Acasă Blog Pagina 3442

Happy-end-ul e la fel ca iepurasul

Mare lucru e consensul politic, cel spre binele tarii, pentru interesul general, dar e lucru rar în tarisoara noastra. Acum se da batalia pentru noul cod fiscal, vom vedea ce va iesi din asta, cum se vor alege apele. Si, între timp, s-a pornit infernala masinarie a revendicarilor salariale, nemultumirile celor din sectorul bugetar fiind cât se poate de motivate.

N-am auzit însa nicio voce amintind si despre domeniul culturii, de parca oamenii din biblioteci, muzee, teatre, filarmonici, centre si institute culturale, etc nici nu ar exista. Dar nu la acest lucru vreau sa ma opresc, pentru ca stiu prea bine ca lucratorii din cultura nu au cum sa puna presiune pe guverne, asa cum o pot face alte categorii sociale. Considerate mult mai importante, cu un rol major în societate.

Ceea ce nu e cazul cu cei din sectorul considerat „neproductiv”. Pe mine ma deranjeaza faptul ca e musai sa se joace drame mereu, sa se întretina o stare de conflictualitate în societate, sa fie asmutiti oamenii unii contra altora. În loc sa se mai dreaga lucrurile, sa intram într-o normalitate, într-un fel pasnic de a rezolva chestiunile la ordinea zilei, vedem cum se ajunge tot la înfruntari belicoase, amenintari, greve etc. Urmarea acestora sunt masurile luate pripit, în regim de urgenta, interventiile pompieristice.

Astfel ca nu e de mirare ca, pe zi ce trece, oamenii sunt tot mai neîncrezatori, privind cu mefienta înspre politicieni, înspre statul de drept. Solutiile democratice se lasa în continuare asteptate, în timp ce asistam la conflicte absurde si la zgomotele luptei neobosite între partide. Asta în loc de colaborare, consens, de stabilitate, de starea de echilibru, toate necesare pentru ca lucrurile sa mearga spre un fagas firesc, si traiul nostru sa se schimbe în bine.

Desi lucrurile acestea ma întristeaza, mi se întâmpla sa ma înseninez subit atunci când citesc ce cred altii despre conationalii mei. Concret, ma refer la o carte a polonezului Bogumil Luft (fost ambasador al Poloniei în România si Republica Moldova), aparuta la Polirom sub titlul Românii în goana dupa happy-end. În care autorul se declara cucerit de curajul, imaginatia si istetimea folosite de români în lupta cu un „destin parsiv”, si aici aminteste câteva cunoscute adevaruri istorice, remarcând încapâtânarea acestui popor de a rezista, de a-si gasi locul „într-o lume dominata de buldozerele puterilor vecine.”

Se vede înca ca e mai greu sa lupte cu cozile de topor, cu buldozerele din interior. Asa înteleg eu de ce românii, cu toate calitatile lor, si autorul polonez e generos în a le recunoaste, sunt atât de departe de un happy-end, care e la fel ca iepurasul. „Trebuie sa alergi continuu dupa el, însa este putin probabil ca vei reusi sa-l prinzi vreodata”. Adevarat, totusi, daca nu ne-am pune mereu singuri piedici, am putea fi mai aproape de un pic de fericire.

20 de masini noi pentru politistii bacauani

    20 de autoturisme Dacia Logan au fost repartizate poliţiştilor din judeţul Bacău, pentru a fi folosite în misiunile desfăşurate pentru siguranţa cetăţenilor.

    Etapa a III-a de aplicare a programului de înnoire a parcului auto, program iniţiat de Ministerul Afacerilor Interne şi aprobat de viceprim-ministrul pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne, domnul Gabriel Oprea, a adus în dotarea Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău, 20 de autospeciale, care au intrat de astăzi, în serviciu.

    Noile autospeciale au fost repartizate structurilor operative.

    Din luna noiembrie 2014, de când a fost demarat acest proiect şi până în prezent, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bacău a fost înzestrat cu 4 autospeciale marca Dacia Duster şi 47 de autospeciale Dacia Logan.

    Prin dotarea cu aceste noi autospeciale, poliţiştii băcăuani vor fi mai prompţi în reacţii şi îşi vor desfăşura activitatea în condiţii ce vor conduce la creşterea capacităţii de acţiune şi creşterea gradului de siguranţă a cetăţeanului.

    A gasit portiera deschisa si a jefuit o masina

      La data de 23 august a.c., în jurul orei 03:30, patrula de siguranţă publică a fost sesizată despre faptul că o persoană de sex masculin a pătruns în interiorul unui autoturism parcat pe Bulevardul Unirii, a sustras mai multe bunuri, după care a părăsit zona.

      În urma investigaţiilor efectuate în zonă poliţiştii au depistat un bărbat de 47 de ani, din comuna Gioseni, asupra căruia au fost identificate un parasolar auto, un încărcător de laptop pentru maşina, un pachet de şerveţele umede, un odorizant auto şi 15 cd-uri audio, bunuri sustrase din autovehiculul respectiv.

      Din verificări a rezultat că bărbatul în cauză, în timp ce se deplasa pe str. B-dul Unirii a văzut autoturismul cu portiera stânga faţă deschisă, a intrat in interior de unde a sustras bunuri în valoare totală de aproximativ 200 de lei.

      S-a procedat la identificarea proprietarului autoturismului, căruia i s-au restituit bunurile sustrase.

      În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.

      Un biciclist beat si pietonul pe care l-a accidentat au ajuns la spital. Internat a ramas, insa, biciclistul…

        La data de 23 august a.c., în jurul orei 19.00, poliţiştii au fost sesizaţi despre producerea unui accident rutier cu victime, în localitatea Gîşteni, comuna Răcăciuni.

        Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un bărbat de 58 de ani, din comuna Răcăciuni, în timp ce se deplasa pe bicicletă pe DC 110, într-o pantă, a pătruns pe sensul opus de mers şi a acroşat un bărbat de 57 de ani, din comună, care se afla pe partea carosabilă.

        În urma impactului, biciclistul a fost transportat şi internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău.

        Pietonul a primit îngrijiri de specialitate la aceeaşi unitate medicală şi nu a necesitat internarea.

        Din cauza stării medicale, bicilistul nu a putu fi testat cu aparatul etilotest. Pietonul a fost suspus trestării alcoolscopice, aparatul indicând valoarea de 0,74 mg/l alcool pur in aerul expirat.

        Celor două persoane le-au fost prelevate mostre biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.

        În cauză s-a intocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

        Masina rasturnata la Horgesti; un tanar a ajuns la spital

          La data de 23 august a.c., în jurul orei 19:30, pe DJ.252.B, a avut loc un accident de circulaţie soldat cu pagube materiale şi victime omeneşti.

          Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un tânăr de 19 ani, în timp ce conducea un autoturism din comuna Horgeşti spre comuna Gioseni, pe DJ252B, pe fondul neadaptării vitezei într-o curbă la dreapta, a derapat, iar autoturismul s-a răsturnat în afara părţii carosabile.

          În urma evenimentului rutier, un tânăr de 25 de ani, pasager în autoturism a fost transportat la Spitalul Judeţean Bacău, pentru îngrijiri medicale.

          Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a fost negativ.

          În cauză s-a intomit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiuni de vătămare corporală din culpă.

          Fara permis, la volanul unei masini neinmatriculate

            La data de 22 august a.c., în jurul orei 17.00, pe DN2, în localitatea Cleja, poliţiştii au depistat un bărbat de 52 de ani, care conducea un autoturism ce avea autorizaţia de circulatie provizorie expirata din luna martie 2015.

            De asemenea, în urma verificărilor efectuate poliţiştii au stabilit că bărbatul în cauză nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule.

            În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de conducere a unui autovehicul fără permis de conducere si de conducere a unui autovehicul neînmatriculat.

            „Dismaland” – parc tematic inaugurat de controversatul artist Banksy în Marea Britanie

              Sute de persoane au stat la coadă la sfârșitul săptămânii trecute pentru a intra în noul parc tematic ‘Dismaland’, pe care controversatul artist britanic urban Banksy l-a amenajat în Weston-super-Mare, localitate balneară din sud-estul Marii Britanii, relatează EFE.

              Circa o mie de localnici au primit bilete gratuite în 21 august pentru a intra în complex, dintre care câteva sute veniseră vineri cu două ore înainte de deschidere, la orele 8.00 GMT, potrivit presei locale.

              Restul publicului a putut cumpăra bilete cu 3 lire (4,23 euro) pe site-ul ‘Dismaland’, care a fost inutilizabil o mare parte a zilei din cauza numărului mare al celor care au dorit să viziteze acest parc tematic ce va rămâne deschis șase săptămâni, până în 25 septembrie.

              Un purtător de cuvânt al artistului britanic, a cărui identitate rămâne înconjurată de mister, a declarat că site-ul a primit peste 6 milioane de accesări în ziua inaugurării.

              În urmă cu șase ani, Banksy — care a devenit cunoscut în anii 80 ca artist de graffiti — a atras 300.000 de vizitatori la expoziția ‘Banksy versus Bristol Museum’, când a transformat pinacoteca într-un muzeu de ‘Istorie antinaturală’.

              Bansky a amenajat de această dată „un parc tematic nerecomandabil copiilor”, în cadrul căruia a reunit alți 58 de artiști contemporani, printre care britanicul Damien Hirst și americanca Jenny Holzer. Vizitatorii care îi trec pragul pot admira un castel pe jumătate dărâmat, furgonete de poliție, bărci pline cu imigranți și bâlciuri în care nu se câștigă niciun premiu.

              ‘Dismaland’ are programate și o serie de spectacole muzicale, la care vor participa în următoarele săptămâni trupele Massive Attack, Pussy Riot sau Kate Tempest. AGERPRES

              Un Mercedes abandonat isi pierde piesele intr-o parcare

                De circa trei saptamani, un Mercedes cu numere straine si volan pe dreapta a fost abandonat intr-o parcare pe drumul national care leaga Bacalul de Vaslui, intre localitatile Buhoci si Bijghir. Masina a ajuns intr-o stare deplorabila dupa ce persoane necunoscute au inceput sa o fure bucata cu bucata.

                [wonderplugin_gallery id=”335″]

                FOTO: Ciprian Costel Nicodim / Facebook

                Pagina 1

                  pagina1

                  Revolta halatelor albe. Medici gata de greva

                  Sistemul medical este in fierbere de mai bine de o saptamâna. Decizia Curtii Constitutionale potrivit careia medicii sunt considerati functionari publici a declansat o adevarata revolta in rândul halatelor albe.

                  Racova: Scoala de vara la tara

                    Asociatia ,,Liber la Educatie, Cultura si Sport” Bucuresti a gestionat fericit, in cadrul celei de a II-a editii a proiectului ,,Scoala de vara la tara”, mai multe activitati, atractive si eficiente, la Scoala ,,Ion Borcea” Racova. Beneficiari au fost peste o suta de copii, care au participat, pe parcursul a sapte zile, la activitati cultural-educative, recreative si de dezvoltare personala. Scopul proiectului l-a constituit introducerea in mediul rural defavorizat a unor metode inovative prin care sa le fie cultivata copiilor increderea in fortele proprii si in aspiratiile lor.

                    Jocul si materiale didactice aflate la indemana tuturor (cele din din natura, in special) au asigurat o atmosfera minunata pentru asimilarea de informatii. Copiii au fost incântati, de exemplu, de o activitate stiintifica nonconformista, sustinuta cu mijloace uzuale, dar in care a fost picurata multa creativitate. Caracterul multidisciplinar al activitatilor a atins paliere precum: spiritul antreprenorial, artele vizuale, cultura generala, gastronomia, educatia pentru sanatate, optica (un elev al Colegiului National ,,Vasile Alecsandri” Bacau a tulburat frumos spiritele printr-un numar de magie si iluzionism).

                    „Am implicat in aceste activitati o echipa de voluntari. Ii amintim pe Oana Apetrei, studenta la Universitatea «V. Alecsandri» Bacau; Andreea Santa, o stralucita studenta la Universitatea de Medicina si Farmacie din Târgu-Mures; Stefan Grudinschi, elev al Colegiului National „V. Alecsandri» Bacau; Francesca Andrei, eleva la Colegiul National „Gh. Lazar» Bucuresti. Alaturi de echipa asociatiei, acesti voluntari au facut ca elevii din ciclul primar sa aiba câteva zile mai senine si mai vesele. Cu sprijinul Librariei «Alexandria» si a unor agenti economici din Buhusi, copiii au primit, la finalul proiectului, premii si diplome.

                    Am donat scolii carti si mingi pentru fiecare clasa, astfel incât ideea de şcoala sa capate valente atractive. Am vazut la finalul acestor zile copii mai veseli, mai increzatori, mai optimisti. Vom pastra legatura si-i vom implica pe micutii din mediul rural in proiectele noastre nationale”, ne-a spus prof. Oana Siclovan, director de programe al asociatiei „Liber la Educatie, Cultura si Sport” Bucuresti.

                    „Bostanaresele” din piata

                    Regii fructelor din piete sunt pepenii. Gramezi uriase din racoritoarele curcubitacee umplu tarabele taranilor si ale comerciantilor de peste tot. In general, sunt ale producatorilor ajunsi cu marfa din zonele mai de la sud ale tarii. Tanti Ionica, de 46 de ani, e din Cudalbi, judetul Galati, o comuna renumita prin cultivatorii de pepeni – „satul cu bostanari”, cum le mai zice lumea.

                    Are o suprafata de un hectar jumate cu pepeni, pe care o lucreaza impreuna cu sotul. Samânta de pepeni rosii (de regula, produsa de olandezi) o cumpara de la magazinele specializate, iar cea pentru pepenii galbeni o aduna de un an la altul din pepenii din cultura proprie.

                    „Sotul sta acasa si pazeste, sapa sau recolteaza pepenii când nu mai am in piata, iar eu ii vând. Aici m-am obisniut, vin de peste zece ani numai in Bacau. In alta parte n-as putea sa merg. Aici dorm, aici manânc. E greu sa faci pepeni, mai ales anul asta, ca n-a plouat. Ii muncim de când punem samânta in pamânt si pâna la recoltare. Desi, noi le punem folie, ca sa nu ii napadeasca buruienile si tot trebuie prasit”, povesteste doamna Ionica.

                    Un ARO pe sezon, pe vremea lui Ceausescu

                    Vecina de taraba, Maria are 54 de ani si e tot din Cudalbi. Familia ei, de trei generatii se ocupa cu pepenii. Ca ciobania, zice femeia. A invatat ca din cultura pepenilor se fac bani frumosi. De aia a cultivat si anul acesta peste 2,5 hectare cu pepeni.

                    „Pe timpul lui Ceausescu, am cumparat o masina cu banii de pe pepeni, un ARO 10. Ehe, era Mercurialul atunci, si-i dadeam cu 2,50 de lei kilogramul. Acum, e un risc si cu pepenii. De exemplu, a dat o ploaie de «Dragaica», pe 24 mai, daca nu, era investitia pierduta. Numai daca da Dumnezeu apa, se fac pepeni. Noi ne orientam dupa iarna, daca este bogata in precipitatii, anul va fi bun pentru pepeni.

                    Mai traim cu speranta ca, poate, in mai – iunie, mai da o ploaie. Stiti vorba aia din popor «ploua in mai, mâncam malai»”, povesteste femeia. Cei doi copii sunt plecati la munca in strainatate, unul in Italia – paznic de plaja, si celalalt in Spania, la o ferma de porci. Anul acesta, cu putin noroc, crede ca va obtine o productie de 16-20 de tone, pentru ca n-a plouat cât trebuia. Putin, zice femeia, fata de 50-80 de tone, cât ar fi scos intr-un an normal. Din pacate, nu sunt irigatii in zona, altfel i-ar fi ajutat sa scoata productii record.

                    „Daca mai traia Ceausescu, aveam si noi irigatii. Era canalul facut, tevile bagate santuri. Totul pregatit. Le-au furat pe toate, dupa Revolutie. Acum, cu ce vând anul asta, nu-mi mai pot cumpara masina. Poate o caruta. Sau mai bine schimb o usa ori fac acoperisul”, glumeste femeia, grabindu-se spre un client, sa nu-l piarda. „Sunt mai buni, fata de ce a luat baiatul meu din magazin. Nu avea niciun gust, parca era injectat cu apa”, marturiseste clientul domnei Maria.

                    Statul ii va despagubi pe fermierii calamitati de seceta

                    Pâna saptamâna trecuta, erau inregistrate zeci de mii de hectare cu diferite culturi compromise, in diferite procente, de lipsa precipitatiilor. Potrivit Directiei Agricole Bacau, cele mai afectate au fost culturile de porumb – aproape 15.000 de hectare, grâu – circa 9.000 de hectare, si floarea soarelui – in jur de 5.800 de hectare. Acestora li se adauga alte 927 de hectare de rapita, 874 hectare de soia, 447 de orzoaica, 96 de ovaz, 98 de orz, 97 de sorg, 167 de livezi, 1.496 de nutret au plante furajere si 1.115 de pasuni.

                    Fermierii care au înregistrat pierderi din cauza secetei vor primi despagubiri, insa, abia dupa finalizarea evaluarilor facute de comisiile constituite pe lânga prefecturi. „In prezent, inca se primesc procese verbale din teritoriu cu suprafetele afectate de seceta. Zilnic, se actualizeaza aceste date, astfel incât este foarte posibil ca, pâna la finalizarea datelor, odata cu încheierea campaniei de recoltat, sa avem suprafete mult mai mari”, a declarat Elena Lupu, directorul Directiei Agricole Bacau.

                    Cele mai afectate de seceta sunt culturile din zona Sascut – peste 3.100 de hectare, Beresti Bistrita – circa 1.500 de hectare, Damienesti – 2.134 hectare, Dealu Morii – 1.630 de hectare, Filipesti – peste 1.700 de hectare, Itesti – 1.300 de hectare etc. Cert este ca, pentru fermierii mici care au avut pierderi mai mari de 30% din suprafata cultivata, statul, prin Ministerul Agriculturii, va interveni cu un ajutor sub forma unei scheme de minimis. Aceasta va fi legiferata printr-o Hotarâre de Guvern, cel mai probabil în luna septembrie, urmând ca la prima rectificare bugetara, în functie de resursele pe care le va primi, sa acorde aceste despagubiri în 2015. Însa, in privinta marilor fermieri, pentru a se putea acorda despagubiri, trebuie mai intâi notificata Comisia Europeana, intrucât valoarea despagubirilor este mult mai mare.

                    Din pacate, nici macar ploile din ultimele zile nu mai pot salva culturile agricole din judet. In cel mai bun caz, precipitatiile de acum vor folosi la pregatirea culturilor de toamna si însamântari. Desi, specialistii Autoritatii Nationale de Meteorologie au avertizat ca araturile în vederea însamântarilor de toamna se vor desfasura pe ansamblu cu dificultate, din cauza mentinerii deficitului de umiditate din sol.

                    Vara pe podium, cu buzunarele goale

                    – conducatorii de cluburi sportive bacauane cauta finantare pentru sportivii lor

                    Cladirea Tribunalului si Curtii de Apel, costisitoare si nefunctionala

                      Sediul Tribunalului si Curtii de Apel Bacau, subiect al unui scandal de amploare in 2004 si al unei anchete declansate de Ministerul Justitiei care s-a lasat si cu demiterea conducerii Tribunalului de la acea vreme, se dovedeste a fi neincapator. O constructie imensa, la care s-a lucrat vreo cinci ani si care a costat circa 92 miliarde lei vechi, cu holuri extrem de mari ce nu pot fi folosite si cu prea putine birouri si sali de judecata, in care se ingramadesc acum doua instante.

                      Si asta pentru ca initial cladirea a fost gândita pentru o singura instanta. „Sediul Curtii de Apel Bacau a fost dat în folosinta în septembrie 2005 si chiar daca, în ceea ce priveste conditiile de lucru asigurate judecatorilor si grefierilor, poate fi considerat satisfacator, lipsa spatiului devine evidenta în ceea ce priveste arhiva, atât cea curenta, cât si depozitul si salile de deliberare care au fost transformate în biblioteca si sala de studiu a dosarelor de catre procurorii de sedinta”, arata conducerea Curtii de Apel in raportul de activitate pe anul trecut. La acest moment, odata cu ocuparea posturilor vacante, exista birouri in care îsi desfasoara activitatea câte patru judecatori sau cinci grefieri, numar mult prea mare raportat la dimensiunea incaperilor.

                      „Totodata, tinând cont de modificarile aduse de noul cod de procedura civila, dosarele stau o perioada mai mare la grefieri ceea ce duce la aglomerarea birourilor. Pentru rezolvarea acestei situatii s-au achizitionat fisete amplasate pe hol în conditii de securitate. Sediul actual (in care îsi desfasoara activitatea si doua sectii ale Tribunalului Bacau) nu acopera necesitatile atât sub aspectul desfasurarii activitatii cu publicul, cât si sub aspectul conditiilor optime de lucru, solutia fiind fie a mutarii Tribunalului Bacau, fie a Curtii de Apel Bacau într-un sediu nou”, se mai arata in raport.

                      „Sediul acesta, desi e relativ nou, este de-a dreptul nefunctional pentru ca a fost conceput cu holurile acestea imense unde nu poate fi construit nimic. Am avut discutii la minister, in momentul in care s-a aprobat memorandumul pentru construirea unui sediu nou pentru Judecatoria Bacau, proiect facut prin Ministerul Dezvoltarii, am mers cu un material si am insistat ca acest sediu sa fie facut macar pentru doua instante, nu doar pentru judecatorie pentru ca tot nu rezolvam problema. Ideea ar fi sa facem un Palat de Justitie, pentru Judecatorie si Tribunal (inclusiv Sectia II din Stefan cel Mare), si aici sa ramâna numai Curtea de Apel. Astfel reducem si din cheltuieli, pentru ca, având mai multe sedii, si costurile sunt mai mari. Deocamdata nu ni s-a aprobat scriptic, dar eu nu renunt la aceasta idee, pentru ca altfel vom avea in permanenta aceasta problema.” 
                      Maria Violeta Chiriac, presedinta Curtii de Apel Bacau

                      Ajutor in ritm de dans pentru Spitalul Copiilor

                        Mai multe organizatii au desfasurat in ultima perioada actiuni de sustinere a unui proiect national pentru construirea unui Spital al Copiilor. Ultimul eveniment de acest gen a avut loc ieri in fata fântânii din parcul „Cancicov” si a fost sustinut de membrii Academiei de Dans Adamas Bacau.

                        Actiunea, care a durat aproximativ doua ceasuri, s-a bucurat de atentia bacauanilor care au fost prezenti intr-un numar mare, publicul participând la numerele de dans puse in scena improvizata de sportivii de la Adamas.

                        Spectacolul caritabil a inclus numere de Zumba Fitness, Urbhanize, un FlashMob de dans sportiv, dans cu publicul (mambo, bachata si Menaito), street dance si un FlashMob anii 80-90. In urma acestei actiuni caritabile s-au strâns 1530 de lei ce vor fi donati Asociatiei 1leu.org, care se ocupa de acest proiect la nivel national.

                        „Ne bucuram ca oamenii au fost receptivi la actiunea noastra si ca au inteles mesajul nostru. Mâine (luni, 24 august-n.r.) urmeaza sa punem in contul Asociatiei 1leu.org suma strânsa dupa eveniment si promitem ca vom fi de fiecare data alaturi de cei care au nevoie de suportul nostru”, a declarat Elena Palcau, instructor la Academia de Dans Adamas, coordonatoarea acestui eveniment.

                        Centrul orasului, invadat de baschet

                          Pret de doua zile (sâmbata si duminica) zona dintre Hotelul Decebal si fosta Biblioteca Judeteana a fost luata cu asalt de iubitorii de baschet, cu ocazia „Bacau Streetball Challenge”, cel mai important turneu de baschet 3 la 3 din estul României, ajuns in 2015 la cea de-a V-a editie. Evenimentul, organizat de Asociatia STEP România Bacau, a reunit la startul competitiei 38 de echipe din toate judetele Moldovei, din Timisoara, Râmnicu Vâlcea si Bucuresti, insumând 200 de participanti cu vârste intre 12 si 67 de ani.

                          Sportivii s-au intrecut la trei categorii: juniori, open si open mixt, cu precizarea ca turneul bacauan este singura competitie din tara care organizeaza categoria open mixt (categorie in care o echipa trebuie sa aiba in componenta cel putin o fata). In cele doua zile de „Bacau Streetball Challenge”, cei prezenti in centrul orasului, pe lânga spectacolul sportiv, au putut participa la concursuri adresate publicului, dar si la alte activitati de face painting, breakdance si tatuaje hena, de care s-au ocupat cei 50 de voluntari ai Asociatiei STEP.

                          Pe lânga toate acestea au avut loc si meciuri ale sportivilor in scaun rulant, meciuri aplaudate de toti cei prezenti la eveniment. Marele premiu al acestui turneu a fost de 2000 de lei, iar echipa câstigatoare va merge la un concurs de streetball la Praga. Organizatorii evenimentului au incercat prin acest turneu sa aduca cât mai multi oameni aproape de aceasta disciplina, sa arate frumusetea acestui sport si in acelasi timp sa promoveze acest mod de viata.

                          „Bacau Streetball Challenge” editia a V-a este considerata un succes de catre organizatori, fiind prima desfasurata in centrul orasului (cele patru editii precedente desfasurându-se in incinta unor licee din oras), iar pentru editiile urmatoare se va incerca mult mai mult.

                          In editia de mâine a ziarului revenim cu rezultatele acestui turneu.

                          baschet Marian Paraschiv„Primul pas pe care il vom face acum este deschiderea unei Asociatii Sportive pentru ca vom incerca sa accesam anumite fonduri, cum ar fi Legea 350 si alte fonduri europene, iar planul este ca in urmatorii doi ani, sa reusim sa organizam un campionat european in centrul orasului Bacau, un eveniment ce vrem sa devina traditie si sa demonstram ca Bacaul poate foarte mult.” Gabriel Postolache, coordonatorul editiei de anul acesta a „Bacau Streetball Challenge”, membru STEP.
                          „Echipa noastra e formata din membri din mai multe orase, Piatra Neamt si Roman, si suntem in competitia noastra doua echipe cu sportivi in scaun rulant si doua echipe din rândul participantilor care nu au niciun fel de probleme, dar care vor evolua in scaun rulant. Va fi o experienta noua pentru ei. Aceasta este o editie reusita si particip ori de câte ori am ocazia. Este totodata o motivatie si poate reusim prin astfel de actiuni sa scoatem persoanele cu handicap din casa.”
                          Marian Paraschiv, participant la competitie in scaun rulant

                          Unde este palatul?…

                          Pentru noi, sosirea pe plaiurile mioritice a printului german Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, cel care avea sa devina rege, are cel putin doua istorioare interesante.

                          Mai intâi, istoricii noteaza faptul ca acesta a calatorit, din Germania pâna la Bucuresti, sub identitate falsa. De la Turnu Severin si pâna la Bucuresti a fost insotit de I.C. Bratianu. A fost o calatorie in care a perceput haosul din administratia locala, dar si saracia care asedia tara.

                          In economia acestui editorial ne intereseaza a doua istorioara… Ajuns in Bucuresti, viitorul rege a fost condus la Palatul Mogosoaia, unde-i fusese stabilita resedinta. E de prisos sa amintim faptul ca fusesera investite ceva eforturi pentru a pregati palatul pentru rege, dar niste porci care se scaldau prin baltoacele din fata palatului, aspectul de mahala al zonei, pavajul ca vai de lume l-au derutat pe Carol I.

                          Când a dat cu ochii de Palatal Mogosoaia, sperând din toata inima ca nu aceasta va fi resedinta sa, l-a intrebat sincer pe ofiterul care-l preluase pentru a-l… caza: ,,Ce se intâmpla in aceasta casa?” ,,Este palatul”, i s-a raspuns. Socat, Carol I, privind insistent si de aproape catre viitorul asezamânt regesc, sperând ca este vorba despre o neintelegere, a intrebat: ,,Unde este palatul?”…

                          Conversatia aceasta avea loc, dupa cum stiti, acum 149 de ani. Cât de mult s-a schimbat, de atunci, perceptia strainilor despre tara noastra? Foarte putin. Ei admira acele oaze de natura pe care n-am reusit inca sa le degradam de tot.

                          Ati incercat sa-l invitati pe un prieten din alta tara intr-un muzeu românesc sau intr-o biblioteca publica? Musafirul dumneavoastra, desi nu se astepta sa dea cu ochii de vreun Luvru sau de vreo surata a bibliotecii din Alexandria, chiar daca nu ar fi intrebat, ar fi gândit, atunci când ar fi dat nas in nas cu variantele noastre culturale: ,,Care muzeu, care biblioteca?”

                          In proportie ametitoare, la noi, din cauza lipsei de investitii, acestea sunt niste depozite obosite de obiecte si carti, gestionate de oameni (unii chiar tineri!) pe care, privindu-i, parca-i simti ca sunt in asteptarea postasului care trebuie sa le aduca prima pensie.

                          Ovidiu Genaru imi povestea ca prin Irlanda, de pilda, daca este gasita o halebarda veche, in jurul ei va fi amenajat un superb muzeu in care vor fi depanate povesti cuceritoare despre istorie. La noi, cu foarte rare exceptii, universul acesta al culturii arata colbuit de nepasare, blazat, posomorât, lipsit de vino-ncoa’.

                          Acum doi ani, de pilda, m-am crucit vazând ca un geam de la etajul ultim al Pelesului era inlocuit cu o bucata de placaj… Chiar si ghizii de prin manastiri au inceput sa semene cu niste functionari mofturosi, daca nu artagosi. Am observat asta la Dragomirna si Sâmbata de Sus…

                          23 August

                          De o bucata de vreme ni se induce, noua, românilor, ideea ca actul de la 23 august 1944 a fost unul de tradare fata de „aliatul” german, un act care a deschis calea instaurarii comunismului in tara. Ar trebui, deci – ni se sugereaza – sa ne rusinam de „radarea” de la 23 august.

                          Sa le luam pe rând: „aliatul” german care ne-a impins in razboi se pregatea sa ne abandoneze. Nemtii au luat diviziile blindate de pe frontul românesc si le-au mutat in nord, cu gândul ca ofensiva ruseasca din vara lui 1944 va fi oprita pe aliniamentul Carpatilor. Practic, aproape intreaga tara cum era desenata atunci, urma sa fie ocupata de sovietici. Sa nu uitam ca aceiasi „aliati” ne-au fortat sa acceptam pierderile teritoriale din 1940 (nordul Transilvaniei, Cadrilaterul) si, desi ne-au promis armament modern pentru inzestrarea Armatei, nu s-au tinut de cuvânt decât in foarte mica masura.
                          In al doilea rând, desi Italia, cu un an mai devreme, procedase la fel (premierul Mussolini fuse se arestat din ordinul regelui iar Armata incetase ostilitatile impotriva Aliatilor), nimeni nu a indraznit sa acuze tara de tradare. Evident, nimeni, in afara de nemti.

                          In al treilea rând, din punct de vedere istoric, comunismul a fost instaurat dupa lovitura de stat de la 6 martie 1945. In plus, chiar daca am fi luptat pâna la capat alaturi de germani, realitatea militara de pe teren il indreptatea pe Stalin sa solicite intrarea României in sfera de influenta a URSS, ceea ce a si facut la Yalta, in 1945. Nu trebuie sa uitam nici faptul ca liderii occidentali – Churchill si Roosvelt – nu au facut eforturi pentru a descuraja pretentiile lui Stalin referitoare la estul Europei.

                          Nu este lipsit de insemnatate nici faptul ca România a fost considerata stat agresor si tratata ca atare dupa razboi. Este drept ca aveam un motiv important pentru a lupta contra URSS: Basarabia. Dar asta nu insemna ca trebuia sa trecem mai departe de Nistru. Ambitia de a ataca mai departe, dupa ce am recuperat Basarabia, avea sa ne coste, când a trebuit sa platim despagubirile de razboi catre Rusia. Se isca o intrebare: puteam, din punct de vedere militar, sa nu continuam razboiul si peste Nistru? Exemplul Finlandei spune ca da. Finlandezii aveau si ei de recuperat teritoriul pierdut in urma Razboiului de Iarna, insa nu au depasit niciodata linia fostei granite. In ciuda faptului ca erau aliati cu germanii si in ciuda presiunilor facute de Hitler, finlandezii nu au intrat pe teritoriul sovietic, nici macar atunci când nemtii au impus blocada Leningradului, permitând rusilor sa aprovizioneze cu alimente populatia orasului.

                          Prin urmare, actul de la 23 august, spun eu, a fost unul de importanta majora pentru tara. A salvat, pe de o parte, tara de la distrugerile razboiului si ne-a permis sa mai avem o Armata. Desigur, rusii au facut abuzuri si au luat in prizonierat mii de soldati români dupa 23 august. Pe ansamblu, insa, faptul ca România a intors armele si a luptat contra Ungariei si Germaniei a contat mult in momentul in care s-a pus problema trasarii granitelor si am recuperat Transilvania de Nord.

                          Onestiul s-a infratit cu orasul Straseni de peste Prut

                            „Desi avem radacini comune, azi vorbim de o infratire intre frati. Speram ca aprobarea infratirii si intelegerii de colaborare dintre municipiul Onesti (România) si orasul Straseni (Republica Moldova) sa fie un moment de bun augur pentru cele doua localitati”. Cu aceste cuvinte a deschis Alexandru Cristea, viceprimar cu atributii de primar al municipiului Onesti sedinta solemna a Consiliului Local, ce a avut loc sâmbata 22 august, la care a fost prezenta o delegatie din orasul Straseni, condusa de Valentina Casian, primar a localitatii.

                            Au participat si parlamentarii Valerian Vreme si Marcel Bujor, consilierii locali ai municipiului, reprezentanti ai institutiilor publice si de invatamânt, dar si ai cultelor religioase. Au fost prezenti membrii Comitetului de infratire a municipiului Onesti cu orasul Straseni, Constantin Rusanovschi, presedintele Filialei Onesti a Asociatiei „Pro Basarabia si Bucovina”, numerosi invitati. Valentina Casian, primar al orasului Straseni a avut alaturi pe Svetlana Radu, secretar al Comitetului orasenesc si a bucurat onestenii cu aducerea unui frumos colac pe care au fost inscrise numele celor doua localitati care s-au infratit.

                            Vorbind din partea secretariatului Comitetului de infratire prof. Virginia Smarandita Braescu a declarat:”Ca orice idée pornita din suflet si care creste printr-o plamadeala buna, ne-am adunat o echipa de oameni cu suflet mare si acum este posibil ca sa ne intâlnim pentru o constructie ce trebuie sa creasca. Ne dorim ca aceasta infratire sa evolueze, sa ne aducem cu totii contributia la aceasta, pentru a fi o legatura foarte puternica”. Implinirea visului ca Onestiul sa fie infratit cu un oras din Republica Moldova a trezit un regret presedintelui Filialei Onesti a Asociatiei “Pro Basarabia si Bucovina”, Constantin Rusanovschi, care a mentionat ca “s-a incercat de mai multe ori sa facem ceea ce s-a intâmplat azi, dar conducerile anterioare ale administratiei locale onestene nu au inteles de ce trebuie facut acest lucru. Cuvântul «frati» mi se pare putin formal, si aici si peste Prut, noi suntem aceeasi!”

                            Daca Adrian Sergentu (reprezentant al PSD) a declarat ca “la aprobarea in Consiliul Local Onesti a acestei infratiri si intelegeri de colaborare a fost un consens total al consilierilor locali”, liberalul onestean Ciprian Zarzu si –a exprimat increderea ca “ infratirea celor doua orase sa se concretizeze in proiecte comune economice, sociale si culturale iar pentru ca Unirea sa fie mai aproape, fiecare localitate din Republica Moldova sa fie infratita cu una din România”. Senatorul Marcel Bujor a subliniat faptul ca “realizarea acestei infratiri permite accesul la fondurile trasfrontaliere, infratirile fiind si modalitatea de a aduce toti europenii la o intelegere mai apropiata” in timp ce deputatul Valerian Vreme a declarat:”La Straseni am gasit razesii lui Stefan cel Mare si daca vorbim de traditii, acestea sunt foarte bine conservate pe dealurile Basarabiei. Oamenii de peste Prut atunci când vorbesc de România, vorbesc de patria lor si spun ca nu au stiut ca au o tara asa de frumoasa dincolo de sârma ghimpata! Chiar daca altii nu vor unirea cu teritoriile de peste Prut, noi trebuie sa spunem Europei ca suntem români!”

                            Discursul Valentinei Casian, primar al orasului Straseni, din Basarabia, a adus un fior emotionant sublim, ea mentionând:”Traim azi timpurile când trebuie sa vorbim de infratire. Sunt oameni ce se gândesc la schimbare dar in acelasi timp se tem de ea! Cei care suntem azi, aici, credem in ceva sfânt si cu siguranta o sa avem de invatat unul de la altul, sa pastram toate acele valori ale neamului românesc!” Svetlana Radu, secretar al Consiliului orasenesc Straseni, a prezentat aceasta localitate, aflata “in inima codrilor, la 20 km de Chisinau”. Sedinta solemna de la Consiliul Local Onesti s-a incheiat cu dorinta exprimata de Alexandru Cristea, viceprimar cu atributii de primar al municipiului de a porni “la drum cu elan si euforie, incât infratirea dintre cele doua localitati sa fie atât pe plan spiritual dar si pe plan material, in contextul dezvoltarii europene”. Mentionam ca secretariatul Comitetului de infratire are in componenta la Onesti pe prof. Virginia Smarandita Braescu, pe consilierul local Adrian Sergentu, pe Elena Craciun si Monica Sibisteanu (consilieri) si pe referentul Cristian Bibire, de la Primaria Onesti.

                            ULTIMELE ȘTIRI