Anul acesta, Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron” a hotarât sa renunte la parada absolventilor pe strazile orasului, organizând doar cursul festiv, ieri, in ultima zi de mai, curs pe care l-au tinut in „Aula Moldova” a Universitatii „George Bacovia”. Promotia 2016 de la „Mangeron” are 127 de absolventi pe cele trei nivele de studii: liceale, scoala profesionala si seral, acestia perfectionându-se in specializarile tehnician in gastronomie, tehnician in industria alimentara, tehnician in instalatii electrice, tehnician proiectant CAD si tehnician in transporturi – pentru studiile liceale; tehnician electro-mecanic – pentru cei la seral si tehnician auto, precum si tinichigiu vopsitor auto – pentru scoala profesionala. „Promotia 2016 a colegiului nostru este o generatie frumoasa, cu tineri care s-au evidentiat si s-au implicat, elevi care au avut rezultate bune la concursurile scolare la care au participat”, a declarat prof. Iulia Corlade, director adjunct al Colegiului Tehnic „Dumitru Mangeron” Bacau. Anul acesta, Colegiul „Mangeron” are doi sefi de promotie: pe Iuliana Madalina Chiriac si pe Radu Vasile Chelaru.

„Anii de liceu au fost foarte frumosi. Mi-as fi dorit sa nu se termine, dar asta e… Imi va fi dor de colegii mei, dar si de profesori. In continuare vreau sa urmez acelasi drum si sa merg la Cluj, unde am inteles ca exista o facultate pe domeniul meu. Am terminat cu media 9.25 si sunt mândra de mine.”
Iuliana Madalina Chiriac, profil tehnician in gastronomie

„Pentru mine nu a fost nici greu, nici usor. In continuare imi doresc sa-mi gasesc un loc de munca in specializarea in care m-am format in scoala profesionala si, daca voi putea, voi incerca sa-mi continui si studiile la seral.”
Radu Vasile Chelaru, scoala profesionala, specializare mecanic-auto

… si a Colegiului „Henri Coanda”

Patru clase de absolventi, 133 de copii in total, o clasa pe profil real – stiinte ale naturii si trei clase de profil uman – stiinte sociale si filologie. Cu alte cuvinte, promotia 2016 si a Colegiului „Henri Coanda”, care ieri a sarbatorit finalul anilor de liceu in strada, in traditionala defilare prin centrul orasului, dar si la Teatrul de Vara, unde a avut loc cursul festiv, in prezenta dascalilor care i-au indrumat in cei patru ani, dar si a parintilor, prietenilor si celor care au ales sa le fie alaturi.

„Le urez tuturor absolventilor sa aiba incredere in ei, sa treaca examenul maturitatii si sa-si aduca intotdeauna aminte cu mândrie ca au fost elevi ai colegiului nostru. Noi , ca profesori, ne-am straduit sa ii indrumam cât mai bine pe drumul vietii”, ne-a declarat prof.Nicoleta Gargaun, diriginta clasei a XII-a D. Bucurosi si entuziasmati de intregul eveniment, absolventii au trait aceste momente unice pentru ei cu mare intensitate. Au fost de toate: cântece, lacrimi, robe, baloane albastre, felicitari, promisiuni, discursuri. Sefa de promotie 2016 a Colegiului „Henri Coanda” este Cristina Rohozneanu, cu media generala de absolvire 9.53, cea care anul trecut a primit si cheia succesului.

„Sunt foarte emotionata, dar si onorata, pentru ca nu este un lucru usor sa ajungi sef de promotie. Ma bucur ca optiunea mea a fost «Henri Coanda». Am terminat stiinte sociale, profil uman, dar cu toate acestea imi voi continua studiile in domeniul economic. Mi-am dorit sa devin sefa de promotie si chiar ma bucur ca am si eu ocazia de a preda mai departe cheia succesului.”
Cristina Rohozneanu, sefa promotiei 2016

Copii, parinti si bunici ne nastem, crestem si ne maturizam ramânând unii pentru ceilalti oglinzi, oricât am fi, uneori, tentati sa negam asta prin acel invocat „conflict intre generatii” sau acel „pe vremea mea…”. In adâncul sufletelor noastre, noi, adultii, vom cauta mereu bucuria copilariei – asta si pentru ca noi am fost „pe acolo”, pe când copiii nostri abia urmeaza sa „treaca” pe unde noi continuam sa fim. De jos in sus, de câte ori nu ati vazut sau auzit in copiii din jur vorba „lasa ca o sa ma fac eu mare!”? De 1 Iunie, va propunem sa ne celebram copiii uitându-ne cu atentie in ochii lor, ascultându-le cu atentie inocenta vorbelor, iar imediat dupa aceea sa inchidem pret de o clipa ochii pentru a rescrie in cartea noastra o amintire draga din propria-ne copilarie…

Lidia si Carina

Lidia Chirila (38 ani, psihoterapeut): Cea mai draga amintire din copilarie? Bine, va spun, dar mai intâi am sa va marturisesc despre cea mai draga amintire de pâna acum din rolul de mama: ziua in care Carina m-a asteptat de la serviciu cu o surpriza, o prajitura cu ingrediente magice, respectiv detergent de vase, faina, ou si cacao. A pus-o intr-un bol, iar lânga bol, pe un biletel, a desenat o inima… Acum o amintire draga din copilaria mea: dupa o poaie strasnica, fiind la bunici, m-am urcat in dud si… am alunecat. Am cazut atât de tare ca bunica, evident, a tras o sperietura pe masura! A sunat-o pe mama si i-a spus ca nu sunt ascultatoare, ca-s zgaibarata si sa ma ia acasa. Mama i-a raspuns prompt insa, ca sunt destul de mare ca sa poata avea incredere in mine. Din acel moment, nu am incetat sa ma urc in copaci, in ai nostri, din curte, sau in cei ai vecinilor, sa manânc fructe. Asa am invatat lectia increderii pe care vreau sa o dau mai departe, fetitei mele.

Carina (8 ani): Daca mama mea ar fi un joc, ea ar fi o coala de hârtie pentru desenat si colorat. De ce? Hmmm… Asa as avea-o tot timpul lânga mine si m-as uita la ea si as putea sa o ating când vreau!

Nelu si Mihnea

Nelu Simion (54 ani, bunic): Nu o sa uit niciodata cum ma „pacalea” bunicul dinspre mama, trimitându-ma sa ii aduc ceva exact din locul in care erau, de fapt, bomboane pentru mine…

Mihnea (4 ani): Daca bunicul ar fi un personaj, el ar fi Spider Man! Ca sa ma ajute sa fac dreptate pe Pamânt. Daca ar fi animal, vreau sa fie leu, sa fie puternic si sa ma apere!

Roxana si Stefan

Roxana Hodea (33 ani, psiholog): Una dintre amintirile dragi ale copilariei este aceea a placintelelor pe care, impreuna cu ceilalti copii de la bloc, le faceam din pamânt cu iarba si aceea a corturilor ridicate pe gard, din paturi. Când ne era foame, culegeam rosiile din gradinile oamenilor, iar când acestia ne vedeau si incepeau sa ne certe, noi o luam fericiti la fuga. Nu stiu… Legat de copilarie… Simt ca imi apartine atât de mult ca m-as putea oricând intoarce la ea. Gândul asta imi da o senzatie de siguranta, liniste si libertate.

Stefan (4 ani): Daca mama mea ar fi un personaj de desen animat, ea ar fi Ben 10! Pentru ca ar salva toata lumea de extraterestri si de oamenii rai!

Rozica si Vasi

Rozica Macsim (57 ani, bunica): O amintire din copilarie… Ei, erau alte vremuri. Noi nu aveam jucarii, nici nu stiam ce sunt acelea. Ne jucam si noi pe afara când eram asa ca ei, dar de cum cresteam un pic, joaca noastra se transforma in mersul pe deal cu oile, cu vacile, mersul la câmp… Alte vremuri… Frumos si atunci, frumos si acum…

Vasi (4, 7 ani): Bunica mea este om! Nu este altceva. Bunica mea este OM! Si o iubesc tare, tare, tare!

Radu Comanescu, din copilarie spre adolescenta, pe un drum presarat cu ritmuri rock, folk si multe premii

In primele zile ale lunii mai, aflam de pe retelele de socializare, despre un frumos eveniment la care ne-ar fi placut sa fim prezenti de dragul lui, pur si simplu, chiar daca el avea sa aiba loc in alta parte decât comunitatea bacauana. Este vorba despre a III-a editie a Festivalului Concurs „Mai cu Folk”, eveniment petrecut pe 15 mai, la Vaslui. A doua zi dupa Festival regretul neprezentei noastre in calitate de public s-a tranformat insa intr-o reala bucurie odata cu aflarea vestii ca, de fapt, am fost prezenti…

Prezenti ca si comunitate. Mai mult decât atât, ne-am intors de la Festival cu numeroase premii si chiar cu Marele Trofeu. Comunitatea bacauana a fost reprezentata „cu folk” de o mâna de adolescenti moinesteni pasionati si talentati care s-au intors, cu multe premii, acasa: Radu Comanescu – Trofeul Festivalului, Andreea Hujanu – premiul I la sectiunea Individual 16 – 20 ani si trupa HB – premiul I la sectiunea Grupuri 16-20 ani. O reusita frumoasa, cu atât mai mult cu cât numarul participantilor a fost mare (peste 80) si foarte speciala totodata pentru ca, zicem noi, a cânta la varsta de 16 ani pe aceeasi scena cu artisti precum Emeric Imre sau Jimi El Laco (trupa Nightlosers), invitatii speciali ai Festivalului, nu e de ici de colo…

De 1 Iunie, nu fara legatura cu cele de mai sus, am gasit ca-i potrivit sa va spunem câte ceva din povestea drumului dinspre copilarie spre adolescenta, cu pasi in ritm de folk si rock, a câstigatorului Trofeului Festivalului „Mai cu Folk” 2016, Radu Comanescu.

Copilarie cu note muzicale

Pentru Radu Comanescu, un adolescent din Moinesti, in vârsta de 16 ani, pasiunea pentru muzica, dar si investitia prin munca si studiu in aceasta pasiune reprezinta cheia trecerii peste bariere care, uneori, pot parea de netrecut pentru cei din aceeasi generatie. Radu, elev la Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Moinesti, se bucura si ne bucura pe noi, ca si comunitate, de un palmares bogat in domeniul muzical, participari la evenimente importante de profil si numeroase premii. Se poate spune fara a gresi prea mult ca… Radu iubeste cu adevarat muzica si muzica il iubeste pe el. Despre cum s-au gasit unul pe celalalt, adolescentul nu ezita sa povesteasca celor care vor sa-l si asculte.
„Cochetez cu muzica de când aveam 9-10 ani. Muzica m-a ajutat sa cunosc in persoana mari artisti ai scenei românesti, cum ar fi Maria Gheorghiu, Mircea Vintila sau Emeric Imre”, ne spune Radu pentru inceput pentru ca imediat sa recunoasca faptul ca fara sustinerea si grija familiei lui, poate n-ar fi ajuns aici.

„Mama mea a fost cea care m-a sprijinit foarte mult si m-a indrumat spre muzica – marturiseste adolescentul -, urechea muzicala si digitatia le mostenesc de la bunicul meu, iar gusturile muzicale de la tatal meu”, isi arata recunostinta Radu. In legatura cu „gusturile muzicale”, ele sunt deja evidente: rock si folk, asta neinsemnând ca celelalte genuri nu sunt apreciate. aDimpotriva, spune Radu, „dupa parerea mea, este foarte important sa asculti si sa cânti o gama larga de genuri muzicale”.
Odata ce si-a gasit in muzica o pasiune, tânarul moinestean nu s-a rezumat doar la a o asculta. S-a apucat de studiu si la scurt timp a indraznit sa iasa in lume, cu chitara si vocea lui, participând la festivaluri. De unde n-a plecat doar cu o cântare ci, de cele mai multe ori, cu premii.

Palmares de adolescenta si-un drum de continuat

Dupa câtiva ani de studiu in copilarie, Radu a pasit la vârsta de 14 ani, in adolescenta, respectiv in anul 2014, cu nu mai putin de doua premii valoroase: premiul I la Festivalul National de Muzica Usoara si Folk „Coloana Infinitului” de la Targu Jiu si premiul al II-lea, la Festivalul National „Toamna Baladelor” de la Bucuresti. „Anul trecut (2015, n.r.) am câstigat premiul I la sectiunea folk si premiul I – chitara solo la Festivalul National Muzritm de la Vatra Dornei – ne spune Radu -, si tot in 2015, la Festivalul National Toamna Baladelor din Bucuresti am obtinut marele trofeu”. In 2016 nu lipsesc premiile lui Radu si suntem abia la jumatatea anului: marele trofeu la Concursul „Elevii au talent” si marele trofeu la Festivalul Concurs „Mai cu Folk” editia a III-a, Vaslui. „Tot anul acesta, alaturi de colegul Bogdan Botezatu am obtinut si locul I la Festivalul Coloana Infinitului de la Târgu Jiu”, se mândreste – pe buna dreptate! – Radu.

Radu Comanescu pare insa de neoprit. Lupta pentru visurile lui ca doar având visuri si luptând pentru ele, crede adolescentul, ele se pot implini. Astfel ca Radu cânta si intr-o trupa rock. Este chitarist la TC3, trupa de adolescenti din care fac parte si prietenii lui, Dragos Benedic (tobe), Bogdan Botezatu (voce), Razvan Halasanu (chitara bass) si George Motei (chitara ritmica).

„Cu trupa am obtinut premiul I la festivalul Muzritm Vatra Dornei, 2015 si premiul I la Festivalul National Impreuna formatii pentru viitor, Intorsura Buzaului, 2015”, spune Radu, fara a pune insa, punct acestui an si celor care vor veni: „Urmeaza sa mai participam si la alte concursuri si festivaluri!”.

Hei, trecatorule, opreste-te o clipa! As vrea sa te intreb ceva. Nu, nu e nevoie sa-mi si raspunzi, mi-e suficient gândul ca raspunsul ti-l vei da tie. Stii ce este pe aceeasi strada cu tine, dar dincolo de tine?

Te intreb pentru ca, inca de când eram elev de primara, blocurile, curtile si casele pe lânga care treceam zi de zi in drumul meu spre scoala ma fascinau. Mi se parea ca toate aceste cladiri ma intrebau pe mine, copil, „hei, stii ce poveste ascundem intre peretii nostri, intre gardurile noastre?”. O fascinatie de copil care, pana in prezent, ma poarta.

Raspunsurile nu s-au terminat nici pâna acum. Probabil nu se vor termina niciodata.

Imi amintesc ca pe strada mea, in anii copilariei, construisem in rondurile cu flori, palate, cu prietenii de-o vârsta, de la bloc. Ana-Maria, Diana, Radu, Marius, Mirela, Costinel, Alex… Noi, fetele, eram zâne ale florilor, zorilor, apelor si animalelor, iar baietii erau zmei-paralei. Aveam baghete magice confectionate din bete de sudura, pietre fermecate de tinut zmeii departe, mâncam inghetata de nori cu praf de stele, mergeam la baluri in rochii pe care ni le croiam din material de luna cu petale de panselute si petunii, iar zmeii-paraleii aveau cai si strasnice buzdugane. Pe strada mea, Soarele rasarea si apunea in fiecare zi, cu si pentru noi.

Am aflat apoi, fiind colege de clasa, ca pe aceeasi strada, dar la blocul de vizavi, Larisa si Magdalena nu puteau construi palate. Una dintre ele nu putea intelege notiunea de palat, ea nu intelegea decât propria ei lume, iar cealalta, cu straiele ei ponosite, de capatat, isi dorea mai mult decât palate, hainute noi, adevarate si mâncare. Hei, dar mai era si Renata. Renata cea maslinie. Eram, de asemenea, colege de clasa, avea cercei rosii cu clipsuri si slapi, iar intr-o zi, intr-o ora oarecare, Renata si-a dat drumul sub banca (ultima banca) dupa ce-i fusese refuzata ferm parasirea clasei pentru a merge la toaleta… Ce pedeapsa! Da, imi amintesc toate acestea. Dar, mai stai o clipa, trecatorule! Vreau sa-ti spun doua cuvinte si despre Nicu, unul dintre colegii mei de gradinita traita in alta urbe. Imi amintesc ca Nicu avea ochii migdalati, râdea tot timpul si, desi nimeni nu voia sa se joace cu el, el ne primea pe toti in sala de clasa, cu o imbratisare. Stii, copiii cu Sindrom Down sunt foarte afectuosi.

Incet, incet am realizat, desi nu prea intelegeam atunci de ce, ca in palate construite pe strazile oraselor, copii precum Larisa, Magdalena, Renata sau Nicu nu prea au voie sa intre. O, nu, nu trecatorule, copiii care construisera palatele i-ar fi primit pe toti, acum inteleg, dar vorbe de adulti, neintelese de micuti, iesite insa din gura lor puneau bariere… Iti amintesti, nu-i asa? Nu s-au schimbat prea multe…

Pe aceeasi strada, gard in gard cu locuinta mea in care am cele mai noi jucarii, tinute pentru orice ocazie, mobila colorata si rezistenta, centrala, carti, alimente in frigider pe care mi se intâmpla uneori sa le arunc pentru ca se strica inainte de a ajunge sa le mai si consum, pe aceeasi strada cu mine spuneam, am aflat intrebandu-ma zi de zi ce e dincolo de mine, ca traiesc copii care nu stiu decât din vazute la mine, peste gard, ce sunt acelea jucarii. Ca au un singur rând de haine si ca n-au nevoie de tinute de ocazii pentru ca nu stiu, decât din vazute la mine, peste gard, ce sunt acelea „ocazii”. Ca dorm pe scânduri puse direct pe pamânt, fara asternuturi, incalzindu-se unii de altii pentru ca nu stiu, decât din vazute la mine, peste gard, ce este o centrala. Ca nu stiu, decât din auzite la mine, peste gard, ce sunt povestile si cartile frumos ilustrate. Si ca nu stiu, decât din gustate de la mine, aruncate resturi de alimente peste gard, ce este aceea hrana…

Cu toate acestea, trecatorule, fii putin, putin de tot atent la chipurile lor atunci când zâmbesc. Nu atât pentru ca le-ai dat putin din putinul tau, poate, ci, mai ales atunci când tu insuti, fara sa le dai ceva, le zâmbesti, ii mângâi pe crestet si le vorbesti frumos.

Nu, nu e vina ta, trecatorule, ca acesti copii sunt asa. Vina lor, insa, cu atât mai putin este. Nu e nici macar responsabilitatea ta sa-i ajuti cu bani sau altceva. Ce vreau sa spun este doar: nu le face rau! Nu le vorbi urât, nu-i lovi, nu-i alunga din palatul in care propriul tau copil, aflat la vârsta la care nu stie inca ce-i prejudecata, i-ar primi si primindu-i, i-ar invata involuntar, ce inseamna prietenia, iubirea, visarea, curajul. Demnitatea. Copilul tau care nu stie ce-i prejudecata nu vede in ei decât, pur si simplu, alti copii. Copilul tau nu vede tigani, nu vede dizabilitati, nu vede sub sau supraponderali, copilul tau nu-i vedr decât, cum se vede pe sine, niste copii… Pe copiii de pe aceeasi strada, dincolo de tine, nu-i lasa sa devina, la maturitate, vinovati de nevinovatia copiilor carora, la rândul lor, le vor da viata.

Trecatorule, atât as vrea sa-ti mai spun. Sa te rog, de fapt, ceva. In drumul tau de azi, opreste-te o clipa, priveste-ti strada, zâmbeste dincolo de tine si spune „La multi ani, copile, oriunde ai locui, oricum ai fi, oricum te-ai numi”!

Baloane, ”Totul pentru un surâs” al copiilor de pe aceeasi strada cu tine, dincolo de tine
Tania, ce este pe aceeasi strada cu tine, dincolo de tine?

„Pe aceeasi strada cu mine, dincolo de mine? Hmm…Este bunatate, compasiune si empatie. Nu mila! Mila este ocazionala, compasiunea, bunatatea si empatia definesc sustinerea, iar sustinerea este pe termen lung. Sustinerea implica un suflet impartit pe termen lung…”

Peste 800 de copii cu nevoi speciale sau aflati in situatii delicate primesc astazi, de ziua lor, din partea Asociatiei „Totul pentru un surâs” din Bacau, baloane colorate. Baloanele colorate sunt, intotdeauna, pentru toti copiii, o bucurie pe care, cu atât mai mult daca stii ce este pe aceeasi strada cu tine, dincolo de tine, nu ai cum sa nu o intuiesti. Tania Loredana Diaconu, presedinta Asociatiei „Totul pentru un surâs”, sustinuta de o mâna de prieteni, daruieste astazi, printr-un maraton prin centre de protectie sociala din Bacau, peste 800 de zâmbete sub forma de baloane cu heliu, colorate si imprimate cu „fatuci” vesele, copiilor cu diferite tipuri de dizabilitati, copiilor proveniti din familii aflate in dificultati materiale, precum si celor circa 100 de copii care se afla in prezent internati la Spitalul de Pediatrie.

Pe tot parcursul acestei zile, Tania insasi, insotita de patru voluntari in persoana actorilor Teatrului Municipal Bacovia, Dumitru Rusu (voluntar sef, cum se auto-descrie el si la Asociatia „Mie imi pasa”), Alina Simionescu, Daniela Vrinceanu si Florina Gazdaru (indragite Ursitoare Traditionale, totodata) vor trece pragurile a nu mai putin de zece institutii sau centre cu tot cu Spitalul de Pediatrie, in care zilnic, echipe de profesionisti sustin prin munca lor surâsuri pe chipurile copiilor cu nevoi speciale. Astfel, va fi explozie de culoare prin baloane si bucurie pentru copiii de la Centrul Scolar de Educatie Incluziva nr.1 Bacau, Scoala Gimnaziala Speciala „Maria Montessori”, Centrul Delfinul al Asociatiei Betania, Centrul Norocel din cadrul Asociatiei Sprijin pentru Parinti, Hospice Casa Albert al Asociatiei Lumina, Centrul Rezidential Pro Familia, Centrul Maternal din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau, Centrul Daniel si Casa de copii „Sf. Maria” Barati.

„Pe aceeasi strada cu noi, dincolo de noi, sunt copii internati, copii cu autism, copii cu Sindrom Down, copii cu speranta limitata de viata, copii cu nevoi speciale, copii orfani, copii saraci, copii abuzati, abandonati… Nu, de fapt, pe aceeasi strada cu mine, dincolo de mine sunt copii si atât, iar eu nu fac decât sa incerc, pentru ei, pe termen lung, ‘Totul pentru un surâs’”, ne-a spus Tania Loredana Diaconu, nu inainte de a multumi tuturor celor care s-au alaturat acestui proiect de 1 Iunie, cei patru actori, Mariana Popa (Cofetaria Gio Bacau), Nicolae Catalin Hazaparu (Travel Plaza Bacau), Marius Antal (SC Tent for Event SRL), Alina si Vasile Olaru (ZZIP ART Bacau), Dorian Moldovanu (Mikado Home Boutique), Ciprian si prietenii, cotidianul Desteptarea, partener media.

Deoarece in acest an Consiliul Local si Primaria Onesti nu au mai acordat fonduri financiare pentru desfasurarea celei de-a XXI a editii a Festivalului International de muzica usoara pentru copii „TI AMO”, Casa de Cultura a Sindicatelor din municipiul de pe Trotus a venit cu o alternativa. Astfel, pentru cei care iubesc muzica usoara si populara a fost organizat Festivalul – concurs „One-Star”, care s-a bucurat de o participare numeroasa.

Desfasurat pe parcursul a doua zile acest festival a adus pe scena tineri interpreti de muzica usoara si populara, ansambluri folclorice din mai multe judete dar si formatii de dans modern, ce activeaza in municipiul Onesti si in orasul Târgu Ocna. Juriul acestui festival a fost condus de profesorul, compozitorul si dirijorul Iulian Munteanu (ce an de an a facut parte din juriul Festivalului International „TI AMO”) si a mai avut alaturi pe presedintele Fundatiei „Doina Trotusului”, coregraful Francisc Enasel, pe Lucica Musat (vicepresedinte a fundatiei mentionate si director al Radio Luc FM). De asemenea, in juriul acestui festival au mai fost prof. Mariana Osteanu (de la Clubul Copiilor Onesti), Nicu Pirvu (de la Casa de Cultura a Sindicatelor ), Petrea Tudureanu – un mare animator al promovarii folclorului pe valea Trotusului si reprezentanti din partea presei locale.

Festivalul –concurs „One – Star” s-a desfasurat pe mai multe categorii de vârsta si a etalat frumusetea muzicii usoare, a cântecului si dansului românesc. Prin evolutii deosebite, la sectiunea Folclor, au incântat publicul ansamblurile folclorice „Siminocul” din comuna Sanduleni (jud. Bacau), „Doina Covurluiului” din Galati si o frumoasa formatie de dansuri din comuna Vânatori (jud. Iasi) precum si interpretii de muzica populara Iuliana Covaci, Stefania Domocos (ce au fost câstigatoare a premiului I), Claudia Neculcea (din Agas), Stefan Antohe (Galati) si Elisabeta Seremet (din Botosani). La sectiunea Muzica usoara, o adevarata surpriza a fost evolutia mai multor interpreti din Bacau, Adjud, Botosani si Onesti.

La festivitatea de premiere a acestui festival, ce a avut loc intr-o atmosfera cuprinsa de bucurie si prietenie, prof. Theodor Adobricai a mentionat: „Ii felicit pe toti concurentii si sa le dam incredere si curaj acestora, pentru ca ei vor duce mai departe traditiile noastre populare, dansurile si cântecele de muzica usoara si populara. Ei merita nu zeci ci sute de aplauze, pentru ca au ales ca sa aiba dragoste pentru muzica!”.

* in ultima sedinta ordinara, forul legislativ local a decretat majorarea de aproape patru ori a chiriilor ANL * au primit titluri de cetateni de onoare ai orasului preotii Ioan Plescau, Gabriel Ichim Radu si, post mortem, Stefan Erdes

Cu bune sau rele, actualul Consiliu Local Bacau si-a incheiat ieri mandatul. Unul zbuciumat, in care pe la prezidiu s-au perindat mai mult primari interimari decât cel ales prin vot de catre bacauani. Ce-i drept, va mai fi o sedinta extraordinara, probabil joi, dar astfel de sedinte sunt extrem de expeditive si nu prea onorate cu prezenta de unii consilieri. Finalul de mandat s-a resimtit din plin la sedinta de marti, care s-a lasat cu un vot pe banda rulanta, cu aplauze, cu fotografii de album de amintiri, dar si câteva decizii foarte importante pentru comunitate.

Una dintre acestea este consfintirea prin votul consilierilor a majorarii chiriilor din locuintele ANL, lucru stabilit de la nivel guvernamental. Practic, chiriasii vor avea de platit acum circa 200 de lei pe luna, in loc de circa 60 de lei, pâna acum. Sedinta a debutat insa festiv, cu acordarea a trei titluri de cetateni de onoare ai orasului. Acestea au fost conferite preotilor Ioan Plescau, Gabriel Ichim Radu si, post mortem, parintelui Stefan Erdes, pentru contributia adusa la spiritualitatea locala. S-au mai votat o multime de parteneriate in perspectiva unor evenimente culturale, un acord privind ridicarea unui monument al eroilor in Parcul Catedralei, dar si blocarea intentiei de ridicare a unui bloc de locuinte pe strada Manastirea Casin, in apropierea Parcului Cancicov.

Tot la sedinta de marti, Consiliul Local a primit vizita unei delegatii din Republica Moldova, dat fiind ca pe ordinea de zi au existat doua proiecte de incheiere a unor acorduri de cooperare intre municipiul Bacau si orasul Chisinau, respectiv comuna Costesti, din raionul Ialoveni, localitate cu 12.000 de locuitori, a doua ca marime din Basarabia. Acest din urma acord a fost semnat de primarul Ilie Birzu si primarita din Costesti, Natalia Petrea. A fost prezent si ministrul agriculturii din Republica Moldova, originar si el din Costesti.

La ultima sedinta ordinara au fost prezenti 19 consilieri, iar majoritatea dintre ei, la final, s-au fotografiat in grup, intru amintirea celor patru ani in care au fost colegi si au constribuit la starea de lucruri din orasul Bacau. Printre strângeri de mâna si zâmbete cordiale, primarul Ilie Birzu a anuntat ca joi ar mai fi o sedinta extraordinara, insa prea putini dintre cei prezenti l-au mai auzit. De duminica incolo, adica dupa vot, se poate spune ca vom avea un nou „parlament” local.

Onestiul s-a aflat în mâinile unor persoane care au arătat dezinteres si nepăsare fată de problemele cetătenilor, fată de interesele lor. Timp de 26 de ani, cei care s-au aflat în fruntea orasului nu au fost capabili să le ofere cetătenilor un trai mai bun, să pună în aplicare proiecte mărete şi nici să atragă fonduri pentru dezvoltarea oraşului! Le-au spus mereu că vor trăi mai bine, dar niciunul nu a reuşit să facă ce au promis! De aceea, Oneştiul are nevoie de o mână forte, de un primar care să ducă la îndeplinire angajamentele luate în fata oneştenilor.

Am ajuns într-un moment în care este cât se poate de evident că Onestiul are nevoie de o strategie de dezvoltare corectă, care să îi încurajeze pe cei ce doresc să investească în orasul la primăria căruia candidez. Iar acest lucru cred că este posibil prin schimbarea administratiei locale cu o echipă liberală autentică, cu o nouă viziune pentru orasul nostru. Onestiul are nevoie de o echipă dornică să facă schimbarea, care să facă lucruri bune şi utile de care avem nevoie cu toţii.

Sunt tânără, sunt hotărâtă şi îmi doresc pentru oraşul în care am crescut ca lucrurile să intre într-o normalitate. Îmi doresc să văd mai multă implicare din partea onestenilor în viata comunitătii. Acest lucru poate fi realizat, pornind de la un mediu de afaceri solid, cu atragerea a cât mai mulţi investitori în Onesti, dublată de o mai bună absorbţie a fondurilor europene, care până în acest moment a fost inexistentă în mandatele administratiei actuale. Cred cu tărie că investiţiile constituie motorul care poate genera bunăstare oraşului nostru.

Administratiile de până acum au demonstrat foarte clar că nu pot reprezenta o solutie pentru Onesti. Nu au reusit să rezolve o problemă simplă, cea a gunoiului din oras. A le cere acestora să găsească solutii pentru onesteni pentru dificultătile pe care acestia le întâmpină în viata de zi cu zi înseamnă să soliciti imposibilul. De aceea, cred că onestenii au nevoie de o schimbare, au nevoie de un om la Primărie care să fi demonstrat că stie să administreze o comunitate, nu mai avem nevoie de experimente ratate. 

Vreau să le demonstrez si onestenilor că se poate ca orasul nostru să se dezvolte. Vreau ca onestenii să trăiască într-un oras mai bun! Pentru acest lucru, însă, trebuie ca fiecare onestean să îndrăznească mai mult, să îndrăznească să facă schimbarea!

Despre Onesti ne place să spunem că este un oras european, însă nivelul de trai din orasul nostru nu poate fi comparat cu orasele din Vest. Dar calitatea serviciilor livrate populatiei nu poate să lase de dorit, pentru că serviciile publice sunt o parte esentială a administratiei locale.

Cetătenii sunt nemultumiti atât de calitatea, cât si de pretul serviciilor si al utilitătilor. Administratia locală are obligatia de a apăra cetăteanul în relatia cu furnizorii de utilităti publice, dar si de a veghea zi de zi la ce se întâmplă cu serviciile publice. De aceea, ce mi-am propus este ca, din calitatea de primar, să analizez atent asocierea Onestiului la ADIS, precum si contractele în baza cărora onestenii plătesc tarife exorbitante pentru serviciile publice. 

În acelasi timp, trebuie să spunem că orice localitate civilizată înseamnă, în primul rând, o localitate cu străzi pe care se poate circula în sigurantă, cu scoli renovate si cu spitale bine întretinute. scolile, străzile si spitalul reprezintă infrastructura critică a oricărei comunităti.
Onestiul suferă mult la capitolul infrastructură. Găsim gropi, lucrări făcute uneori de mântuială, clădiri – printre care si scoli – lăsate în paragină, fără avize sau apă curentă. Primăria are responsabilitatea de a se ocupa de scoli, de spital si de străzile din oras, de siguranta cetătenilor în spatiul public. Prin fonduri europene se poate realiza reabilitarea scolilor si  continuarea modernizării spitalului din oras. Dar pentru asta avem nevoie de acesti bani.

Onestiul a fost prăduit pentru prea mult timp. Am văzut cum s-a degradat orasul nostru de-a lungul timpului. Iar ceea ce mi se pare cel mai important este că cei care au trecut prin functii de conducere au si acumulat averi, în vreme ce cetătenii au rămas la acelasi nivel sau au un nivel de trai mai scăzut. Îmi doresc o administratie transparentă si cu o birocratie scăzută. În acest sens, voi propune ca toate contractele primăriei să fie făcute publice pe site-ul institutiei si voi solicita ca anuntarea contractelor să fie făcută din timp, astfel încât să aibă timp cât mai multi să se prezinte, cu documentatia necesară.

Pentru mine este evident că Onestiul trebuie să se schimbe la fată. Nu avem de o schimbare de fatadă, ci avem nevoie de o schimbare adevărată a modului în care s-a făcut administratie până acum. Trebuie să spunem STOP nepăsării si să dăm STARTUL implicării. 

PUBLICAT LA COMANDA ALDE, CUI 35648035

Un minor de 15 ani si un altul de 16 ani, ambii din comuna Buhoci, au ajuns, in cursul zilei de marti, la Spitalul Judetean Bacau – Compartimentul de Primiri Urgente Pediatrie, dupa ce au fost batuti crunt la o stâna din Parincea.

Se pare ca adolescentii, care provin din familii nevoiase, munceau acolo, iar principalul suspect in acest caz de violenta extrema este un tânar de 19 ani, care ar fi proprietarul acelei stâne.

„Sunt doi adolescenti care au ajuns la noi cu urme de violenta si au fost instiintate toate institutiile abilitate sa faca ancheta”, a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt la Spitalul Judetean Bacau.

Cazul a ajuns si in atentia celor de la Directia Generala pentru Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau. „Colegii nostri au fost la spital pentru a evalua situatia si, in functie de disponibilitatea parintilor si a minorilor, vom oferi servicii specializate.

Au fost anuntate autoritatile locale si organele de politie, cu care vom colabora pe tot parcursul solutionarii cazului”, a declarat Marian Vatamanescu, purtator de cuvânt la DGASPC Bacau.

Cei doi minori au ramas sub supravegherea medicilor, pentru a primi ingrijirile necesare. Se pare ca ei au fost batuti cu o ranga metalica si o furca, insa ancheta Politiei va stabili cu exactitate ce s-a intâmplat, fiind intocmit deja un dosar penal pentru lovire sau alte violente.

În ultimele 24 de ore (intervalul 30.05.2016, ora 07:00 – 31.05.2016, ora 07:00), 45 de pompieri salvatori din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău, cu 13 de mijloace de intervenție, au desfășurat misiuni pentru limitarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase.

Astfel, în cursul zilei de ieri, 30.05.2016, în comuna Mănăstirea Caşin, sat Mânăstirea Cașin, patru pompieri militari din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti, cu o autospecială de intervenţie şi o motopompă transportabilă, pentru decolmatarea a 13 fântâni și evacuarea apei din 2 beciuri.

În comuna Caşin, sat Curiţa, pentru decolmatarea a 16 fântâni și evacuarea apei dintr-un beci au acţionat trei pompieri militari din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti, cu o autospecială de intervenţie și o motopompă transportabilă.
Începând cu ora 18:00, în urma precipitaţiilor abundente căzute în ultimele ore, pe raza judeţului Bacău, au fost semnalate mai multe probleme, astfel:

Municipiul Moineşti:

un copac căzut în stradă. La faţa locului au acţionat trei salvatori din cadrul Detaşamentului de Pompieri Moineşti cu o autospecială de intervenţie;
un magazin inundat. La faţa locului au acţionat cinci pompieri militari din cadrul Detaşamentului de Pompieri Moineşti cu o autospecială de intervenţie;
în cartierul Lucăcești: 2 gospodării inundate (curţi). La faţa locului au acţionat pompieri salvatori subofiţeri din cadrul Detaşamentului de Pompieri Moineşti cu o autospecială de intervenţie.

Comuna Zemeş, sat Pietrosu: 3 gospodării inundate (curţi, beciuri, garaje). La faţa locului au acţionat un ofițer și nouă salvatori din cadrul Detaşamentului de Pompieri Moineşti cu două autospeciale de intervenţie.

Comuna Solonţ, sat Cucuieţi: o gospodărie inundată (curte). La faţa locului au acţionat cinci pompieri militari din cadrul Detaşamentului de Pompieri Moineşti cu o autospecială de intervenţie şi o motopompă.

Comuna Dofteana, sat Dofteana: 4 gospodării inundate (curţi, beciuri, garaje). La faţa locului au acţionat șase pompieri salvatori din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti cu o autospecială de intervenţie şi o motopompă.

Oraş Slănic-Moldova, Cartier Cireşoaia: 2 persoane aflate într-o căruţă au încercat să traverseze pârâul Slănic, însă din cauza creșterii rapide a debitului acestea au rămas blocate în albia cursului de apă. Imediat, la faţa locului s-au deplasat nouă pompieri salvatori din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti cu o autospecială de intervenţie, o barcă pneumatică şi o ambulanţă SMURD, dar şi Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență al orașului Slănic Moldova cu o autospecială de intervenţie. În urma acţiunilor desfăşurate de forţele de intervenţie, au fost salvate cele 2 persoane şi o cabalină.

De menționat este faptul că, acţiunile de intervenţie au fost coordonate de către inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău sprijinit din teren de grupa operativă a unităţii, formată din șase pompieri militari cu un autoturism de muncă operativă.

Alături de pompieri militari pentru limitarea efectelor fenomenelor meteorologice periculoase, au acţionat şi 10 voluntari din cadrul serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, cu două mijloace.

Pompierii salvatori băcăuani vor rămâne la datorie pentru limitarea și înlăturarea efectelor negative generate de fenomenele meteorologice periculoase până când comunitățile vor reveni la starea de normalitate.