, educational, persoane cu dizabilitati, protectia mediului, cultural-artistic, situatii de urgenta. Nominalizarile se vor face online, pe site-ul Galei (https://sites google.com/ site/ fscbacau/ competitia), intre 20 aprilie si 4 mai.
Jurizarea va fi efectuata, in intervalul 5-8 mai, de un comitet format din reprezantanti ai unor institutii publice cu expertiza in domeniu si reprezentanti ai mass-media. Pentru dificultati in completarea formularelor sau alte informatii, puteti cere lamuriri la telefonul 0728.028.082, intre orele 8,30 si 16,30.
Rafinaria din Onesti nu se taie la fier vechi
Petrochemical Holding a prezentat administratiei si va propune si in AGA „Strategia reorganizarii productiei, modernizarii si dezvoltarii Rafo pâna in 2018”. Iakov Goldovskyi, se declara impotriva falimentului intreprinderii, dezminte intentia de a taia instalatiile la fier vechi si acuza intelegerea eronata a mesajului sau catre administratori.
Actionarul majoritar al societatii Rafo Onesti, Petrochemical Holding, a prezentat administratorilor intreprinderii Strategia reorganizarii productiei, modernizarii si dezvoltarii rafinariei pâna in anul 2018. Aceasta va fi supusa, ulterior, si analizei in Adunarea Generala a Actionarilor (AGA). Cu acest prilej, presedintele companiei Petrochemical Holding, Iakov Goldovskyi, a tinut sa lamureasca hotarârea luata de AGA la inceputul anului, prin care s-a dedus ca instalatiile Rafo vor fi taiate si vândute la fier vechi. Intelegerea ei eronata ar putea veni din modul gresit in care a fost tradus mesajul sau adresat in acest sens catre administratie si AGA.
„Initiativa noastra – spune Iakov Goldovskyi intr-un mesaj adresat, pe aceasta tema, sindicatului Rafinorul – era bazata pe necesitatea de a imputernici legal pe directorul general al Rafo sa scoata din uz utilajele casate si/sau necorespunzatoare, pentru utilizare in contextul planurilor noastre. Sumele obtinute din vânzarea lor sau utilizarea ca fier vechi vor ajuta, pentru o perioda, la finantarea costurilor cu intretinerea uzinei in scopul evitarii falimentului, impotriva caruia ma declar si acum”.
Toata presa a preluat formularea data publicitatii dupa AGA, iar in ultima vreme s-a pornit o adevarata campanie de denigrare a actionarilor majoritari de la Rafo, in timp ce unii dau ca sigura inchiderea rafinariei si concedierea celor 400 de salariati pe care ii mai are acum.
„Imaginea negativa atribuita actionarului majoritar, catalogat ca unul dintre investitorii rusi din România care a distrus o parte a economiei, iar acum doreste efectiv sa duca Rafo la fier vechi, a creat doar confuzie si temerea salariatilor si celor din zona ca cineva parca doreste alungarea acestui investitor din România” – spune consilierul de imagine al rafinariei, Ion Marian. Consilierul a enumerat si motivele pentru care, de fapt, actionarul majoritar ar trebui apreciat: a preluat Rafo cu 100 de milioane de euro, a achitat datoria istorica a Rafo la bugetul statului, a investit in Programul de modernizare – in total fiind in joc circa 400 de milioane de euro.
In plus, mentine pe posturi peste 400 de oameni si, practic, mentine gata de pornire toate instalatiile. Sunt in functiune instalatia de producere de azot, instalatiile de energie termica, instalatiile de epurare, rampele de incarcare a produselor petroliere, sistemul de rezervoare care asigura preluarea fluxurilor de benzina si motorina pentru depozitare si livrare in numele unor companii. „Rafo – a mai precizat Ion Marian – are toate obligatiile bugetare si comerciale achitate la zi, are toate conditiile de mediu autorizate si certificate, nu este inca inchisa, iar salariatii nu sunt disponibilizati. Rafo este inca in picioare. De aici pleaca si sunt valorificate doar activele care nu mai corespund fizic si moral.”
Prin noul plan strategic, la Rafo se urmareste modernizarea si repornirea Complexului Cracarii Catalitice si a instalatiilor de cocsare pentru prelucrarea rentabila din punct de vedere economic a pacurii de distilare atmospherica livrate din Rusia (pâna la 1,2 milioane de tone pe an) si a gazului condensat din România (pâna la 250.000 de tone pe an) in produse usoare de calitate Euro 5 si cocs.
Copilarie pe ulita
Aici, in buricul târgului, e firesc sa vezi copii imbracati destul de bine, care prefera locuri de joaca amenajate modern, ii vezi cu fel de fel de jucarii care mai de care mai sofisticate. Dar cum sunt cei de la tara? Ei bine, copiii de la tara nu par sa puna mare pret pe astfel de lucruri. La Parincea, in mijlocul strazii, un grup de copii galagiosi sar si râd in jurul unui cordon negru. Imi spun ca e un elastic, si ca acest joc este preferatul lor.
Pe asfalt se vad trasate cu creta alba tot felul de linii, cercuri si inscrisuri, despre care copiii povestesc ca sunt pentru tenis si „9 tari”, un alt joc preferat de ei. Mai joaca si „magarus” dar si „capra noua”. Sunt convins ca pentru unii copii de la oras acestea sunt jocuri ciudate. Nu si pentru Leonard, Alina, Bianca, Lavinia, Stefania si Ionut. Cel din urma e cel mai cuminte, lucru confirmat de toti ceilalti.
Sunt elevi la scoala din localitate, in clasa a II-a, a IV-a, a V-a si a VIII-a. Le place scoala, dar parca tot mai bine era in vacanta. „De ne-ar da vreo trei ani de vacanta…!”, exclama o pustoaica ce pare ceva mai indrazneata. Dupa ce termina gimnaziul vor sa mearga la liceu. In Bacau. Alina are mâna luxata, fapt ce o tine deoparte de jocuri. E in clasa a VIII-a, este cea mai desteapta din clasa, dupa cum sustin colegii de joaca, si se gândeste deja la ce liceu vrea sa mearga. „Vreau sa merg ori la «Antipa» ori la «Karpen».
Am o vecina, Paula, care e la «Karpen» si am inteles ca e bine acolo. Paula face naveta, si cred ca asa o sa procedez si eu”, a zis Alina. O parte din copii spun ca la anul vor sa plece in strainatate, unii cu parintii, altii la parinti. Revenind la scoala, copiilor nu le place atunci când au practica si sunt pusi sa dea cu sapa. Dupa ore vin acasa, isi fac repede lectiile si ies in strada, la joaca. Parca e o altfel de copilarie. Ce au totusi in comun copiii de la tara si cei de la oras? Probabil ca mai multe, dar cel mai important e…internetul.
Si la Parincea internetul e la putere, unii dintre copii spunând ca stau toata ziua pe diferite retele online. Se vede clar ca nu e chiar asa, dar ii inteleg ca vor sa para altfel decât sunt. Copiii spun ca stau pe net de pe calculatoare, ca au laptop-uri si chiar telefoane inteligente si ca cel mai mult folosesc reteau de socializare facebook, unde toti au conturi. Se vede clar ca si aici e valabila vorba aia: „n-ai facebook, nu existi”. Intr-un vacarm de bucurie, copiii de la Parincea au acceptat si o sedinta foto, dupa care si-au intins din nou „elasticul” si au trecut la treaba. „Tu urmezi !!!”
Ospatul metafizic oferit de Pedro si Jorge
Petre Isachi este indragostit de Biblioteca. A-i refuza Biblioteca e ca si cum i-ai refuza unei pasari Zborul. Petre Isachi este indragostit de Borges. Daca i-ai interzice accesul la Borges ar fi ca si cum l-ai lasa aproape singur pe lume. In filosofie, univers in care Isachi se simte minunat, dialogul are inclestarea a doua fiare care sunt curtate de pericolul domesticirii/imblânzirii. Aici nu exista idei imblânzite, cu lesa, ci doar gânduri infratite cu marea slobozenie. Poate ca tocmai de aceea vietuieste sub vraja filosofiei. Criticul literar Petre Isachi gaseste-n fiecare autor/carte un filon de aur. E aidoma lui Emil Brumaru, cel care spune ca nu exista femeie care sa nu aiba un “vino-ncoa”; doar ca trebuie sa-l descoperi…
Noul volum al lui Petre Isachi, Convorbiri imaginare cu Jorge Luis Borges (Editura Rovimed Publishers, 2015, 289 pagini), nu este doar o declaratie de dragoste intru Borges, ci si un minunat ospat metafizic in care, plonjnâd in universul unui imaginar cuceritor, “isi da singur bobârnace, se autocenzureaza, se opreste pe buza prapastiei” (Cornelia Ichim Pompiliu), isi da câte-un brânci, se recupereaza din hauri, retopeste in forme proprii himere bântuite de frumusete, prinde fantasticul de guler, scoate limba la el si-i spune, dostoievskian, ca a pierdut competitia cu realul. Pedro si Jorge sunt acaparati de frumusetea unei “convorbiri” in care-i gasim prezenti nu doar pe Platon, Schopenhauer, Nietzsche, Eco, Heidegger, Derrida, Heraclit, Aristotel, Goethe sau Dostoievski, ci si pe Eminescu, Blaga, Noica, Brâncusi, Genaru, Stefan Munteanu, Nichita, Bacovia, Calinescu, Iorga, Hasdeu, Eliade, Petrovici etc. Autorul “demitizeaza credinta ca Cineva (cu exceptia lui Dumnezeu) poseda privilegiul exclusiv si absolut al Adevarului”.
Cele trei convorbiri – Despre mituri cioplite cu “dalta lui Homer” si cântate cu vioara lui Enescu; Despre convergenta ideilor si a miturilor din “Prima convorbire” vazute in “Coloana nesfarsita” a lui Brâncusi si auzite in muzica naiului lui Gheorghe Zamfir; Despre convergenta cu “Masa Tacerii” a celor trei Convorbiri contaminate de “Arta fugii” si de muzica religioasa a lui Iohann Sebastian Bach – sunt zamislite sub auspiciile metaforei gravide de esente si provocari polemice. Populate cu simboluri precum oglinda, masca sau pumnalul, cele trei convorbiri traiesc uneori in visul borgesian (mitologic, presentiment, vizionar, telepatic, initiatic, profetic) sau in mitologii care n-au nevoie de argumente (,,Biblioteca este opera unui zeu”).
De ce “convorbiri imaginare?” Poate pentru ca, zice Jorge, “in vis suntem liberi sa ne intrebam despre orice, sa credem in orice, sa ne placa sau sa nu ne placa orice”, pentru ca “liberul arbitru este o iluzie, dar o iluzie necesara…” E de stiut si argumentul lui Pedro: “…fara un grano de salis nu putem trai, visa. Totul este iluzie in lume, chiar si in aceasta convorbire reala pentru mine”. “Convorbirile…” (“Intre noi «fiintele de hârtie»”: autor, narator, personaj, lector, dar si spectator cucerit de mirari sau ciufut al hermeneuticii… pedrosciene ) tradeaza fericit un isachism care “se dezveleste invelind si se inveleste dezvelind” (Valeria Manta Taicutu), dezvrajeste mistere sau le arunca-n “ne-ntelesuri si mai mari”, priveste nietzschean adevarurile, ca pe niste “iluzii despre care am uitat ca sunt iluzii”.
Avem in “Convorbiri…” de toate: filosofie, literatura, mitologie, teologie, arte, lingvistica, fizica, istorie, semiotica, geometrie, numerologie, dar si o invitatie de a da viata visului borgesian: rescrierea “exercitiilor” sale de catre oricine altcineva. Sau cum zice Pedro, alias Petre Isachi: “Oricine poate continua “Convorbirile imaginare cu…”, mai ales ca una din placerile scriitorilor este sa gloseze unii despre altii, sa se interpreteze reciproc, sa bârfeasca, cum ar fi spus mama”. Putem continua volumul “Convorbiri…” fie si numai meditând asupra esentelor sale. Astfel, ii vom intelege mai bine nu doar pe Borges si pe Isachi, ci vom pricepe mai profund chiar Lumea.
„Vaccinarea, intre beneficii si controverse”
-interviu cu conf.univ.dr.Aurica Rugina, de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr.T.Popa”, medic la Clinica de Pediatrie Iasi
Dispozitive medicale donate de Inner Wheel Sectiei de Oncologie a Spitalului Judetean Bacau
– infuzomatele vor fi folosite pentru administrarea tratamentului si alimentatiei bolnavilor de cancer
Inner Wheel Bacau a facut ieri o donatie importanta Spitalului Judetean de Urgenta Bacau si in special Sectiei de Oncologie. Este vorba despre doua dispozitive medicale atât de necesare bolnavilor de cancer, mai precis infuzomate care se folosesc pentru alimentatie enterala, parenterala, administrare de sânge, substante chimioterapice sau pentru livrarea intermitenta sau continua de fluide.
Sunt primele doua dispozitive moderne pe care le are de acum Sectia de Oncologie, insa ar mai fi nevoie de inca doua pentru a acoperi un numar mai mare de pacienti. „Aceste infuzomate ne vor pemite sa administram in conditii de mare acuratete si de siguranta maxima chimioterapie cu durata mare 24-48 de ore, pentru 20 – 30 de pacienti pe luna.
De asemenea, ne vor permite sa administram perfuzii cu substante nutritive cu durata mare de derulare, intre 16 si 20 de ore, la 10 pacienti pe luna, care au deficiente nutritionale mari si nu se pot alimenta per os”, a explicat dr. Mihaela Spiridon, sefa Sectiei Oncologie – SJU Bacau. Din pacate, adresabilitatea pentru aceasta sectie a spitalului este una ridicata. „Se fac eforturi deosebite pentru a asigura tratamentul acestor pacienti pentru care oricât de mult am incerca sa facem tot nu este suficient prin aceasta situatie de boala”, a spus dr. Aurelia Taga, director medical SJU Bacau.
In ajutorul bolnavilor
Valoarea bunurilor donate se ridica la 14.400 de lei si au fost achizitionate din banii strânsi la „Balul primaverii”, prin contributia membrelor clubului si a bacauanilor generosi care au luat parte la acest eveniment.
„Ma bucur ca am putut ajuta din nou spitalul, dar de fapt ajutam pe semenii nostri care ajung intr-o situatie de boala si indirect ajutam si personalul medical sa poata presta un act medical mai usor si de mai inalta performanta. As vrea insa sa le multumesc tuturor prietenilor clubului nostru care in toti acesti ani au fost alaturi si au inteles ce facem noi”, a declarat Cristina Petrescu, guvernator Inner Wheel Bacau.
Conducerea spitalului le-a multumit pentru sprijinul oferit. „Va multumim pentru gesturile pe care le faceti, pentru ca acesta nu este singurul si sper sa nu fie nici ultimul. Chiar daca spitalul are o strategie investitionala de mare amploare, lucrurile care se intâmpla, chiar daca par mai marunte sunt de mare interes si care ajuta sectiile in a acorda un serviciu medical de buna calitate”, a precizat Adrian Popa, manager SJU Bacau. La Sectia de Oncologie a unitatii medicale din Bacau se intregistreaza anual 1.500 de cazuri noi de cancer. Inner Wheel a mai donat pentru pacientii de aici frigidere in care sa-si pastreze alimentele si paravane pentru mai multa intimitate in salon. Gestul lor poate fi un exemplu si pentru alte persoane care pot ajuta.
Aproape 260 de cereri depuse la Loteria bonurilor fiscale
Administratia Judeteana a Finantelor Publice Bacau a primit, pâna astazi, aproape 260 de cereri din partea câstigatorilor la Loteria bonurilor fiscale – am aflat de la purtatorul de cuvânt al institutiei, Adrian Anghel.
In toata tara sunt peste 9.140 de astfel de cereri, astfel incât fiecare bon va câstiga 109 lei brut si 91,56 de lei net, dupa retinerea impozitului pe venit, de 16%.
Inspectorii de la Fisc analizeaza daca aceste bonuri sunt intr-adevar emise de aparate de marcat inregistrate fiscal si apoi valideaza bonul. Inspectorii vor ajunge la agentii economici care au emis bonurile fiscale, sa verifice fiecare casa de marcat.
Bonurile câstigatoare sunt cele care au fost emise pe 7 februarie 2015 si au inscrise valori cuprinse intre 6,00 si 6,99 de lei.
Cererile pentru revendicarea premiilor pot fi depuse la oricare unitate a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, în termen de 30 de zile de la data extragerii numerelor norocoase (13 aprilie), adica pâna pe 13 mai, inclusiv.
Premiile vor fi oferite în termen de 60 de zile. Suma pusa în joc este de un milion de lei, dar care se va împarti la numarul bonurilor fiscale câstigatoare din toata tara. Din premii se va retine impozitul pe venit, de 16%.
