Documentarul „Aliyah Dada”, un poem dadaist despre povestea emigrarii evreilor din România

Interviu

4 mai 2015

Simpozionul „“Tristan Tzara si cultura Dada” (editia a V-a, Moinesti 2015) s-a incheiat, zilele trecute, cu un eveniment de exceptie: premiera documentarului de lung metraj „Aliyah Dada”, realizat de Libra Film sub bagheta regizoarei Oana Giurgiu. Filmul este o repovestire, in antrenantul stil al miscarii culturale Dada, a emigrarii evreilor din Moinesti, Bacau si din alte localitati ale Moldovei, care au dat nastere, in actualul Israel, satelor Rosh Pina si Zichron Yaakov, primele ale evreilor veniti din România. Spectatorii au avut posibilitatea sa se intâlneasca, astfel, cu Oana Giurgiu si cu cameramanul Mihai Tanase. Oana Giurgiu a avut amabilitatea sa vorbeasca si pentru cititorii nostri despre filmul pe care l-a realizat, caracterizat de critici ca „o poveste cu umor si adevaruri istorice incomode”.

Cum ati pornit la drum pentru acest film, cum ati intrat intr-o asemenea aventura?

Am povestit totdeauna ca filmul acesta l-am facut din curiozitate. Pentru ca la inceput am descoperit, poate, o poveste, dar indeajuns de interesanta cât sa te traga inauntru ca intr-un vortex si sa vrei sa afli si alte lucruri. Filmul, de fapt, a inceput la Moinesti, pentru ca aici am aflat prima poveste. Sigur, eu m-am doumentat inainte de a ajunge aici, dar aici am facut prima filmare, acum (imi vine greu sa zic!) cinci ani.

Cinci ani a durat documentarea si filmarea?

Da. Noi am filmat, de fapt, din prima clipa in care am ajuns aici.

A fost, probabil, nevoie sa tot reveniti la Moinesti.

Nu, n-am revenit la Moinesti, dar am batut tara in lung si-n lat si am fost si in Israel. Apoi am avut foarte multe filmari, in diverse locuri, dar mai ales in Moldova, in Iasi si in alte locuri.

Unde au trait foarte multi evrei…

Da. Dar nu sunt foarte multe personaje in filmul nostru care sa traiasca acum in România, pentru ca filmul e o istorie a emigratiei evreilor din România in Israel. Am vrut sa ramânem fideli povestii acesteia.

Exodul, asa cum a fost trait

Ati urmarit adevarul istoric?

Da. Cu toate acestea m-a interesat sa depasesc, cumva, granita adevarului istoric si sa ma indepartez pe alocuri, pentru ca era foarte important sa redam contextul in care se intâmpla decizia de emigrare din România catre Israel. Era foarte important sa inteleaga publicul pe care eu il vizam, sa inteleaga de ce s-au intâmplat lucrurile acestea. Si publicul pe care il vizez cu filmul meu nu e comunitatea evreiasca, ci, dimpotriva, e vorba chiar de generatiile tinere (si nu numai), toti acei oameni care nu au avut acces la anumite date istorice, la anumite episoade din istoria tarii noastre, date care au fost cumva cosmetizate, fie ca erau in timpul razboiului si se musamalizau niste lucruri, fie ca era vorba de ce s-a intâmplat in anii ’50 sau ’60 sau ’70, in timpul comunismului, când erau lucruri despre care nu se vorbea. Aceasta a facut ca ilustrarea vizuala a filmului sa fie ceva destul de complicat. Nu era interesul nimanui sa pastreze in arhiva astfel de lucruri care nu faceau cinste istoriei, pâna la urma.

Ati gasit personaje interesante?

Am gasit oameni minunati. Pentru ca filmul a fost facut cu oameni, nu cu experti care sa stie in felul lor istoria. Am vrut sa gasesc povesti de viata relevante pentru episoadele filmului.
Oamenii aceia spuneau, de fapt, povestile propriilor vieti.
Povestile lor personale reprezentau, practic, istoria acelui exod. Mare parte dintre personaje traiesc in Israel. Din 19, numai unul era din România, dar care si el spune o poveste foarte „vesela”. E vorba despre o groapa comuna, care s-a gasit, in anul 2011, intr-o comuna de lânga Iasi. Care ne confirma ca noi inca nu am rascolit chiar toata istoria, pentru a intelege mai departe cum au stat lucrurile. Suntem in continuare tributari ideii preconcepute despre acele evenimente.

Un cuvânt greu: pogromul

Se vorbeste, totusi de „«pogromul» din România”, un cuvânt foarte greu pentru noi. Iata ce se intâmpla, acum, si cu diferendele legate de un „pogrom” in Armenia, savârsit de turci, de urmasii otomanilor, cu o suta de ani in urma.

Da, e un cuvânt foarte greu, dar trebuie sa ti-l asumi asa cum s-a intâmplat acum circa 70 de ani. Nu putem da lucrurile inapoi, ci numai sa intelegem ce s-a intâmplat si sa acceptam realitatea cu toate responsabilitatile ei.

Cum vedeau personajele filmului lucrurile care li s-au intâmplat? Erau inca incrâncenati sau deja degajati?

La finalul unei proiectii cu filmul, s-a ridicat un spectator si ne-a marturisit ca nu isi imagina cum vor fi aceste personaje, dar dupa vizionare si-a dat seama ca ei sunt foarte români. E vorba de octogenari care au plecat din România când erau copii sau adolescenti, dar nu si-au pierdut românitatea, limba, au pastrat, cu notalgie, amintirea locurilor in care s-au nascut. Cred ca este un mesaj foarte interesant, foarte puternic, anume ca niste oameni s-au chinuit foarte mult timp sa reuseasca sa emigreze, sa paraseasca tara care ii trata cumva cu ostilitate. Nu au plecat in momente favorabile, calme, ci foarte tulburi, dramatice. Insa, cu tot chinul la plecare, ei nu au resentimente fata de România si de români. Dimpotriva. De unul dintre personajele filmului ne-am legat foarte mult. Plecase la 14 ani din Iasi, in 1944, dar ne-a marturisit cum citea in fiecare zi o publicatie din Iasi, pentru a fi la curent cu tot ce se mai intâmpla acolo unde s-a nascut.

Sa nu uite, sa nu repete gresile istoriei

Care este mesajul acestui film?

E un film facut intr-un moment important, in care, practic, ne despartim de o generatie, a celor care au emigrat si care au supravietuit celui de Al Doilea Razboi Mondial. Noi trebuie sa intelegem ce li s-a intâmplat lor, dar si ca evreimea, in România, a dus la o dezvoltare a culturii, a civilizatiei, ca le datoram foarte mult. Românii din Israel au plecat cu un bagaj cultural foarte important in noua lor tara. Lucruri care nu trebuie uitate, care trebuie sa ramâna intr-un sertaras al memoriei colective. Au trecut multi ani de când au fost ape tulburi in Europa, dar acum apele se tulbura din nou. Filmul e important si pentru ca apare tocmai acum. Ce s-a intâmplat atunci ar trebui sa nu uitam, sa vedem care au fost efectele ostilitatii unei societati fata de o minoritate. Ar fi ideal sa nu repetam greselile din istorie. Filmul vorbeste de o emigratie masiva din România a evreilor, de 400.000 de oameni care s-au imbarcat pe vapoare suprapopulate. Unele s-au scufundat sau au fost scufundate. Iata ca astazi traim din nou aceleasi lucruri, dar din partea cealalta de mare. E foarte trist sa vezi cum marea aduce la tarm trupurile a sute de oameni.

Datori cu inca doua ore de film

Documentarul e un film de lung metraj, de 116 minute. De ce atât de lung? Ati simtit ca nu va mai puteti opri?

Sincer, da. Insa putea fi si mai lung, de peste patru ore. Am taiat foarte mult insa, pentru al face vizionabil lejer. Dar, cred ca suntem datori cu alte doua ore de film, pentru acesti oameni care nu au fost atunci tratati foarte bine.

Cum se traduce titlul filmului?

Aliyah este un nume un pic exotic, dar am vrut sa fie atragator prin aceasta. Acrosant. Afisul filmului e foarte vesel si chiar filmul lasa o asemenea impresie prin maniera de realizare, pentru ca oamenii despre care vorbeste au fost si ei veseli, nu tristi. Cuvântul Aliyah provine din engleza, dar evreii il foloseau si ei si insemna „urcare”, un termen care se refera la intoarcerea celor care au parasit Tara Sfânta (Holy Land) si au plecat in Diaspora. Revenirea este vazuta ca o inaltare. Al doilea termen al titlului, Dada, este un tribut adus dadaismului. Filmul incepe la Moinesti, unde s-a nascut unul dintre parintii curentului Dada si de unde au plecat primii evrei care s-au intors in Israel. Filmul se incheie intr-un sat de acolo, Ein Hod, infiintat doar pentru artisti de pictorul Marcel Iancu, prietenul lui Tzara. Filmul este o calatorie, o urcare de la Moinesti la Ein Hod.

Sunteti evreica?

Nu, aceasta se vede si in film. Am si spus, de la inceput, ca stiam foarte putine despre evrei, dar am fost curioasa sa descopar lucruri noi despre poporul meu, despre care stiam numai ca e bun, ca e cald, ospitalier. Am vazut si alta fata a medaliei, dar asta nu inseamna ca imi iubesc poporul mai putin acum. Nici nu cred ca ne putem iubi mai putin pe noi dupa ce vedem acest film, dar trebuie sa ne acceptam si relele, nu doar ce a fost bun.

Absolventa de jurnalism si drept, Oana Giurgiu a realizat emisiuni si documentare tv înainte de a face pasul catre filmul de fictiune, ca director de locatii al filmului „Moartea domnului Lazarescu” (regia Cristi Puiu). In 2006 a produs filmul de debut al lui Tudor Giurgiu, „Legaturi bolnavicioase”, prezentat în premiera în sectiunea Panorama a Fesfivalului de Film de la Berlin. Tot la Berlin, în 2009, filmul pe care l-a coprodus, „Katalin Varga”, al regizorului britanic Peter Strickland, a obtinut Ursul de argint. Au urmat „Caravana cinematografica”, în regia lui Titus Muntean, „Undeva la Palilula”, primul film al regizorului Silviu Purcarete, si ultimele filme ale lui Tudor Giurgiu, „Despre oameni si melci” si „De ce eu?”. Oana Giurgiu este cofondator si director executiv al Festivalului International de Film Transilvania.

Produsele agricole se vând dupa reguli noi

Florentin Radu

3 mai 2015

-certificatul de producator, utilizat in prezent, este inlocuit cu un atestat de producator – 40 la suta din tarabele din piete sunt asigurate adevaratilor agricultori

Continuați

Ziua Tineretului Catolic la Onesti

Ion Moraru

3 mai 2015

Peste 3000 de tineri din 102 parohii romano – catolice din Moldova au fost prezenti sâmbata, 2 mai, in municipiul Onesti, pentru a sarbatori Ziua Tineretului Catolic (editia XXIII – a) la nivelul Diecezei de Iasi. Astfel, o impresionanta slujba religioasa a fost savârsita pe o impozanta scena aflata in preajma Parohiei Romano – Catolice „Sfintii Petru si Paul”. La aceasta celebrare au participat PS Petru Gherghel, Episcopul Diecezei de Iasi, monseniorul Aurel Perca, Episcop auxiliar la aceeasi dieceza, PS Florentin Crihalmeanu, Episcop Greco – catolic de la Episcopia Cluj – Gherla, PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de Bucuresti, monseniorul Badouin Biajila Muankembe, consilier al Nuntiaturii Apostolice din Bucuresti. Au fost prezente si autoritatile locale ale municipiului Onesti, precum si deputatul UNPR Valerian Vreme.

Imboldul sub care s-a desfasurat in acest an Ziua Tineretului Catolic a fost „Fericiti cei curati cu inima, pentru ca ei il vor vedea pe Dumnezeu”(Matei 5,8). Tinerii au fost intâmpinati de PS Petru Gherghel, care le-a adresat o urare de bun venit la Onesti „pentru ca aici sa aduceti un legamânt in plus pentru credinta, fiind un act de suprema iubire, de preamarire a lui Dumnezeu, aceasta celebrare.” Predica slujbei religioase, ce a avut o deosebita solemnitate, a fost tinuta de Episcopul auxiliar Aurel Perca, acesta marturisind: „Intr-o societate cum e a noastra, in care goana dupa bunuri, dupa distractii superficiale a devenit prioritara, cine intelege «Cele 8 fericiri ale lui Iisus» intelege mai bine ce este viata. Sa mergeti impotriva acestor «curente ale provizoriului», sa aveti curajul de a fi fericiti!”

La aceasta sarbatoare PS Florin Crihalmeanu a invitat toti tinerii prezenti la Onesti sa participe la Cluj – Napoca in zilele de 22 – 26 iunie, când va avea loc Intâlnirea nationala a tineretului catolic.
Dupa savârsirea slujbei religioase de la Onesti, a avut loc si un frumos program artistic sustinut de tinerii participanti la Ziua Tineretului Catolic, in mijlocul acestora aflându-se si PS Petru Gherghel, Episcop de Iasi. Sfintia sa a fost felicitat pentru implinirea a 25 de ani de episcopat si a aniversarii in aceasta vara a 75 de ani de viata (pe care ii va implini la sfârsitul lunii iunie). Odata cu zborul a doi porumbei, spre bucuria tuturor celor prezenti a fost anuntat faptul ca editia de anul viitor a Zilei Tineretului Catolic va avea loc la Buruienesti (comuna Doljesti), la 10 km departare de municipiul Roman.

Ion Moraru

Pagina 1

Deșteptarea

3 mai 2015

A fost gasit si al doilea tânar inecat in râul Trotus

Geta Panaite

3 mai 2015

La sfârsitul saptamanii trecute, trupul celui de-al doilea tânar inecat in râul Trotus, in noaptea de 13 spre 14 aprilie, in localitatea Târgu Trotus, a iesit la suprafata.

Un barbat a observat ca in zona casei de apa, din cartierul catolic al municipiului Onesti, pluteste cadavrul unei persoane si au fost alertati imediat pompierii de la detasamentul din localitate.

Militarii au intervenit si l-au adus la mal unde s-a confirmat faptul ca este baiatul de 19 ani, din Slanic Moldova, pe care ei l-au cautat vreme de doua saptamâni.

El si fratele mamei sale, un tânar de 22 de ani, si-au gasit sfârsitul in apele Trotusului in timp ce incercau sa treaca râul cu o caruta, ca sa mai scurteze drumul.

Atunci, un element de siguranta al atelajului s-a desprins, au ajuns in apa, iar din cauza curentilor puternici nu s-au putut salva.

Singurul care a scapat cu viata a fost prietenul lor, de 23 de ani, care-i insotea si care a reusit sa se prinda de hamurile calului care l-a tras la mal.

Dupa ce a anuntat politia, pompierii de la Detasamentul Onesti au inceput cautarile iar a doua zi de la tragedie a fost gasit doar trupul baiatului de 22 de ani.

De ce-i plângem pe vinovati?

Z
Contrasens

Răzvan Bibire

3 mai 2015

Indonezia a executat zilele trecute mai multe persoane condamnate pentru trafic de droguri. In ciuda faptului ca pedeapsa cu moartea pentru aceasta infractiune este trecuta si in codurile penale ale altor tari, cum ar fi China sau Iranul, presa internationala aloca spatii ample evenimentului din Indonezia, condamnând executia.

In mod cu totul paradoxal, unele publicatii internationale se pronunta chiar pentru incetarea razboiului contra drogurilor pe motiv ca acesta face prea multe victime. Nici un cuvânt, insa, despre vitimele drogurilor, care nu beneficiaza de aceeasi atentia ca si cele noua persoane impuscate in Indonezia.

Pentru ca valul de ipocrizie care a cuprins presa internationala este datorat faptului ca persoanele condamnate si executate au fost straine. Câta vreme Indonezia a executat propriii traficanti de droguri, nu a fost o problema; când, insa, cei executati au fost australieni, cetateni de categoria intâi, carevasazica, si-au dat seama ca este ceva in neregula. Ipocrizie mai este si faptula ca Indonezia se afla la coada clasamentului numarului de persoane executate.

Primele pozitii sunt ocupate de China si Iran iar pe locul trei este Arabia Saudita. Or, presa si diplomatia internationala se feresc, in general, sa supere monarhia saudita, având in vedere ca tara este principalul aliat al Vestului in Golf. Daca Indonezia a executat persoane pentru trafic de droguri, in Arabia Saudita pedeapsa cu moartea se acorda pentru… vrajitorie.

In clasamentul numarului de executii urmeaza Irakul si SUA. Dar iarasi nu am auzit sa existe reactii internationale fata de condamnarile la moarte din aceste tari; nu la nivelul la care au existat reactii vizavi de Indonezia.

Cum parchezi o motocicleta pe bloc in Bacau – Video

Deșteptarea

3 mai 2015

A venit caldura si se poate merge cu motocicleta. Un bacauan a decis sa-si scoata de la hibernare vehicolul pe doua roti pastrat peste iarna in podul blocului.

Sursa video

Iasul bate Bacaul la traficul aeroportuar

Economie

Deșteptarea

2 mai 2015

Situat, geografic, mult mai bine decât cel din Iasi, Aeroportul din Bacau a ramas in urma celui dintâi la traficul de pasageri, la miscarile de aeronave si la activitatea de transport de marfa (cargo) in primul trimestru al anului.

Continuați

Presa fara pumni in gura

Opinii
Editorial

Petru Done

2 mai 2015

Mii de publicatii din intreaga lume au celebrat, ieri, 3 mai, Ziua Mondiala a Libertatii Presei. In puzderia de sarbatori dedicate oricui si oricum (la Slobozia, de exemplu, tot ieri a fost „Ziua barbatului… slobozean”), o zi inchinata libertatii de exprimare prin presa reflecta o realitate care se perpetueaza si care parca chiar ia amploare: in toata lumea, atentatele la libera exprimare sunt tot mai multe si tot mai grave.

Data de 3 mai comemoreaza Declaratia de la Windhoek, adoptata la 3 mai 1991, în cadrul Seminarului pentru promovarea unei prese africane independente si pluraliste, organizat de UNESCO si ONU la Windhoek, Namibia. Pe 23 decembrie 1993, Adunarea Generala a ONU declara ziua de 3 mai drept Ziua Mondiala a Libertatii Presei. Intiativa a venit la Conferinta Generala UNESCO, in care aceasta, printr-o rezolutie din 1991 asupra promovarii libertatii presei în lume, a recunoscut ca o presa libera, pluralista si independenta este o componenta esentiala a unei societati democratice.

In acest an, World Association of Newspapers and News Publishers (WAN-IFRA), organizatia globala a industriei ziarelor, cu sediul la Paris, a pus la dispozitia publicatiilor din întreaga lume eseuri, editoriale, interviuri, fotografii si materiale promotionale despre semnificatia zilei de 3 mai, dar si scrisori de protest la adresa tarilor ale caror guverne intimideaza si ataca presa. Majoritatea dezvolta tema „Jurnalisti în exil”. Scrisorile de protest au putut fi semnate si trimise liderilor din Iran, Mexic, Filipine, China si Sri Lanka, in care drepturile omului, dar si ale liberei expresii, sunt grav atacate.

Noi, românii, ne-am obisnuit sa vorbim, in asemenea situatii, de „pumnul pus in gura presei”. De cine? De cei care detin Puterea, sub oricare dintre formele acesteia. Cea mai recenta si mai longeviva tentativa, poate si cea mai grava, a fost preluarea publicatiilor de catre partidele politice sau de acolitii acestora si dirijarea informatiilor catre tinte precise. Pumnul a fost inlocuit, deseori, cu palma. Sau cu bancnotele de valori mari. Dar nu numai. Pumnul devenise prea vizibil.

Soferi prinsi bauti la volan

Comunicat de presa

2 mai 2015

Pe strada Narciselor din municipiul Bacău, polițiștii au depistat, la data de 01 mai a.c., în jurul orei 20.00, un bărbat de 28 de ani, din localitate care conducea un autoturism în timp ce avea o concentrație de 0,87 mg/l alcool pur în aerul expirat, valoare rezultată în urma testării cu aparatul etilotest.
Cel în cauză a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău, unde i-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, iar în cauză s-a întocmit dosar penal.

La aceeași dată, în jurul orei 21.00, polițiștii din comuna Parava, au depistat în flagrant, un brăilean de 52 de ani, care se afla sub influența băuturilor alcolice și conducea un autoturism pe D.C. 109 din Parava.
În urma testării conducătorului auto cu aparatul etilotest a rezultat o concentrație de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat și a fost condus la Spitalul Judeţean Bacău, unde i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere sub influența alcoolului.

Buhusi: Trei hoti, prinsi de politisti

Comunicat de presa

2 mai 2015

În urma investigațiilor efectuate, polițiștii au depistat, la data de 30 aprilie a.c., doi bărbați de 23 și 28 de ani și o femeie, de 34 de ani, toți din Buhuși, bănuiți de săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Din cercetări a rezultat că cei în cauză, la sfârșitul lunii februarie a.c., ar fi pătruns în locuința unei persoane din comuna Blăgești și ar fi sustras bunuri în valoare totală de 4000 de lei.

Prejudiciul a fost recuperat în totalitate, bunurile sustrase fiind restituite părții vătămate.

În cauză se continuă cercetările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat, urmând a se stabili întreaga activitate infracțională a celor în cauză.

Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal „Bacovia”. Maraton teatral: 12 spectacole în patru zile

Cultură

Deșteptarea

2 mai 2015

Publicul din întreaga ţară este invitat, în perioada 7 – 10 mai 2015, la prima ediţie a evenimentului „Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia»”, un maraton teatral cu o durată de patru zile, care include în programul său 12 spectacole, destinate tuturor categoriilor de vârstă.

Accesul la spectacole va fi liber astfel încât toţi spectactorii să se poată bucura de 12 dintre cele mai apreciate producţii artistice din programul stagiunii curente a Teatrului Municipal „Bacovia”, spectacole puse în scenă de regizori din România, Austria şi Republica Moldova.

În programul evenimentului „Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia»” vor fi reprezentate pe scena băcăuană atât spectacole de la Secţia Dramă, cât şi de la Secţia de Animaţie: „Unchiul Vanea”, de Anton Pavlovici Cehov, în regia Luminiţei Ţîcu (Chişinău), „Angajare de clovn”, de Matei Vişniec, în regia lui Gheorghe Balint, „Vârciorova. Carantină”, de Matei Millo și Vasile Alecsandri, în regia lui Alexandru Dabija, “Regele mincinoşilor”, un spectacol de Gheorghe Balint, „Opt femei sublime”, de Robert Thomas, în regia lui Dumitru Lazăr Fulga, „Valentine’s Day în familie”, de Sergiu Vâlcu, în regia lui Adrian Găzdaru, “Nora”, de Henrik Ibsen, în regia lui Dumitru Lazăr Fulga, “Piatra din casă”, după Vasile Alecsandri, în regia Firuţei Apetrei, „Călin (povestea modernă)”, de Hannah Wolf şi Horia Suru, după Franz Xaver Kroetz şi Mihai Eminescu, în regia lui Horia Suru, „Prâslea cel voinic… la minte”, după Petre Ispirescu, adaptarea şi regia – Cornelius Pavaloi, „Procesul”, de Franz Kafka, un spectacol de Geirun Ţino (Viena), şi „Nunta lui Figaro”, de Beaumarchais, în regia lui Dumitru Lazăr Fulga.

Programul „Zilele Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia»” inaugurează seria evenimentelor cu intrare liberă şi se doreşte a fi un nou start pentru atragerea publicului băcăuan, şi nu numai, la teatru.

„Vor fi prezenţi în aceste zile în Bacău, la spectacolele noastre, mari regizori ai scenei de teatru, pentru a cunoaşte trupa, în vederea unor viitoare colaborări. De asemenea, invit şi tineri actori din întreaga ţară, pe care îi aşteptăm apoi cu propuneri de proiecte independente. «Ziua Porţilor Deschise la Teatrul Municipal «Bacovia» este un prim pas către un dialog permanent pe care dorim să îl avem cu nume importante ale lumii teatrale româneşti şi internaţionale, cu instituţiile de cultură şi de învăţământ teatral din ţară dar şi cu tinerii actori, care, pe viitor, ar putea face parte din trupa artistică a Teatrului din Bacău şi, bineînţeles, cu publicul nostru”, a motivat actriţa Anca Sigartău, noul manager al Teatrului Municipal „Bacovia”, iniţiatoarea programului Zilele Porţilor Deschise.

Ziua 1 / Joi, 7 mai

Ora 11.00, Sala Mare

„Unchiul Vanea”, de Anton Pavlovici Cehov

Distribuţie:
Serebreakov – Ion Goranda
Voinitki – Ştefan Ionescu
Astrov – Matei Bogdan
Teleghin – Bogdan Buzdugan
Andreevna – Adelaida Perjoiu
Sonia – Eliza Noemi Judeu
Vasilievna – Florina Găzdaru
Marina – Daniela Vrînceanu

Regie: Luminiţa Ţîcu

Ora 16.00, Sala Mare

„Angajare de clovn”, de Matei Vişniec

Distribuţie:
Nicollo – Nina Ionescu
Filipo – Adelaida Perjoiu
Peppino – Eliza Noemi Judeu

Regie: Gheorghe Balint

Ora 20.00, Sala Mare

„Vârciorova. Carantină”,
«o prostie mare cu cântece răgușite și coruri zbierate», de Matei Millo și Vasile Alecsandri, prelucrată și mai prostește de Cătălin Ștefănescu, cu ajutorul substanțial al lui Doru Mareș»

Distribuție:
O Șcubufloaie – Firuța Apetrei
O Afinoaie – Eliza Noemi Judeu
O Babă cu pensia – Simona Nica
O Chiriță de la Paris – Florina Găzdaru
A doua Chiriță de la Paris – Alina Simionescu
O Chiriță de la Londra – Daniela Vrînceanu
O Chiriță de la Hamburg – Corina Goranda
O Chiriță de la București, Luluța – Adelaida Perjoiu
Un Doctor – Bogdan Buzdugan
Un Soldat – Matei Bogdan
Un Călător – Ștefan Alexiu
Un Flintic – Dumitru Rusu
Guliță Anarhistul – Ștefan Ionescu

Regie: Alexandru Dabija
Asistent regie: Irina Crăiță – Mândră
Muzica și versurile: Ada Milea
Scenografie: Cristina Ciobanu

Ziua a II-a / Vineri, 8 mai

Ora 10.30, Sala Mare

“Regele mincinoşilor”,
de Gheorghe Balint (tatageo)

Distribuţie:
Siegfried, regele – Marian Puiu Gheorghiu
Gogo, bufonul – Laurenţiu Budău
Frantz, soldatul – Mihai Chihaia
Amadeu, ministru – Tiberiu Gabor Bitere
Otto, ministru – Ion Coşa
Rita, fetiţa – Adina Iftime
Gertrude, mireasa limbută – Alina Neagu
Mimi, mireasa mută – Mihaela Popa

Regia artistică & scenariul: Gheorghe Balint
Scenografie: Rebecca Balint & Gheorghe Balint
Muzica: Ciprian Manta

Ora 16.00, Sala Mare

„Opt femei sublime”, de Robert Thomas
Traducerea: Gheorghe Balint

Distribuţie:
Gabi – Anca Bucşă
Suzon – Eliza Noemi Judeu
Catherine – Alina Simionescu
Mamy – Nela Zare
Augustine – Firuţa Apetrei
Chanel – Marlene Duduman
Louise – Nina Ionescu
Pierrette – Corina Goranda

Versiunea scenică: Dumitru Lazăr Fulga
Regia artistică: Dumitru Lazăr Fulga
Scenografia: Cristina Ciobanu

Ora 20.00, Sala Mare

„Valentine’s Day în familie”, de Sergiu Vâlcu

Distribuţie:
Popescu – Viorel Baltag
Popeasca – Marlene Duduman
Popescu Jr. – Bogdan Buzdugan
Vasilescu – Valentin Branişte
Vasileasca – Nela Zare
Tânărul – Dumitru Rusu
Mirela Popescu – Alina Simionescu
Magda Popescu – Corina Goranda
Coleg, om bun la toate – Matei Bogdan

Regia artistică: Adrian Găzdaru

Scenografia: Gelu Rîşcă

Muzica: Mirel Vrînceanu

Ziua a III-a / Sâmbătă, 9 mai

Ora 11.00, Sala Mare

“Piatra din casă”, după Vasile Alecsandri

Distribuţie:
Grigori Pîlciu – Simona Nica
Nicu – Dumitru Rusu
Zamfira – Florina Găzdaru
Marghioliţa – Daniela Vrînceanu
Leonil – Bogdan Buzdugan
Franţ Birman – Ştefan Ionescu
Ioana – Corina Goranda

Regie: Firuţa Apetrei

Ora 16.00, Sala Mare

“Nora”, de Henrik Ibsen

Distribuţie:
Nora – Eliza Noemi Judeu
Avocatul Helmer – Ştefan Ionescu
Doctorul Rank – Ion Goranda
Doamna Linde – Firuţa Apetrei
Avocatul Krogstad – Viorel Baltag
Anne-Marie, bonă la soţii Helmer: Anca Bucşă
Regia artistică: Dumitru Lazăr Fulga
Scenografia: Cristina Ciobanu
Ilustraţia muzicală: Nicu Iftimie

Ora 20.00, Sala Mare

„Călin (povestea modernă)”
Inspirat din „Wunschkonzert”, de Franz Xaver Kroetz,
şi din „Călin (file din poveste)”, de Mihai Eminescu

Dramaturgie: Hannah Wolf şi Horia Suru

Distribuţia: Eliza Noemi Judeu

Cu participarea extraordinară a lui
Călin Theodor Curucli, la pian

Regia: Horia Suru

Scenografia: Cristina Ciobanu

Ziua a IV-a / Duminică, 10 mai

Ora 11.00, Sala Mare

„Prâslea cel voinic… la minte”
Adaptare după Petre Ispirescu, de Cornelius Pavaloi

Distribuţia:
Povestitorul – Marian Puiu Gheorghiu
Împăratul – Laurenţiu Budău, Adina Iftime
Fratele cel mare – Tiberiu Gabor Bitere, Alina Neagu

Fratele mijlociu – Ion Coşa, Adina Iftime
Prâslea – Andreea Sandu, Mihai Chihaia, Mihaela Popa
Soarele – Tiberiu Gabor Bitere, Mihaela Popa
Luna – Alina Neagu, Ion Coşa
O ţigancă – Andreea Sandu, Mihaela Popa, Laurenţiu Budău
Şatra – Alina Neagu, Adina Iftime
Fata 1 – Alina Neagu, Adina Iftime
Fata 2 – Alina Neagu
Fata 3 – Andreea Sandu
Zmeul 1 – Ion Coşa
Zmeul 2 – Tiberiu Gabor Bitere
Zmeul 3 – Laurenţiu Budău
Aghiotantul Zmeului – Ion Coşa
Un meşter – Ion Coşa
Zgripţuroaica – Marian Puiu Gheorghiu, Tiberiu Gabor Bitere, Mihaela Popa, Adrian Costraş
Puii Zgripţuroaicei – Ion Coşa, Alina Neagu
Dragonul – Laurenţiu Budău, Adina Iftime
Corbul – Ion Coşa

Regia: Cornelius Pavaloi
Scenografia: Edi şi Liliana Laşoc
Muzica: Ciprian Manta

Ora 16.00, Sala Mare

„Procesul”, de Franz Kafka

Distribuţie:
K. – Matei Bogdan
Ana – Florina Găzdaru
Doamna Grubach – Firuţa Apetrei
Franz – Ştefan Ionescu
Willem – Bogdan Buzdugan
Inspectorul, Pictorul Titorelli, Preotul – Viorel Baltag
Kulich – Dumitru Rusu
Kaminer – Valentin Branişte)

Un spectacol de: Geirun Ţino

Ora 20.00, Sala Mare

„Nunta lui Figaro”, de Beaumarchais

Traducere: Anda Boldur
Adaptare: Dumitru Lazăr

Distribuţie:
Contele Almaviva – Ştefan Ionescu
Contesa – Eliza Noemi Judeu
Figaro – Bogdan Buzdugan
Marceline – Firuţa Apetrei
Suzanne – Florina Găzdaru
Antonio&Pedrille – Matei Bogdan
Fanchette – Anca Bucşă
Cherubin – Ştefan Alexiu
Bartholo – Viorel Baltag
Brid’Oison – Dumitru Rusu

Regia artistică: Dumitru Lazăr Fulga
Decor&Costume: Cristina Ciobanu
Ilustraţia muzicală: Mirel Vrînceanu

Tânar luat de salvare dupa ce a fost batut in strada

Geta Panaite

2 mai 2015

Altercatia a avut loc sâmbata dupa-amiaza, in zona Autogarii Bacau, la intersectia strazii Nicu Enea cu Bulevardul Unirii.

Pe fondul unor neintelegeri mai vechi, un individ de 22 de ani l-ar fi lovit in cap cu un corp contondent pe un barbat de 24 de ani.

In urma agresiunii, acesta din urma a fost preluat de un echipaj de ambulanta si transportat la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau pentru ingrijiri medicale.

La fata locului au ajuns si politistii care l-au identificat pe agresor si au deschis o ancheta.

Cercetarile continua, urmând ca incadrarea juridica a faptei sa se faca dupa ce victima va fi supusa unor investigatii amanuntite.

Fotbal/ Liga a II-a: Coaja, mai buna decât miezul

Sport

Dan Sion

2 mai 2015

Sport Club Bacau – Rapid CFR Suceava 4-3 (3-0)

Stadion: „Letea”. Au marcat: C. Neagu (min. 5 si 90A4, din penalty), Vraciu (‘8), Dumitriu (’17), respectiv Gheorghiciuc (’53), Vornicu (’89), Marinkovic (’90, din penalty).
Sport Club: Miron- Mihalachioae, Ursu (’62 Taban), Burca, Druga- Adascalitei- Cainari (’55 A. Pavel), Dumitriu, Punga- C. Neagu, Vraciu (’76 Curiliuc). Antr.: Cr. Popovici.
Rapid CFR: Pascal- D. Balan, Soare (’51 Ferariu), Plecanciuc (’82 Savoaia), G. Apostol- Sumanariu, Onciu- Marinkovic, Gheorghiuciuc (’76 Vornicu), Golofca- Buziuc. Antr.: B. Tudoreanu.
Arbitri: Eduard Ionita (Constanta)- Ionel Valentin Ionita (Gherghita- Prahova), Ioan Bogdan Dragos (Fagaras).

Un meci fara miza. Si fara miez, dar cu o coaja numai buna de rontait. Cine a ratat primele 17 minute si ultimele cinci ale partidei de sâmbata, de pe „Letea”, dintre Sport Club si Rapid CFR Suceava, a pierdut, de fapt, intregul joc.

Unul cu sapte goluri, cu intorsaturi de situatie si cu o victorie rocambolesca a bacauanilor; prima obtinuta acasa in turul play-off-ului. Gazdele au inceput in forta, iar in min. 17 aveau deja 3-0. Primele doua goluri l-au avut drept co-autor pe portarul sucevean Pascal, care, dupa ce a dormit la lovitura libera executata in min. 5 de Cosmin Neagu la coltul scurt, s-a trezit, trei minute mai târziu, ca scapa mingea direct in picioarele lui Vraciu pentru reusita de 2-0.

Dupa ce Dumitriu a majorat diferenta la 3-0, reluând precis cu latul centrarea lui Vraciu, Sport Club a oprit motoarele. Oaspetii au preluat initiativa, fara a-l deranja, insa, pe portarul Miron, care, pâna la pauza, a avut mai mult de suferit de pe urma lui Mihalachiaoe (aproape de un autogol la devierea din min. 25), decât de pe urma atacantilor adversi. La opt minute de la reluare, Gheorghiciuc a punctat pentru 3-1, insa Sport Clubul a avut in mai multe situatii posibilitatea de a reface diferenta de trei goluri.

In min. 58, Punga l-a luat la tinta pe portarul oaspetilor, in min. 73, A. Pavel nu a reusit sa profite de culoarul din fata sa, iar in min. 80, Curiliuc a intârziat sutul la o faza la care Plecanciuc a fost accidentat de coechipierul sau, Pascal.

Si daca n-a fost loc de 4-1, s-a gasit spatiu pentru un nesperat 3-3! Totul, in decurs de numai doua minute, gratie cuplului Vornicu-Marinkovic. In min. 89, Miron a respins in fata sutul lui Marinkovic, iar Vornicu a reluat sub transversala, pentru ca dupa alte 60 de secunde, Marinkovic sa egaleze la 3, transformând penalty-ul obtinut de Vornicu la un duel cu Dumitriu. Suspansul a continuat, insa, si in prelungiri, unde Dumitriu si-a spalat pacatele de la penalty-ul de 3-3, obtinând lovitura de la 11 metri din care Cosmin Neagu a punctat pentru un neverosimil 4-3.

Rezultatele complete ale etapei a cincea a play-off-ului: FC Voluntari – Academica Pitesti 1-1, SC Bacau- Rapid CFR Suceava 4-3, CF Braila – Gloria Buzau 3-2.

Clasament play-off

1 FC Voluntari 27 20 4 3 70-24 64p.
2 Academica Arges 27 18 5 4 58-18 59p.
3 Gloria Buzau 27 13 4 10 46-42 43p.
4 Rapid CFR 27 11 8 8 45-38 41p.
5 Sport Club Bacau 27 10 6 11 41-37 36p.
6 CF Braila 27 8 10 9 35-36 34p.
Programul etapei viitoare, prima din returul play-off-ului (9 mai): Academica- FC Voluntari, Rapid CFR Suceava- Sport Club, Gloria Buzau- CF Braila.

Popovici: „Era cât pe ce s-o patim”

Singurul tehnician prezent la conferinta de presa de la finalul jocului Sport Club- Rapid CFR Suceava 4-3 a fost Cristi Popovici, antrenorul oaspetilor, Bogdan Tudoreanu refuzând sa dea ochii cu jurnalistii. „A fost un meci spectaculos, pe care puteam sa-l decidem inca din prima repriza. N-am reusit acest lucru, ba, mai mult, dupa ce am ratat in mai multe rânduri golul de 4-1, era cât pe ce s-o patim, fiind egalati in minutele de final. La pauza i-am avertizat pe jucatori ca se poate intâmpla orice; sincer, mi-a fost teama de o intorsatura de situatie, mai ales ca nu am stat bine fizic. Nu ma poate multumi faptul ca am luat trei goluri, dar ma bucur ca am câstigat jocul”, a declarat Popovici.

Amintiri cu Tractorul

Antrenorul Sport Clubului, Cristi Popovici a marturisit ca a fost pentru prima data in cariera sa de tehnician când a trait de pe banca emotiile unui meci cu asemenea intorsaturi de situatie. „Doar ca jucator mi s-a mai intâmplat ceva asemanator. Imi amintesc ca jucam la Aerostar si ca am intâlnit Tractorul Brasov intr-un meci pe stadionul Municipal. Atunci am avut 4-0, insa brasovenii au revenit, meciul incheindu-se cu scorul de 4-4. Asta s-a intâmplat in urma cu mai bine de 25 de ani”, a relatat Popovici.

[wonderplugin_gallery id=”227″]

Hoata din buzunare, retinuta de politisti

Geta Panaite

2 mai 2015

O femeie, in vârsta de 60 de ani, din comuna Nicolae Balcescu, a fost retinuta de politisti, fiind banuita ca in timp ce se afla intr-un mijloc de transport in comun ar fi furat din geanta unei tinere, de 19 ani, un portofel cu bani si acte.

Aceasta a fost prinsa in cadrul unei actiuni organizate pentru prevenire si combaterea furturilor de buzunare si genti, in autobuze si microbuze.

Suspecta va fi prezentata procurorilor de la Parchetul de pe lânga Judecatoria Bacau cu propunere de arestare preventiva pentru furt calificat.

Zemes: Prinsi cu 400 de litri de titei, sustras din zona petroliera

Geta Panaite

2 mai 2015

Politistii de la Biroul Rutier Moinesti au prins in flagrant doi tineri, de 21 si 25 de ani, din comuna Zemes, când transportau cu o autoutilitara 400 de litri de titei, pentru care nu aveau acte.

In urma cercetarilor s-a stabilit ca acesta fusese furat din zona petroliera. Cei doi au fost retinuti pentru 24 de ore si urmeaza sa fie prezentati Parchetului Judecatoriei Moinesti cu propunerea arestarii.

Autoturismul a fost indisponibilizat iar produsul petrolier restituit societatii pagubite.

Numar record de premii la Concursul regional „Padurea – aurul verde al Terrei”

Petru Done

2 mai 2015

Juriul concursului „Padurea – aurul verde al Terrei” (editia a II-a), organizat de Scoala Gimnaziala „Georgeta Mircea Cancicov”, din Bacau, a finalizat evaluarea celor 165 de lucrari de arta plastica si cele 35 de lucrari literare depuse de elevi din opt judete.

Concursul, dedicat manifestarii „Luna plantarii arborilor 2015”, inclus în Calendarul activitatilor educative aprobate de Ministerul Educatiei si coordonat de prof. Gabriela Melincianu, a propus doua sectiuni: creatii artistico-plastice (pictura/desen, colaj) si creatii literare (compozitii/eseu, poezie).

La sectiunea creatii artistico-plastice s-au detasat judetele Bacau, cu 65 de lucrari, si Suceava, cu 38 de lucrari, iar la sectiunea creatii literare 12 lucrari au fost din judetul Bacau. Pentru fiecare sectiune, elevii au fost recompensati cu 76 de premii si mentiuni.

„Lucrarile participante – a opinat Gabriela Melincianu – s-au remarcat prin creativitate, originalitate, tehnica de lucru si mesaj. Activitatile propuse au avut drept scop formarea de atitudini si comportamente civice responsabile fata de natura, în rândul elevilor, parintilor si factorilor responsabili de mentinerea unui mediu natural echilibrat propice vietii.”

Concursul a fost avizat de Inspectoratul Scolar al Judetului Bacau, în parteneriat cu Palatul Copiilor Bacau si cu Agentia pentru Protectia Mediului.

Cinci elevi bacauani premiati la Olimpiada Micilor Bancheri

Economie

Petru Done

2 mai 2015

Cinci elevi din învatamântul gimnazial bacauan au fost premiati la etapa nationala a Olimpiadei Micilor Bancheri, care s-a finalizat joi, 30 aprilie, dupa-amiaza târziu, la sediul Bancii Nationale a României (BNR). „Elevii nostri – ne-a informat, imediat dupa festivitatea de premiere, Rodica Leonte, inspector pentru învatamântul primar la Inspectoratul scolar Judetean – au obtinut un premiu al doileam, un premiu special si trei pentru proiect.

Premiul al doilea a revenit elevului Razvan Tanasov, de la scoala „Al. I. Cuza” Bacau (învatatoare Monica Livia serban), un premiu special a fost acordat pentru echipajul de la scoala „Al. I. Cuza” (învatatoare Cornelia Istoc) si alt premiu special pentru elevul Andrei Carasel (învatatoare Simona Andrei), de la scoala „Emil Racovita”, din Onesti.”

La olimpiada au participat, din judetul Bacau, 12 elevi, din patru scoli gimnaziale: „Ghita Mocanu” (2 elevi – învatatoare Angelica Istrate) si „Emil Racovita” (3 elevi), ambele din Onesti, „Stefan cel Mare” Buhusi (un elev – învatatoare Cristina Frigura) si „Al. I. Cuza” Bacau (6 elevi).
Olimpiada Micilor Bancheri a avut loc, în acest an, pentru prima oara în judetul Bacau, pâna acum organizata numai în zece judete din toata tara si în Bucuresti. La etapa judeteana au participat 300 de elevi din cinci scoli gimnaziale, „Al. I. Cuza”, „Ghita Mocanu”, „Tristan Tzara”, din Moinesti, si scolile din Hemeius si Agas.

Concursul de educatie financiara este organizat de Asociatia pentru Promovarea Performantei în Educatie, de Revista Cutezatorii si de Universitatea din Bucuresti, împreuna cu Banca Comerciala Româna, MasterCard si compania Dedeman, din Bacau. Initiativa vine ca urmare a implementarii, în anul scolar 2013 – 2014, de catre BNR, în colaborare cu Ministerul Educatiei, a proiectului de introducere la nivelul învatamântului primar a disciplinei optionale „Educatie financiara” si se adreseaza elevilor claselor a III-a si a IV-a.

1 Mai cu “de toate” la Gheraiesti

Florin Ștefănescu

1 mai 2015

„Ziua buna se cunoaste de dimineata.” Este un proverb ce a avut mare acoperire pentru ziua de 1 Mai. Pentru ca, in mare masura, a fost o zi reusita, mai ales pentru cei care au ales sa petreaca de „Ziua Muncii” in parcul de la Gheraiesti.

Inca de la ora 11.00, amatorii de gratare si-au facut aparitia in parc si s-au asezat pe pozitii. Carbunii s-au aprins, jarul s-a facut si primele sarje de mici si fleici au inceput sa sfaraie. Rotocoale de fum au inceput sa urce spre cer, iar „mireasma” gratarelor isi facea simtita prezenta din departare.

Din pacate nu toate sunt prea roz. Pe la ora 12.30, o masina s-a rasturnat in curba din parc. In masina, la volan, un tanar insotit de prietena lui. N-au patit nimic grav. Cateva lovituri ce pareau nesemnificative. Masina insa a avut de „suferit”.

Tanarul avea permis de vreo doua luni, iar masina a primit-o cand a luat carnetul, cadou de la parinti. Cel putin asa au povestit prietenii cuplului din masina avariata.

In zona campusurilor cu gratare a inceput sa se aglomereze. Incercand sa fac o medie de varsta a celor preznti in zona, asa…din priviri, cu indulcenta as spune ca e de 19, hai 20 de ani. Un grup de fete au ocupat o intreaga zona de gratar transformand-o in banc, exact ca la MasterChef.

Erau chiar si foarte bine organizate. Una taia salata, alta ceapa, una pregatea carnurile, s.a.m.d. Timizi, isi fac aparitia si cativa maidanezi, imbiati de mirosurile provocatoare. Am remarcat imediat faptul ca, in campus au aparut ghene noi de gunoi si toalete ecologice. O doamna chiar aprecia cat de curate sunt.

Un tip mai mucalit i-a recomandat sa viziteze toalete la sfarsitul zilei. Sa speram ca nu are dreptate in ceea ce vrea sa insinueze. Mai departe, in zona locului de joaca pentru copii, cateva mamici ii supravegeau pe cei mici aflati in plina actiune.

Chiar daca soarele se ascunde printre nori, vremea e superba. Revenind in zona de gratare, am trecut la „inventar”. Micii domina de departe in preferintele celor prezenti. Dupa mici, urmeaza carnaciorii. Pe locul trei sunt fripurile de porc, urmeaza segmentul de pui (piept, pulpe, aripi), apoi ciupercutele, carofi si chiar paine pe gratar.

Intr-un grup de tineri veselia e litera de lege. Ii intreb daca petrec de 1 Mai, iar raspunsul lor a fost mai mult decat concludent. „Petrecem si de 1 Mai, dar mai cu seama faptul ca maine implinesc 17 ani. Am inceput de azi” a spus Cosmin, dupa care a inceput sa agite o bucata de carton deasupra gratarului.

Zona incepe sa se aglomereze. Surpriza cea mare am constat-o la capitolul muzica. Nimeni nu asculta manele, si nimeni nu dadea muzica tare, asa cum se intampla de alte dati. Si daca am pomenit de muzica, trebuie sa „remarcam” aparitia unei fanfare, din repertoriul careia nu lipsea „Fetele lu’ tata”. Ca doar e 1 Mai. Un 1 Mai romanesc, la urma urmei. Incet, incet, in peisaj isi fac aparitia doi politisti comunitari.

Dispar si iar apar. De aceasta data insotiti de doi inspectori, se pare ca de la mediu. Ii chestioneaza pe cei care fac gratare in zone neamenajate. Incerc sa aflu cate ceva de la doamna inspector.

„Stiti foarte bine ca nu e voie sa faci gratare in locuri neamenajate. Problema e ca parcul, pana la dig, apartine de Primaria Bacau. Dincolo de dig nu apartine de noi, dar trebuie sa-i informam pe cetateni. Intelegem ca e aglomerat, dar legea e lege. Astazi ii iertam, ca sunt si tineri. Dar data viitoare sa stie.”

Sa stie! Mi se pare corect. Cei veniti de mai devreme sunt la siesta. Altii inca mai asteapta la rand la gratare. Copii bat mingea. Si nu canta manele. Ce tablou frumos, nu? Cu siguranta este. Pentru ca trebuie sa gandim pozitiv.

Avem liniste, pe de-o parte, avem voie buna, pe cealta parte. Si ce-i mai important. Sa fie sanatate si pace. Iar ziua de 1 Mai, asa cum au petrecut-o bacauanii prezenti in parcul Gheraiesti, exact asta a aratat.

[wonderplugin_gallery id=”226″]

PS Petru Gherghel – prinos de recunoştinţă la 25 de ani de episcopat

Cultură

Comunicat de presa

1 mai 2015

În ziua de 1 mai, creştinii catolici ai Diecezei de Iaşi s-au unit în rugăciunea de recunoştinţă pentru darul pe care l-au primit prin consacrarea ca Episcop a Mons. Petru Gherghel, în urmă cu 25 de ani. Evenimentul aniversar a fost marcat printr-o sfântă Liturghie solemnă, în Catedrala din Iaşi.

La sfânta Liturghie au participat ÎPS Ioan Robu – arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti, PS Florentin Crihălmeanu – episcop greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Mihai Frăţilă – episcop greco-catolic de Bucureşti, PS Martin Ross – episcop de Timişoara, PS Eugen Schonberger – episcop de Satu Mare, PS László Böcskei – episcop de Oradea, PS Anton Coşa – episcop de Chişinău, PS József Tamás – episcop auxiliar de Alba Iulia, PS Cornel Damian – episcop auxiliar de Bucureşti, PS Aurel Percă – episcop auxiliar de Iaşi, Mons. Baudouin Biajila Muankembe – consilier al Nunţiaturii, numeroşi preoţi din Moldova, din alte zone ale ţării şi din afara ţării, oficialităţi locale. Din Decanatul de Bacău au participat mai mulţi preoţi, în frunte cu pr. decan Isidor Dâscă.

Actualmente, Dieceza de Iaşi are 149 de parohii cu peste 202.000 de catolici (71.584 de familii). În dieceză sunt 288 de preoţi diecezani, 132 de preoţi călugări; de asemenea: 49 de călugări şi 424 de călugăriţe. Dieceza are 195 de seminarişti diecezani şi 267 de seminarişti călugări, 30 de instituţii de educaţie, 37 de instituţii de caritate şi de binefacere.

Episcopul de Iaşi s-a născut la 28 iunie 1940, în localitatea Gherăeşti, judeţul Neamţ. După terminarea şcolii generale în satul natal, a intrat în Seminarul Catolic din Iaşi. La 29 iunie 1965 a fost hirotonit preot la Alba-Iulia, de către episcopul Marton Aron. Primul loc de apostolat a fost Parohia Barticeşti, în care a activat până în anul 1967, când a fost transferat la Rădăuţi. La 1 noiembrie 1970, a fost numit profesor la Seminarul din Iaşi, iar în martie 1975 a fost numit rector.
La 21 februarie 1978, papa Paul al VI-lea l-a numit, printr-un decret al Sfintei Congregaţii a Episcopilor, ordinarius ad nutum Sanctae Sedis cum munere administratoris apostolici (ordinariu la dispoziţia Sfântului Scaun cu drepturi de administrator apostolic) al Episcopiei de Iaşi. Instalarea a avut loc la 4 aprilie 1978. La 14 martie 1990, papa Ioan Paul al II-lea l-a ales şi l-a numit pe Mons. Petru Gherghel episcop de Iaşi. Consacrarea a fost oficiată la Seminarul din Iaşi, la 1 mai acelaşi an, de către actualul cardinal Angelo Sodano, pe atunci arhiepiscop, delegat al papei Ioan Paul al II-lea. „Ca toţi să fie una”: acestea sunt cuvintele înscrise pe stema sa episcopală.

Episcopul Petru Gherghel îşi începe Scrisoarea pastorală „Mărire ţie, Doamne, mărire ţie!”, redactată cu ocazia acestui aniversar, cu aceste cuvinte: „Dragi confraţi întru preoţie, dragi fraţi şi surori, anul 2015 reprezintă pentru mine timpul unor trăiri speciale, al unor împliniri şi în acelaşi timp fericită ocazie de aduceri aminte şi, mai ales, de mulţumiri pentru atâtea daruri şi atâta generozitate faţă de mine din partea lui Dumnezeu, Părintele nostru al tuturor. În faţa evenimentelor deosebite pe care cu umilinţă le amintesc şi le celebrez, mă simt obligat şi fericit să nu uit şi să declar că tot ceea ce mi-a fost dat din partea cerului reprezintă un dar absolut gratuit, semn al bunătăţii infinite a lui Dumnezeu”.

Îi urăm Preasfinţitului Petru La mulţi şi fericiţi ani! Fie ca Domnul să-i binecuvânteze activitatea! Ne unim în rugăciune ca Dumnezeu ca să-l păstreze în sănătate pe episcopul nostru, să-l ajute să conducă turma ce i-a fost încredinţată cu înţelepciunea lui Isus, bunul Păstor, pe calea dreptăţii, a iubirii şi a păcii.

1...3.4493.4503.451...5.789 Pagina 3.450 din 5.789