marți, 30 decembrie 2025
type here...
Acasă Blog Pagina 3256

Un tractor condus de un sofer beat s-a rasturnat

    de
    Comunicat de presa
    -

    La data de 20 noiembrie a.c., în jurul orei 02.00, pe D.C. 49, in satul Bucșa, din comuna Răchitoasa, s-a produs un eveniment rutier în urma căruia o persoană a suferit vătămări corporale.

    Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 35 de ani, din comuna Motoșeni, în timp ce conducea un tractor pe D.C. 49, în satul Bucșa, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, a pierdut controlul asupra direcției de deplasare rasturnandu-se în afara părții carosabile.

    Bărbatul a primit îngrijiri medicale la Spitalul Podu Turcului, fără a fi necesară internarea sa și i s-au recoltat mostre bilogice de sânge, întrucât în urma testării sale cu aparatul etilotest a rezultat o concentrație de 0,93 mg/l alcool pur in aerul expirat.

    În cauză se efectueaza cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și conducerea unui vehicul sub influența alcoolului.

    Slanic Moldova: Incendiu provocat de prabusirea unui stalp de electricitate

      de
      Deșteptarea
      -

      Voluntarii din Slănic Moldova au intervenit astăzi în timp util pentru stingerea unui incendiu în Sineschi. Vântul puternic a doborât peste linia de electricitate un brad, iar incendiul produs a acoperit o zonă mare.

      Voluntarii din Slănic Moldova au intervenit astăzi în timp util pentru stingerea unui incendiu în Sineschi. Vântul puternic a doborât peste linia de electricitate un brad, iar incendiul produs a acoperit o zonă mare.

      Posted by Andrei Serban-primar on Friday, November 20, 2015

      Posted by Andrei Serban-primar on Friday, November 20, 2015

      Gabriel Berca, sub control judiciar

        de
        Cătălina Chifu
        -
        Gabriel Berca

        Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis contestatia fostului ministru de Interne, Gabriel Berca, si a dispus înlocuirea masurii preventive a arestului la domiciliu cu cea a controlului judiciar, pe o durata de 60 de zile, începând cu data de 18 noiembrie.

        Instanta i-a pus in vedere ca trebuie sa respecte o serie de obligatii, printre care si aceea de a nu parasi tara.

        De asemenea, Berca nu are voie sa comunice cu ceilalti inculpati sau martori din dosar. Gabriel Berca si fostul deputat Mihai Banu au fost arestati preventiv in luna iulie, intr-un dosar de trafic de influenta, deschis in urma unui denunt facut de afaceristul Viorel Rusu.

        In octombrie, cei doi au fost plasati in arest la domiciliu. La ultima mentinere a masurii preventive, Banu nu a mai facut contestatie.

        Cerere de recuzare in dosarul lui Stavarache

          de
          Cătălina Chifu
          -

          UPDATE 21.nov:
          Tribunalul Bacau a respins ca nefondata cererea de recuzare a judecatorului formulată de avocatul lui Costel Casuneanu. Dosarul va avea urmatorul termen pe 15 decembrie, cand va continua audierea primarului Romeo Stavarache.

          _________________________________________________________

          Primarul Romeo Stavarache ar fi trebuit, ieri, sa dea a doua parte a declaratiei in dosarul de coruptie in care este cercetat, alaturi de fostul director al ADR-NE, Constantin Apostol, si trei oameni de afaceri – Liviu Goian, Liviu Cenusa si Costel Casuneanu.

          Sedinta de judecata de la Tribunal a fost, insa, blocata de cererea de recuzare a judecatorului, formulata de avocatul Gheorghita Mateut, aparatorul lui Casuneanu, care a reclamat ca, in acest moment, „exista suspiciunea ca impartialitatea judecatorului este afectata”.

          El a criticat „comportamentul instantei”, in special de la ultimul termen, când, in opinia avocatului, magistratul ar fi facut afirmatii si comentarii din care ar fi rezultat o antepronuntare in ceea ce-l priveste pe Casuneanu.

          Cererea de recuzare nu s-a putut judeca ieri, dat fiind ora târzie la care a inceput procesul, si a fost amânata pentru 20 noiembrie. In functie de solutia data, dosarul pe fond va avea un nou termen in decembrie, când vor continua audierile, sau va fi repartizat la un alt complet de judecata.

          Incendiu de proportii la Comanesti. Focul s-a extins la cinci gospodarii

            de
            Geta Panaite
            -

            Incendiul a fost provocat de niste copii.

            Continuați

            „In viata trebuie sa stii când si cum sa spui… NU!

              de
              Ioan Bîșcă
              -

              Zâmbetul este o stare de spirit. Tine de om, dar si de conjunctura. La Dragos Secareanu zâmbetul vine din interior si-i lumineaza chipul. Un chip distins si destins, unde rolul crucial il joaca privirea. Uneori cearcanele se aduna si timpul nu mai are cum sa se comprime. Activeaza intr-un domeniu care impune interactiune permanenta cu semenii. In „lumea” asigurarilor, chiar daca nu pare, este o concurenta acerba. Timpul liber… dramuit. Vine in compensatie familia, dar si pasiunea pentru vânatoare si pescuit. A fost botezat Dragos, dupa numele bunicii pe care o chema Dragna. Ea era de loc din Muntii Buzaului, comuna Patârlagele, o zona frumoasa de munte. Are patruzeci si sapte de ani si s-a nascut in Bacau. Zodie Rac. Râde: „Rac – drac! Faceau colegii misto. Nu! Eu nu cred in zodii. Nu ma reprezinta.” Copilaria traita la oras i-a alimentat dorinta de a evada in mijlocul naturii. Scoala generala la „18”, „Spiru Haret”. I-a placut chimia, asa ca liceul a fost cel de profil, „Industrial 4” atunci, astazi „Grigore Antipa”. Firesc! A plecat la Iasi unde a absolvit cursurile Facultatii de Chimie, in nouazeci si trei. Este inginer chimist in Tehnologia celulozei si hârtiei. „Asta mi-a placut, asta am dorit sa fac. Din pacate, evolutia economica la noi a fost alta, si lucrurile au evoluat cum au evoluat. Puteam sa ramân la catedra, la Iasi, dar… era foarte dificil. Prea putini bani. In acelasi an m-am si casatorit cu Daniela. Baiatul nostru, e mare acum. Paisprezece ani. Are inclinatii umaniste.”

              Pescar si vânator

              Aschia nu sare departe de trunchi. Vechea zicala se potriveste perfect pentru Dragos Secareanu. Pasiunea pentru pescuit si vânatoare a mostenit-o de la tata si de la bunic. „Tata, Constantin – prietenii ii spuneau domn’ profesor, a predat istorie-geografie si stiinte politice, in Bacau si la Iasi. Era si pescar, si vânator. Bunicul Nicolae a fost doar vânator. Nu era greu sa ai arma de vânatoare atunci. Trebuia sa prezinti livretul militar. Armata facuta. Dadeai examen. Plateai cotizatia. Aveam multi vecini vânatori. Cu bunicul nu am mers, eram prea mic. Era din zona Filipestii de Padure, de lânga Moreni. Nu a fost un vânator de trofee mari. In schimb, am vazut in gospodaria lui blanuri de animale mici. Crestea doua sute de iepuri. La vremea aceea erau o sursa buna de venit. Mai ales ca era moda caciulilor si a gulerelor de blana. Pe noi, nepotii, ne-a invatat de când eram mici cum sa taiem un iepure, cum sa-l evisceram.”

              De la nuia la naluci

              A inceput sa pescuiasca de la patru ani, pe Bistrita si Siret. „Dupa prima iesire impreuna cu tata, mi-am facut singur undita. Din lozii. Nuiele de alun se gaseau in parcul mare. Locuiam in apropiere. Pe atunci erau in parc aluni, veverite, bufnite, si multe altele… pomi fructiferi. Am invatat sa inot la cinci ani, la Clubul Letea, la domnul Constantin Avram. Cu el am facut si fotbal mai târziu. El si cu Florea au fost doi profesori, si oameni si sportivi desavârsiti.” Telefonul suna. Noteaza ceva in agenda. Numai bun moment sa-mi schimb si eu pixul care dadea semne de oboseala. „Pe la zece ani treaba a evoluat. Tata chiar dac-ar fi vrut sa plece la pescuit fara mine, nu mai putea. Daca stiam ca pleaca la patru dimineata de acasa si se gândea ca e prea devreme pentru mine sa ma trezeasca, eu de pe la doua ma postam la usa. N-avea cum sa nu ma ia. Exclus! Nu exista alta cale. La fel s-a intâmplat si mai târziu, cu mersul la vânatoare. Mama, Elena, n-a fost niciodata impotriva. Dac-ar fi putut ar fi mers si ea cu noi la pescuit. Se simtea foarte bine in natura. In fiecare an, cât au fost si ei sanatosi si in putere, se organiza o excursie in Delta Dunarii. Nu erau conditii ca acuma, dar asta nu conta. Mergeam mai multe familii. Ii placea sa pescuiasca. Nu exista: «nu te du!», «nu fa!», «nu drege!». Singura ei grija era sa nu cad in apa. Amprenta memoriei. Emotia primului peste mai insemnat, zvâcneste vie. „Am mers la caras in zona – care arata altfel acum, unde se intâlneste Bistrita cu Siretul. La «Fundu lu’ Bogdan». Pe Insula mai prindeam la undita beldite, porcusori, clean, câte-un crapusor. Eram pe undeva, in vacanta dintre a cincea si a sasea. Tin minte ca strânsesem bani când am fost cu uratul, si tot am mai pus deoparte. Pâna la urma am adunat cât sa-mi cumpar o lanseta si o mulineta buna. Restul le mai aveam eu. Acolo am prins primul crap. Apoi am trecut la stiuca. Erau niste balti mai mari, nu mai sunt, cum o iei in sus spre Hemeius. Una, mi se parea mie mare, in spatele CAP-ului. Acolo se prasise niste stiuca. Se prindea. Am invatat sa dau la lingurita, naluci. Si asta mi-a ramas. E stilul meu preferat.” A calatorit si a pescuit in multe zone de pe glob, dar tot Sulina ramâne magnetul care il atrage. „Delta iti ofera acel sentiment de libertate. Nu conteaza anotimpul. La Sulina nu ai maluri. Nu mai stii unde-i marea si unde e Dunarea. Daca trec doua barci pe zi. In libertatea aceea maxima, izolat, realizezi ce esti si ce suntem de fapt, cât de mici si trecatori in fata imensitatii naturii. Si am mai gasit acolo o mâna de oameni cinstiti, gospodari si primitori.” Nu este genul care sa arunce banii pe scule, pentru a tine pasul cu trendul in domeniu. „A te dota cu cele necesare pescuitului tine de informatie, de eficienta. De comunicarea cu ceilalti pescari si locul unde vrei sa mergi, dar si de posibilitatea de a ajunge acolo. Ca vânator mi-as dori sa particip, doar sa vad, cum se desfasoara un safari in Africa. Dar stiu ca e foarte greu, aproape irealizabil asa ceva. Stau milionarii la coada deja, programati pe bani grei, peste multi ani.”

              Primul foc

              Contactul cu pusca de vânatoare l-a avut de mic. Pâna a trage primul foc insa, baza a fost prastia si arcul cu sageti. Asa a invatat sa ia linia de ochire. „Arcuri pentru copii se gaseau la «Punguta cu doi bani». O sageata cu vârful bont si colorat costa trei lei. Gasisem o metoda de a le fixa… si un cui. Aveam eu ce aveam cu pisicile. Mai rau a fost când o vecina a batut la usa. Maica-mea Elena, saraca, imi facea baie. Mai primise reclamatii. Vecina tinea trofeul intr-o mâna. Pe Manix. Un motan mare si urât, botezat dupa un serial politist, la moda atunci. In cealalta mâna, sageata pe care n-am mai putut-o recupera. Fugise detectivul cu ea. Cred ca aveam noua ani când m-a invatat tata sa trag cu arma. Ardeam de nerabdare. Câte emotii… Ce senzatie!” Prima vânatoare la care a participat, adolescent fiind, a fost pe Fondul de vânatoare Fântânele, la iepuri cu gonaci. Era inainte de Sarbatori. Atmosfera, glumele vânatorilor, petrecerea de dupa, l-au marcat iremediabil. Nu urmareste trofeele. „Important e sa iesi in mijlocul naturii, sa te incarci pozitiv, sa te relaxezi.” Acum, dupa atâtia ani, amintirile depanate au nevoie de mult mai multe pagini. Este membru vânator al AJVPS Bacau, pe Fondul de vânatoare Serbesti. Iubeste animalele. Are un câine cu pedigree, Blacky, care l-a inlocuit dupa un an de la pierdere pe Spyke. A tinut acvariu, canari, pisica, porcusori de guineea, sopârla, broasca testoasa, iepuri. Si daca tot prinde peste si vâneaza, ii place sa si gateasca. „Retete simple, luate din cartile de bucate. Domnul caras, crestat la milimetru si pus pe gratar si pastrav la cuptor, cu urda si marar. Ca vânat, smecherul iepure, la ceaun, cu smântâna si hrean, preparat traditional.” Revin la zâmbet. E destul de târziu, seara, dupa aproape trei ore de conversatie. „Nu! Nu este un zâmbet profesional. Prietenii mei si cunoscutii stiu ca sunt o persoana optimista, o persoana deschisa, careia ii place sa comunice, in general vesela. Incerc sa vad partea pozitiva a lucrurilor. Este important sa fii si sa ramâi om, indiferent de imprejurare. Sa ai o pasiune si pasiunea sa fie inteleasa de familie. In relatia cu cei din jur trebuie sa fii corect. Mesajul tau trebuie sa se faca si sa fie inteles. Mai ales când lucrezi si coordonezi o echipa. Si când trebuie, sa-ti asumi si sa ai puterea sa spui Nu!”

              Topul Firmelor Bacau 2015: Cele mai de succes afaceri bacauane, premiate de Camera de Comert

              de
              Florentin Radu
              -

              Peste o suta de invitati au fost prezenti, miercuri, 18 noiembrie 2015, la Sala Ateneu Bacau, la cea de-a 22-a editii a Topului Firmelor Bacau in cadrul careia au fost premiate cele mai bune afaceri din judet in 2014. Printre participanti, s-au numarat si reprezentanti ai autoritatilor publice nationale, regionale, judetene si locale, ai institutiilor publice din judetul Bacau, dar si reprezentanti ai ambasadelor straine în România, Camere de Comert si Industrie din tara si alti invitati de marca – parteneri si colaboratori ai Camerei de Comert si Industrie Bacau si ai comunitatii de afaceri bacauane. Moderatorii evenimentului , Geo Popa si Florina Gazdaru, au deschis manifestarea cu un mesaj de parteneriat între mediul privat si mediul public, ca premisa pentru dezvoltarea economica a judetului Bacau.

              In acest an, festivitatea de premiere a firmelor din Topul Firmelor a coincis cu împlinirea a 150 de ani de la începerea functionarii Camerei de Comert si Industrie Bacau, dupa promulgarea Decretului lui A.I.Cuza, din 1864, de constituire a Camerelor de Comert din România, si 25 de ani de la reînfiintarea Camerelor de Comert si Industrie, în anul 1990.

              „Cu atât mai mult, în acest an, când sarbatorim 150 de ani de la înfiintare si 25 de ani de la reluarea activitatii Camerei de Comert si Industrie Bacau, ne dorim ca mesajul de unitate si parteneriat sa îndemne la schimbare, la asumarea responsabilitatilor de catre fiecare dintre noi, la armonizarea eforturilor pentru îmbunatatirea conditiilor de trai din judetul Bacau. Prin urmare, ii invitam la dialog si unitate pe toti cei care pot contribui la aceasta cauza comuna.”
              Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bacau

              În continuarea manifestarii, a fost invitat sa ia cuvântul prof. univ. dr. Catalin Turliuc, membru al Consiliului stiintific al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” Iasi, reputat cercetator stiintific si istoric, autor a numeroase carti de specialitate despre istoria statului modern, cunoscut pentru sentimentul de patriotism pe care îl trezeste în sufletele celor care îl asculta. „Mediul de afaceri a fost, dintotdeauna, optimist, a fost cel care a promovat modernitatea in România. (…) Reinfiintarea Camerelor de Comert si Industrie, la nivel national, in 1990, a adus un aer proaspat, un aer nou, un cadru in care colegialitatea, schimbul de informatii, parteneriatele au devenit modelul curent. Iar, in Camerele de Comert, aveti cel mai bun factor de lobby in mediul românesc”, a declarat prof. Turliuc.

              Modele de urmat de tinerii antreprenori

              Au urmat reprezentanti ai firmelor, pentru a împartasi din experienta lor, din nevoile, dorintele si retetele de succes pe care le au. „Societatea Aerostar este activa de peste 60 de ani. Daca ne uitam in Europa, media duratei de viata a firmelor este de 5-6 ani. E drept ca longevitatea Aerostar poate fi un model de succes, dar aceasta longevitate o datoram tuturor celor care au lucrat aici si carora le aducem un omagiu cu fiecare ocazie. Dupa 1990, societatea noastra ar fi trebuit sa dispara, pentru ca, atunci, si-a pierdut in totalitate piata.

              Ceea ce vinde astazi reprezinta peste 95 la suta produse noi, pe piete noi. Or, in astfel de situatii, Aerostar este un succes. Mesajul meu catre tinerii antreprenori este acela de a face afaceri bine gestionate care sa vina in avantajul clientilor”, a subliniat Grigore Filip, presedintele director general al Aerostar Bacau. La rândul sau, Virgiliu Bancila, presedintele CA Chimcomplex Borzesti, un întreprinzator cu o vasta experienta în luma afacerilor, a dezvaluit asistentei o alta reteta a supravietuirii unui mediu economic in continua schimbare, cum este cel românesc.

              „Reprezint o ramura economica foarte puternica in trecut, dar care in momentul de fata s-a redus foarte mult. Industria chimica mai este reprezentata azi doar de Cimcomplex Borzesti. Reusita noastra a constat in adaptarea activitatii la conditiile pietei, dar si multumita unei echipe manageriale si a unui colectiv de salariati performanti. (…)

              Tinerii antreprenori pot face foarte multe in acest domeniu. Se poate!”, a declarat Virgiliu Bancila, presedintele Chimcomplex Borzesti. Gazda evenimentului Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bacau, a continuat mesajul de solidaritate, unitate, parteneriat transmis de antevorbitorii sai, îndemnând toti factorii de decizie la armonizare a eforturilor, la sinergie a actiunilor pentru identificarea solutiilor potrivite, necesare pentru dezvoltarea economica echilibrata si durabila a judetului Bacau.

              „Parteneriatul firme – autoritati se realizeaza în mod natural prin intermediul Camerei de Comert, structura de sprijin a afacerilor, aceasta fiind liantul care creeaza legatura între cele doua parti ale mecanismului care pune în functiune dezvoltarea economico – sociala a comunitatii. Prin urmare, invitam, an de an, la fiecare editie a Festivitatii de premiere a firmelor, întreprinzatori – de la cel mai mic la cel mai mare, de la cel mai tânar la cel mai experimentat -, autoritatile si institutiile publice, de la nivel local pâna la nivel national, pentru a ne uni gândurile, faptele si eforturile pentru interesul general al judetului. Avem de învatat fiecare de la întreprinzatorii prezenti, din eforturile, din tenacitatea si din dedicarea lor pentru a-si conduce afacerile.Tinerele generatii de întreprinzatori, reprezentanti ai autoritatilor, institutiilor publice, Camerele de Comert, patronatele si celelalte organizatii pot gasi adevarate modele în managerii prezenti în Topul Firmelor”, a mai spus Doru Simovici, presedintele Camerei de Comert si Industrie Bacau.

              Aprecieri ale oaspetilor straini

              Festivitatea de premiere a continuat cu evidentierea firmelor care au înregistrat rezultate deosebite a indicatorilor economico – financiari în anul 2014. În a doua parte a evenimentului, au fost invitate sa ia cuvântul autoritati, institutiile, partenerii si colaboratorii Camerei de Comert si ai comunitatii de afaceri bacauane, în calitatea lor de sustinatori ai interesului general al comunitatii de afaceri si cel de-al doilea pilon al mecanismului care sustine dezvoltarea durabila a judetului nostru, toti cei care, de fapt, creeaza conditiile necesare dezvoltarii afacerilor.

              Pentru buna colaborare institutionala, pentru implicarea activa si contributia semnificativa la dezvoltarea relatiilor economice dintre firmele bacauane si cele din Belarus, insarcinatul cu Afaceri al Ambasadei Belarus in România, E.S. Valery Mrochek, a primit diploma de excelenta din partea Camerei de Comert si Industrie Bacau. Aceeasi apreciere i-a fost oferita si consulului Republicii Moldova la Iasi, Ion Coser, prezent pentru a treia oara la Topul Firmelor Bacau. „De remarcat ca, din 2013, România a devenit partenerul comercial al Republicii Moldova numarul 1. Rolul nostru, al autoritatilor, a fost unul extrem de util, de a crea punti de legatura, de a crea platforme de interactiune. Insa, de departe cel mai important rol l-ati avut dvs., mediul de afaceri”, a declarat Ion Coser.

              Au fost distinse si Camerele de Comert din Iasi, Suceava, Vaslui si Agentia de Dezvoltare Regionala Nord Est, ca semn de apreciere pentru parteneriatul în vederea sprijinirii dezvoltarii economiei regionale, dar si institutii bacauane pentru bunele relatii de colaborare institutionala cu Camera de Comert si Industrie Bacau pe directia dezvoltarii spiritului antreprenorial. Festivitatea a continuat cu recitalul extraordinar sustinut de orchestra Filarmonicii „Mihail Jora” Bacau, sub bagheta maestrului Ovidiu Balan, care, in stilul sau caracteristic, practic, a magnetizat intreaga sala, smulgând reprize lungi de aplauze. A încântat distinsa asistenta si soprana Gabriela Istoc, o valoroasa artista bacauana care a impresionat marile scene ale lumii.

              La editia din acest an a evenimentului, din cele 10.052 firme cu activitate în anul 2014, au fost eligibile, conform metodologiei, un numar de 6.237 firme, clasându-se pe primele 3 locuri un numar de 807 firme. Cele 807 de firme clasate în Top au realizat la nivelul anului 2014, 73% din total cifra de afaceri la nivel de judet, 60% din total profit si peste 70% din total numar de angajati.

              DECRET – Devianta si Criminalitate. Evolutie, Tendinte si Perspective

                de
                Roxana Neagu
                -

                – conferinta nationala cu participare internationala la Universitatea „George Bacovia” Bacau

                Continuați

                Biserica Manastirii Bogdana

                de
                Deșteptarea
                -

                La Bogdana, pe valea pârului cu acelasi nume, intr-un mirific peisaj moldovenesc, marele logofat Solomon Bârladeanu, impreuna cu sotia sa Ana, incepuse sa zideasca o manastire pe locul numit Sacatura. Zidita dupa modelul Manastirii Putna, Manastirea Bogdana a avut si al doilea ctitor în prsoana mitropolitului Moldovei, Teodosie. Era ziua de 2 august 1670 când a fost facuta sfintirea Manastirii Bogdana cu hramul „Pogorârea Sfântului Duh”. De-a lungul timpului, bisericii i s-a adaugat si cel de al doilea hram, „Sfânta Treime”. La acest eveniment au participat mitropolitul Moldovei, Ghedeon, asistat de patriarhul Ierusalimului, Dositei.

                La numai 3 zile de la sfintire, ctitorul si-a facut si testamentul, semnat si de cei doi prelati care au participat la eveniment. Dupa asasinarea ctirorului (1678), sotia sa, Ana, avea sa continue lucrarile ce mai erau de facut: terminarea peretilor bisericii de jur imprejur, construirea unei case mari din piatra cu multe incaperi si cu beciuri bune dedesupt. Crescuta parca dintre rondourile de flori multicolore si arbori decorativi „Biserica Mare”, cum i se mai spune, ni se infatiseaza ca o constructie solida, svelta, dominând intreaga manastire, având a se intrece ca inaltime doar cu turnul clopotnita de la poarta. Lacasul de cult al manastirii urmeaza planul in forma de cruce treflata, având absidele laterale in semicerc, la fel si absida decrosata de la altar.

                Untitled-1

                Din punct de vedere stilistic, lacasul se incadreaza in tipul bisericilor moldovenesti de zid, cu plan triconc, care se construiau in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Referindu-se la aceasta minunata constructie, cercetatorul Vasile Dragut consemna în lucrarea Dictionar enciclopedic de arta medievala româneasca: „Biserica manastirii este un armonios monument de plan triconc, cu turla pe naos. Deasupra pridvorului vestic se afla o camera de refugiu prevazuta cu ferestre de tragere. Ansamblul monastic este în mare parte ruinat.”

                Biserica medievala a fost construita pe o fundatie de piatra de cariera, iar peretii ziditi din piatra si putina caramida. Acoperisul în sarpanta din cherestea de conifere, iar pentru invelitoare a fost folosita sindrila, batuta pe mai multe rânduri, intr-o tehnica speciala. La nivelul superior al acesteia exista o „tainita”, folosita pentru a ascunde odoarele manastirii in caz de pericol.

                La acest loc pastrat in mare secret se ajungea printr-o scara tainica din lemn. Decoratia exterioara era simpa, marcata de un rând de ocnite „oarbe” (fara pictura), amplasate la o mica distanta sub streasina acoperisului. Un brâu ce separa biserica la exterior in doua registre inegale o inconjoara, dându-i parca un plus de stabilitate constructiei.

                Un numar de 7 contraforturi dubli, in sectiune patrata, cu „umerii” inclinati si protejati de invelitori, opun rezistenta necesara pastrarii verticalitatii acestei constructii. Ancadramentele de piatra ale ferestrelor, in numar de 7, rotunjite in partea superioara, au ca ornamente chenare sapate in duritatea pietrei, slefuite cu mult rafinament.

                Ancadramentul usii de la intrare este dominat in partea superioara de o acolada care se repeta de mai multe ori, ceea ce confera efectul de ritm acestei rafinate sculpturi. Deasupra intrarii in sfântul lacas manastiresc se afla pictata icoana vechiului hram al bisericii, „Pogorarea Sf. Duh”. Tot aici se afla si pisania bisericii care, in urma cutremurului din anul 1739 s-a naruit, iar alta nu a mai fost pusa in locul ei. Mai multe pietre funerare cu inscriptii, ornamente si candele, te intâmpina la intrarea in biserica, printre care si mormântul ctitorului Simion Bârladeanul.

                La vremea aceea biserica era lipsita de pictura parietala, peretii fiind impodobiti cu icoane pictate pe lemn. Vechea catapeteasma a bisericii, pictata de catre zugravul Silvan, a fost restaurata in laboratorul zonal de la Suceava si poate fi admirata in toata splendoarea ei la Muzeul de Arta Religioasa de la Borzesti.

                Maica stareta Cristofora si arhimandritul Isaia Tugurlan au avut rol covârsitor in repararea Bisericii Mari, dupa cutremurul din anul 1977. In anul 1986 a fost executata picture parietala de catre pictorul Matei Gheorghe.

                Prof. dr. Dorinel Ichim, cercetator

                Doamnelor, ati fi vrut sa va scrie Kafka?

                de
                Ion Fercu
                -

                Lectura unor scrisori de dragoste este interesanta chiar si din perspectiva psiho-sociologica, nu doar literara. Am citit ,,Draga Nora” (Editura Art, colectia ,,Ocheanul întors”, 2013), scrisori de dragoste semnate de James Joyce. Discursul irlandezului este atât de licentios, incât n-as indrazni sa reproduce aici nicio propozitie din scrisorile trimise catre una dintre alesele inimii sale… Am recitit unele dintre scrisorile lui Cioran, marele – sot – trist – clandestin – amorezat, trimise catre nemtoaica Friedgard Thoma. „Nu înţeleg ce caut pe lumea asta în care fericirea ma face si mai nefericit decât nefericirea”, ii scrie Cioran… Am revazut scrisorile pe care Blaga le-a expediat catre Cornelia Brediceanu. ,,Un singur izvor am pentru tot ceea ce fac: Tu!”, marturiseste Blaga… Zau ca merita sa traiesti, ca femeie, fie si numai pentru o singura fraza semnata… amoros de Cioran, Blaga sau (mea culpa!…) de Joyce…

                Emil Brumaru mi-a transmis, prin prieteni comuni, ca a fost incântat de insemnarile mele din ,,Ateneu”, in care, intre altele, notam marturisirea sa cu privire la faptul ca ar copia si ar tot copia, la nesfârsit, ca si mine, citate din iubirea noastra comuna, Dostoievski, geniul care crede ca realul este mai fantastic decât… fantasticul. Eu am sufletul lipit si de Kafka, omul care-mi spune ca absurdul este mai real decât… realitatea. In ,,Scrisori catre Milena” (Editura Univers, Bucuresti, 2000), din care voi (tot…) cita, Franz Kafka ma incânta cu povestea sa de dragoste soptita ca un muezin care topeste tendintele licentioase in metafore superbe, in comparatii neasteptate… Milena Jesenská, o nonconformista a fiintarii, l-a aruncat pe Kafka in cea mai frunoasa prapastie a absurdului… real. Nu-i, asa, doamnelor, ca v-ar fi placut sa va scrie Kafka?… Ascultati… VISUL…

                ,,Aseara te-am visat. Nu imi amintesc detaliile, tot ce stiu e ca ne topeam unul in celalalt. Eu eram tu, tu erai eu. Cumva, tu ai luat foc. Imi amintesc ca am stins focul cu hainele, am luat o manta veche si te-am batut cu ea. Dar transmutatia se petrecu si era atât de intensa, ca tu nici macar nu mai erai acolo, in schimb acum eu eram cel care luase foc, si tot eu eram cel care a incercat sa stinga focul cu mantaua. Dar mantaua nu a stins focul si nu a facut decât sa-mi confirme o frica mai veche de-a mea, cum ca asemenea lucruri nu pot stinge focul. Intre timp, au ajuns si pompierii si cumva, tu ai fost salvata.” FLORILE. ,,Florile pe care le-ai primit ma fac sa sufar mult. De atâta suferinta nici nu pot macar descifra despre ce flori era vorba.

                Si ele se afla acum în camera ta. Daca as fi intr-adevar dulapul, m-aş muta, aşa, deodata, ziua in amiza mare, din camera ta.” PROPOZITIA. ,,Voiam sa aud mereu o alta propozitie decât tine, pe aceasta: esti al meu. Si de ce tocmai asta? Nici nu înseamna macar dragoste, mai curând apropiere si noapte. Da, minciuna a fost mare si am mintit in complicitate, dar, si mai suparator, in colt, pentru mine, decât din nevinovatie”. FRICA. ,,Iubita Milena, atât de nestapânit, atât de azvârlit incolo si încoace pe o mare, care doar din rautate nu ma inghite! In ultima vreme te-am rugat sa nu-mi mai scrii zilnic, eram sincer, mi-era frica de scrisori; când odata nu sosea niciuna, eram mai linistit; când vedeam una pe masa, trebuia sa-mi adun toate puterile si nu-mi mai ajungeau nici de departe – si astazi as fi fost nefericit daca n-ar fi sosit ilustratele astea. Multumesc”…

                Bricolaje / Viata dintr-o cursa

                de
                Carmen Mihalache
                -

                În drumurile mele teatrale prin tara, ma întâlnesc deseori cu cu Mircea M. Ionescu si vorbim despre o multime de lucruri. Discutia este mereu interesanta, vie, si ea se prelungeste apoi în alt mod, prin lectura, pentru ca Mircea îmi daruieste si câte o recenta aparitie a unei scrieri de-ale sale. Zilele trecute mi-a dat o reeditare a unei piese autobiografice, Taximetrist de noapte la New York, pe care am parcurs-o, dintr-o suflare, într-un hotel din Bucuresti. Tot cu un text autobiografic, Monolog în doi cu moartea la usa, Mircea M. Ionescu a câstigat premiul pentru monodrama la Gala recitalurilor de la Bacau, editia 2015. De altfel, dramaturgul a fost jucat, cu mare succes, în alte doua rânduri la Teatrul Bacovia, în 1981, cu Aventura unei femei cuminti, si în 2005, cu Dona Quijota. Mircea M. Ionescu scrie teatru din pasiune, si o face cu mult mestesug si talent, dar este el însusi un personaj, cu o viata palpitanta, aventuroasa, plina de experiente la limita. Absolvent de filosofie, la Universitatea Bucuresti, face cursuri post-universitare de ziaristica, apoi un curs de relatii sociale la Adelphi University din New York, dar cel mai mult a învatat, dupa propria marturisire, la „Academia Vietii – cursuri de zi si de noapte: cinci luni în lagar, la Latina si Roma, si aproape 13 ani în fascinantul, inegalabilul Babilon numit New York”.

                Fost comentator sportiv cunoscut si foarte apreciat, autorul „monodramei verite” la care ma voi referi, a luat, într-un moment în care la noi totul devenise insuportabil, irespirabil, decizia de a emigra, desi el avea un anumit statut profesional si o ducea destul de bine. Dar a facut-o cu gândul la viitorul fiului sau, pe care voia sa-l scape de comunism. Vorbim despre sacrificiul unui tata, asadar, pentru ca Mircea M. Ionescu nu se împauneaza cu titulatura de disident. Dupa lunile grele de lagar, în Italia, unde a facut cele mai umilitoare munci, ajunge în New York, aici visând sa-si aduca si familia. Da, chiar asa i-a declarat ofiterului de la „Immigration”, ca este visator de profesie, comentator sportiv, dramaturg, si ca ar vrea sa-si faca în America (ca doar e Pamântul Fagaduintei acolo), un ziar, un teatru si o echipa de fotbal, toate românesti. Si pentru ca toate astea sa se împlineasca nu-i trebuia decât sa reziste fizic, sa munceasca si sa faca bani. Primit în State, fericit la gândul ca fiul sau va duce o viata în Libertate, a parcurs ani de galera, încovoiat la volanul unui taxi galben, nerenuntând însa la visurile sale.

                Adica a fost si taximetrist, si ziarist, si dramaturg. Alergând, noapte de noapte, „mereu optimist, cu moartea în spate, pentru un pumn de dolari”. A gonit prin fata teatrelor celebre de pe Broadway, si, cu autoironia care nu-l paraseste niciodata, spune ca i-a avut si el, jucând pe scena galbena, parteneri pe Anthony Quinn, Greta Garbo, Imelda Marcos, pe fata lui Fidel Castro, pe care i-a transportat cu taxiul lui. A cunoscut, asadar, personaje celebre, legendare, dar si tot felul de ciudati, de borfasi, drogati, damnati, oameni din toata lumea, veniti sa traiasca visul american. Si a fost, de multe ori, la un pas de moarte, amenintat cu pistolul, cu cutitul. A avut vointa si forta de a depasi toate situatiile grele, asa cum si în timpul din urma se lupta cu o boala necrutatoare, din care sper ca va iesi învingator. Ultimele analize sunt bune. Un om de poveste Mircea M. Ionescu, unul adevarat, greu încercat de viata. Dar care nu se lasa si lupta din toate puterile. Omul este cald, deschis, direct, simpatic, si asa este si scrisul sau, care te cucereste prin autenticitate. Citind Taximetrist de noapte prin New York ai senzatia ca esti tu însuti prins în ritmul unor experiente fabuloase, ca alergi prin jungla newyorkeza. Iar la capatul cursei, adica al acelui mic roman picaresc, scris cu verva si pasiune, cu sinceritate, regreti ca s-a terminat, ai mai fi vrut sa afli si alte lucruri, sa te transpui în acele situatii spectaculoase. Sigur este însa un lucru, ca ai citit ceva care te-a îmbogatit omeneste.

                Volei feminin/ Divizia A1: Prezent contra trecut

                de
                Dan Sion
                -

                Volei Alba Blaj- Stiinta Bacau (vineri, ora 17.15/ Digisport)

                Fosta campioana merge in vizita la detinatoarea titlului. Practic, un derby. Un derby neconfirmat, insa, si de clasamentul actual al Diviziei A1. Daca Alba Blaj are un parcurs in forta, pierzând un singur punct (etapa trecuta, la Bucuresti, unde a revenit in fata CSM-ului de la 0-2), in schimb Stiinta Bacau se confrunta cu tot felul de probleme: medicale, sportive si de infrastructura.

                Aflata la sase puncte de ultimul loc care garanteaza prezenta in play-off, ocupat chiar de Alba Blaj (care are, insa, un meci in minus), Stiinta porneste cu sansa a doua in jocul de azi. „Intâlnim o echipa buna, poate chiar cea mai buna a campionatului. E clar, Blajul porneste favorita, dar asta nu inseamna ca suntem invinsi dinainte.

                Tot ce pot spune este ca vom incerca sa jucam cât mai bine. Din pacate, moralul echipei este, in continuare, afectat de infrângerea suferita luni, la Piatra, contra lui CSM Târgoviste”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa.

                Celelalte jocuri ale etapei a opta: U Cluj- CSM Târgoviste, Rapid- CSM Bucuresti, Dinamo- Medicina, Penicilina Iasi- SCM U Craiova, CSM Lugoj- Unic Piatra Neamt.

                Clasament
                1 CSM Bucuresti 7 5 1 1 0 20-6 18p.
                2 Dinamo Bucuresti 7 6 0 0 1 19-7 18p.
                3 CSM Târgoviste 7 5 1 1 0 17-6 18p.
                4 Volei Alba Blaj 6 5 1 0 0 18-3 17p.
                5 Stiinta Bacau 7 3 1 0 3 14-8 11p.
                6 Medicina Tg. Ms. 7 3 0 0 4 10-12 9p.
                7 Penicilina Iasi 7 2 1 0 4 11-15 8p.
                8 CSM Lugoj 7 2 0 2 3 11-16 8p.
                9 Unic P. Neamt 7 2 0 1 4 9-16 7p.
                10 SCM U Craiova 6 2 0 0 4 6-13 6p.
                11 U Cluj 7 1 0 0 6 5-19 3p.
                12 Rapid Bucuresti 7 0 0 0 7 2-21 0p.

                Fotbal/ Liga a II-a: Schimbare de macaz?

                de
                Dan Sion
                -

                Dacia Unirea Braila- Sport Club Bacau (sâmbata, ora 14.00)

                Dupa trei jocuri acasa, soldate cu tot atâtea infrângeri, Sport Club Bacau isi reia sirul deplasarilor. In speranta ca isi va relua si seria rezultatelor pozitive. De altfel, din totalul de 19 puncte acumulate pâna acum de bacauani, mai mult de jumatate au fost aduse din deplasare.

                „Asa cum am adunat o infrângere dupa alta acasa, speram sa confirmam si traditia pozitiva a rezultatelor obtinute in deplasare”, a declarat antrenorul Sport Clubului, inaintea jocului de sâmbata, de la Braila, din etapa a 14-a. La Braila, Popovici nu va conta pe Ureche (suspendat), Ursu si Tutu (accidentati), in timp ce Dumitriu si Lozneanu sunt incerti. De semnalat ca Sport Club si-a devansat cu doua ore antrenamentul de ieri, in conditiile in care, de la ora 11.00, pe „Letea” a fost programata o selectie a FRF pentru configurarea lotului de juniori U15 din cadrul Centrului Regional de Excelenta ce ar urma sa fie creat la Bacau.

                Celelalte meciuri ale etapei a 14-a: Bucovina Pojorâta- Rapid CFR Suceava, Dunarea Calarasi- Otelul Galati, Academica Clinceni- ACS Berceni, Rapid Bucuresti- Farul Constanta, Ceahlaul Piatra Neamt- Gloria Buzau. CS Balotesti sta.

                Clasament
                1 Rapid Bucuresti 13 9 2 2 19-7 29p.
                2 Academ. Clinceni 13 8 2 3 27-14 26p.
                3 Dunarea Calarasi 13 6 6 1 22-7 24p.
                4 Farul Constanta 13 7 3 3 24-12 24p.
                5 Dacia Braila 13 7 3 3 16-14 24p.
                6 Rapid Suceava 13 6 2 5 16-15 20p.
                7 SC Bacau 13 6 1 6 13-16 19p.
                8 ACS Berceni 12 4 3 5 14-16 15p.
                9 Gloria Buzau 13 4 2 7 13-25 14p.
                10 CS Balotesti 13 3 3 7 12-18 12p.
                11 Bucov. Pojorâta 13 2 4 7 16-23 10p.
                12 Otelul Galati 13 2 3 8 6-14 9p.
                13 Ceahlaul P. Nt. 13 2 2 9 7-24 8p.

                Volei masculin/ Divizia A2: Tot pe drum

                de
                Dan Sion
                -

                Calatorului ii sta bine cu drumul. Din acest punct de vedere, echipa de volei masculin a Stiintei Bacau si-ar putea schimba lejer numele in „Calatorii”. De la inceputul sezonului, studentii sunt mai mereu pe drum. Initial, ca urmare a programarii si, mai nou, din cauza inchiderii Salii Sporturilor din Bacau de catre DSJ. In aceste conditii, bacauanii au solicitat adversarei din ultima etapa a turului, Dacia Buzau, sa inverseze turul cu returul.

                Prin urmare, jocul programat sâmbata aceasta, la Bacau se va juca la Buzau.

                „Asta e, nu avem ce face. Ne pregatim de cea de-a patra deplasare din cinci meciuri. Bine macar ca am gasit intelegere la buzoieni si speram ca, pâna la inceperea returului, Sala Sporturilor din Bacau sa se redeschida”, a declarat antrenorul Stiintei, Cornel Paduraru, care l-a recuperat pe coordonatorul Cazacu, dar il are ca incert pe Razvan Purice, victima uneientorse la glezna.

                Celelalte meciuri ale rundei cu numarul cinci din Seria A a Diviziei A2: Rapid Bucuresti- CSU Suceava si Steaua- Stiinta Bucuresti.

                Receptare, receptacul

                de
                Ioan Dănilă
                -

                Daca veti verifica sensurile celor doua cuvinte, veti constata ca receptarea e neschimbata, în vreme ce receptaculul avea un singur sens în Dictionarul explicativ al limbii române („portiune terminala a axului floral” etc, adica un termen din botanica) si înca doua în DEXI (2007): „formatiune anatomica…”, deci tot un termen, respectiv „loc unde se aduna, se pastreaza, se înmagazineaza ceva”. Aplicând sensul din urma domeniului lingvistic, vom da de sistemul limbii (un… cornet de înghetata), în care vor fi recunoscute nivelurile / straturile generale: fonetic, lexico-semantic, gramatical, stilistic si compozitional. Cititorul de literatura, în special de poezie, trebuie sa tina seama de manifestarea fiecarui nivel/strat în discursul artistic, pentru a putea alcatui propriul comentariu asupra operei respective.

                Am asezat acest excurs lexicologico-didactic pentru a putea produce o analiza succinta a cartii Victoriei Huiban, „Receptarea poeziei” (Bacau, Ed. Corgal Press, 2015). Principiul de la care nu se abate autoarea – profesoara de limba si literatura româna la Colegiul National Pedagogic din Bacau – este ca poezia (un lux!) e mai presus de toate un act de limbaj, facând dovada ca ea însasi creeaza frumuseti lirice: „De câte ori – ne întreaba înca de la început – sufletul nostru n-a vibrat la melancolia frunzelor risipite de vântul toamnei, ca parfum de trista despartire, la vuietul clocotitor al furtunii în strafulgerari de lumina, trezind zvâcnirile sufletului în avântul unei noi iubiri?” (Asteptam un volum de versuri semnat Victoria Huiban.)

                Cartea este declarat didactica: o tradeaza titlul si continutul, în totalitate. As zice ca e un posibil ghid de receptare a textului poetic, câta vreme „Pledoaria pentru poezie” (pp. 5-13) este o obligatie tematica, iar în interior ne întâmpina sintagmele din vocabularul profesorului de specialitate: „demers metodic”, „algoritm de abordare / interpretare a textului literar”, „sugestii didactice” etc. Îi contrapune definitii fericit alese: „Poezia – între cautare si desavârsire: M. Eminescu”, „Poetul cu suflet de plumb – G. Bacovia”, „Calatorie pe apele poeziei argheziene”, „Lumina din penumbrele misterului: L. Blaga”, „Un Don Quijote în cautarea poeziei pure: Ion Barbu” si „Un homo ludens al liricii postbelice: Nichita Stanescu”. În esenta, cartea îl orienteaza pe profesorul debutant, în extrem de dificila misiune de a-l calauzi, competent, pe elevul de gimnaziu/liceu în labirintul operei literare. „Bine ca nu ne-a dat poezie, ca nu scriam nimic!”, a spus un adolescent (si ca el, multi altii, nu din josul clasamentului) la iesirea din sala de examen, dupa proba scrisa la examenul de bacalaureat. V. Huiban refuza schematismul si adopta atitudinea esteticianului. Este într-adevar cea mai de dorit pozitie a cititorului în fata operei literare: sa preia macar a zecea parte din emotia traita de autor în fata naturii, sa zicem, si sa devina astfel mai sensibil, de fapt mai puternic. Ce ne facem însa când acest proces de reemotivizare (în oglinda concava ori convexa) se cere asezat în cuvinte nu izolate, ci asamblate într-un discurs? Cum îl putem sprijini pe elev sa intre în cetatea aparent inexpugnabila a textului daca nu privind de aproape si de departe în cuvânt, între cuvinte, dincolo de acestea? Stiu ca la liceele pedagogice, de câtiva ani, nu se mai preda limba româna, dar presimt ca V. Huiban (cu diploma de învatatoare) a… sacrificat o ora pe saptamâna pentru a le vorbi elevilor despre expresivitatea nivelurilor limbii. Altfel nu ajungea la generoasele concluzii cu care se încheie fiecare subcapitol.

                Sute de someri bacauani calificati in profesii din domeniul aeronautic

                de
                Petru Done
                -
                Reprezentantii beneficiarului si ai partenerilor sai in proiectul Aerotraining la Conferinta finala de la Bacau / foto: Petru Done

                Aproape 280 de bacauani inactivi, someri sau in cautarea unui loc de munca ajung, pe 29 noiembrie, la finalul unei perioade de 20 de luni in care au beneficiat de pregatire profesionala inovativa in domeniul aeronautic, gratie unui proiect cofinantat din Fondul Social European si din bugetul de stat al tarii noastre, aplicat de filiala din România a companiei italiene Quanta Risorse Umane, specializata in astfel de activitati. Aproape 40 dintre ei au fost deja angajati de compania Aerostar.

                Proiectul, intitulat generic „Aerotraining”, a fost aplicat atât in Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, cât si in Regiunea Bucuresti-Ilfov si a fost orientat spre domeniul aeronautic pentru ca aici s-a constatat o nevoie considerabila de personal calificat. In regiunea noastra, partenerii filialei Quanta Resurse Umane România au fost, in ordine, compania Aerostar, Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca Bacau, Quanta Risorse Umane si producatorul italian al designului de aparate de zbor Vulcanair.

                Pregatire in noua profesii tehnice

                Conferinta finala a proiectului a fost organizata, in Bacau, marti, 18 noiembrie. Dupa estimarea directorului de Resurse Umane al Aerostar, Dan Paul Malin Popa, inca jumatate dintre cursanti ar putea gasi locuri de munca in aceasta companie. „Asemenea estimare – a precizat Dan Popa – are la baza nevoia noastra de personal. Dar nivelul de calificare al cursantilor le permite si celorlalti sa gaseasca usor locuri de munca oriunde in alte intreprinderi”. Este vorba de lacatusi de constructii de structuri de aeronave, de mecanici de aeronave, de electromecanici de instalatii si de aparatura de bord, de operatori de poliesteri armati cu fibra de sticla, de vopsitori industriali, de operatori la masini unelte cu comanda numerica, de galvanizatori, de specialisti in domeniul calitatii si de sudori electrici.

                Practica profesionala in România si Italia

                Cursantii au beneficiat atât de cunostinte teoretice avansate, dar si de pregatire practica in Aerostar si in alte intreprinderi specializate din Bacau, precum Sudometal, cât si in Italia, la Vulcanair, pentru o parte dintre ei. Iar calitatea cursantilor din România a fost apreciata si de specialistii italieni, care i-au comparat chiar cu propriii lor lucratori.

                „Domeniul aeronauticii – a spus, la conferinta, presedintele Aerostar, Grigore Filip – este in plin avânt. Proiectul pus in aplicare de Quanta si de partenerii ei vine in sprijinul nostru in ceea ce priveste necesarul de lucratori calificati. Dar, este bine sa ne gândim, totusi, daca e suficient sa ne bazam doar pe acest fel de formare profesionala, pe adaptarea oamenilor la noile tehnologii. Ar trebui un aport, in acest sens, si din sistemul de invatamânt al României, de unde noi nu primim forta de munca pregatita. Nu sunt scoli profesionale, dar nici criterii de evaluare a rezultatelor formarii profesionale”.

                Aerotraining si-a propus sa creasca sansele de integrare / reintegrare pe piata muncii a 652 de someri in cele doua regiuni de dezvoltare, prin consiliere si orientare profesionala, prin formare profesionala, prin mediere si plasarea pe piata muncii si prin coaching colectiv de cariera. O caravana a motivarii si mobilitatii in acest proiect a ajuns si in intreprinderi din Tulcea, din Galati si din Brasov. Iar in total, grupul tinta al proiectului a vizat 862 de persoane, dintre cei instruiti 197 fiind femei.

                Conferinta regionala Nord-Est a Programului Regio

                de
                Petru Done
                -
                Conferinta regionala Regio Nord-est reuneste autoritati si beneficiari de finantari europene (Foto: Petru Done)

                Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR) Nord-Est organizeaza miercuri, 25 noiembrie, Conferinta regionala „REGIO – investitiile pentru dezvoltare locala continua!”. Evenimentul va avea loc la Piatra Neamt. In fiecare an, conferinta reuneste reprezentanti ai Autoritatii de Management, ai Organismului Intermediar, beneficiari si consultanti care au fost implicati in aplicarea Programului Operational Regional (POR) Regio 2007 – 2013 si care folosesc aceasta oportunitate pentru a impartasi impresii, informatii utile si lectii invatate pe parcursul derularii programului.

                Conferinta din acest an lanseaza noile provocari ale urmatoarei perioade de programare. Pe lânga investitii in infrastructura sociala si rutiera, in sanatate, educatie si turism, POR 2014 – 2020 va finanta si alte categorii de proiecte: reabilitarea termica a cladirilor publice, lucrari de cadastru si centre de transfer tehnologic.

                La eveniment este asteptat Gabriel Friptu, director general pentru Programe europene in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, care impreuna cu Vasile Asandei, directorul general al ADR Nord-Est, va aborda tema „Regiunea Nord-Est la startul pentru finantarile POR 2014 – 2020”. Directorul Organismului Intermediar POR al ADR Nord-Est, Nicolae Burghelea, va dezvolta tema „Regio 2007-2013 – rezultate in regiunea Nord-Est”, iar Ionut Trinca, sef de serviciu in Ministerul Dezvoltarii, va modera panelul de dezbateri cu tema „Dezvoltarea urbana – provocari actuale si perspective pentru viitor”, la care sunt asteptati, intre altii, Pietro Elisei, vicepresedinte al Societatii Internationale a Profesionisilor in Amenajare Teritoriala, si Elena Rastei, directorul Consiliului Român pentru Cladiri Verzi.

                Conferinta se va incheia cu decernarea premiilor „Campionii Regio Nord-Est”, concurs in care au fost nominalizate sase municipalitati, dar si administratori de proiecte POR din judetul Bacau.

                „Vreau sa las ceva in urma mea in comuna”

                  de
                  Ovidiu Pauliuc
                  -

                  Ioan Ababei, primarul comunei Târgu Trotus, ajuns in functie dupa ce fostul edil a incetat din viata, este decis sa nu mai candideze si sa lase loc tinerilor.

                  Comuna Târgu Trotus este o localitate de case aratoase si cu oameni gospodari. A fost atestata ca oras medieval cu o vechime de peste sase veacuri. In zona s-au descoperit vetre ale locuirii si cu multele artefacte dezgropate s-a facut si un mic muzeu, in incinta scolii. Comuna e la o aruncatura de bat de Onesti, de Târgu Ocna sau Slanic Moldova. Zona, parca prea tihnita, cu 5.760 de suflete in trei localitati: Viisoara, Tuta si Târgu Trotus. Traiesc aici catolici si ortodocsi in proportii semnificative, in deplina armonie, si nu cum se intâmpla acum multa vreme, când conflictele pe teme religioase erau frecvente. Acum, conflicte mai au doar tinerii imberbi care, pe la discoteci, isi disputa gratiile câte unei mândre, blonda, bruneta ori roscata.

                  Comuna, la fel ca orice alta asezare din judet, este un sac de probleme mai mari ori mai mici. Intr-un fel sau altul, toate aceste probleme isi cauta rezolvarea la primarie, dar nici in interiorul institutiei lucrurile nu au fost deloc linistite in ultimii ani. Fostul primar, Ioan Anton, suferea de o afectiune cronica ce l-a determinat sa se retraga la inceputul anului 2014. In februarie 2015, a incetat din viata. Consiliul Local i-a atribuit functia de edil sef lui Ioan Ababei, oficial numit acum viceprimar cu atributiuni de primar, de la data de 1 mai 2015. Un om cu mare experienta in administratia locala, unde a activat ca viceprimar timp de 12 ani, pe care, la cei 65 de ani, este gata sa o impartaseasca urmasilor sai intr-ale primariei. „Am ajuns primar printr-o conjunctura nefericita, dar impreuna cu toti colegii vrem sa lasam ceva in urma noastra, nu doar sa se spuna ca am trecut si noi prin primarie. Nu voi mai candida la alegerile din 2016, vreau sa punem tineretul in functiune. Iar daca se va crede ca mai este nevoie de mine, eventual in functia de consilier local, sunt gata sa ofer tot ce am acumulat in acesti multi ani de administratie locala”, spune primarul Ababei.

                  Omul, cea mai dificila problema

                  De profesie este operator chimist, „fiindca asa se purta pe Valea Trotusului”, dupa cum spune primarul. Timp de 25 de ani a lucrat la Combinatul de Cauciuc Sintetic de la Onesti, Apoi a lucrat in comert timp de sapte ani si dupa aceea a inceput treburile pentru comunitatea locala, unde isi are radacinile familia sa. A ajuns in al 13-lea an de administratie si are o certitudine: „omul trebuie sa plece din primarie zâmbind sau macar cu speranta ca problema cu care a venit ar putea avea o rezolvare. Lucrul cu omul e dificil, toata lumea crede ca are dreptate. Probabil ca si vârsta, experienta de viata, ne ofera capacitatea de ne apropia de oameni, prin anumite tactici, de a-i impaca pe cei care se cearta, de a le rezolva problemele, atât de diverse si numeroase. Daca iti umfli pieptul si te lauzi ca esti primar si ca asa ca tine nu mai este nimeni, nu mai faci nimic, niciodata. Mai degraba trebuie sa pleci capul, fiindca cel care te acuza ca nu il ajuti va pleca si el capul, mai târziu, când isi va da seama ca a gresit. Accept orice sfat, sa imi spuna in fata: «ai gresit acolo sau acolo», dar nu rautatile unora care actioneaza doar politic, impotriva intereselor cetatenilor”, spune primarul Ababei.

                  Proiectele

                  Aici, primarul a facut referire la ciudata situatie din Consiliul Local din Târgu Trotus, unde adeptii taberelor politice se impart exact: sapte la sapte. La unele proiecte nu e necesara doar majoritatea simpla, ci abia un vot in proportie de doua treimi poate adopta proiecte importante cum ar fi bugetul comunei. Asa se face ca in multe situatii se merge pe induplecarea consilierilor cu mesajul „banii sunt necesari pentru comuna, nu pentru uz personal”. „Unii vor doar sa puna piedici, fiindca in continuare se merge pe mesaje negativiste si nu pe promovarea de idei constructive, in folosul comunitatii”, precizeaza primarul.
                  Cert este ca in prezent se lucreaza la continuarea unor proiecte importante sau la unele noi. „Cu ajutorul Grupului de Actiune Locala Valea Trotusului am achizitionat un buldoexcavator, in valoare de 93.000 de lei, care zilele acestea intra la lucru. In derulare se afla si asfaltarea unor drumuri adiacente DN 12A. Pâna cel târziu la primavara incepem si construirea grupului sanitar de la Scoala Târgu Trotus. Tot prin intermediul GAL se executa si un teren de sport in satul Tuta. Am facut si demersuri pentru electrificarea unor zone in care tinerii si-au construit locuinte noi. De asemenea, schimbam conducta de apa potabila din satul Tuta, care era veche. Comuna noastra are apa potabila in toate cele trei sate componente. Canalizarea este realizata in proportie de 35%, dar lucrarile s-au oprit momentan, fiindca nu mai sunt bani. Urmeaza in cel mai scurt timp sa facem bransarile pentru populatie”, asigura primarul. Oamenii sunt insa destul de reticenti si parca ar fugi de binefacerile civilizatiei, chiar daca acestea costa. De altfel, la fel se intâmpla in toate localitatile din judet unde s-a tras apa si canalizare. „La inceput, omul este reticent in fata unor noutati. Incet-incet trebuie sa ne obisnuim cu ideea ca este necesar. Comuna va beneficia in curând de servicii de salubritate moderne. Se va face colectare selectiva, pentru care s-au stabilit puncte de amplasament al containerelor. Am inceput o actiune comuna cu CRAB pentru predarea sistemului de apa potabila din comuna. Daca da Dumnezeu sa ne mai lipim de niste bani, vrem sa facem si pietonalul stradal”, mai spune primarul.

                  Primarul si politica

                  Ioan Ababei a fost membru al Uniunii Tineretului Comunist, mai târziu a fost cooptat in biroul de conducere UTC din unitatea la care isi satisfacea stagiul militar, iar mai apoi a fost secretar UTC al colectivelor de la doua instalatii de la Combinatul de Cauciuc. Nu i-a placut fiindca trebuia sa ii trezeasca pe cei care fusesera in schimbul trei doar ca sa participe la sedintele UTC. De aceea a renuntat dupa un an. A devenit si membru PCR, fiindca altfel nu se putea accede pe scara gradelor profesionale. Dupa revolutie a fost sindicalist vreo doi ani. Din 1992 a intrat in formatiunea politica ce ulterior si-a tot transformat numele pâna a ajuns actualul PSD. Asadar, cel putin dupa revolutie, se poate spune ca a fost constant politic. „Am fost rugat sa ma duc in alta parte, dar nu m-am dus”, precizeaza primarul.

                  Familia

                  Primarul are familie numeroasa. Sotia a lucrat in invatamânt si amândoi au iesit la pensie in 2010. Doamna Ababei este dintr-o familie de oameni de rând, care au stiut ce sa faca sa strânga un ban si sa isi puna copiii la punct. Cum era vechiul obicei, de a avea pamânt ca sa ii fie data o bucata fiecaruia dintre copii, la fel a procedat si socrul primarului. „Am trei baieti, doi casatoriti, unul aproape casatorit, eu sunt casatorit de 43 de ani. Tata m-a invatat sa nu fumez si sa nu beau prea mult. M-a chemat odata la el si m-a intrebat: «M-ai vazut tu pe mine fumând vreodata?». «Nu te-am vazut, tata». Si nici nu am fumat. «Baut m-ai vazut vreodata?» «Nu prea», raspunse fiul. «Ei, atunci nici eu pe tine sa nu te vad ca prea bei». Si asa a ramas.

                  Mediul academic ia pulsul comunitatii

                  de
                  Gheorghe Bălțătescu
                  -

                  Niciodata n-am vazut si nu am ascultat atât de multe personalitati, din multiple domenii, adunate sub o cupola academica, de la cercetatori, oameni de stiinta, universitari, judecatori, cadre didactice din preuniversitar, procurori, politisti, avocati, consilieri, medici legisti, psihologi, manageri ai unor institutii publice, persoane din administratia publica locala etc, activati in una dintre cele mai stringente activitati de cercetare si analiza, cea a delincventei, deviantei, criminalitatii.

                  Ideea apartine Universitatii „George Bacovia”, la care au raspuns multe alte universitati din tara, dar si institute de cercetare, asociatii, servicii si inspectorate, ai caror reprezentanti prezinta timp de doua zile comunicari stiintifice, referate si teze al caror continut au la baza conditiile socio-economice si de educatie al fenomenului infractional, dar si tendinte, perspective si masuri pentru prevenirea si combaterea acestor fenomene.

                  Argumentele organizarii unei asemenea manifestari stiintifice, la un asemenea nivel, sunt cunoscute, daca ar fi sa amintim aici doar statisticile publicate periodic de organismele internationale care situeaza România pe primele locuri in acest domeniu, iar consecintele au devenit extrem de grave: pierderea libertatii, familii destramate, copii cu un singur parinte sau orfani de ambii parinti, abandonul scolar, la care se adauga impactul emotional, conditiile materiale si, de ce nu, efortul bugetar al tarii pentru intretinerea institutiilor de reeducare. Cine-i vinovat? Ce putem face? Care este rezultatul muncii de prevenire? Am facut suficient? Ce trebuie sa mai facem? Cine? Cum?

                  La aceste intrebari si la multe altele incearca sa raspunda cei implicati in aceasta uriasa munca. Sunt studii publicate, s-au mai organizat sporadic sau pe „felii” de competente si raspunderi asemenea dezbateri, insa ceea ce se intâmpla in aceste zile in Bacau merita toata atentia, de la nivel de gradinita, familie, scoala, societate, dar mai ales guvernamental. Fara vointa politica, bani, stiinta, educatie, totul ar putea esua intr-o buna intentie.

                  Ar fi prea mare efortul. De aceea, prezenta unui numar mare de tineri la dezbateri, decizia de a publica intr-un volum lucrarile stiintifice prezentate si punerea lui la dispozitia celor care au putere si vointa de decizie, este mai mult decât meritorie si, sunt convins, vor putea sta la baza modernizarii cadrului legislativ si imbunatatirea celui material si educational.

                  Gheorghe Baltatescu

                  Cine sustine ISIS?

                  de
                  Răzvan Bibire
                  -

                  Dupa atentatele de la Paris, multa lume se astepta sa se ia niste masuri ferme pentru eradicarea terorismului din Orientul Mijlociu, in special cel generat de Statul Islamic. Desi s-a vazut o schimbare de abordare a presei occidentale, care a criticat in permanenta interventia rusa in Siria, pe teren lucrurile au ramas la fel.

                  Este interesant ca dupa ce Putin a vorbit la Summitul G20 despre finantatorii occidentali ai ISIS, o publicatie britanica scrie despre atitudinea Turciei in aceasta problema. „Turcia poate taia liniile de aprovizionare ale ISIS. De ce nu o face?”, scrie The Guardian si argumenteaza: in zona, cel mai important opozant al ISIS sunt kurzii.

                  Ei au cea mai importanta forta terestra care se opune Statului Islamic si au obtinut victorii militare consistente. Cu toate acestea, fortele kurde sunt bombardate sistematic de Turcia, tara care supune teritoriul controlat de YPG in Siria unui embargo total. Dar asta nu e totul: Universitatea Columbia a intocmit o lunga lista cu fapte care demonstreaza atitudinea mai mult decât prieteneasca a Turciei catre ISIS: de la transferul de imagini de satelit catre ISIS pâna la tratarea ranitilor Statului Islamic in spitalele turcesti.

                  Guardian mai aduce in discutie si evenimentele din august, când fortele kurde au lansat o ofensiva incununata de succes la Kobani si Gire Spi, insa, când au incercat sa elibereze si ultima rezistenta ISIS de la granita cu Turcia, Ankara a anuntat ca daca orasul sirian Jarablus va fi atacat de fortele kurde, va interveni militar.

                  Nu e un secret, prin Jarablus este aprovizionat ISIS.

                  Pe de alta parte, in Turcia au avut loc o serie de atentate puse de autoritati pe seama ISIS. Doar ca, in mai toate cazurile, exploziile au vizat activisti asociati cu HDP, un partid nationalist, care s-a pozitionat ca voce a stângii democrate. In iunie, conform sondajelor, HDP parea ca va invinge partidul lui Erdogan in alegeri.

                  Asa ca presedintele Turciei a procedat in consecinta: a declarat ca se va razboi cu ISIS, a si atacat o singura data pozitiile Statului Islamic, dupa care s-a concentrat pe bombardarea kurzilor dupa care a acuzat partidul HDP ca sustine terorismul deoarece avea legaturi cu gherilele kurde.

                  Rezultatul a fost ca in urma acestei operatiuni de manipulare (sa ne amintim cum a câstigat Bush junior al doilea mandat, cu blindate amplasate pe strazile oraselor americane pentru ca, chipurile, teroristii urmau sa atace SUA) HDP a fost infrânt iar Erdogan si-a asigurat o confortabila majoritate in Parlament.

                  1...3.2553.2563.257...5.788Pagina 3.256 din 5.788

                  		 ziare & stiri
                  © Deșteptarea - unicul ziar tipărit din Bacău, neîntrerupt, de 36 de ani.