Prestigioasa Elite Art Gallery Bucuresti gazduieste, pâna pe 29 octombrie, expozitia personala Palimpsestes a cunoscutului pictor bacauan Ilie Boca, un demers particular al artistului, menit sa ilustreze un rezultat al unei cariere artistice indelungate.

Fiind un obisnuit al Galeriei, participant al taberei de creatie „Pictori de azi la Balcic”, Ilie Boca nu se multumeste cu acelasi tip de lucrari, continuând sa experimenteze, sa surprinda, urcând pe simeze, si de data acesta, opere fascinante pentru publicul select pe care îl regaseste de fiecare data la Elite Art Gallery.

In catalogul expozitiei, cât si in presa de specialitate, sunt reliefate etapele creatiei artistului, drumul de la pictura figurativa la cea abstracta si pâna la peisaj, de la lucrurile vazute si cele nevazute. Fara sa fie epic, fara sa fie – sub nicio forma – descriptiv ori profund iconic, Ilie Boca reuseste, cu seria Palimpsestelor, sa balanseze accesibilul si cripticul, astfel încât pictura lui este o invitatie la contemplare si nu o bariera.

Bacauanii care au trecere prin Bucuresti, se pot opri pe str. Academiei, nr. 15, sector 1, pentru a vedea un Boca complet, un demers special, o saga, nu a unei familii, ci a unei intregi lumi, cea româneasca in special, cu radacinile ei spirituale, cu încarcatura de simboluri, de credinte, dar si de umor ce razbat prin timp si prin spatiu.

„Exista în picturile lui Ilie Boca o adevarata sinteza a întregii noastre culturi. (…) Daca am folosi o comparatie literara, Ilie Boca îsi creeaza lumea lui de forme, de idei si de sentimente, de visuri de zi si de noapte, sfatos si hâtru, cu o seninatate înteleapta si cu dramatice zvâcniri ale unei sensibilitati încercate de vreme si de vremuri”, consemneaza criticul Victoria Anghelescu.

Pai, cine nu-l cunoaste pe Ioan Maric? De Badita Maric au auzit toti copchii din Luncani, satul lui natal, acolo unde a desenat pentru prima data cu carbune orataniile din ograda, a vopsit caruta bunicului, iar mai târziu oamenii din sat si metehnele lor. Au trecut 70 de ani de atunci. Dar cel mai mult i-au placut povestile auzite la calca, la hore, pe care le-a pictat in tablouri. A ramas lumea mirata de ce facea Ioan Maric.

Pe Ioan Maric il cunosc toti artistii din Bacau, cel mai frumos a scris maestrul Ilie Boca despre el. Profesorul a spus: „Maric este spontan, direct, cu o mare putere de sinteza si exprimare, evitând mângâierile etnografice. Acumularile au facut sa-si cladeasca propriul stil care este recunoscut prin premii si achizitii la colectii si muzee”. Badita este cunoscut in tara, este artistul naiv cu cea mai mare notorietate. Are talent cu carul. A expus in toata lumea, pe toate continentele, tablourile sale fac parte din colectii private din lumea intreaga.

Este de o vitalitate de pomina, are la activ peste 150 de expozitii de arta naiva, mii de tablouri. Cea mai buna gluma pe care a auzit-o a fost aceea ca Ioan Maric este “un Chagall al artei naive” (criticul Ioan Parhon). “Eu sunt Ioan Maric, din Luncani”, pune el lucrurile la punct. Generos, modest, mereu cu o gluma si un surâs, Badita este in acelas timp student la Arte in Iasi, cât si profesor la Scoala de Arte si Meserii din Bacau, dar si un permanent si stralucit ucenic la permanentele neamului românesc, la talpa satului nostru, pe care il deseneaza, picteaza, innobileaza si transfigureaza ca nimeni altul.

Este membru al Academiei Artelor Traditionale din România, a Asociatiei Mesterilor Populari din Moldova, a altor asociatii unde arta naiva este “regina”, Cetatean de Onoare al Bacaului si al comunei Margineni, a primit numeroase diplome si distinctii, pentru care s-a invrednicit peste 50 de ani, la loc de cinste, in micul lui atelier din balconul casei, este si Premiul DESTEPTAREA. Cu credinta, dragoste, altruism, umor si omenie, Badita Maric este mereu tânar, in arta sa, in inima si sufletul lui mare.

Cu sanatate si viata lunga!

Dupa ce si-a manifestat pe Facebook intentia de a demisiona din functia de manager al Teatrului Municipal „Bacovia”, Anca Sigartau si-a depus demisia in scris la Primaria Bacau, inregistrata cu nr. 41475/08.10.2015.

Demisia nu contine nicio explicatie, niciun argument, Anca Sigartau considerând, poate, ca membri ai administratiei locale (primarul si viceprimarul) au citit pe Facebook motivele demisiei.

Redam doar finalul din Demisia semnata de managerul teatrului bacauan: “Va rog sa considerati astazi, 8 oct. 2015 – ziua in care aduc la cunostinta acest fapt – urmând ca in temeiul legal sa incetez definitiv activitatea in institutie.”

Primarul Romeo Stavarache scrie, tot pe Facebook, ca a luat la cunostinta de demisia managerului teatrului, a avut o prima intâlnire la care a incercat sa o convinga sa-si retraga demisia. „Punctul forte al discutiei a fost proiectul pe care Primaria Municipiului Bacau trebuia sa-l depuna sâmbata, 10 octombrie, pentru Bacau – Capitala Culturala Europeana. Am rugat-o sa nu ia nicio decizie pâna nu vom depune acest proiect si a fost de acord sa prelungim discutiile. (…) Eu sper din tot sufletul ca Anca Sigartau sa ramâna la Bacau si sa isi continue activitatea”, este opinia primarului Romeo Stavarache.

Irina Răchițeanu, într-un rol unic, în comedia ‘Bătrâna și hoțul’, de Viorel Savin

În amintirea Irinei Răchițeanu, care a dispărut dintre noi la 15 octombrie 2013, și a fost cea care a marcat, printr-o prezență histrionică de peste o jumătate de secol, scena românească, Casa de producție a TVR propune spectacolul preluat de la Teatrul Mic, ‘Bătrâna și hoțul’, de Viorel Savin, în regia lui Cristian Hadjiculea.

Irina Răchițeanu mărturisea că rolul Bătrânei din textul lui Viorel Savin era o încercare pentru ea: ‘autorul a propus o bătrâna de peste 80 de ani. Eu am 65 — și sunt încă în formă. Umeri cărnoși, sâni, șolduri. Și nu am darul ‘compozițiilor de vârstă’ a la Leopoldina Bălănuță sau Olga Tudorache’. Îndoielile din timpul repetițiilor au fost, însă, depășite pentru a deveni spectacolul memorabil al Teatrului Mic.

La puțin timp după premiera absolută la Bacău, în 1983, Cristian Hadjiculea propune Teatrului Mic textul dramaturgului Viorel Savin, cu marea tragediană Irina Răchițeanu în rolul principal, și față în față cu Sorin Medeleni — Hoțul. Intriga simplă: un hoț pătrunde într-un muzeu pentru a fura un tablou și dă peste custodele și proprietarul muzeului, o bătrână de 80 de ani, incapabilă să îl oprească, fizic, dar perfect capabilă de un întreg arsenal de ‘trucuri, prefăcătorii și amânări’. (Constantin Radu-Maria — Revista TEATRUL, Nr 4, aprilie 1987, p 35)

Irina Răchițeanu descoperă cheia rolului, se regăsește pe ea însăși și depășește handicapul primelor repetiții devenind punctul central al reușitei spectacolului, după cum o descrie crticiul de teatru Valentin Silvestru în cronica sa de la premieră: ‘ea făurește personajul cu o fermecătoare bogăție de detalii. Schimbă cursive numeroasele măști, inducând în eroare nu numai oaspetele, ci și spectatorii, asupra invitabilelor intenții. Joacă fără greș și cu distincție senilitatea, candoarea, cinismul, răutatea sadică, ironia veninoasă, prestanța, trufia ciocoiască, deznădejdea, curajul, inconștiența, viclenia, indiferența, pictând magistral un portret saturat de tonuri tulburi, de o savantă imprecizie, pe care l-ar fi semnat, cred, Derain./…/ E o plăcere s-o vezi pe Irina Răchițeanu practicând un atare teatru modern — sigur în intonații și mișcări, fluid în atitudini și stări — stăpânind scena cu autoritatea pe care o dă întotdeauna complexitatea sufletească realizată cu lapidaritate expresivă.

‘Bătrâna și hoțul’ — la TVR2, de la ora 20:10.

BĂTRÂNA ȘI HOȚUL

de Viorel Savin

Spectacol realizat în colaborare cu Teatrul Mic

Regia : Cristian Hadjiculea

Interpretează: Irina Răchițeanu, Sorin Medeleni, Petre Moraru, Ieremciuc Niculae

Director de producție: Viorel Suciu

Decoruri: Virgil Luscov, Gheorghe Cazan

Costume: Daniela Mirea

Imaginea: Radu Popescu, Cristian Neacșu, Mihai Naghy, Andrei Marinescu.

Director de imagine: Cristian Nicolau Regia de montaj : Marga Niță.

Regia artistică TV: Olimpia Arghir

Teatrul de televiziune este un proiect coordonat de CASA DE PRODUCȚIE TVR și difuzat pe TVR 2 în fiecare seară de luni.