Acasă Blog Pagina 3264

Ion Rotaru si George Calinescu

Se vor implini anul aceasta, in decembrie, 10 ani de când Ion Rotaru, critic si istoric literar, profesor la Facultatea de Litere a Universitatii Bucuresti, a fost condus, in cimitirul din Târdeni-Valea lui Ion, pe ultimul sau drum terestru. Zilele trecute am rasfoit un fel de jurnal in care am notat câteva impresii din cele câteva fascinante discutii pe care le-am avut amândoi. Vorbeam mai ales despre minunatul univers al satului in care ne nascusem amândoi. Avea un cult pentru radacini…
Intr-una dintre intâlniri, in primavara lui 2002, mi-a vorbit despre George Calinescu. S-a aflat George Calinescu in tabara compromisilor care au cochetat cu regimul communist? A fost deputat M.A.N., decorat cu Ordinul Muncii, avea o masina la scara, ca academician, a scris cronici care cântau in struna regimului…Nimic din toate astea nu nega Ion Rotaru. Asta nu-l impiedica sa spuna despre Calinescu faptul ca a fost, pentru noi, spiritul cel mai profund din prima jumatate a secolului al XX-lea. Am recitit recent capitolul pe care i l-a dedicat lui Calinescu in a sa „O istorie a literaturii române de la origini pâna in prezent” (S.C. TEMPUS DACOROMANIA COMTERA SRL, Bucuresti, 2006, pag. 672-686), unde am gasit sintetizate, mai ales in Addenda, multe dintre gândurile sale de atunci. Pentru el, Calinescu purta, in raport cu regimul comunist, „un soi de masca histrionica”, avea „o atitudine in doi peri, jucând tot timpul un fel de comedie grava, cu subintelesuri pentru cei care au urechi de auzit” (Op. cit., pag. 685). Au fost insa si momente când Calinescu a renuntat la aceasta masca. Mi-a povestit regretatul Ion Rotaru despre „sarbatorirea lui A.Toma, <>, la implinirea vârstei de 75 de ani”, in 1950, când a fost martorul manifestarii de la care n-au lipsit Sadoveanu, Zaharia Stancu, Tudor Vianu – din ce mi-a marturisit atunci – dar din „O istorie a literaturii…” observ ca au fost prezenti si Petru Groza, Sorin Toma, fiul sarbatoritului etc. Cei care au „cuvântat” l-au considerat pe A.Toma, la unison, „mostenitorul lui Eminescu”. Interventia lui Calinescu a fost devastatoare. „Un pârjol, domnule, un pârjol! A amutit sala. A fost devastator!”, imi spunea Ion Rotaru. Regasim si-n Addenda acest „pârjol”: „Sala simtea mizeria si vorbitorul cu atât mai mult simtea pulsul auditorului. Dintr-odata, lasând la o parte microfonul (…) se indrepta cu pasi repezi spre sarbatorit, care se afla in dreapta prezidiului, pe un fotoliu razleţ, si cu glas ascutit incepu aproape sa strige: „Nu-i adevarat ca dumneata esti continuatorul lui Eminescu! (…) Vor afla cei care vor veni dupa noi si se vor mira foarte vazând ca ne-am adunat astazi aici si am spus niste prostii! Posteritatea este cel mai exact critic si va da asupra operei d-tale o sentinta fara apel (…) Dumneata nu poti fi nicidecum continuatorul lui Eminescu. Te rog sa ma ierti, scumpe maestre, ti-am citit opera, dar in Istoria mea nu te-am trecut decât la bibliografie, aveam o sita (…) prea rara si…ai trecut prin ea. Din hlamida de purpura a poeziei eminesciene (gest de foarfeca cu degetele de la mâna dreapta spre nasul lui A. Toma) dumneata ti-ai taiat o redingota pe masura posibilitatilor d-tale”. (Op.cit., pag. 684).
Toate acestea, dar si multe altele, mi-au fost depanate, cu un farmec irezistibil, de Profesorul Ion Rotaru. Am regretat mereu ca nu am inregistrat marturisirile sale. Am ramas insa cu amintirea unui povestitor fascinant, onest, natural, care avea o memorie de-a dreptul impresionanta si o mare iscusinta de a-i valoriza pe oameni, de a judeca istoria nuantând in registrul unei tolerante care era doldora de uman, dar care nu uita niciodata ca este purtatoare si de bobârnac.

Cât sunt de bio… produsele bio

    Global, cam atat inseamna bio

    „Ce tot vorbesc astia de mâncare bio?” ma interpeleaza Nea’ Tuti (prof.dr. Petre Rang n.r.) revoltat. „Daca-i crescuta cu furaje cumparate la sac, gaina crescuta la tara inseamna ca e hranita ecologic? Sau merele din gradina, stropite cu chimicale, sunt bio? Produsele biologice se certifica. Sunt criterii de certificare internationale. Hai sa-ti fac cunostinta cu un specialist. E doctor in stiinte agricole. Un profesionist de exceptie.

    Si-a dedicat toata tineretea profesiei. Sa-ti explice dumneaiei cât la suta, din ce gasesti pe tarabe, sunt produse cu adevarat cultivate sau crescute fara chimicale.” Aranjeaza intâlnirea prin telefon, asa ca vineri dimineata suntem asteptati la Statiunea de Cercetare – Dezvoltare pentru Legumicultura Bacau, situata pe Calea Bârladului. Statiunea a fost infiintata la inceputul lui septembrie, saptezeci si patru. A devenit cunoscuta inainte de optzeci si noua, pentru productia serelor si cercetarilor privind ameliorarea soiurilor de legume si fructe. Din nouazeci si unu, aici a luat fiinta unul din primele poligoane din România, pentru o agricultura pur biologica.

     

    Bifurcatia destinului

    Cladirea e veche si frigul isi face simtita prezenta pe holuri si in laboratoare. Cioc-cioc la prima usa. Intram intr-un birou auster. Calculatoare si dosare. Jos, lânga calorifer, toarce usor o aeroterma. De statura miniona, infasurata intr-o haina calduroasa, specialistul in horticultura (hortis in greceste a gradina), se recomanda simplu: Maria Calin. Ne imbie cu fructe si alune, cerându-ne sa ne facem comozi. Doi ochi caprui patrunzatori ne studiaza calm. Din reflex, mi-aduc aminte de scoala. Trag picioarele sub scaun.

    Nu mi-am facut pantofii dimineata. Arunc furisat o privire. Nea’ Tuti e-n adidasi. Nu-i pasa. Inginerul Maria Calin intelege rolul presei si faptul ca ziaristii cauta in orice senzationalul. Mi se adreseaza cu o voce calda, ca la o prelegere, rostind cuvintele cu intonatie. Pentru a nu exista greseli, imi ofera o carte, „Ghidul cultivarii legumelor in agricultura biologica”, al carei autor este. „Aveti acolo majoritatea informatiilor. Acuma purtam asa… o discutie cordiala, despre agricultura pe care o facem aici in statiune.” De loc e de pe lânga Bucuresti. A venit in Bacau, „printr-o bifurcatie a destinului”, in optzeci si cinci, dupa ce a absolvit studiile la Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara Bucuresti. Si aici a ramas. Nu a preluat insa accentele moldovenesti, vorbind literar.

    Scoala dupa scoala

    „Agricultura ecologica nu se face la intâmplare. Este rezultatul a trei scoli, care au luat fiinta in secolul douazeci, in Europa, America si Asia. Se face in baza unor reglementari si norme europene, cu care nu te joci. Sunt si o serie de norme românesti, care au incercat sa transpuna si la noi legislatia deja existenta. Aceste scoli au aparut tocmai pentru ca incepuse era chimizarii in agricultura, si au inceput sa se vada efectele negative ale acesteia. Obtinerea prin selectie a unor soiuri care sa valorifice superior utilizarea ingrasamintelor chimice a deschis era «Revolutiei verzi». Era principiul «da-i ca-si ia planta cât ii trebuie».

    DTT-ul folosit la inceputul anilor saizeci il descoperi si astazi in blana ursilor polari si in coaja oualor de pinguini. Daca stam sa ne gândim, cele mai mari civilizatii si-au transformat teritoriile in deserturi. Egiptul, Grecia, Mesopotamia. Dupa chimizarile excesive, humusul din preeriile americane a fost spalat de ploi si a ajuns in Pacific, afectând si fauna acvatica.” Observa ca nu-mi mai notez si ascult cuminte. „China, in schimb, a reusit sa-si pastreze verzi pamânturile, din Antichitate si pâna acum. Gasesti un chinez la sase locuitori de pe planeta. Si nu numai ca isi asigura hrana pentru ei, dar mai si exporta.”

    Mai pe scurt, am inteles ca, in zone diferite ale globului, independent, câtiva oameni destepti au realizat ca solul, daca are tot ce-i trebuie, poate da destula hrana sanatoasa omenirii. Si au facut experimente. „Baza o constituie humusul, compostul. Ce-i compostarea? Un proces pe care il intâlnim in natura! O face si omul! Descompunerea resturilor vegetale in anumite conditii. Aceasta materie organica descompusa reintra in circuit in anumite cicluri. Acestea nu trebuiesc intrerupte. Conform scolii de agricultura organica a lui Hovard, care a facut experimente in India, un humus de calitate se obtine din resturi vegetale maruntite (maxim 30%), amestecate cu dejectii si alte resturi de la animale, cochilii de melci, scoici, cenusa de lemne, sol.” Mai aflu de scoala de agricultura organico – biologica a lui Muller – Rusch, experimentata de tarile vorbitoare de limba germana si de scoala de agricultura bio-dinamica, unde solul, plantele, animalele, oamenii si cosmosul, sunt intr-o permanenta relatie. Aceasta promoveaza organizarea exploatatiilor agricole in sistem inchis, cum sunt chibuturile din Israel.

    Nu m-as mai duce niciodata

    Inginera Maria Calin a beneficiat de mai multe burse pentru cercetare oferite de universitati de prestigiu. In urma cu câtiva ani a fost in India. „In India compostarea se face si ca vrei si ca nu vrei. Ei nu au canalizare, toalete. Noi am plecat in noiembrie. Am avut o colaborare cu Universitatea din Pantnagar. Ne-am adunat specialisti din toata lumea. Când am ajuns la New Delhi nu puteai vedea soarele. Era asa… un cer gri si un miros de biogaz, de-abia puteai respira. Guvernul de acolo pune foarte mare accent pe agricultura si au oameni foarte bine pregatiti. O parte din populatia de un miliard este subnutrita, dar au o agricultura de top.

    Am vizitat niste ferme exceptionale. Eram cazati intr-un campus universitar, de marimea unui orasel cu patruzeci de mii de locuitori. Jungla era la doi pasi. In fiecare noapte veneau elefantii la culturile cu trestie de zahar. Tigrul ne vizita cel putin odata pe saptamâna. Ne-am dus pe niste parcele cultivate cu plante medicinale. Aleile cu iarba tunsa. Era foarte frumos. Erau in jur de treizeci de grade. Cald pentru noiembrie. Eu, neavând ce face, ma descalt de pantofi. La care profesorul, când ma vede, striga: «Vai de mine! Va rog incaltati-va repede. Pot fi vipere in iarba!».”

    Doar zece la suta din agricultura mondiala este bio

    Iesim din birou si mergem in câmp. E frig. Nu au inceput inca lucrarile. „Noi facem in Bacau agricultura ecologica pe câteva sole, cu o suprafata de patru hectare si cinzeci si trei de ari. Avem in urma douazeci si cinci de ani de activitate in domeniu. Nu trebuie confundata agricultura ecologica/ biologica/organica cu agricultura traditionala, care este cu totul altceva. Pregatirea terenului incepe de toamna. Aratura se face fara rasturnarea brazdei, cu plugul fara cormana, sau cu rotosapa. Datorita inghetului si dezghetului, pamântul se marunteste si se aseaza uniform. In primavara urmeaza lucrarile de pregatire a patului germinativ, pentru infiintarea culturilor prin semanat direct (ceapa, marar, patrujel, morcov, castraveti)” Nu vreau sa deveniti dintr-odata specialisti, asa ca doar am sa enumar principalele conditii care trebuiesc respectate.

    Fertilizarea cu compost; rotatia si asolamentul culturilor; folosirea perdelelor (lizierelor) de protectie fata de celelalte culturi. Un minim de opt sute de metri distanta intre solele cu plante din acelasi soi, gen ardei iute, ardei gras, gogosar. De aceea gogosarii de la Dienet sunt iuti. Prevenirea si combaterea daunatorilor se face cu solutii obtinute din infuzii, decoct sau macerat de plante, gen musetel, urzica, papadie, pelin, coada calului, tataneasa, cât si prin favorizarea inmultirii zoofagilor: paianjeni, buburuze, carabusi, viespi. Si gainile si ratele introduse in culturi, inaintea rasaririi lor sau dupa recoltare, au un rol important in diminuarea daunatorilor. Ar mai fi multe de spus. Trebuie retinut ca legumele si fructele bio, pe care le gasim in marile magazine, mai scumpe cu douazeci si cinci – cinci zeci de procente, nu au in general o prezentare estetica atragatoare. Poate ca unele nici nu au gust asa de bun. Sunt insa asimilate foarte bine de organismul uman si nu lasa reziduuri toxice.

    „Culturile din acest an vor fi in functie de contractele pe care le putem incheia. Noi punem la dispozitie seminte bio pentru cei interesati de o astfel de activitate. Accesati www.legumebac.ro si va oferim consultanta gratuita.”

    Dupa ce multumim de primire si „lectiile” primite, Nea’ Tuti fatalistul trage o concluzie: „Bravo lor pentru ce fac. Dar am o obiectie la ei. Faci productie bio? Bine! Dar câta mâncare dati omenirii? Trebuie sa facem ca lumea sa supravietuiasca. Si productii mari nu poti obtine decât folosind ingrasaminte chimice. E un circuit vicios.” Pentru o tona de ingrasamânt sunt necesare cinci tone de carbune.

    [/lock_content]

    Verticalitatea poeziei

    Dacă veţi deschide cărţile regretatului Cristian Popescu – o uriaşă speranţă a liricii româneşti din anii’ 90 , veţi trăi deruta contactului cu poemul în proză, a cărui cadenţă interioară, perfect strunită, îngemănează două maniere. Alteori, o scrisoare comună poate cunoaşte arhitectura unui poem: literaţii au aşezat epistola lui Ion Creangă către Eminescu, datată „Ieşi 1877, decembre”, în versuri care spun mai mult decât o simplă epistolă: „Bădie Mihai, Ai plecat şi mata din Ieşi, lăsând în sufletul meu multă scârbă şi amăreală /…/ Cu toată dragostea, Ionică”. Avangardiştii făceau poezie din orice banalitate: „Abcdef/Ghijkl/Mnopqr/Stuvw/Xyz” („Suicide”, de Louis Aragon, în „Canibale”, 2, 25 apr. 1920).
    În zilele noastre, un cunoscut istoric al culturii şi publicist, Ion N. Oprea, a „hotărât:/gata cu hârtiile,/azi-ncep cu versurile”. După numeroase volume, articole, studii, recenzii etc., a decis să pună pe/în picioare gânduri, însemnări, poveţe, în vers liber. Este aşa-zisa „poezie neprozodică”, care anulează canoanele privind rima, ritmul şi măsura. Aşa a ieşit volumul experimental „Fragilitate: cuvinte pe verticală” (Iaşi, PIM, 2016), care aduce în faţa cititorului un posibil manual de filozofie a vieţii şi nu neapărat un ciclu de poezii. Cele mai multe dintre fostele prozopoeme, cu încărcătură lirică ştiută doar de autor, alcătuiesc un cod moral de care Ion N. Oprea (n. 1932) ne sugerează să ţinem seama. „Dintre toate fiinţele lumii,/omul se crede cel mai puternic:/cucereşte cosmosul,/dar nu se ştie pe sine”, „fragilitatea şi efemeritatea/fiind dovadă micimii noastre”. Salvarea ar veni din neizgonirea vârstnicilor din cetate: „A fost o perioadă când/pe aceste meleaguri,/în România străbună,/bătrânii erau din toate/cei mai buni şi întrebaţi/sfătuitori,/ /…/ un fel de adjuncţi ai primarului,/sprijinitori ai învăţătorului,/ /…/ până dincolo de zare”. Tradiţia e vizibilă peste tot: „Noi,/românii,/ţinem la faima familiei,/ne cinstim cu respect neamul”. Fără de moarte este graiul: „Dispărea-va/România?/Niciodată limba!”, în „scris sau virtual,/prin calculator/sau cu <>:/gesturi,/ridicări din umeri,/clătinări din cap,/clipit din ochi” (Vorbim).
    Dar înainte de a enunţa adevărurile de până aici, autorul ne reaminteşte definiţiile cuvintelor-cheie: „Timpul e mare învăţător”, iar „ arta de a trăi/devine arta de a uita”. „Fericirea adevărată/nu poate fi deplină/decât în mijlocul oamenilor”, chiar dacă „Moartea,/o altă certitudine,/e doliul de ieri, de azi şi de mâine”. A dispărut folclorul? „Unde-s cele zicători/Care ne dădeau fiori/Şi un sfat adevărat/Pentru neuitat?” Şi ne reaminteşte o strigătură uitată azi: „Fata mamei jucăuşă,/Cu gunoiul după uşă! /Pune boii la tânjală,/Să-i scoatem gunoiu-afară!” (Obiceiuri).
    Ne permitem şi câteva sugestii: de renunţat la didacticism şi la subiectele politice; de redus la minimum discursul; de înmulţit virtuozităţile lingvistice („Vie fie li-i memoria!”, p. 110) şi accentele lirice (ca în „Vântule”, minus finalul), de aliniat la stânga versurile (deci nu centrate) şi de scos corectura: litere lipsă (p. 17, 41, 104, 126, 131, 160 etc.), litere în plus (p. 17, 113 etc.), virgule lipsă ori nemotivate (p. 163, 190), cratimă nelalocul ei (p. 148), blanc lipsă (p. 203) etc.
    Cavaler al cuvântului scris, posesor al unei experienţe de viaţă extrem de utile celor de azi, Ion N. Oprea propune o cronică vie a contemporaneităţii, într-o manieră care combină fericit fondul cu forma.

    Profit in crestere la Aerostar, dar dividendul scade

    Compania Aerostar Bacau a încheiat anul 2015 cu un profit net de 52,268 de milioane de lei, de 2,6 ori mai mare decât rezultatul net din anul precedent si cu peste 19 milioane de lei mai mare fata de rezultatul de la mijlocul anului trecut, dar valoarea dividendului brut este in scadere. Astfel, dividendul brut va fi de 0,084 de lei pe actiune, fata de 0,089 de lei pentru anul 2014 sau 2013 si fata de 0,09 lei fata de 2012.

    Conform rezultatelor economico-financiare preliminare pe 2015 publicate de companie, din profitul net vor fi repartizate pentru dividende aproape 12,8 milioane de lei (24% din profit), fata de peste 21,5 milioane de lei care vor fi investite si fata de aproape 18 milioane de lei care vor ajunge in capitalul de lucru.

    Cresterea profitului a fost sustinuta de majorarea cu 26% a veniturilor din vânzari pâna la aproape 330 de milioane de lei în 2015, fata de cheltuielile din exploatare care au avansat cu numai 15%.
    La ultima cotatie a actiunilor Aerostar pe piata de capital, dividendul aduce un randament de 3,16%. Cea mai mare parte a dividendelor vor ajunge la compania IAROM Bucuresti, firma controlata de directorii si boardul Aerostar (71% din capital) si la SIF Moldova, care are o detinere de circa 15% din capital.

    Gospodarie din Darmanesti, cuprinsa de flacari

      sursa foto- Facebook ISU Bacau

      Pompierii de la Garda de Interventie Comanesti au fost solicitati sa intervina in orasul Darmanesti pentru a lichida un incendiu izbucnit in gospodaria unui barbat de 43 de ani.

      Initial flacarile au cuprins adapostul de animale, dar de aici s-au extins si la o magazie dar si la mansarda locuintei.

      Trei autospeciale de stins incendii si 15 pompieri militari au ajuns la fata locului si ajutati de pompierii voluntari ai orasului au reusit sa stinga incendiul care se pare s-a declansat de la un scurtcircuit electric.

      Din pacate, focul a distrus anexele din gopodarie dar si bunuri din interiorul casei.

      Horgesti: Cei sapte indivizi, acuzati ca au batut cu biciul un localnic, au fost arestati

        Magistratii de la Judecatoria Bacau au dispus arestarea preventiva a celor sapte suspecti, cu vârste cuprinse intre 16 si 49 de ani, care au fost retinuti pentru ca ar fi batut cu bestialitate un barbat de 42 de ani, din comuna Horgesti.

        Judecatorii au considerat ca acestia nu trebuie sa mai ramâna in libertate si i-au trimis in spatele gratiilor pentru 30 de zile, sub acuzatiile de lipsire de libertate si loviri sau alte violente. Reamintim ca fapta de o cruzime rara s-a petrecut intr-una din serile trecute.

        Suspectii petreceau intr-o curte din Horgesti si l-au luat cu forta pe localnicul care trecea pe strada. L-au legat cu un lant de gât, l-au dezbracat de haine si l-au batut cu biciul pâna la lesin. Tortura a durat o ora si jumatate, dupa care l-au aruncat in sant.

        Totul pentru ca unul dintre ei il banuia ca ar fi furat un ham. Victima a ajuns la spital cu trupul plin de vânatai si mai multe coaste rupte iar modul in care arata i-a ingrozit pâna si pe anchetatori.

        Dragoş Luchian şi PNL şi-au asumat „Proiect pentru Bacău”

          Campania „Proiect pentru Bacău” a fost asumată public de către Dragoș Luchian, candidatul PNL la Primăria municipiului Bacău. Cu sprijinul unui ONG, Luchian a amplasat mai multe panouri, în diferite cartiere ale orașului, pe care oamenii să semnaleze lucrurile pe care le vor rezolvate în Bacău. În doar câteva zile, pe cele opt panouri au fost scrise peste 2.000 de mesaje, iar majoritatea oamenilor au reclamat lipsa locurilor de muncă, câinii fără stăpân și nivelul scăzut de trai. Candidatul PNL a anunţat asumarea proiectului la sediul de campanie electorală, într-o sală ai cărei pereţi erau plini cu hârtiile pe care băcăuanii şi-au scris cerinţele şi nemulţumirile.

          „Când am decis să candidez la Primăria Bacău, mi-am făcut o agendă cu lucrurile de care consider eu că Bacăul are nevoie. Prin acest demers, pe care l-am pornit împreună cu societatea civilă, am vrut să mă conving că agenda mea coincide cu agenda oamenilor, că strategia pe care am gândit-o pentru dezvoltarea oraşului răspunde nevoilor locuitorilor săi. După ce am citit toate mesajele scrise până aseară, am constatat că există teme generale, dar sunt şi situaţii specifice, probleme punctuale reclamate în fiecare cartier, de oameni de diferite vârste”, a declarat Dragoş Luchian. La problemele ridicate de băcăuani, Luchian a anunţat şi soluţiile concrete.

          „Cred că, de la construirea bugetului până la stabilirea unor priorități în cheltuirea banilor publici, oamenii trebuie consultați. Toate marile proiecte de investiții le voi supune consultării publice. Dacă vor fi subiecte sensibile pentru comunitate, voi apela la un instrument despre care niciun primar al Bacăului până acum nu a vorbit sau, dacă a vorbit, a rămas totul la stadiul de intenție: referendumul! Aceasta este o cale de consultare unde toți cetățenii orașului pot să își exprime un punct de vedere”, a declarat candidatul PNL.

          Dragoş Luchian e de părere că, în problema câinilor fără stăpân, pe lângă campaniile de prindere și sterilizare, de extinderea și modernizarea padocurilor existente, este nevoie și de o implicare a comunității. „Vom lansa o campanie, . Îi invităm pe iubitorii de animale să adopte un câine din adăposturi. Cei care nu îşi pot permite să îi ţină acasă pot să îi viziteze în adăposturi, să le aducă mâncare, să îi scoată la plimbare şi să îi readucă la adăpost. Primăria le oferă un adăpost sigur, dar „casa” lor va fi sufletul oamenilor”, a spus Dragoş Luchian.

          Cu privire la salubritate, candidatul PNL va consulta asociaţiile de proprietari. „Mă voi întâlni cu asociațiile de proprietari și, în funcție de nevoile acestora, voi regândi graficul de colectare a deșeurilor și, totodată, voi încuraja colectarea selectivă a deșeurilor. Mă gândesc inclusiv la o campanie prin care să oferim fiecărei familii pungi de culori diferite pentru colectarea selectivă a deșeurilor menajere”, a precizat Dragoş Luchian.

          Conform declarațiilor lui Luchian, calendarul perioadei următoare va cuprinde întâlniri cu asociațiile profesionale – arhitecți, medici, profesori, farmaciști etc. – dar și cu oamenii din cartiere. Luchian a mai afirmat că forma finală a „Proiectului pentru Bacău” va conține toate ideile pragmatice venite din partea specialiștilor, dar și din partea oamenilor obișnuiți. „Eu nu vin în fața oamenilor cu un program utopic, ceva ce am gândit doar eu. Vreau ca acest proiect să fie conceput împreună cu băcăuanii, să fie axat pe nevoile lor, pe termen scurt, mediu și lung.

          Luchian desteptarea

          Vreau să vorbim cu oamenii, să-i întrebăm ce nevoi au, vreau să deschid ușa Primăriei pentru un dialog permanent cu băcăuanii”, a mai spus Dragoș Luchian. În ceea ce privește panourile, Luchian a spus că acestea vor rămâne în stradă cel puțin până la sfârșitul lunii februarie.

          „Am constatat o receptivitate foarte mare a oamenilor cu privire la acest demers civic, ceea ce înseamnă că oamenii au nevoie de o platformă de exprimare, au nevoie să-și spună doleanțele, să facă propuneri, sugestii, recomandări cu privire la problemele orașului și nu numai ale orașului, ci și ale lor. Tocmai pentru că vorbim de receptivitate, vom continua această consultare publică, sub această formă, cel puțin până la sfârșitul lunii februarie”, a precizat candidatul PNL. Liberalul a mai declarat că una dintre prioritățile sale este o colaborare mai strânsă cu societatea civilă și a dat asigurări că în bugetul viitor se vor regăsi sume mult mai mari pentru finanțarea, prin Legea 350, a ONG-urilor.

          Vaccinarea copiilor romi, sarcina pentru toate institutiile

            Doar 40 la suta dintre copiii romi sunt imunizati, arata un studiu al IPP (Institutul pentru Politici Publice) Bucuresti. „Cifra este alarmanta, iar riscurile pe masura”, avertizeaza Elena Tudose, director. Acesta este si motivul pentru care opt institutii publice si doua organizatii au semnat, joi, protocolul in baza caruia se va implementa un model de interventie timpurie gândit de IPP.

            Sala mare a Consiliului Judetean (CJ) Bacau a gazduit, joi, un eveniment deosebit de important pentru sanatatea copiilor romi din Corbasca si Valea Seaca: lansarea protocolului de institutionalizare a modelului de interventie timpurie initiat de IPP prin proiectul „Nediscriminarea inseamna drepturi egale! Accesul echitabil al copiilor romi la servicii de sanatate – o conditie fundamentala intr-o societate nediscriminatorie”, finantat de UE. La conferinta de lansare au fost prezenti Elena Tudose, directorul IPP, Ionel Floroiu, vicepresedintele CJ Bacau, Dorian Pocovnicu, prefectul judetului, Ion Pravat, primarul din Valea Seaca, Nicusor Puscasu, viceprimarul din Corbasca, reprezentanti ai unor ONG-uri si institutii care participa la proiect. Sunt semnatare ale protocolului CJ Bacau, Prefectura, DSP, DGASPC, CJAS, ISJ, FSC, Ordinul Asistentilor Medicali Generalisti si Moaselor, asociatiile de romi si cele doua primarii.

            „Cifre de-a dreptul alarmante”

            Ionel Floroiu, vicepresedinte CJ, si Dorian Pocovnicu, prefect, au apreciat scopul nobil al proiectului si importanta colaborarii dintre institutii. Mai rezervata, Elena Tudose, director IPP, si-a exprimat speranta ca proiectul nu va ramâne doar un model de buna practica. „Ratiunea acestui proiect era la fel de importanta si acum un an si jumatate, când l-am gândit, dar lucrurile s-au desfasurat de asa natura incât stringenta, urgenta subiectului a devenit din ce in ce mai evidenta”, a adaugat sefa IPP. E vorba despre faptul ca rata vaccinarii a ajuns la 40-45 la suta in populatia roma, cifrele fiind „de-a dreptul alarmante”.

            Ea s-a mai referit si la etapele proiectului: analiza, formarea echipelor multidisciplinare, instruirea etc. „Nu doar Sanatatea ar trebui sa fie responsabila, ci si alte institutii care intra in contact cu parintii si copiii”, a precizat Elena Tudose. Nicusor Puscasu, viceprimar, a afirmat ca in comunitatea roma din Corbasca nu sunt probleme grave de sanatate. La Valea Seaca, in schimb, „sunt copii care nu au nici acte de identitate”, a spus Ion Pravat, primar. Proiectul presupune crearea unei retele multidisciplinare care sa se implice in promovarea educatiei pentru sanatate, constientizarea autoritatilor si constientizarea a 300 de parinti cu privire la prevenirea bolilor transmisibile prin vaccinare.

            „Vrem sa ne asezam la aceeasi masa pentru a realiza un scop nobil. Dorim ca astazi sa semnam protocolul prin care, impreuna, vom implementa in comunele Corbasca si Valea Seaca un proiect care are drept scop combaterea discriminarii si imbunatatirea situatiei copiilor de etnie roma din cele doua comunitati”.
            Ionel Floroiu, vicepresedinte CJ Bacau

            „Iata ca, dupa 26 de ani de la schimbarea unui regim, am ajuns intr-un cadru de normalitate in care zece institutii se aseaza una lânga alta si pun umarul la implementarea unui proiect important pentru comunitatea roma din judetul Bacau. Mi-as fi dorit ca acest model de parteneriat sa fie implementat si in alte domenii.”
            Dorian Pocovnicu, prefectul judetului Bacau

            Cristinel Manolache si Laurentiu Neghina s-au inscris in partidul lui Geoana

              Mircea Geoana, presedintele Partidului Social Românesc, a fost prezent ieri in Bacau si Onesti, pentru a oficializa inscrierea in partid a celor care probabil vor fi doi dintre candidatii importanti ai formatiunii: Cristinel Manolache, pentru Primaria Bacau, respectiv Laurentiu Neghina, pentru Primaria Onesti.

              Manolache si-a dat demisia ieri din fosta sa formatiune politica, UNPR, precum si din calitatea de consilier local. Tot ieri, si Neghina a fost convins de Geoana sa se inscrie in PSRO, dupa alte discutii prealabile. Vizita lui Geoana a prilejuit si o intâlnire cu activul de partid din filialele deja constituite in judet si din celelalte judete din Moldova.

              „Au fost transmise doua decizii importante luate la nivelul central al partidului. Prima este ca PSRO va merge singur in alegerile locale si urmeaza sa stabilim liste de candidati in toate unitatile teritorial-administrative. A doua decizie este semnarea protocolului privind colaborarea post-electorala intre PSRO si PNL”, a spus senatorul Dan Tataru, liderul PSRO Bacau.

              La ultimele alegeri locale, din 2012, Manolache a candidat din partea Partidului Ecologist si a obtinut 12,5% din voturile bacauanilor, scor considerat foarte bun in conditiile in care pe scena politica exista USL. Laurentiu Neghina, care a candidat in 2012 din partea Aliantei pentru Bacau, a câstigat Primaria Onesti, cu 40% din voturi.

              Cei doi nu si-au anuntat oficial candidaturile pentru scrutinul din iunie, dar au primit mâna libera din partea liderilor PSRO sa isi formeze echipele si listele de candidati pe care partidul le va avea la dispozitie in campanie. PSRO va avea, probabil, si un candidat pentru sefia Consiliului Judetean, dar va fi nominalizat dupa definitivarea tuturor listelor electorale.

              Gabi Corodeanu candideaza la Primaria Bacau

                Constantin Negru, liderul judetenei PNTCD, a anuntat, joi, ca Gabriel Corodeanu va fi candidatul taranistilor la functia de primar al Bacaului, sloganul acestuia fiind „Pentru cei care muncesc”.

                „Candidez deoarece vreau sa demonstrez ca se poate face administratie publica si fara jecmanirea banului public, se poate administratie in interesul cetatenilor”, a declarat Corodeanu (foto).

                El promite sustinerea investitorilor prin crearea unei zone dotate cu utilitati, decongestionarea Directiei de Taxe, dotarea scolilor cu mobilier din bugetul local, o zona de agrement de-a lungul Lacului Serbanesti, cu alei si piste pentru biciclete, piete volante in week-end, reinfiintarea serelor, astfel incât Primaria sa nu mai cumpere arbusti si flori, organizarea unui serviciu de intretinere care sa faca reparatii in scoli si institutiile din subordinea Primariei, reinfiintarea Cantinei Sociale etc.

                Candidatul PNTCD afirma ca nu e dator nimanui, deci va putea sa-i traga la raspundere „pe cei care gresesc, intârzie sau nu realizeaza lucrari de calitate”. Nu este si nici nu va fi dator caci „campania electorala va fi de bun-simt, cu resurse limitate. Nu voi apela la firme!”

                Rasar ghioceii politicii. Deja ofiliti

                  Pacat ca v-ati pierdut increderea in politicieni, fiindca altfel v-ati da seama ca ne pregatesc zile marete. Deocamdata, nici nu realizam ca bunastarea, fie ea si cam rupta in coate, sta pitita dupa colt. Timida, frustrata ca nu a fost bagata in seama atâta amar de vreme. Dar s-a terminat! Zilele acestea isi anunta candidaturile toti cei care doresc sa ne conduca urbea. Rasar precum ghioceii de sub mantia grea si mizera a Babei Iarna.

                  Sunt cei care abia asteapta sa renunte la timpul lor liber, sa isi sacrifice viata de familie, care tânjesc la salariul de bugetar si, in schimb, doresc cu ardoare sa se puna in slujba cetatenilor, sa le primeasca injuraturile daca treburile orasului nu merg bine, eventual sa fie arestati. Riscanta ocupatia de primar!

                  Zilele acestea, mai multi politicieni ne prezinta programele de imbunatatire a vietii urbane. Adevarul este ca in acest oras, ajuns o fundatura sociala si economica, niste viziuni curajoase si niste edili hotarâti ar trebui ca aerul. Dar de unde sa ii iei? Candidatii nostri sunt deja invatati cu demagogia, unii provin deja din medii politice viciate. Insa mai exista o boare de speranta ca intentiile le sunt bune. Dar ce te faci ca primarul este, inevitabil, inconjurat de aparatul sau administrativ, care uneori a demolat mai mult decât a construit?

                  De fapt, campania electorala a inceput de mai multe luni, cu lovituri de la distanta. Plus câteva idei de retinut, pe care n-ar fi rau sa le puna in practica. Vor urma celebrele intruniri de partid girate de lideri de la centru, unde se fac mobilizari triumfaliste, dar nu in fata unor cetateni oarecare, ci doar a propriilor membri de partid. S-a dus increderea in politicieni, s-au dus si mitingurile electorale care se tineau in strada.

                  Revenind la intentii, un candidat ne propune echipa de fotbal, altul injumatateste taxa de salubritate, altul face pista de biciclete, panselute, fluturasi. Nu am auzit nimic concret despre multele probleme nerezolvate, atârnate de beregata orasului precum un bolovan de moara. Vom auzi insa despre integritate, moralitate, respect fata de banii publici. Deja vu, tovarasi!

                  Un sofer beat s-a răsturnat cu buldo-escavatorul

                    etilotest

                    La data de 17.02.2016, orele 17:00, Postul de poliţie Blăgeşti, a fost anunţat telefonic de către un bărbat de 35 de ani, din Blăgeşti, cu privire la faptul că un bărbat din localitate, în timp ce conducea un autovehiculul, tip buldo-escavator, s-a răsturnat intr-un şanţ.

                    În baza sesizării, la faţa locului s-a deplasat un lucrător din cadrul Postului de poliţie Blăgeşti, constatând că, pe prelungirea DJ 156 B, se afla într-un şanţ, un autovehicul, tip buldo-escavator, iar lângă acesta a fost identificat un bărbat în vârstă de 55 ani, din sat/com Blăgeşti, care a declarat verbal faptul că, în timp ce conducea autovehiculul, pe ruta mai sus menţionată, datorită neatenţiei, s-a răsturnat în şanţ.

                    Cel în cauză a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 0,53 mg/l alcool pur în aerul expirat, procedându-se la conducerea acestuia la Spitalul oraşului Buhuşi, în vederea recoltării de probe biologice şi stabilirea alcolemiei. În urma producerii evenimentului, acesta nu a suferit leziuni.

                    În cauză s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice, faptă prev. şi ped. de art. 336, alin (1), Cod Penal.

                    Daca nu ai auzit de un eveniment, nu inseamna ca nu s-a intâmplat

                    Am scris, saptamâna trecuta, despre episodul din 1940, când un comando englezesc fusese trimis sa blocheze senalul navigabil de la Portile de Fier pentru a impiedica aprovizionarea Germaniei cu petrol si cereale. Un cititor, aflat in Italia, dupa cum l-a dat de gol IP-ul, a avut o replica extrema. Dincolo de cuvintele folosite, care-i tradau niste inclinatii patologice, domnia sa imi reprosa ca am inventat toata povestea, ca nu a existat asa ceva in istoria noastra.

                    Cum cititorul nu a revenit cu detalii suplimentare, nu-mi ramâne decât sa presupun ca respectivul considera, la fel ca multe persoane in zilele noastre, ca daca nu a auzit de un eveniment, acesta n-a avut loc. As mai putea trage o concluzie: ca distinsul domn a cazut in capcana tot mai comuna lansata de diferiti insi care propovaduiesc faptul ca noi nu avem o istorie si ca tot ceea ce e scris in carti sunt doar inventii si interpretari.

                    Cine doreste sa verifice povestea, poate consulta site-ul Australian War Memorial, unde se gasesc fotografiile cu membrii comando-ului sau colectia Revistei Române de Istorie Militara. Si cu asta am pus capat speculatiilor.

                    Ramâne, insa, problema reactiei unor cetateni pusi in fata unor episoade inedite ale istoriei. Cum ar fi reactionat, oare, cititorul respectiv, daca as fi scris despre faptul ca Erwin Rommel, viitoarea „vulpe a desertului”, a luptat in Primul Razboi Mondial pe frontul românesc, in zona Târgu Ocna? Sau ca, in 1916, un alt comando englezesc a fost trimis sa dinamiteze câmpurile petroliere de la Ploiesti si sa incendieze depozitele de grâne de la Braila, pentru a nu cadea in mâinile germanilor? Or, despre faptul ca, in 1919, Armata Româna, prinsa pe doua fronturi – in Est cu bolsevicii si in Vest cu maghiarii – deschide un al treilea front in Nord si ocupa regiunea Pocutiei?

                    Sunt episoade ale istoriei mai putin cunoscute.

                    Faptul ca unele sunt de-a dreptul incredibile, nu inseamna ca nu au avut loc.

                    Infractiuni rutiere

                      Lucrătorii Secției 4 Poliție Rurală Podu Turcului la data de 17 02 2016 au organizat o actiune pentru prevenirea si combaterea incalcarii normelor rutiere de catre participantii la traficul rutier, ocazie cu care au depistat in flagrant un bărbat de 32 ani din comuna Dealu Morii judetul Bacau, in timp ce conducea pe drumul judetean 241 A pe raza comunei Dealu Morii un moped, fara să posede permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule.
                      Pe numele acestuia a fost intocmit dosar penal in care se efectueaza cercetari sub aspectul savarsirii infractiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care nu poseda permis de conducere, fapta prevazuta si pedepsita de art 335 alin 1 din Codul Penal.

                      Pe drumul communal Vîlcele – Corbasca la data de 17.02.2016 în jurul orelor 15,45 în lucrătorii Postului de Poliţie Corbasca, au identificat un tânăr de 25 ani din comuna Corbasca, conducând un autoturism înmatriculat în Polonia.
                      S-a procedat la verficarea tânărului în bazele de date al Poliției Riomâne, ocazie cu care s-a constat că acesta nu posedă permis de conducere pentru nici o categorie de vehicule.
                      Pe numele acestuia s-a întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infracţiunii prev.şi ped.de art,335 alin.1 din C.P. urmând ca la definitivarea cercetărilor dosarul să fie înaintat cu propunere corespunzătoare Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău.

                      În ziua de 17.02.2016, ora 19.00, o patrula de poliție rutieră, în timp ce se afla în exercitarea atribuţiunilor de serviciu pe DN 12A în localitatea Tg.Ocna, jud.Bacău,au depistat în trafic un tânăr, de 20 ani, din com Oituz, care conducea o autoutilitară înmatriculată în Anglia.
                      Din verificările efectuate în baza de date, a Poliției Române, a rezultat că susnumitul are permisul de conducere reţinut.
                      În cauză s-a întocmit dosar penal conf.art.335, Cod Penal, care urmează a fi înaintat Parchetului de pe lângă judecătoria Onești cu propuneri corespunzătoare.

                      La data de 17.02.2016, in jurul orelor 08.40, un echipaj de poliție rutieră a oprit pentru control un autoturism, pe str. Stefan cel Mare din municipiul Bacau, conducatorul acestuia fiind identificat in persoana unui tânăr de 19 de ani, domiciliat in com Garleni, posesor a unui permis de conducere, eliberat de autoritatile italiene.
                      Cu ocazia efectuarii de verificari s-a constatat faptul ca autorizatia de circulatie provizorie a autoturismului a expirat din data de 06.02.2016.
                      In cauza s-a intocmit dosar penal, cercetarile fiind efectuate sub aspectul savarsirii infractiunii de conducere pe drumurile publice de catre o persoana a unui autovehicul neinmatriculat, fapta prev. si ped. de art. 334 alin. 1 Cod Penal, urmand ca la definitivarea acestora sa fie inaintat cu propuneri legale Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau.
                      S-a luat masura retinerii permisului de conducere

                      Un grefier a lesinat in sala de judecata

                        Azi dimineata, in jurul orei 10.00, un grefier de 32 de ani, de la Judecatoria Bacau, a lesinat in sala de judecata in timpul sedintei.

                        Martorii spun ca tânarul s-a prabusit cu capul pe tastatura calculatorului la care lucra, iar completul de judecata a dispus sa fie chemata Salvarea.

                        Barbatul a fost preluat de o ambulanta a SMURD si dus la spital, iar cadrele medicale ne-au confirmat ca a fost stabilizat.

                        Incidentul s-a lasat si cu reactii vehemente in rândul colegilor, fiind aduse in discutie, nu pentru prima oara, conditiile in care lucreaza grefierii, volumul mare de munca, suprasolicitarea, stresul si mizeria din cladirea Judecatoriei: „Vedeti la ce se ajunge? Cauzele sunt multiple si le vedeti. Uitati in ce conditii lucram!

                        Uitati cât praf si mizerie! Ne imbolnavim aici”, au reclamat mai multi angajati ai instantei.

                        Concert cu Trio Contraste

                        Dupa un preambul muzical de mare succes la public, care s-a desfasurat marti la Sala „Ateneu”, Trio Contraste: Ion Bogdan Stefanescu – flaut, Sorin Petrescu – pian, Doru Roman – percutie, vor evolua în aceasta seara sub bagheta dirijorului Iulian Rusu, în compania orchestrei filarmonice „Mihail Jora”, într-un program de Dansuri simfonice. Vom audia doar lucrari în prima auditie, în aranjamente pentru flaut, pian, percutie si orchestra realizate de Sorin Petrescu, cel care prezinta inspirat lucrarile, cucerind de fiecare data auditoriul.

                        Bolero de Fr. Chopin a fost initial scris pentru pian, sub număr de opus 19. Compusa pentru pian la patru mâini, Ciuleandra – binecunoscuta melodie populara, îsi arata si sub pana lui Andrei Tanasescu, inepuizabilul potential. Vom audia si 2 Sambe: Cançao si Batucada de Radames Gmattali, compozitor brazilian, unde avem pe scena un grup de elevi percutionisti de la Colegiul National de Arta „George Apostu”, clasa prof. Sorin Sofian si Dan Asofiei. Furioso si Vals de Earl Hatch ne prezinta în prim plan marimba si câteva surprize – farse. Valsul  este o bijuterie a pianistului de jazz american, Dave Brubeck, cuceritor gratie celebrelor „blue notes”. Ineditul concert simfonic se va încheia cu cele opt piese ale Suitei irlandeze de Phil Coulter, renumit artist, „unul dintre cei mai bine vânduti muzicieni din Ulster”, cum ne asigura Sorin Petrescu.

                        Dirijorul Iulian Rusu s-a scolit în tara, cu: Daisuke Soga, Cristian Brâncusi, Sergiu Comissiona, Dumitru Goia, în Finlanda cu Jorma Panula si în Spania cu Octav Calleya. Director artistic la Filarmonica din Brasov, dirijeaza în tara si strainatate.

                        Fiecare din membrii Trio-ului Contraste este cunoscut pentru impresionanta cariera artistica, recunoscuta aici si peste hotare. Reusitele Trio-ului, bursier la Darmstadt, se pot cuantifica gratie Festivalurilor Internationale din Europa unde au participat, concertelor sustinute pe cele mai mari scene ale lumii, înregistrarilor realizate si lucrarilor care le-au fost dedicate.

                        Ozana Zarea Kalmuski

                        Tir cu arcul/ Campionatul National Indoor: Tintesc tot mai sus

                        Bacaul continua sa tina capul de afis si in 2016 la tir cu arcul. Astfel, prima competitie oficiala a anului, Campionatul National Indoor, desfasurat la finalul saptamânii trecute, la Deva, a adus si primele medalii pentru arcasii bacauani de la CSSM si CS Saga. CSSM si-a adjudecat titlul national la junioare Recurve, prin echipa alcatuita din Maria Vlad, Adina Mihalache si Ilinca Litcanu, aceeasi echipa impresionând si in intrecerea Senioarelor, unde a luat argintul.

                        Palmaresul CSSM Bacau a fost completat cu bronzul obtinut de Adina Mihalache la junioare Recurve, un alt component al gruparii bacauane, Marius Vlad clasându-se pe locul 5 la Compound Seniori. Merita notat faptul ca Maria Vlad (care in calificarile de la individual a obtinut locul 1, cu un total de 539 de puncte) si Ilinca Litcanu sunt in primul an de Junioare1, in timp ce Adina Mihalache (locul 2 in calificari, cu 526 de puncte) este inca junioara 2.

                        Totodata, trebuie adaugat ca atât Maria, cât si Adina au ratat calificarea in finala junioarelor la individual la…un fir de par. In semifinale, ambele sportive au tras sageata decisiva in 10, la fel ca si adversarele lor, care au tintit mai aproape de centru cu mai putin de un milimetru! Arcasii bacauani s-au revansat in intrecerea masculina a juniorilor 1, acolo unde Teodor Vlad a cucerit titlul de campion national la Compound. Desi este inca junior 3, Teodor a avut un parcurs remarcabil la juniori 1, punctajul sau din calificari (544) fiind unul demn de remarcat chiar si la nivelul Seniorilor, acolo unde primul loc in calificari a fost obtinut cu un total de 564 puncte.

                        Cea de-a cincea medalie a bacauanilor la Nationalele de la Deva a avut straluciri de argint si a fost obtinuta la Junioare Recurve de o alta reprezentanta a CS Saga, Georgiana Jitariu. La prima sa participare la un Campionat National, Georgiana a reusit sa urce de pe locul 5 realizat in calificari direct pe treapta a doua a podiumului. „Rezultatele sunt foarte bune si reflecta in mod fidel munca depusa la antrenamente de sportivii nostri”, au declarat antrenorii bacauani Geanina Ivu si Marius Vlad.

                        Pagina 1

                          pagina1

                          Spalatoriile auto, o afacere care infloreste

                            Aproape inexistente in anii de dinainte de 1990, spalatoriile auto au luat amploare in ultimii 20 de ani, cele mai multe fiind amplasate in orase si pe marile artere de circulatie, combinate si cu spatii comerciale, loc de asteptare (odihna, cafea, ceai, televizor). Serviciile si ofertele s-au diversificat, atât pentru fidelizarea clientilor, cât si pentru reducerea costurilor, iar in ultimii ani au fost nevoite sa se supuna si unor norme stricte de mediu. Cu un pic de curaj, o investitie de minim 10.000 de euro, un teren cu vad si trei salariati, afacerea poate fi pusa pe roate. Clienti sunt.
                            Dintr-un sondaj realizat de Promotor acum câtiva ani, pe 3.000 de persoane, pentru a afla cât de des isi spala românii masinile, reiese ca 31 la suta ajung la o spalatorie auto o data pe saptamâna, iar 25 la suta isi spala masina la doua saptamâni. Cele mai profitabile luni sunt cele de primavara si toamna, iar ca zile, majoritatea patronilor din Bacau sustin ca sâmbata si lunea, insa depinde (pe tot parcursul anului) si de starea vremii.

                            Cele mai multe sunt spalatoriile clasice, cu doua sau trei boxe, cu spalare exterior, interior, cu jet de apa si frecare manuala, mai sunt spalatorii cu jet de apa cu inalta presiune, fara frecare manuala, dar si moderne, automate, cu perii mecanice, acestea din urma se gasesc la benzinarii. In ultimii ani, in marile orase functioneaza si spalatorii self sevice, fara personal si, de ce nu, chiar saloane de infrumusetare. A prins la clientii cu bani si spalarea la domiciliu, chimica, uscata.

                             

                            Consumul de apa creste exponential

                            Majoritatea spalatoriilor auto folosesc apa din retelele publice de apa potabila (intre 10 si 20 de litri/spalare, ajungând la 30 -50 litri pentru TIR-uri. Apa este “izvorul vietii”, de aceea, in ultimii 50 de ani, peste tot in lume, apa, resursele, consumul, dar si rationalizarea lui, au devenit probleme majore ale guvernelor, in conditiile in care apa devine tot mai scumpa si consumurile cresc, ca urmare a concentrarii populatiei in mediul urban, iar pe de alta parte reducerea, pâna la nivel de alerta, a surselor noi de apa, schimbarilor climaterice dramatice din ultimul secol (secete) si, condamnabil, risipirea ei. Sa speram ca vom fi suficient de precauti, de inteligenti, pentru a ne bucura cât mai multi ani de apa din Uz, curata si limpede.

                            Precizari si nedumeriri

                            Din informatiile primite de la SC CRAB SA Bacau, in municipiul Bacau functioneaza 51 de spalatorii auto, toate contorizate, atât pe alimentare cât si pe eliminare. Dintre acestea, 23 folosesc sursa orasului, 18 sursa proprie, 10 având alimentare mixta, consumul, calculat pe luna noiembrie 2015, inregistrând urmatoarele valori: 349 mc din sursa orasului, 1020 mc din sursa proprie, iar la cel cu alimentare mixta – 38 mc/oras si 1377 mc sursa proprie. La total consum la nivelul municipiului, ceea ce consuma spalatoriile auto reprezinta 0,06 la suta.

                            “Toate spalatoriile auto, indiferent de natura apei folosita, au obligatia de a instala pe racordul propriu de canalizare, in amonte de racord, o unitate de deznisipare si o instalatie de separare a grasimilor, altfel nu primesc avizele de amplasare si functionare. Periodic, monitorizam apele uzate, iar in cazul in care se constata depasiri ale limitelor admise, se aplica penalizari drastice”, a precizat ing. Radulescu Petrus, director tehnic al Companiei Regionale de Apa Bacau.
                            Am constatat, la prima vedere, ca 23 de spalatorii care folosesc apa potabila din retea consuma, intr-o luna, mult mai putin decât celelalte 28 de unitati, care au sursa proprie (calculat dupa cantitatea de apa deversata in canal), explicatia, ne spune si Mihai Marin, sef serviciu clienti la CRAB, este ca spalatoriile care folosesc apa din retea consuma mai putin, deoarece sunt mici, cu o singura boxa, aflate in benzinarii si service-urile auto, fata de cele cu 3-5-7 boxe.

                            Munca multa, bani putini

                            Plecând de la informatia ca sâmbata este zi plina la spalatorii, am plecat pe “traseu”. Prima oprire, la punctul de lucru de pe str. Constantin Ene, nr. 3, al societatii Auto Lavare. In cele doua boxe se lucra de zor, iar afara erau in asteptare alte 4-5 masini. “Este timp frumos si avem de lucru, insa nu-i mereu doar soare. O parte din clieti vor doar spalare exteriora, insa majoritatea vor serviciul complet”, ne spune Ioan Andronache, tatal patronului, Mirel Ioan Andronache, pe care il mai ajuta. Aflam ca spalatoria este una clasica, cu jet de apa si frecare manuala, functioneaza cu apa din sursa proprie, este deservita de cinci lucratori, iar câstigul nu-i dupa cum s-ar crede. “Cheltuielile sunt foarte mari, salarii (toti cei cinci salariatii au carte de munca), chirie, impozite, consumabile, curent electric, canalizare. Adaugati zilele proaste (ploi, zapada), când doar cheltuim si nu incasam. Sunt foarte multe spalatorii acum, aproape pe fiecare strada, iar statul in loc sa ne ajute, sa traim, sa ne dezvoltam si sa ne modernizam, daca ar putea ne-ar lua si scalpul”, mai spune dl. Andronache, om cu multa experienta de viata, vesel, optimist cu moderatie, critic fara a fi acuzator, care ne mai spune ca este pacat sa folosesti apa potabila la asemenea operatiuni.

                            O joaca cu folos

                            Spuneam la inceput ca, in marile orase, sunt si spalatorii self service, unde ai posibilitatea sa-ti pui la incercare indemânarea si, cu un mic efort, poti sa-ti cureti singur masina. In Bacau, dupa informatiile mele sunt doua asemenea spalatorii auto. Una ar fi pe Milcov, la o benzinarie, iar alta pe Calea Moldovei, cum treci Podul cu Lanturi, la care m-am oprit pentru câteva minute.
                            Pare simplu, o joaca, daca nu ai fi sub presiunea timpului. Introduci in automat o bancnota de cinci lei, primesti o fisa, pe care o bagi la robotul de la boxa. Iti alegi programul, din cele trei (samponare cu apa calda la joasa presiune, clatire cu apa demineralizata la inalta presiune, apoi finalizare cu apa dedurizata, tratata prin osmoza inversa, care incarca masina negativ, pentru a nu se mai prinde praful. Totul in patru minute. Daca doresti, pentru cosmetizare, uscare si curatarea interiorului, introduci o alta bancnota de cinci lei si mergi la platforma, unde ai aspirator pentru sase minute, primesti gratuit aer si solutii pentru geamuri si interior. Aici timpul nu este limitat. La una din boxe, spala de zor un tânar, Cristian Schirliu, care mi-a spus ca vine aici de cinci-sase ori pe luna. “La prima a fost mai greu, acum am experienta, ma incadrez in timp. Avantajul este ca nu mai piezi timpul ca pe la alte spalatorii, câte o jumatate de ora. Daca te grabesti, in patru minute poti sa lasi noroiul la intrarea in oras. E o treaba desteapta”, imi mai spune grabit. Stau de vorba cu un tânar, Dragos Ciocan, dupa cum se recomanda, “electronist”, cel care a montat intreaga instalatie si mai vine când sunt probleme. “Patronul mi-e prieten, am fost cu el in Franta, de unde am cumparat toata instalatia, m-am pregatit, cunosc toata aparatura, dar nu-s probleme, functioneaza foarte bine. Dupa cum vedeti, nu exista niciun salariat, insa sunt camere video. Ma mai cheama când si când. Acum nu este in Bacau. Eu nu va pot spune mai multe, stiu ca functioneaza cu apa din sursa proprie, cu toate filtrele montate, iar la iesire sunt trei bazine, unul pentru reziduuri, altul are un separator pentru hidrocarburi, are tot ce-i trebuie unei spalatorii moderne, cu respectarea normelor europene de mediu”, ma lamureste interlocutorul meu. Ma invita la un exercitiu, insa amân pentru altadata. Intr-o boxa isi spala masina o doamna, secondata de un copil, care se amuza copios. La o alta, o jandarmerita mânuia cu dexteritate pompa cu sampon. La intrare, câteva masini asteptau sa le vina rândul. Decât sa speli masina in spatele blocului, cu un consum de apa de la robinet, apa buna de baut, sau la Bistrita, puteti alege o joaca la self service.

                            As fi vrut sa scriu si despre un “salon de infrumusetare” a masinilor, insa, cu toata staruinta mea, nu am descoperit niciuna, in Bacau.

                            [/lock_content]

                            Capitala Cavalerilor vinului din Regiunea Nord-Est s-a mutat in Bacau

                            * Bacaul a preluat de la Iasi Legatul Moldova al Ordinului European al Cavalerilor Vinului

                            Municipiul Bacau a devenit, din acest an, capitala Cavalerilor vinului din Regiunea Nord-Est si a celor care iubesc aceasta licoare divina, prin preluarea de la Iasi a Legatului Moldova al Consulatului pentru România si Republica Moldova al Ordinului European al Cavalerilor Vinului – OECV (Ordo Equestris Vini Europae). Noul sef al Legatului este somelierul Cristian Bunea, proprietarul Restaurantului Cribs, din Bacau, care in acest Ordin poarta rangul de Iudex de Vino. Legatul Moldova are in subordine sase Scaune Cavaleresti, in cele sase judete ale Regiunii Nord-Est (Bacau, Iasi, Suceava, Neamt, Botosani si Vaslui).
                            Lansarea evenimentului a avut loc chiar in Restaurantul Cribs, un pub de lux in care, periodic, sunt organizate degustari de vinuri produse de crame din toata România. Cu aceasta ocazie, in Bacau a venit, cu o suita de vinuri din Crama Nomibo, din Greceanca (Breaza – Buzau), carismaticul ei proprietar, un evreu de origine româna, Asaf Lev. Acompaniamentul vinului din soiuri Fetească Alba, Chardonnay, Tamâioasa Româneasca, Merlot, Pinot Noir, Feteasca Neagra si Cabernet Sauvignon a fost asigurat de somelierul Cristian Bunea si de sotia sa Cristina, creatoarea delicioaselor gustari dedicate fiecarui soi de vin in parte.

                            «Pohta ce-am pohtit»

                            Ce semnificatie are mutarea Legatului cavaleresc in Bacau? „Cred – ne-a declarat Cristian Bunea – ca este o reintoarcere in timp, deci «pohta ce-am pohtit» noi, echipa din Bacau, sa readucem Bacaul acolo unde ii era locul, cel de capitala economica a Moldovei. In ultimul timp, din pacate, Bacaul a fost depasit de alte judete. Scopul nostru, atunci când am pus umarul la echipa, a fost sa redevenim ce am fost odata. Sa dam tonul chiar si in industria vinului, desi judetul Iasi are un prestigiu deosebit in domeniu, la ceea ce inseamna lumea cunoscatorilor de vin si a iubitorilor de vin in acelasi timp.
                            Am reusit astfel ceea ce altii nici in politica nu au putut: Bacaul sa devina capitala iubitorilor de vin, dar nu doar a lor, ci a tuturor celor care dau tonul manifestarilor pro-vin”.

                            Scaunul cavaleresc, baza Legatului

                            Aducerea Lagatului Moldova in Bacau, din Iasi, este un eveniment in sine, având in vedere locul in care a fost creat in 2011 si reputatia vitivinicola a zonei. Baza noii locatii este, insa, Scaunul cavaleresc Bacau, pe care membrii lui il cred „cel mai performant, la aceasta ora, din Regiunea Nord-Est”.
                            Bacaul este un judet vecin si cu tara vinurilor, Vrancea, dar Vrancea este un Scaun in subordinea Legatului Constanta.
                            Datorita realizarilor Scaunului Bacau, infiintat anul trecut, conducerea Consulatului din România a OECV a hotarât mutarea Legatului Moldova de la Iasi la Bacau. „De anul trecut, de la infiintarea Scaunului – ne-a spus seful acestuia, proprietarul Domeniului Burcilor, Eugen Burca, Iudex de Vino – am mai primit trei noi membri si avem pe rol inca patru-cinci candidaturi. Acum am ajuns la 21 de membri. Pâna in luna august, când va fi urmatoarea ceremonie de innobilare la nivelul Scaunului cavaleresc, vrem sa mai primim sapte sau opt cavaleri si sa ridicam in rang pe unii dintre membrii Scaunului”.

                            „Datoria mea, ca sef de Legat, este sa incerc sa ii aduc aproape pe bacauani de ieseni, de suceveni, de botosaneni, de vasluieni si de nemteni, fiind un exemplu prin munca in echipa, prin rezultatele ulterioare. Si sa pastram permanent drapelul Legatului in Bacau. In toamna, activitatea va debuta cu o expozitie EstVin, cu ajutorul companiei Selgros Cash&Carry, care isi propune sa aduca la noi vinurile din stânga si din dreapta Prutului. Vor fi si alte activitati, dar Scaunul va scoate si o publicatie dedicata domeniului.”
                            Cristian Bunea, Iudex de Vino, seful Legatului cavaleresc Moldova

                            Petru Done

                            [/lock_content]

                            ULTIMELE ȘTIRI