duminică, 28 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 3324

Cristi Minculescu şi Iris ajung şi în Bacău cu turneul “Din nou împreună”

    Pe 30 septembrie, la Casa de Cultura din Bacău, legendara trupă IRIS îşi invită fanii să cânte alături de ei într-un concert de excepţie, care face parte din turneul naţional “Din Nou Împreună”. După trei ani de absenţă, Cristi Minculescu revine alături de IRIS, împreună cu care a scris o pagină importantă în istoria muzicii româneşti, timp de 35 de ani.

    Turneul va avea loc în 14 oraşe din România şi la Chişinău, în perioada 18 septembrie – 15 octombrie, şi, aşa cum sugerează însuşi numele, este o sărbătorire a faptului că trupa revine în faţa publicului în formula care i-a consacrat.

    Cum a fost de mai multe ori în Bacău , Cristi Minculescu mărturiseşte: “Revin cu drag în oraşul care îmi aminteşte de Bacovia şi de Casa Sindicatelor, unde aveau loc întâlnirile Cenaclului Flacăra”.

    Cine nu îşi aminteşte versurile pieselor precum “Baby”, “Nu mă uita”, „De vei pleca” sau “Strada ta”? Cristi Minculescu şi IRIS invită toţi băcăuanii să retrăiască alături de ei, timp de aproape două ore, cele 4 decenii de succes, într-un show pentru toate vârstele, de la nostalgici până la generaţia tânără.

    Biletele se găsesc la casa de bilete a sălii de spectacol, în reţeaua magazinelor Germanos, Orange , Vodafone şi Diverta sau online pe www.iabilet.ro.

    Fotbal / SC Bacau- CSU Craiova in Cupa

    Confirm tragerii la sorti desfasurate vineri la prinz, la sediul FRF, in „saisprezecimile” Cupei Rominiei la fotbal, Sport Club Bacau o va intilni pe CSU Craiova. Confruntarea se va desfasura in mansa unica, pe stadionul „Letea”, pe 22, 23 sau 24 septembrie.

    Ramasi fara antrenorul Sorin Cirtu, care a parasit echipa in urma cu citeva zile, craiovenii ocupa locul 9 in Liga I. Ultimul meci oficial intre o echipa din Bacau (FCM) si una din Craiova (Universitatea) a avut loc in Liga I, in urma cu zece ani.

    Pe 30 aprilie 2005, pe „Municipal”, FCM Bacau- Universitatea Craiova se incheia la egalitate, 1-1, la finalul sezonului oltenii retrogradind in B. Interesant este ca pe atunci, FCM Bacau era pregatita de actualul antrenor al Sport Clubului, Cristi Popovici.

    Batalie pentru lumina soarelui

      Dobrin Dancuta spune ca blocul ii va umbri proprietatea

      -un imobil care se preconizeaza sa fie construit pe strada Ion Ghelu Destelnica din Bacau a ajuns obiect de disputa dupa ce vecinii s-au adresat Prefecturii – ei reclama ca hotarârea Consiliului local prin care s-a aprobat proiectul incalca Planul Urbanistic Zonal (PUZ), care ar interzice constructiile de locuinte colective – arhitectul –sef al municipiului sustine ca s-a acordat o derogare de la PUZ – prefectul a promis ca va cerceta situatia

      Dupa ecourile scandalurilor provocate de construirea haotica a unor blocuri pe strada 22 Decembrie si Aleea Parcului, un caz asemanator retine atentia in centrul municipiului Bacau. In zona de case situata pe strada Ion Ghelu Destelnica nr. 7-9 (fosta str. Trotus) urmeaza sa se construiasca un bloc de locuinte. Daca acest proiect va fi pus in aplicare, proprietarii caselor invecinate vor ramâne fara soare, fara liniste si vor fi sufocati de betonul viitorului mastodont de 4 etaje care va fi trântit intre case cu suprafata la sol de 1.150 mp si suprafata construita de 4.600 mp.

      Hotarâre atacata de vecini

      Unul dintre proprietarii care contesta legalitatea acestui proiect este Dobrin Dancuta, vecin in latura de vest cu proprietatea de pe strada Ion Ghelu Destelnica nr. 7-9. El a formulat plângere impotriva HCL Bacau nr. 16/31.08.2015, privind aprobarea planului urbanistic zonal, solicitând anularea acesteia pentru ca a fost emisa cu incalcarea legii si a Regulamentului local de urbanism. Prin hotarârea Consilului Local nr. 180 din 31.08.2015 a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru „Schimbare destinatie cladire alimentatie publica PA2 existenta si construire extindere SAPA2-3R cu destinatia de locuinte, str. Ion Ghelu Destelnica, nr. 7, din municipiul Bacau”, obiectiv ce se va realiza pe teren proprietate particulara, beneficiar Alin Giurea.

      Vedere din satelit a zonei. Locul insemnat cu o cruce este cel aflat in disputa
      Vedere din satelit a zonei. Locul insemnat cu o cruce este cel aflat in disputa

      „Când am luat cunostinta de intentia proprietarului de a construi un bloc in fata casei mele, am formulat mai multe opozitii inregistrate la Primaria Bacau, invocând o serie de argumente pe care le-am considerat pertinente. La adresele inaintate de mine catre Primaria Bacau, arhitectul sef al municipiului Bacau nu a raspuns cu argumentele institutiei, ci cu argumentele partii interesate in obtinerea PUZ-ului, care in mod evident ignora voit prevederile legale aplicabile in cauza”, declara Dobrin Dancuta. El spune ca practic, Primaria Bacau nu a motivat refuzul neluarii in seama a argumentelor invocate pentru respingerea PUZ-ului, punctul de vedere exprimat de partea interesata neputând sa inlocuiasca motivarea institutiei Primariei, astfel incât sa poata ataca efectiv si in deplina cunostinta de cauza aceasta HCL. Prin hotarârea atacata au fost incalcate prevederile art. 32 alin. 7 teza a II-a si alin. 10 din Legea nr. 350/2001, care prevede expres in ce proportie poate fi modificat coeficientul de utilizare a terenului si in ce conditii se poate modifica caracterul general al zonei.

      Nu se pot construi blocuri in zona de case

      Dobrin Dancuta spune ca prin Regulamentul Local de Urbanism, aferent PUG, s-a prevazut atât la capitolul IV alin.3, cât si la Capitolul II, art. 6, alin.12, interdictia de a se realiza constructii „cu destinatie incompatibila cu functionarea dominanta propusa prin PUG”, respectiv interdictia de a realiza „locuinte colective in Subzona LI – zona de locuinte individuale cu regim de inaltime P, PA1 – 2 niveluri”. Totodata nu s-a tinut cont de faptul ca in zona exista doua monumente de interes judetean, Observatorul Astronomic si cladirea Ansamblului „Busuiocul”. Potrivit pct. 9.3 alin. 3 din Regulamentul Local de Urbanism pentru astfel de situatii este prevazuta o zona de protectie de 200 metri, zona care nu a fost respectata prin aprobarea PUZ-ului.

      dancuta
      „In plus, prin HCL nr. 109/2012 s-a prevazut obligativitatea ca persoanele care sunt interesate sa aiba acces la dezbaterile privind revizuirea planurilor de urbanism. Atât eu cât si alti vecini afectati am formulat opozitii legate de revizuirea planurilor de urbanism, insa, acestea nu au fost examinate si sintetizate si nici prezentate ca anexa la documentatia necesara revizuirii PUG. Noi nu am fost instiintati de indeplinirea acestor formalitati necesare si obligatorii dezbaterii publice si prin urmare cerem stoparea acestui proiect aberant care perturba viata celor din jur”.
      Dobrin Dancuta

      De aceeasi parere este si Dimitrie Agapi, vecin in partea de nord cu proprietatea de la nr. 7. „Va dati seama ca la o cladire cu amprenta la sol de 1.150 mp va cuprinde aproximativ 40 de locuinte individuale sau chiar mai multe. Acest lucru inseamna ca va trebui asigurata o parcare pentru cel putin 40 – 60 de masini, iar circulatia va fi in mod cert afectata pe str. Ion Ghelu Destelnica, o strada ingusta care nu este prevazuta cu niciun loc de parcare. Accesul pe aceasta strada va fi mult ingreunat datorita cresterii numarului de masini, crestere datorata in mod exclusiv noului ansamblu propus a fi construit. Regimul de inaltime pentru trei etaje depaseste cu mult regimul de inaltime al constructiilor invecinate cu toate ca se doreste a se apela la artificiul etajului retras care in fapt este un etaj in toata regula, care sporeste inaltimea cladirii, umbrind curtea casei mele”, declara Dimitrie Agapi.

      Frumos vs. legal

      Bombardat din toate partile de catre vecinii terenului sau, proprietarul Alin Giurea spune ca el doreste sa puna in valoare in proiect interesant, iar in acest sens a angajat o firma de arhitectura care se ocupa de toate detaliile.

      „Acel teren nefolosit de 20 de ani intentionez sa-l pun in valoare odata cu implementarea unui proiect frumos, care sa contribuie in final la imbunatatirea zonei. Pentru ducerea lui la bun sfârsit vreau sa respect legea in procent de 100%. Eu am pus la dispozitie terenul, iar daca se va putea construi pe el este foarte bine, daca nu, cautam alte solutii”.
      Alin Giurea, proprietarul terenului

      Pentru a impiedica acest proiect, proprietarii afectati de construirea blocului au apelat la avocati care sa-i reprezinte in instanta. „Am formulat plângere impotriva hotarârii Consiliului Local si am solicitat sa fie convocata o noua sedinta de Consiliu Local pentru a lua inca o data in dezbatere aceasta problema. Am facut adresa si catre prefect si presedintele Consiliului Judetean, iar ca ultima solutie pentru repararea acestor greseli ramâne instanta. De preferat ar fi sa se rezolve in faza administrativa aceasta cauza, iar instanta sa fie ultima solutie. Este foarte curios cum a fost aprobat acest proiect, fara a verifica cineva la fata locului cum stau lucrurile. Nu se poate modifica PUG-ul prin schimbarea PUZ-ului in conditiile in care se schimba destinatia zonei respective. Zona este incadrata ca zona cu locuinte individuale, ori prin PUZ se cere inlocuirea cu locuinte colective”, a declarat Petru Haratau, avocat. (Ramona Ionescu)

      Derogare de la regula de urbanism

      Alexandru Geliman, arhitectul sef al municipiului Bacau, spune ca nu exista nici o problema in autorizarea pentru construirea cladirii al carei beneficiar este Giurea. De asemenea, nici in modificarea PUG. “Pentru aceasta situatie, beneficiarul a cerut o derogare de la regula de urbanism a zonei. Solicitarea a fost supusa unei analize din partea proiectantului, iar apoi a fost supusa spre aprobare, in cadrul Consiliului Local. A fost urmata toata procedura legala in asemenea situatii, inclusiv notificarea vecinilor, consultarea si analiza punctelor lor de vedere, precum si comunicarea intre parti”, a declarat arhitectul sef al orasului.

      In documentatia depusa la Consiliul Local si aprobata se regasesc si reclamatiile vecinilor cladirii in constructie, dar si avizele obtinute de beneficiari de la autoritati. De asemenea, se concluzioneaza ca “reclamatiile nu sunt intemeiate, cladirea nu va aduce “disfunctionalitate zonei si nu va afecta parcelele invecinate”. (O.P.)

      Prefectura face verificari

      pocovnicu

      ”Ieri a ajuns la Institutia Prefectului sesizarea domnului Dobrin Dancuta. A fost inregistrata si directionata catre compartimentul juridic pentru verificarea legalitatii aspectelor sesizate. Persoana care se simte nedreptatita de orice hotarâre a consiliului local are si posibilitatea de a ataca in contencios hotarârea respectiva”, a declarat Dorian Pocovnicu, prefectul judetului Bacau. (Silvia P.)

      „Sunt omul locului, nu sunt un navetist”

      – interviu cu Ovidiu Ivanciu, primarul comunei Rachitoasa

      – Sunteti primarul comunei Rachitoasa de aproape doua mandate. Probabil ca unii s-ar intreba ce ati facut pâna acum pentru comuna.
      – As putea sa zic ca ma laud din birou, asa ca mai bine ar fi sa mergem sa vedeti si dvs. la fata locului. Am facut ceva! Daca as lua-o cu numaratoarea de la nord, as incepe sa va spun ca, in satul Danaila, prima localitate, cum veniti dinspre Bacau, am facut un pod, gasit de mine – când am venit la primarie – sub forma de proiect. E drept, a durat cam mult executia lui, dar l-am finalizat.

      – Acesta fiind primul proiect realizat in primul an când ati ajuns edilul sef al comunei…
      – Intr-adevar. Apoi, aproape in cascada, am realizat baza sportiva multifunctionala, investitie in valoare de peste 7 miliarde de lei vechi, cu teren de fotbal, de tenis de câmp, vestiare, apa curenta, toalete etc, tot ce este nevoie intr-un astfel de obiectiv.

      – Cât de necesara era aceasta investitie?
      – Era nevoie de asa ceva, in conditiile in care avem in comuna in jur de 800-900 de elevi, pentru ca aici exista si un liceu economic cu profil agricultura si silvicultura, iar elevii fac toate orele de sport la aceasta baza multifunctionala. Ca sa nu mai spun ca, având instalatie de nocturna, putem sa si inchiriem baza. De exemplu, aici, vin localnici de la Podu Turcului, de la Glavanesti sau Motoseni si joaca fotbal, fac miscare, seara.

      – Deci, produce si bani investitia.
      – Exact. Dupa aceea, ne-am orientat putin si spre partea culturala a comunei si am reabilitat, de exemplu, caminul cultural de la Rachitoasa, investitie pe care am realizat-o in intregime din fonduri proprii, undeva la 2 miliarde de lei vechi. Si aici era nevoie de ceva nou, pentru ca structura era pe o cladire veche, parasita. Devenise un fel de toaleta publica. Asa ca am reabilitat cladirea, interior – exterior, inclusiv am achizitionat vesela, mese, scaune, am refacut scena etc. Or, si acest obiectiv aduce bani in comuna, pentru ca putem inchiria spatiul pentru evenimente de tot felul: nunti, botezuri, spectacole etc. Comuna având in componenta 15 sate, oricine isi insura sau marita copilul sau avea un botez, decât sa se duca in Bacau, sa plateasca 50-60 de milioane de lei vechi, mai bine vine aici si achita doar 10 milioane de lei vechi, si dispune de tot ce are nevoie. Aici se fac si serbarile copiilor, la sfârsit de an. De exemplu, noi avem un parteneriat cu o localitate din Franta si, in primavara, am avut o serie de spectacole dedicate oaspetilor straini. Dupa aceea, am mai facut si podul din vecinatatea scolii, un obiectiv care, iarasi, trebuia rezolvat, pentru ca, practic, acesta fiind din tabla, era o cale de trecere provizorie, foarte ingust si nu putea trece nimeni cu o masina mai mare, daca avea ceva de transportat spre zona asta de sat, unde sunt vreo 10 gospodarii, sau pompierii, in caz de urgente. Si aici au fost investite peste 3 miliarde de lei vechi.

      – Pentru copiii din comuna, ce ati mai facut, in afara de baza sportiva?
      – Am reusit sa le facem mici parcuri de distractii, amplasate numai pe proprietatile primariei, altfel nu se putea, unde sa se joace. Deja, avem parcuri in trei dintre satele din comuna: Rachitoasa, Buda, Barcani, iar acum urmeaza si la Oprisesti. Le-am ales pe cele trei dupa principiul aglomerarii, acolo fiind cei mai multi localnici ai comunei. De altfel, locurile de joaca se pot vedea foarte usor, pentru ca sunt la strada, exact lânga drumul judetean. Si, mai ales sâmbata si duminica, copiii din satucele comunei – cum ar fi cei de la Magazia, care ajung la Buda – vin si se distreaza cum stiu ei mai bine: se dau in scrânciob, pe tobogan, manânca o inghetata, discuta cu ceilalti micuti etc. Tot la acest capitol, trebuie amintit si faptul ca am reusit sa achizitionam autobuze scolare pentru copii: doua le-am cumparat in 2008, si unul luna trecuta, in total, peste 3 miliarde de lei vechi.

      – Ce proiecte aveti in pregatire?
      – Multe, dar pioritare sunt unitatile de invatamânt si infrastructura. Avem, deja, câteva drumuri comunale pe care le-am profilat si urmeaza sa punem piatra. Ideal ar fi sa le putem asfalta pe toate, dar macar sa reusim pe cinci dintre ele sa punem asfalt. De altfel, DC 49, intre Burdusaci, Oprisesti, Movilita si Dumbrava, este prins deja in noul PNDR, cu proiect de asfaltare pe o lungime de 7,5 kilometri. E important pentru comuna, intrucât vom putea sa ne conectam cu Stanisestiul. Apoi, mai este o portiune de drum in centrul Rachitoasei care duce spre satul Fundatura pe vrem sa o reasfaltam. Aici, a fost pus covor asfaltic, prin SAPARD, in 2005, dar s-a deteriorat si avem depus proiect ca sa-l refacem.

      – Comuna are nevoie de apa curenta?
      – Sigur ca da. Am incercat asta in doua rânduri. In 2008, am facut proiect integrat pe apa – canal, prin Masura 322, dar, când sa-l depun, am gasit in Primarie o „gaura” de 2,5 miliarde de lei vechi si nu am mai putut obtine finantarea. Iar, anul acesta, am cerut de la Agentia de Protectie a Mediului Bacau vedem daca indeplinim conditiile pentru a primi finantare pe apa-canal. Dar, ni s-a raspuns ca nu avem aglomeratie rurala de 2.000 pâna la 10.000 de locuinte care sa ne califice, avem doar 1.970 pe toata comuna. In schimb, ni s-a comunicat ca, in 2020-2021, va veni CRAB Bacau si va face aductiune de apa in toata comuna. Pâna atunci, avem doar reteaua de apa de la comuna, pe care vrem sa o inlocuim, pentru ca este veche, de prin 1986. Si, fiind facuta din tuburi de azbociment si, pe alocuri, cu teava de fonta, reteaua a cedat in multe puncte, de iese apa ca dintr-o fântâna arteziana. Apa o aducem dintr-un put forat la peste 100 de metri, la Fundatura, pe care o inmagazinam apoi intr-un bazin si ulterior o distribuim, prin cadere libera, consumatorilor din comuna. Problema este ca nu mai ajunge la oameni, intrucât s-a „intepat” care si cum a vrut fara a se tine o evidenta si acum nu mai face fata debitul. Ar fi apa pentru toata lumea, insa, daca am reabilita reteaua, ca sa nu mai inregistram pierderi, iar celor care sunt conectati neoficial sa le fie instalate apometre, ca sa putem contoriza consumul.

      – Va mai propuneti sa fiti primar si de la anul?
      – De ce nu, daca m-am tot tabacit in toti anii acestia?

      – Veti avea contracandidati?
      – Normal, altfel unde mai e competitia. De exemplu, la alegerile din 2012, m-am luptat tot cu fostul primar care a raposat, Dumnezeu sa-l ierte.

      – Dar, fara a deveni patetici, va intreb: va e drag de locul acesta?
      – Daca nu-mi era drag, va spun, nu candidam. Adica, eu nu sunt navetist, sunt om al locului, care cunoaste bucuriile si tristetile oamenilor. M-am nascut aici, iar dupa facultate, am revenit in locul natal.

      – La anul, credeti ca va fi greu, in alegeri?
      – Eu sper sa nu fie greu. Vreau sa-i omogenizez, cumva, pe consatenii mei si sa-i aduc aproape de adevar. Stiu ca toata lumea ar vrea mai mult, dar..

      – Dar, trebuie sa aveti si argumente palpabile, adica…
      – Deocamdata, am cu ce sa ies in fata, am ce sa le arat oamenilor, pentru ca sunt lucruri care se vad, si daca mai da Dumnezeu sa mai putem face si altceva, atunci e perfect.

      – Ce v-ati propus sa mai faceti?
      – Ehe, dar câte mai sunt de facut?! In primul rând, regularizarea Zeletinului, o problema majora a zonei. Pentru ca e iazul de la Motoseni, unde nu exista un canal de fuga si astfel se colmateaza si apa inunda gospodariile in fiecare an. Am facut sesizari, inclusiv la ministrul Varga, din acea vreme. Au venit de la Apele Române si ne-au spus sa le asiguram motorina si cazarea pentru muncitori si ei ne dau draglina si buldozerele, cheltuiala care se ridica la peste 4 miliarde de lei vechi. Enorm de mult pentru posibilitatile comunei. De atunci, problema a ramas moarta. In fine, mai vreau sa reabilitez scoala de la Dumbrava, veche de peste 100 de ani, dar care este inca folosita, pentru ca avem multi copii in zona. In plus, mai am un proiect, in valoare de 1 milion de euro, prin care vreau sa rezolv toate caile de acces catre institutiile comunei – scoli, biserici, inlcusiv manastirea de la Rachitoasa, reabiliotata integral – o bjuterie -, dispensar veterinar etc. Drumurile sunt practicabile, fiind pietruite, dar vrem sa le asfaltam.

      – Atunci, va doresc succes in toate planurile pe care vi le-ai facut.
      ­- Multumesc, la fel.

      Rachitoasa este o comuna asezata pe Valea Zeletinului, dobândind un renume istoric de-a lungul veacurilor. Localitatea a fost atestata prima data documentar in 21 decembrie 1452 pe timpul lui Alexandrel – Voda. In hrisoavele vremii, satul Rachitis, alaturi de alte asezari de tarani – Oprisesti si Cârna – de pe Valea Zeletinului, este descris ca fiind „întarite lui Trisos si fratelui sau Toader, fiii lui Sandu de la Iucas”. Rachitisul este pomenit între satele coborâtorilor lui Laslau Globnicul, între care sunt si Toader Iucas si urmasii lui Petru Iucas în uricul din 22 ianuarie 1495, când Stefan cel Mare le întareste stapânirea acestora. In urma cu trei secole, pe aceste tarâmuri ale Moldovei poposesc familii de tarani asupriti de crunta exploatare a mosierilor din partile Ardealului si de prin nordul Bucovinei. Acestia si-au întemeiat gospodarii animati de rorinta de a trai mai bine si în libertate lânga localnici. Batrânii satului spun ca aici au poposit chiar sI familii de tarani de origine bulgara, greaca, rusa, slava, etc. Daca in recensamintele din anii 1772 – 1774, satul Rachitoasa avea 51 de case, acum intreaga comuna a ajuns sa numere peste 1.900 de gospodarii. Din comuna Rachitoasa fac parte nu mai putin de 15 sate – Barcana, Bucsa, Buda, Burdusaci, Danaila, Dumbrava, Farcasa, Fundatura Rachitoasa, Haghiac, Magazia, Movilita, Oprisesti, Putini si Tochilea – rasfirate pe o suprafata de peste de 11.700 de metri patrati. Din 2008, destinele celor peste 5.900 de locuitori ai comunei sunt conduse de primarul Ovidiu Ivanciu.

      Inginerul Negru si culorile pasiunii

        E ca si cum ai da cu zarul când joci Scrabble, sa-ti alegi literele punctabile. Am in fata mea un om care nu-si simte greutatea, nici a cuvintelor pe care le stie, dar nu vrea sa le rastalmaceasca – si tot te indeamna sa le cauti sinonime, nici a fizicului care-i poarta cu voiciune zâmbetul jovial. Un conglomerat de optimism, realism si vointa. „Nu inteleg de ce oamenii vor sa iasa la pensie când mai au destule de facut.” Am stat de vorba aproape patru ore, cu un om dedicat pisciculturii, uitând de pescuit. Sa incerc sa inteleg ce inseamna pasiune, predestinare, munca, nopti nedormite, satisfactii, si destule dezamagiri transformate, prin vointa si perseverenta, in ceva mai bun, pentru ca oamenii nu sunt si nu au cum sa fie la fel.

        Sustine ca, daca vor, si stiu ca pot, sfintesc locul pe unde trec, si lasa oricând ragaz de popas, botezat drept „buna ziua!“. L-am cunoscut in urma cu vreo cincisprezece ani la Horgesti, la un concurs de pescuit. Se ocupa de administrarea iazului. Interesant ca dupa ce a plecat, alegând oportunitatea de a lucra la ferma de cercetare de la Trifesti (putin mai incolo de Oniscani, spre Roman), la Horgesti a continuat sa ridice stacheta inginerul Albu. Un joc cu esicher fara patrate, doar luciu de apa, unde pioni in barci pescaresti n-au facut remiza la profit. I-as fi provocat, pe inginerul Negru si pe inginerul Albu, la o partida de… domino, pentru ca sunt prieteni.

        _DSC0609

        Strategia de a-i avea impreuna la Lates (iazul situat la jumatatea distantei dintre Roman si Piatra Neamt – saizeci de kilometri de Bacau – mai aproape decât alte iazuri cu renume, despre care am scris), iaz de care Ionel Negru se ocupa acum, n-a functionat. O fi mirosit Florin Albu ca am aruncat ceva… nada, asa ca a ramas la jocul prin corespondenta. Doi profesionisti in domeniu, care continua sa-si faca si de la distanta concurenta, si stiu sa se respecte. Meritau sa le fac o fotografie impreuna. Este timp. Prin telefon, Florin s-a scuzat, si il cred. Au intervenit alte probleme.

        De ce Lates?

        Rulota departe de casa

        Tot de la niste bacauani, actori in trupa teatrului, am aflat despre acest iaz: „25 de lei ziua, carasi… trei la kil, nelimitat, dar la crap ii dai drumul!” Când mijeau zorii eram acolo. Si-n loc de peste, da-i la povesti. In primul rând am incercat sa aflu de unde vine etimologia cuvântului Lates. In acceptiunea localnicilor suna simplu. Un loc lat, unde apa scursa de pe delurile din jur, pe o albie ingusta la inceput, numita – iarasi joc de culoare, „Valea Neagra”- se aduna si balteste. Iazul este la cota albiei freatice. Se alimenteaza si de acolo, pastrându-si cu plus si minus, suprafata de saizeci de hectare pentru care se plateste impozit. In cascada, un helesteu de doar doua hectare, amenajat pentru reproductie in spatele digului, nu este suficient pentru a satisface pofta pescarilor.

        _DSC0610

        Pentru pescuitul sportiv, oferta este variata: crap cu solz si fara solz, specia chinezeasca, rapitor… stiuca, salau. In compensatie, pentru unditari, pe lânga caras, beldite sanatoase. „La anul, daca se mareste numarul pescarilor, ridicam tariful si restrângem accesul.” Stam de vorba la adapostul unui hangar, In spate, o magazie adaposteste grâul pentru furajarea pestilor. Si pe malul helesteului sacii cu seminte stau aliniati.

        Domnul Ionel locuieste intr-o rulota. Sunt doua luni de când a venit la Lates si a renuntat la pusca cu care mai speria braconierii la Horgesti. Impune reguli: „Imi traiesc viata dupa principiul meu. Nu stiu câti neuroni are ala care vine aici. Nu trebuie sa ma accepte si nici eu pe el. Avem fiecare o limita si trebuie sa ne respectam. La multi le spun:«domnule, nenea», si cand aflu ce vârsta au… le spun la fel. Asa ramânem prieteni. O vorba buna aduce mai mult profit decât un repros. Piscicultura este un gen de activitate care n-are timp de reparatie sau repetitie. Te legi termic… de natura. Pestele are perioadele lui de reproducere. Traiesti cu termometrul in mâna. Daca natura nu te ajuta, stagnezi. Iei pauza si n-ai profit. Trebuie sa continui. Performanta presupune si o suprevatuire materiala, pentru ca nu toti anii sunt la fel.”

        Furajarea naturala si ideea de troc

        Are noroc ca sotia il intelege si, in ipostaza de doua ori bunic, cu toate cele o suta douazeci de kilograme, zici ca zburda când raspunde la telefon. Pe Luci a cunoscut-o in primii ani de studentie. Abia la Starea Civila a aflat ca in buletin era trecuta Lucia. Ea din Vrancea, de pe lânga Adjud, el de prin zona de ses a Brailei. Amândoi la facultate, la Galati. El la specializarea Tehnica piscicola, ea la Morarit si panificatie. „Am mers pe repede inainte, parteneri de viata intr-o singura relate, chiar daca se spune ca dragostea-i eterna si doar partenerii se schimba…” Normal ca au mai urmat doua bancuri, drept completare la subiect. Este mândru de cele doua fiice, amândoua medic. „Anca, cea mare, este stomatolog, englezoaica cu familia.” Destul de departe de casa, mi-a dat de inteles. Serban, de sapte ani, este primul nepot. Nicoleta, mai mica cu doi ani, nascuta când inginerul Negru implinea treizeci si cinci de ani, este medic ATI la un spital cu renume din Bucuresti. Nepotica din partea ei, Ana Maria, are cinci ani. Noroc de evolutia cibernetica.

        Helesteul pentru reproductie de doua hectare

        „De la buza ierbii si dalelor de pe dig, ii am pe toti proape. Chiar daca aici nu este tras curent”. La Horgesti a stat zece ani. „A fost rampa mea de lansare pentru activitatea privata. Am fost numit de FPS sa privatizam ceea ce se numea in nouazeci si cinci, «Agrozootehnica Horgesti». Asa l-am cunoscut pe Inginerul Zaharia, singurul specialist mai in vârsta ca mine. Ma bucur ca si acum si-a pastrat demnitatea si umorul. Avea el o vorba despre specialistii in piscicultura, aparuti peste noapte, precum soldatii facuti sergenti, la apelul bocancilor : «dobitoc a C». C vine de la CE? Adica de doua ori prost. «Daca lua o carte in mâna… nu mai intreba!»” Are amintiri mai putin facute publice. Lupta cu sistemul si disciplinarea zonei, incepând cu primarul, agentii de post si apoi braconierii.

        Panorama Lates

        „Dormeam cu pusca sub perna. Se fura pe cele patru iazuri de care raspundeam: Horgesti, Bibiresti, Viforeni si Poieni, mai rau ca in codru. Zburau setcile ca fluturii. Am distrus mii de metri de plasa. Dusman n-am ramas cu nimeni. Poate nu stiu eu. Pe cine sa urasti? Soarele, pamântul? Daca lucrezi si muncesti fara teama ai si rezultate. Doar toti vroiau doar… peste.” Asa si acum. Indiferent de unde vin, pescarii vor sa prinda cât mai mult, la un cost cât mai mic. A spus ca nu are beldite in iaz. Strategie de vânator. Peste patru ore, la plecare, i-am aratat câteva exemplare argintii, prinse de pe dig. Ne-am strâns mâna. Iarasi calm si zâmbitor, inginerul Ionel Negru m-a privit in ochi: „am vrut sa vad daca chiar stii sa pescuiesti.” Las sa intuiti in ce reflexe se reflecta apa si cerul, in ochii lui.

        Stefania Custura din Letea Veche pe podiumul de la „Mamaia Copiilor”

          Componenta a Ansamblului „Meleaguri Letene”, grupul vocal „Cununita Grâului”, Stefania Custura a participat intre 1 si 6 septembrie la Festivalul „Mamaia Copiilor” sectiunea folclor, categorie de vârsta 7-9 ani, unde a reusit sa obtina premiul III, primul premiu pentru judetul Bacau din istoria festivalului.

          La aceasta categorie au concurat 15 copii din toata tara. Judetul Bacau a mai avut o participanta la acest festival, Iuliana Covaci din Comanesti, la categoria 10-12 ani. Stefania are 8 ani, este eleva la Colegiul National de Arta „George Apostu” si face canto popular de un an, cu prof. Oltita Todirca, cântareata de muzica populara, iar muzica usoara o studiaza de doi ani cu prof. Marinela Potârniche, inspector de specialitate. La aceasta prima participare la acest nivel, Stefania a concurat si la sectiunea muzica usoara, unde a ajuns pâna in semifinala. Chiar daca are mai multe premii la muzica usoara, niciunul nu este la fel de mare ca acest premiu III obtinut la populara la „Mamaia Copiilor”.

          „Am muncit foarte mult in aceasta vara si rezultatele nu s-au lasat asteptate. Sunt foarte multumita de premiul pe care l-am câstigat si sper sa am aceleasi rezultate si la muzica usoara”, ne-a spus Stefania Custura, proaspat laureata la prestigiosul festival de muzica „Mamaia Copiilor”.
          Urmatorul concurs de muzica populara la care va participa Stefania se va desfasura sâmbata, 12 septembrie, la Asau.

          Fotbal/ Liga a II-a: In cautarea punctelor pierdute

          Bucovina Pojorâta- Sport Club Bacau (sâmbata, ora 11.00)

          Fotbal/ Liga a III-a: Din nou sâmbata, din nou victorie?

          Aerostar Bacau- Bucovina Radauti (sâmbata, ora 17.00, stadion “Aerostar”)

          Virozele respiratorii la copii

            Ce sunt virozele respiratorii ?Virozele respiratorii sunt afectiuni acute ale cailor respiratorii superioare (nas, amigdale, trahee), cauzate de virusuri – microbi mici, care nu se vad cu ochiul liber, care se gasesc in aer si care au nevoie de un organism gazda, pentru a ramâne vii. Exista in aer aproximativ 200 de virusuri cu atractie,(tropism) pentru caile respiratorii si circulatia lor e favorizata de anotimpul rece, umed, cetos. Concentrarea virusurilor in aer este ridicata in spatiile inchise si aglomerate: sali de clasa, supermarket, malll, mijloace de transport in comun.
            Adultii pot prezenta 2-4 episoade de viroze respiratorii intr-un an, in timp ce copii se pot imbolnavi de 6-8ori intr-un an (având in vedere numarul mare de virusuri care circula si apararea – imunitatea – copilului care se maturizeaza in jurul vârstei de 5 ani).

            Cum se manifesta virozele respiratorii? Copilul poate prezenta: febra, frison, nas infundat, secretie nazala apoasa,voce modificata (ragusita), tuse uscata, iritativa, oboseala, dureri de cap, dureri musculare, lipsa poftei de mâncare, agitatie. Cea mai grava viroza respiratorie este gripa, care debuteaza brusc cu alterarea starii generale, febra inalta, tulburari de respiratie, tulburari de echilibru uneori, astenie marcata, refuzul alimentatiei si care necesita consult de specialitate.
            Sunt recomandate analizele in virozele respiratorii? In general nu; facem analize de sânge daca starea copilului se agraveaza, iar simptomele sus mentionate nu se amelioreaza dupa aproximativ 3-5 zile, când ar fi bine sa mergeti cu copilul la medic. Radiografia pulmonara ,fiind o investigatie invaziva (nociva pentru copil) va fi recomandata numai de medic, dupa evaluarea semnelor clinice.

            Care e evolutia unei viroze? In mod normal viroza respiratorie trece in 5-7 zile cu sau fara doctor, daca copilul e calit, hranit echilibrat, nu are anemie prin lipsa de fier si nu are o boala cronica preexistenta (astm bronsic, boala congenitala de inima, diabet,etc.). Uneori virozele pot afecta muschiul inimii (miocardita virala) iar când rezistenta la boala a copilului este scazuta apare suprainfectia bacteriana.

            Bacteriile sunt microorganisme care pot trai pe mucoasa arborelui respirator, fara ca noi sa avem simptome (suntem purtatori sanatosi ai unor bacterii – stafilococ, streptococ, pneumococ). In conditiile unei viroze respiratorii mucoasa arborelui respirator estevulnerabila iar daca organismul nu are mecanisme de aparare eficiente- apare suprainfectia bacteriana; clinic reapare febra, secretiile nazale devin purulente (galbenverzui ), tusea se agraveaza si treneaza, starea generala a copilului se agraveaza. Uneori apare otita (dureri la nivelul urechii) datorita migrarii infectiei de la nivelul nasului, alteori pneumonia prin coborârea infectiei la nivelul plamânilor.

            Cum tratam virozele respiratorii? NU dati antibiotic din proprie initiativa; virusurile nu reactioneaza la antibiotic si puteti inrautati situatia. Tratamentul vizeaza simptomele: scaderea febrei, hidratarea cu ceai cald, indulcit cu miere si adaos de lamâie, catina, fructe si legume proaspete care vin cu aport de vitamine naturale, dezobstructie nazala, siropuri pentru tuse (atentie la copii sub 1 an care nu tusesc eficient si siropurile expectorante pot genera secretii abundente care fac dificila respiratia copilului). Nu duceti copilul in colectivitate! Copilul febril nu va fi scos afara!
            Cand mergem la doctor? Daca micutul are sub 3 luni, deoarece nu se apara iar obstructia nazala poate duce la sufocare (copilul mic nu are reflex de respirat pe gura); daca copilul are o boala cronica cunoscuta; daca apare supra infectia bacteriana; daca se prelungeste starea de boala a copilului.
            Informati, cu rabdare si dragoste veti ajuta copiii sa treaca peste virozele de sezon.

            Dr. Ana Olinic

            Dostoievski a fost acuzat (si) de misoginism

            Dostoievski, un nonconformist, a fost acuzat de multe… Intre altele, de antisemitism si anticatolicism, de dependenta de jocul la ruleta. Acuzat si de… derapaj politic, a cunoscut si pedeapsa ocnei siberiene. N-au lipsit nici unii dintre cei care, facând trimitere mai ales la ,,Adolescentul”, l-au acuzat de misoginism. Acuzatie aiurea de tot…

            “Nu-mi plac femeile pentru ca sunt necioplite, stângace, fiindca depind totdeauna de altii si, in afara de asta, mai poarta si o imbracaminte indecenta! (…) Unde mai pui ca tot ele mai si tipa ca se simt jignite si pretind drepturi egale, dar ce fel de egalitate mai este si asta, când ele ma calca in picioare sau imi arunca praf in ochi!” (F.M. Dostoievski, “Adolescentul”, Rao Clasic, 1998, pag. 36, 37), zice Arkadi Makarovici Dolgoruki. Apoi, acelasi personaj continua: “Chiar asa: sunt imbracate indecent din cale-afara. Numai un destrabalat nu-si da seama de asta. La tribunal se declara sedinta inchisa de câte ori e vorba de situatii indecente (…) Isi pun fara rusine turnura la spate ca sa-si arate nurii, si asta in vazul tuturor! (…) N-au decât sa le admire batrânii depravati si sa alerge dupa ele cu limba scoasa, totusi exista si un tineret curat, care trebuie ferit de asemenea provocari dezgustatoare. (…) Iata de ce sunt atât de scârbit, de ce le dispretuiesc si le ocarasc in gura mare”. (Ibidem, pag. 38). Convingator, nu, pentru o acuzatie serioasa de misoginism?…

            Dar Arkadi Makarovici Dolgoruki este un tânar de doar 19 ani, putin teribilist in opinii, frustrat de neclaritatea care pluteste in jurul paternitatii sale, cu o copilarie agresata de imagini si intâmplari care l-au bulversat: “…am vazut si eu la treisprezece ani o femeie goala din crestet pâna in talpi si de atunci sunt dezgustat”. (Ibidem, pag. 40). El este un mare instrainat. Chiar spune despre sine: “Eu n-am ce cauta printre oameni”. Valeriu Cristea noteaza ca Arkadi Makarovici Dolgoruki este un neinteles (“cel mai putin inteles si cel mai nedreptatit dintre marii eroi ai prozatorului”) dar si “marele personaj de sinteza al literaturii lui Dostoievski”. A urât femeile sau numai niste puseuri trecatoare de teribilism i-au agatat pe nedrept eticheta de misogin? Cu siguranta, Arkadi Makarovici Dolgoruki n-a fost un misogin, caci, referindu-se la mama sa (a fost fiul nelegitim al unei iobage care a pacatuit cu un mosier…), zice cu duiosie: “pe cine iubesti mai mult, pe acela il jignesti mai tare”. Arkadi Makarovici Dolgoruki va ajunge sa creada chiar si in curatenia sufleteasca a unor femei care erau departe de acest statut…

            Mircea Eliade, în “Fragmentarium” (Humanitas, Bucuresti, 1992, pag. 120-121) scrie: “În literatura europeana nu exista discontinuitate, salturi, revolutii. De la Ovidiu la trubaduri, de la poezia medievală la Dante si Petrarca, de la Princesse de Cleves la Stendhal si Proust – fluviul inspiratiei literare ramâne acelasi: femeia si drama sufletului uman provocata de femeie (…) Nu apare atunci exceptionala aparitia lui Dostoievski, ruperea lui titanica de aceasta traditie europeana, curajul lui de a crea oameni care sufera, spera, se prabusesc sau se mântuiesc «fara» femeie? Sunt mai putine femei în opera lui Dostoievski decât în opera oricarui mare autor european”.

            E drept ca sunt mai putine personaje feminine, dar unele dintre ele, precum Sonia, din “Crima si pedeapsa”, de pilda, sunt repere ale literaturii. Sonia se anuleaza ca om pentru a-si ajuta familia, il ajuta pe Raskolnikov sa-si ispaseasca prin credinta pacatele, se bucura de respectul ocnasilor (“Maicuta Sofia Semionovna, maicuta noastra scumpa si draga!”), n-are niciun pic de depravare in inima, desi a fost o prostituata. Dostoievski poate fi acuzat, pe drept, de multe, dar nu si de misoginism. Marile sale iubiri, când navalnice, când asezate, reprezinta inca un argument în acest sens.

            Bricolaje / Ce se mai zice, ce se mai poarta?

            M-am amuzat grozav un articolas de care am dat pe net. Scris de o tânara femeie lucida, realista, cu spirit independent, cu umor. Ei bine, aceasta relata cum a auzit-o la birou pe o colega afirmând, cu apriga convingere, dupa ce daduse zeci de telefoane „de control„ ca: „barbatii se tin cu teroare”. Brrr, te trec fiorii cu genul asta de teroriste.

            La care, dupa o mica disputa de pareri pro si contra, cea care s-a apucat sa scrie pe aceasta sensibila tema, declara ca „nu se mai poarta lesa”. Ca într-o dragoste si intr-un cuplu e circulatie libera acum, se vine si se pleaca, se intra si se iese atunci când lucrurile nu mai tin, când nu mai exista dragoste, comunicare, întelegere, sprijin reciproc, scopuri, idealuri comune, afinitati, respect, tandrete. Multe prejudecati au picat la acest capitol. Una dintre ele se numeste, copilul care „leaga”. Ceea ce e totalmente fals. Pentru ca sunt si cazuri în care prezenta unui nou venit în familie complica lucrurile si îi poate înstraina pe cei doi parinti. Un copil nu sudeaza neaparat un cuplu si nu trebuie folosit ca metoda de santaj, asa cum se întâmpla adeseori. Pierde si el, pentru ca nu traieste în cel mai sanatos climat familial, si asta îl va marca, pierd si cei doi adulti care traiesc într-o forma golita de continut, într-o conventie. De altfel, cred ca nimeni nu stie secretul unui cuplu care dureaza la modul firesc, frumos, în armonie.

            În niciun caz, din vreo obligatie. De aceea, chestia cu lesa mi se pare de cel mai prost gust, nu suport ideea ca un om poate fi controlat, obligat sa faca ce nu alege el însusi sa faca, ce nu-i mai place. De altfel, nu am suportat niciodata nici cel mai mic atac la libertatea niciunei fiinte, si nu suport sa vad animale în cusca, în hamuri, în lanturi, priponite, chinuite. Asa ca nu-mi place circul, am o strângere de inima când vad animalele de acolo. Pentru mine, cea mai mare senzatie de splendida libertate e aceea transmisa de un mustang alergând, sau de mai multi. Lesa e facuta pentru câini si e necesara când iesi cu ei în spatii publice, dar chiar si asa, eu (adepta categorica a libertatii de expresie si de actiune) de abia astept sa i-o scot micului meu mops, dragalas si inofensiv, în anumite spatii în care el se poate desfatura fara sa deranjeze pe nimeni. Imi place sa-l vad cum alearga prin iarba si cât de jucaus este, ce mutrite nostime face, cât de bucuros e, pentru ca asta îmi schimba imediat starea, ma binedispune. Si cum imi încep dimineata plimbându-l, buna dispozitie îmi tine toata ziua.

            Iar apropo de ce se poarta în toamna asta, ei bine, piesa de rezistenta, care nu trebuie sa lipseasca (e must have) din garderoba fashionistelor este cureaua lata (fara pusca, totusi) care marcheaza talia, purtata la taioare groase, trench, palton. În mare voga este pielea de caprioara si velurul, vinilul, dar si stofele în carouri (so british) si lâna. Se poarta pardesiile si paltoanele lungi, lalâi, moda anilor 70, pelerinele, poncho-urile, un new-hippie, asadar. Se zice apoi ca o piesa-far este rochia lejera, foarte feminina, cu aspect boem, gypsie, cu un mini-bluzon biker, ca un bolero. Trendy este, asadar, un melanj seducator de stiluri, un fusion prin care bate vântul fanteziei netarmurite, libere. Fara lesa.

            Examene, examene… (III)

            Noua formula de evaluare a cadrelor didactice în vederea acordarii gradului didactic al II-lea a dat bataie de cap comisiilor respective din cadrul universitatilor. Sa armonizezi continutul stiintific al teoriei detinute de un candidat cu maniera de predare-învatare-evaluare impusa obiectiv e primul examen, dat de universitari, trecut cu bine doar daca a existat o confruntare de idei între acestia. Colectivul de la Facultatea de Litere din Bacau a avut, in anii de dupa 2010, astfel de întâlniri de lucru, rezultând o conceptie unitara privind elaborarea subiectelor pentru profesorii din învatamântul prescolar, primar, gimnazial si liceal. Din lucrarile celor din urma, confruntati cu subiectul publicat acum doua saptamâni, am extras – dupa ce mi-am îndeplinit datoria de corector – secvente care demonstreaza întelegerea de catre candidati a mecanismului metodico-stiintific mai mult sau mai putin vizibil.

            “Pastelul” bacovian a favorizat mai multe cai de interpretare. Ce vad? Vad o imagine de toamna, dezolanta, cu o ploaie marunta… Vad corbi în departare si pasarele speriate. Ce aud? Aud ragete nesfarsite si sunetul spart al talangilor. Ce simt? Simt tristete, singuratate, teama de asfixiere (VAS, tehnică utila în postlectura).

            Instantele comunicarii (emitatorul, receptorul, mesajul) conlucreaza cu auxiliarele lor (canalul, codul, contextul) pentru a alcatui discursul: poetul (EMITATORUL) se adreseaza unei umanitati absente (RECEPTORUL), straina de suferinta eului liric; de aici, refugiul în natura etc. (TEHNICA 6 FACTORI). LECTURA SINONIMICA, a treia cale, accesibilizeaza textul poetic si permite perceperea necanonica a acestuia. Anotimpul umezelilor rasuna dezolant, izgonind misterios vietatile etc. Suportul informativ e dat de tema solitudinii, “o forma de organizare într-o lume a dezorganizarii“ (C. Calin, Dosarul Bacovia), tratata exemplar de G. Bacovia, „emblema judetului Bacau, de o importanta cel putin egala cu cea a lui V. Alecsandri“. Pentru captarea atentiei, sunt sugerate lucrarea „Sonuri si con-texte bacoviene“ („Egal“, 2011), CD-ul cu muzica de Nicu Alifantis sau, de pe internet, înregistrari disparate pentru un fond sonor primar: ploaie, corbi, talangi, pasări speriate, bucium, ragete etc. Vizual, sunt recomandate ilustrate cu Bacaul vechi.

            Toate nivelurile limbii sunt relevante pentru conturarea mesajului si a emotiei: fonetic (consoanele surde t, t transmit zbaterea unui suflet neînteles si neauzit, sonanta m sugereaza apasare, ca si vocala închisa u (din buciuma, fund, s-ascund, drum, fum, lungi, murit…) ori cea semiînchisa o (din agonic, toamna, ploaia, tot, dogit…), semne al „târziului“ bacovian, prin „simbolism fonetic“ (M. Grammont). Lexical, intereseaza câmpul semantic al naturii (ploaia, toamna, câmp…) si al finitudinii (agonic, fum, talangi…), iar morfosintactic, verbele la prezentul obsedant, adverbele tragismului (agonic, dogit…) si pozitia postpusa a subiectelor.

            Arhitectura strofelor pare un joc de doi: primul vers exprima o idee „pozitiva“, ca un pas inainte, cotracarat de cel de-al doilea, retractil, scris spre interior. Poetul ar vrea sa se deschida lumii, dar aceasta îl refuza. „Textul întreg – subliniaza un candidat/o candidata – pare o simpla enumeratie de fapte stranii care alcatuiesc un cortegiu funerar.“

            Notatiile noastre de pâna aici sunt un post-text al profesorului, care ar trebui sa depaseasca statutul caldut de constatator al realitatilor din lucrarile corectate potrivit unui barem. Candidatii scriu – cei mai multi – si pentru ceilalti.

            Agronomii pensionari, la moment de sarbatoare

            Peste 100 de specialisti pensionari din agricultura bacauana s-au reunit, ieri, in cadrul traditionalei reuniuni organizata, in fiecare an, in aceasta perioada. Au raspuns initiativei agronomi, medici veterinari, ingineri mecanici, economisti etc. care au lucrat in agricultura judetului Bacau in anii din urma.

            „Din pacate, din 300 de pensionari din agricultura, azi suntem doar 130 prezenti. Si asta pentru ca multi sunt in vârsta, bolnavi, merg in bastoane, au probleme mari. Chiar si aici sunt unii colegi care se deplaseaza greu”, a declarat Cezar Duta, amfitrionul din acest an al intâlnirii agronomilor. Cu ocazia revederii, cei prezenti au participat, pentru prima data in cadrul acestor intâlniri, la o slujba religioasa de comemorare a colegilor din agricultura care s-au stins din viata in ultimii ani.

            „Din pacate, foarte multi au plecat dintre noi. L-as aminti pe fostul director general Dumitru Gaina, un titan de care lumea avea o teama extraordinara, dar care era un excelent organizator, un foarte bun comunicator cu institutiie statului. Din pacate, s-a pierdut de tânar, in urma unui accident cerebral, pe holurile hotelului Decebal, in timp ce astepta un coleg. Intâmplarea a fost ca, la nici doua luni, sa fiu chemat si intrebat daca vreau sa ocup functia de conducere a Directiei Agricole, o decizie extrem de grea pe care aveam sa o iau”, isi aminteste Gheorghe Antochi, un foarte cunoscut agronom bacauan, fost director general al Directiei Agricole.

            Nu au fost uitati nici alti renumiti „oameni ai pamântului”, fiind evocati, printre altii, fostul director al Trustului IAS, Valerian Negoita, fostul director al trustului SMA, Stan Mereuta, Cornel Brudiu, Vasile Bârsan, iar mai recent, Dan Neaga. „Este intâlnirea pe care o asteptam in fiecare an cu o nota de bucurie si de tristete, totodata, pentru ca lista celor prezenti este din ce in ce mai mica. Iar cei care privesc din ceruri sper ca se bucura pentru ceea ce am realizat astazi pentru prima data, sa recunoastem, cu multa intârziere”, a spus Petru Placinta, un alt titan al agriculturii bacauane, de numele caruia este strâns legat brandul de renume mondial Agricola International.

            Timp de câteva ore, cei prezenti au depanat amintiri frumoase despre activitatea trecuta si cea curenta, despre copii, despre nepoti sau despre colegii lor care au disparut din aceasta lume.

            Plinul de carburanti, cu bonuri cadou

            Din aceasta luna, posesorii de masini pot sa alimenteze cu carburanti autovehicolul platind cu bonuri cadou sau de masa.

            Facilitatea este posibila, deocamdata, doar in statiile de benzina ale companiei OMV Petrom. Astfel, bonurile acceptate la plata sunt cele Sodexho (Cadou Pass, Smart Pas, Gusto Pass), Edenred (Ticket cadou si Ticket Restaurant) si Cheque Dejeuner (Cheque Dejenuer, Cadhoc).

            „Incepând cu data de 1 septembrie clientii pot plati cu bonuri cadou sau bonuri de masa, indiferent de produsele pe care doresc sa le achizitioneze. În statiile Petrom, acestia pot achizitiona cu bonuri cadou toate tipurile de produse, inclusiv carburanti, iar cu bonuri de masa produse alimentare”, si-a anuntat clientii compania OMV Petrom.

            Inceput de an scolar printre transee

              – o parte din scolarii si prescolarii din Bacau nu vor avea parte de un debut de an scolar primitor – disconfortul este dat de santurile facute in curtea si in apropirea unitatilor de invatamânt pentru schimbarea retelelor de termoficare

              Lucrarile de modernizare a retelelor de termoficare secundare din municipiul Bacau vor bulversa inceputul de an scolar in câteva unitati de invatamânt din oras. Gradinita cu program prelungit nr. 24 si Scoala „George Bacovia” risca sa-si primeasca prescolarii si elevii in conditii nu tocmai fericite. Anuntatele ploi si pamântul ravasit o data cu saparea solului pentru montarea conductelor de termoficare vor duce cel mai probabil la formarea noroiului, iar pamântul va fi carat de copii in salile de clasa si pe holurile unitatilor de invatamânt.

              Zilele trecute, la Scoala „George Bacovia” de pe strada Carpati se lucra de zor la definitivarea lucrarilor. Daca in curtea scolii fusesera acoperite santurile, aleea ce duce spre scoala era impracticabila. „Intr-adevar, ne confruntam cu o situatie aparte. Avem promisiuni din partea firmei care executa lucrari la conducte ca, pâna in weekend, vor reda utilitatea aleii. In orice caz, festivitatea de deschidere a noului an scolar va incepe luni, 14 septembrie, la ora 9.

              Daca vremea va fi frumoasa ne vom desfasura afara, pe terenul de sport, iar daca va ploua o sa intram cu totii in salile de clasa si voi trece pe la fiecare pentru a le adresa elevilor si profesorilor un cuvânt frumos de inceput de an scolar”, declara prof. Clement Florescu, directorul Scolii Gimnaziale „George Bacovia” Bacau. La Gradinita nr. 24 se lucra la foc continuu. Muncitorii coordonati de seful de echipa incercau sa finalizeze lucrarea.

              Aici, cum intri pe poarta gradinitei, dai de santuri si de-o parte si de cealalta. Un podet ingust de lemn montat provizoriu asigura accesul pe aleea care duce la institutie. Accesul se face greoi, iar pentru luni dimineata se anunta haos din cauza aglomeratiei. Conducerea Thermoenergy Group SA spune ca are promisiuni din partea firmelor ca lucrarile de modernizare din perimetrul unitatilor de invatamânt vor fi incheiate la termen.

              In Bacau mai functioneaza doar camerele video de la Podul Margineni

                Camerele de supraveghere video din municipiul Bacau au cedat una dupa alta si s-a ajuns ca la momentul de fata sa mai fie functionale doar cele opt camere de la Podul Margineni.

                In anul 2011, in Piata Centrala din oras au fost pornite 21 de camere, iar in Piata Sud inca 12, insa tot sistemul de supraveghere a acestor obiective de comert a fost inchis, spre bucuria celor care vând tigari de contrabanda sau telefoane furate.

                De ceva timp „au murit” si camerele de la Pasajul Rutier Oituz-Stefan Guse, unde s-a produs o avarie iar defectiunea nu a mai fost remediata.

                Biroul de monitorizare se afla la sediul Politiei Locale Bacau, dar monitoarele mai redau imagini doar din sensul giratoriu de la baza podului care duce la Margineni.

                „In ceea ce priveste camerele din piete s-a decis sa nu mai fie reparate pentru ca echipamentul este deja depasit tehnic si nu se mai justifica aceasta cheltuiala in conditiile in care exista un proiect care prevede montarea unui nou sistem de supraveghere”, a explicat Florin Podoleanu, purtator de cuvânt la Politia Locala Bacau.

                Despre acest proiect se vorbeste inca de anul trecut si ar fi fost deja bugetat pentru ca investitia sa se faca in urmatoarele luni. Din acesti bani ar urma sa se achizitioneze alte camere de supraveghere video, insa se mai poarta discutii cu privire la locatiile in care vor fi amplasate.

                Cu doar opt camere video pornite, Bacaul ramâne codas la capitolul supraveghere. In Iasi, de exemplu, primaria a amplasat peste 60 de camere pe mai multe strazi aglomerate din oras si au fost multe situatii in care imaginile surprinse au ajutat la solutionarea unor fapte penale ori accidente rutiere.

                „Desteptarea” a avut ecou: Ioana va putea merge

                  Demersul sustinut de catre redactia ziarului „Desteptarea”, pentru ajutorarea unei fetite care are nevoie de un dispozitiv medical (verticalizator) pentru a putea merge, a avut efectul scontat. Gratie sensibilizarii, prin apelul jurnalistic, a mai multor cititori ai ziarului nostru, Ioana Estera Cojoc, o fetita de cinci ani si jumatate, va avea verticalizatorul care ii este necesar pentru a sta in pozitie verticala si a se deplasa.

                  „Am gasit pe internet un verticalizator la pretul de 800 euro, mai ieftin cu mult fata de cel pe care o alta firma ni-l furniza initial, ne-a spus Aurel Cojoc, tatal fetitei. Am dat deja comanda si am si platit o parte din cost. Joi, 17 septembrie, il vom avea. Din banii pe care i-am adunat datorita apelului umanitar publicat de mai multe ori in ziarul «Desteptarea», am reusit sa-i iau Ioanei si ghetele speciale, precum si ochelarii de vedere.

                  Nu am cuvinte sa va spun cât de impresionati suntem noi, familia, de gestul nobil al conducerii ziarului dumneavoastra si al celorlalti binefacatori. Le multumim din suflet tuturor!”

                  Amintim ca in urma demersului nostru publicistic, un binefacator anonim i-a donat Ioanei 500 lei, o familie de tineri i-a dat 500 euro iar o fundatie a venit in sprijinul ei cu 1.000 lei. Asadar, in total s-au adunat aproape 4.000 lei.

                  Familia fetitei, compusa din 6 copii si cei doi parinti, are venituri extrem de modeste. In plus, a cheltuit foarte multi bani cu tratamentele Ioanei, inca de când aceasta s-a nascut. A avut multiple afectiuni, dar acum sufera de hemipareza pe partea dreapta. Prin urmare verticalizatorul, care i-a fost recomandat de medicii specialisti, ii este mai mult decât necesar.

                  Nebuloasa in dosarul “Apartamentul”: Martor acuzat ca minte, dar nicio plângere penala

                    Tribunalul a audiat, joi, un martor-cheie in dosarul privind repartizarea unui apartament din fondul locativ al primariei, in care sunt cercetati primarul Romeo Stavarache, Gheorghe Muntianu, fostul sef al Serviciului administrare fond locativ si îndrumare asociatii de proprietari din cadrul Primariei Bacau, si Gavril Pircu, fostul director executiv al Directiei patrimoniu din primarie.

                    Irina Amalia B. – prezentata de instanta ca “cea care a sesizat institutiile statului ca Muntianu a primit o locuinta”. Daca unii s-au gândit ca prezenta ei va face putina lumina in acest dosar, in realitate, dupa circa o ora de audieri, declaratiile ei ridica tot mai multe semne de intrebare si suspiciuni pe care, se pare, nimeni nu are interes sa le clarifice.

                    Irina si-a inceput declaratia prin a spune ca a lucrat in Primaria Bacau, intre anii 2004 – 2011, la mai multe compartimente. Afirmatie care a ridicat multe sprâncene in sala, inclusiv ale primarului, care, prin reactia lui, dadea de inteles ca lucrurile nu stau chiar asa.

                    “In 2008, lucram la Compartimentul Locuinte ANL si am vazut dosarul lui Muntianu care solicita o locuinta. In 2005, a solicitat o locuinta ANL si in 2008-2009 o locuinta din fondul locativ al primariei. Este adevarat ca s-a folosit de numarul de inregistrare din 2005 pentru ca cererea lui sa aiba o vechime mai mare. Am sesizat institutiile statului pentru ca nu era moral ca seful Serviciului Spatiu Locativ din cadrul primariei sa-si acorde singur o locuinta din fondul locativ al primariei”, a explicat Irina.

                    Ea a mai sustinut ca Muntianu nu indeplinea conditiile de atribuire a unei locuinte nici in ceea ce priveste veniturile, având pensie militara din aviatie, plus salariu de bugetar. Intrebarile avocatilor celor trei inculpati s-au concentrat pe prima parte a declaratiei – cea legata de postul ocupat in primarie, dar si pe relatia dintre Irina si Muntianu.

                    “Eu eram referent social la Centrul Armonia si am fost trecuta prin detasare la ANL, in 2008. Aveam in atributii sa verific dosarele de locuinte ANL si sociale. Când eu am fost detasata la ANL, de fapt se numeste fondul locativ, sef de birou era Muntianu. Chiar Muntianu a dat dispozitie sa verificam dosarele”, a raspuns Irina, adâncind si mai mult suspiciunile celor din sala.

                    “Sunt multe semne de intrebare care pun la indoiala credibilitatea martorulului”, a confirmat unul din avocatii lui Stavarache. Intrebarile avocatilor s-au referit si la relatia dintre Irina si Muntianu, mai ales dupa ce martora a sustinut ca, timp de câteva luni, angajatul primariei a locuit in garsoniera ei. “Ati fost in relatie de concubinaj?”, a fost intrebarea respinsa de instanta, prin care s-ar fi incercat sa se demonstreze ca martora l-ar fi “turnat” pe Muntianu din razbunare.

                    Un episod si mai straniu s-a produs in momentul in care judecatoarea a intrebat-o despre Stavarache, mai precis daca, din discutiile ei cu Muntianu, ar fi reiesit ca primarul stia sau a fost de acord cu repartitia locuintei. Irina a refuzat insistent sa raspunda, chiar si dupa ce instanta si procuroarea de sedinta i-au pus in vedere ca trebuie sa spuna tot adevarul.

                    “Pai, si ce sa intelegem noi acum? Ca primarul a fost de acord, dar ca nu puteti spune acest lucru?”, a mai intrebat judecatoarea. La iesirea din sala de judecata, Muntianu, iritat ca insistam pe acest subiect, ne-a declarat ca nu a fost niciodata seful Irinei si ca ea era angajata centrului Armonia. Cert este, ca singura concluzie clara, ca tot ce s-a intâmplat in sala de judecata este o mare nebuloasa. Nu doar declaratiile martorei ridica semne de intrebare.

                    Suspect este si de ce inculpatii si avocatii lor, care au dat de inteles ca martora minte, sub juramânt!, nu au cerut acte doveditoare sau nu au facut plângeri/sesizari privind marturia mincinoasa.

                    “Ghiozdanul Scolarului”, un pic mai gol

                      Copiii din satele bacauane au avut sansa sa beneficieze gratuit de ghiozdane, caiete, acuarele, pixuri, radiere si alte rechizite, in anii trecuti. Programul “Ghiozdanul Scolarului”, initiat si finantat de Consiliul Judetean (CJ) Bacau, se deruleaza din toamna 2009 fara intrerupere.

                      Bugetul anual estimat pentru acest proiect pâna in 2017 era de 4.700.000 de lei. In sedinta din 23 februarie 2015, consilierii au diminuat suma alocata achizitionarii de rechizite cu 1.700.000 de lei din motive de eficienta, având in vedere ca si Guvernul acorda gratuit rechizite elevilor inscrisi in invatamântul primar si gimnazial.

                      Conform HCJ nr. 34/2015, bugetul ar trebui sa fie utilizat astfel: 72 lei/prescolar, 82 lei/elev pentru cei din invatamântul primar si 58 lei/elev, la gimnaziu. Acestea sunt sumele estimative, caci, deocamdata, nu se stie daca programul va continua in anul scolar 2015-2016, nici ce anume va cuprinde.

                      “In acest moment, procedura de licitatie nu este finalizata, prin urmare nu am niciun fel de informatii”, a declarat Dragos Benea, presedintele CJ Bacau.

                      Rechizite in dar pentru copiii nevoiasi din parohiile bacauane

                      Arhiepiscopia Romanului si Bacaului, prin programul social „Lasati copiii sa vina la Mine si nu-i opriti” aflat deja la cea de-a III-a editie, ofera si in acest an rechizite scolare pentru copiii proveniti din familii cu situatii financiare precare, cu un risc ridicat de abandon scolar.

                      Acestia au fost identificati de personalul unitatilor de invatamânt din care fac parte, prin implicarea directa a profesorilor de Religie. Listele cu elevii nominalizati au fost inaintate catre parohiile la care sunt arondate scolile, acestea fiind apoi centralizate la protopopiatele aferente.

                      „In jur de 1000 de copii vor beneficia ghiozdane echipate cu tot ceea ce le este de folos in noul an scolar. O parte din ei le vor primi chiar din mâna ierarhului, Inalpreasfintitul arhiepiscop Ioachim, in cadrul unui eveniment ce va avea loc joi, 17 septembrie, de la ora 17.00, la Biserica «Precista» din Bacau” a declarat preotul-profesor Ionut Casaneanu, inspector scolar de Religie, colaborator in cadrul acestui proiect.

                      Silvia Patrascanu
                      Liviu Maftei

                      La inceput de an scolar: Unitati de invatamânt cu porti inchise

                        Noul an scolar incepe luni, 14 septembrie, insa unele unitati de invatamânt, in special din mediul rural, isi pun lacatul pe usa. In unele dintre ele s-au facut si investitii, fara rost insa. La baza deciziei de a fi inchise a stat numarul scazut a populatiei scolare.

                        Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a tras linie si a decis. Se inchid mai multe unitati scolare din intreg judetul, chiar daca de luni incepe scoala. „Vorbim de unitati scolare, fara personalitate juridica, care s-au desfiintat de catre unitatile administrativ teritoriale, din cauza evolutiei demografice negative. Concret, din acest an scolar, nu vor mai functiona 8 gradinite cu program normal, doua scoli gimnaziale, 10 scoli primare si un liceu. Doar doua dintre aceste unitati sunt din mediul urban, respectiv municipiul Bacau, restul fiind din mediul rural. Prescolarii si elevii care invatau in aceste gradinite si scoli au fost preluati de alte unitati scolare”, a explicat prof. Doina Marinov, inspector scolar ISJ Bacau.

                        Asadar, s-au inchis: gradinitele – Lunca Asau, Valea Seaca nr.2 (Nicolae Balcescu), Nadita (Strugari), Gherdana (Tatarasti), Manastirea Casin, Slobozia (Urechesti), Goioasa (Agas), Gradinita nr. 40 (Bacau), scolile gimnaziale – „Mihai Eminescu” (Zemes), iar in Cotofanesti, scoala din Borsani s-a comasat cu cea din centrul comunei, scoli primare – Orbeni nr.2, Cornaselu (Motoseni), Giurgeni (Tatarasti), Poieni (Parincea), Paltinata (Gura-Vaii), Balotesti (Stanisesti), Coteni (Buhoci) etc. si liceu – Colegiul Tehnic „Letea” Bacau

                        „Anul trecut am mai inchis o gradinita la Lunca Asau, dar si o scoala primara. Au mai fost inchise si gradinita si scoala din satul Straja, la Paltinis am doar gradinita, nu si scoala, la Apa Asau, acum opt ani am inchis Scoala nr. 2, unde acum mai functioneaza doar gradinita. De fapt, singurele scoli din comuna sunt doar in Apa Asau, Scoala nr.1, si in centrul comunei. Multi dintre elevi ne pleaca la Comanesti, pentru ca pâna acolo sunt doar 4 km si microbuze din sfert in sfert de ora. Nu avem ce sa facem. Nu mai sunt copii de vârsta prescolara si scolara. In total, intreaga comuna are 156 de prescolari, 237 de elevi in invatamântul primar si 205, in cel gimnazial, care invata in trei gradinite, patru scoli primare si o scoala V-VIII.”
                        Constantin Radulescu, primarul comunei Asau

                        „Noi am inchis gradinita din Gherdana si scoala din Giurgeni. In Gherdana chiar anul acesta s-au terminat investitiile, am primit si mobilier nou, dar l-am realocat spre alta gradinita. Ce sa facem? Am adus apa in comuna, am asfaltat drumurile, avem si alte proiecte in derulare. Speram sa atragem populatie. Cladirile inchise in care se invata vor intra in conservare, in speranta ca vor reveni parintii cu copiii la noi in comuna.”
                        Petru Tabacaru, primarul comunei Tatarasti

                        In Bacau, o gradinita si un liceu

                        Incepând cu 1 septembrie 2015 (când calendaristic debuteaza anul scolar), Colegiul Tehnic „Letea”, preluat inca de anul trecut ca structura la Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, si-a incetat activitatea. Practic, din aceasta toamna, acest liceu bacauan dispare efectiv din structura retelei scolare, iar elevii au fost preluati, prin absorbtie, tot de „Mangeron”. In ceea ce priveste unitatea prescolara care si-a pus lacatul pe usa din acest an, este vorba despre Gradinita cu program normal nr.40, cu sediul in Bacau, strada Cuza Voda 6, structura a Scolii Gimnaziale „Al.I.Cuza”. Aceasta s-a desfiintat, iar in locul ei a fost mutata, cu sediul, Gradinita cu program normal 26 Bacau. Si aici decizia a fost luata inca de anul trecut, din cauza faptului ca cele doua gradinite functionau impreuna, la 40 era doar o grupa, iar la 26, alte doua. Acum, una dintre educatoare a iesit la pensie si practic a mai ramas un singur post acolo, care va functiona doar pe Gradinita 26.

                        63 in patru ani

                        Tot din cauza scaderii populatiei scolare si anul trecut s-au inchis 8 gradinite, o scoala primara si un liceu (din Hemeius), iar in urma cu doi ani, 4 scoli primare. Cele mai multe entitati scolare s-au inchis in 2012, respectiv 28. Daca se adauga si cele 21 din acest an, in total, in ultimii patru ani, s-au desfiintat 63 de institutii de invatamânt din intreg judetul.