luni, 22 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2532

La Grădinița Agricola, 16 „puișori” au devenit schiori

    În perioada vacanţei de iarnă, Grădiniţa AGRICOLA Bacău a organizat o tabără de schi pentru preşcolari, în Proiectul educativ „Cele 7 obişnuinţe ale copiilor fericiţi”. Astfel, 16 copii cu vârste între 4 și 9 ani, preşcolari şi absolvenţi ai grădiniţei, au ales să petreacă pe Pârtia „Speranţa“ din Borsec 6 zile în care au fost inițiați în schiul alpin.

    Echipa care a însoţit copiii în această adevărată aventură a fost compusă din prof. Coca Chiriac, prof Alina Popovici, îngrijitoarea Mihaela Marin şi Petronela Bucătaru, alături de şase părinţi, și a fost condusă de directoarea unităţii preşcolare.

    „Am plecat în tabără cu aşteptări nu prea mari – spune mama Irinei. Îmi doream ca fata mea să înveţe să schieze, dar mi se părea imposibil să reuşească în cinci zile. Primele două zile mi-au întărit convingerea: nu aveau cum să reuşească. Copiii erau mofturoşi, nu voiau să asculte, nu voiau să se ridice. Ni se păreau foarte mici pentru acest sport. Dar, am ascultat de doamnele educatoare şi noi, mămicile, și am ieşit de pe pârtie.

    Prezenţa noastră nu era benefică pentru copii. Stăteam pe altă pârtie şi îi spionam. Nu, nu reuşeau! Dintr-o dată îi vedeam pe teleschi, apoi, din a treia zi, urcând singuri. Îi urmăream şi nu ne venea să credem. Încet, încet, începeau să se desprindă de monitor. Chiar reuşeau! Progresele deveneau vizibile de la oră la oră. Câte emoţii trăieşti ca părinte, apoi ai o satisfacţie imensă: copilul tău a reuşit, schiază singur, respectă nişte reguli”.

    Devotamentul profesorilor, hrănit de lumina din ochii copiilor, bucuria de a petrece timp de calitate împreună, de a împărtăşi din pasiunile lor, au avut ca rezultat un act educativ de un nivel înalt. La toate acestea se adaugă maiestria prof. Ramona Sîrghi-Polgar, monitor de schi, care a îndrăznit să lucreze cu o grupă de copii de 4-5 ani şi să obţină o performanţă peste aşteptările organizatorilor. Programul taberei – a spus prof. Coca Chiriac – a fost unul alert, cu activităţi sportive şi de autonomie personală. Copiii noştri ştiu să-şi gestioneze emoţiile, să respecte reguli. Am fost foarte mândri de ei”.

    „Este prima dată când, cu multe emoţii, am organizat o tabără de schi pentru preşcolari, iar succesul pe care l-au avut copiii ne încurajează să punem bazele unei tradiţii în practicarea sporturilor de iarnă încă de la vârsta de 4 – 5 ani. În cele 12 activităţi, copiii au învăţat să urce singuri cu teleschiul şi să coboare ocolind fanioanele. Înţelegem, prin această acţiune, să promovăm un stil de viaţă sănătos, să demonstrăm părinţilor că șase ore pe zi petrecute în aerul curat de iarnă sunt benefice copiilor, iar abilităţile dobândite le pot folosi întreaga viaţă.”
    Eliza Marga Lăpuşneanu, directoarea Grădiniţei Agricola

    Hublou / Scurte episoade de îndrăgostire

    Miercuri, de Ziua îndrăgostiților, m-am oprit în fața vitrinei unei librării din centru, care era plină ochi numai cu cărți despre dragoste, dar din alea ușurele, de consum. Cu titluri de romanță „Încă te iubesc” „A ta pentru totdeauna”, „ Mă gândesc la tine”. Totul în roz-bonbon, dulce-dulce până la aplecare etc. Și m-am întors cu gândul la cărțile mele de suflet, având aceeași mare temă, eternă, Iubirea. M-am amintit de „Idiotul” lui Dostoievski, de romanele lui Jane Austen și ale surorilor Brontë, de „Maestrul și Margareta” lui Bulgakov, „Spuma zilelor” a lui Boris Vian, „Cărarea pierdută” de Alain Fournier, de Ernesto Sabato cu „Despre eroi și morminte” și „Tunelul”, de romanele lui Márguez, ale lui Kawabata, Murakami și multe altele. Bineînțeles că nu lipseau cele din literatura română din frumoasa mea panoplie livrescă, Ionel Teodoreanu, Mihail Drumeș, Cella Serghi, și apoi cei mari, Ibrăileanu cu atât de delicata „Adela”, Rebreanu, Camil Petrescu, Eliade, în fine, n-aș putea să înșir aici și acum toate cărțile de dragoste citite. Ce să mai spun de dramaturgie, cu Skakespeare în primul rând. Sau de „Scrisorile călugăriței portugheze”, care te frigeau pur și simplu la lectură.

    Acum nu mai citesc romane de dragoste, nu le mai caut, mai precis, așa cum o făceam la vârsta adolescenței și a primei tinereți. Deși nu simt că îmbătrânesc și mai am încă o vie curiozitate pentru toate mișcările inimii. Îmi place starea de îndrăgostire și am scurte episoade de acest fel. De pildă, mă îndrăgostesc de câte un personaj, din cărți, din teatru și din filme, mai ales. În viața reală e mai greu, cred că sunt prea pretențioasă, lucidă, ironică, deloc sentimentală la modul comun, „leșinat”, și apoi, mă plictisesc teribil de repede. Ca să nu mai spun de ce simț al independenței am, cât de mult țin la libertatea de a fi eu însămi. Sunt potrivită mai curând pentru camaraderii spirituale și pentru genul pe care francezii îl numesc „amitié amoureuse”.

    Și apropo de personaje și de îndrăgostire, vreau să vă spun că am avut prilejul, acum câteva seri, să mă uit cu infinită tandrețe la un bărbat (aș vrea să cunosc pe viu unul ca el) care mi-a plăcut foarte mult, m-a înduioșat de-a dreptul. Micul meu episod de îndrăgostire s-a petrecut văzând (de fapt, revăzând, realmente cu alți ochi, cu alt tip de înțelegere) „Moscova nu crede în lacrimi”, o minunăție de film. Care a luat și Oscarul pentru cel mai bun film străin prin anii ’8o. Ei, și în film este un personaj, Goșa, un simplu lăcătuș, dar cu mâini de aur și cu suflet mare, și bun ca pâinea caldă, omenos, generos, în fine, mi-ar plăcea să întâlnesc în viața de zi cu zi un astfel de bărbat. Iar în film era interpretat de marele actor Aleksey Batalov. Pe care-l știam, și-l prețuiam enorm, din filmele lui celebre: „Zboară cocorii”,„Doamna și cățelul”, „Cadavrul viu”, „Steaua fericirii captive”. O capodoperă „Moscova nu crede în lacrimi”, mi-a umplut sufletul, m-a înseninat. Am rămas într-o stare grozavă după ce l-am văzut, valsam prin casă și fredonam melodia Aleksandra, Aleksandra…

    Revăd filme uneori și simt nevoia să mă întorc și la cărțile care le-au inspirat. Așa a fost cu „Șatra”, când am recitit nuvela lui Gorki „Makar Ciudra”, așa a fost cu „Pentru cine bat clopotele”, când m-am întors la romanul lui Ernest Hemingway, unde sunt câteva pagini tulburătoare despre dragoste. Acelea în care tânăra eroină Maria (interpretată, în ecranizarea după roman, de Ingrid Bergman, absolut minunată, pură, luminoasă, răvășitoare!) îi mărturiseşte lui Pilar (bătrâna ţigancă aspră, pătimaşă și înțeleaptă) că şi-a petrecut noaptea cu Ingles, simţind cum „se topeşte pământul şi că putea muri fericită în acele clipe”. Iar Pilar îi spune că niciodată pământul nu se topeşte mai mult decât de trei ori în viaţă, în momentele acelea când un bărbat şi o femeie devin o singură fiinţă, iar pentru cei mai mulţi oameni nici măcar o dată. Recitesc apoi pasajul în care Ingles, ducându-se la o luptă unde știa că va muri, îi spune Mariei: „Atâta vreme cât va exista unul dintre noi, vom fi împreună. Fiecare în parte suntem noi doi”. Pasaj superb, ieşit de sub pana unui mare scriitor. Fiecare în parte suntem noi doi, acest adagiu romantic mă urmărește, mă reîndrăgostesc de el de fiecare dată.

    Oftatul romantic și Strigătul existențialist

    Angela Nache Mamier, slujitor al slovei românești în Franța, scrie minunat în prefața croită în straie de gală pentru volumul „Orașul” (Editura Ateneul Scriitorilor, Bacău, 2017), semnat de Cristina Ștefan: „Un proverb englez spune că Dumnezeu a făcut satul și omul a făcut orașul. Orașul Cristinei Ștefan nu e un Babilon, este orașul unei pasiuni de o viață, un univers al unei generozități poetice, al unui vers întins ca o panglică aurită aruncată peste arcul de triumf al Timpului”. Când Blaga spunea că „veșnicia s-a născut la sat”, că satul este locul în care „se vindecă setea de mântuire/şi dacă ţi-ai sângerat picioarele/te aşezi pe un podmol de lut”, aproape-ți vine să crezi că formula argumente pentru zicerea Angelei Nache Maimer. Gândindu-se, parcă, la faptul că omul a creat orașul, și nu Dumnezeu, Dostoievski se întreba, plimbându-se prin Sankt Petersburg: „De ce tocmai în oraşele mari, omul, nu din simplă necesitate, ci parcă anume, tinde să se aşeze în acele cartiere unde nu sunt nici grădini, nici fântâni arteziene, şi unde domnesc murdăria, putoarea şi toate porcăriile din lume?”… Bacovia schițează un portret al orașului căzut în depresie, frate de cruce cu infernul: „E toamnă, e foşnet, e somn…/Copacii, pe stradă, oftează;/E tuse, e plânset, e gol…”

    Orașul lui Bacovia este același despre care, aparent, Cristina Ștefan aproape ne sugerează că este cea mai bună dintre toate lumile posibile: „Ce bine mă simt/parcând mașina lângă un zid…/privesc oamenii gri/Și fumez în rotocoale cețoase./Toți oamenii sunt cenușii…/Blugi gri, geci gri./Un tânăr aruncă o brichetă./O blondă nurlie bocăne asfaltul./Ce bine mă simt/Lângă zidul gri, într-o mașină gri,/Și cad ascunsă între oameni./ Îmi mișc mâinile gri/În marea de vii// Din fum în zid mă prefac”. („Gri”). Urbea pare a zămisli o stare de grație a spiritului („ce bine mă simt…”), dar tot discursul poematic este travestit într-un fel de oximoron estetic aruncat peste oraș ca o plasă imensă de păianjen, întrucât alienarea, acomodarea cu absurdul și infernul sunt vedetele ființării.

    Cristina Ștefan își iubește orașul ca pe un alter ego hărțuit de zvârcolirile cele mari ale lumii, ca pe-o ființă care așteaptă să-i fie oblojite vânătăile: „să merg spre casă/prin noapte/când pașii/formează pustiul/pe asfaltul ud/neoane sclipesc ploaia/și din ganguri/mă urmăresc ochi de pradă/atârnă de servieta din umăr/așteaptă lătratul/ghem în stomac/săgeată în tâmplă/și frica aleargă/în copil spre o scorbură/fără copac”. („Prin Piața Florescu”). Tensiunea poematică este minunată: celui căruia orașul pare a-i cere leacuri are el însuși nevoie de oblojire; tandemul inedit a două suflete hăituite de destrămare, care-ar trebui să-și vindece reciproc oftatul ființărilor… Dar leacul vine greu, mai ales pentru ființa Oraș, cea care „strănută/îi este frig”, „tușește/tremură din toate ornamentele de Crăciun”: „mai bine uituc orașule gripat/mai bine fără amintiri/așa nu mai inspiri poeții/ia un coldrex/pentru răceala unei biografii scăzute/pune-ți ultima picătură în nas”. („firesc bacovian”).

    Orașul Cristinei Ștefan este unul personalizat… „Eu am personajele și străzile mele…” „Eu nu sunt un personaj./Strada mea e zăpada”… „în orașul cu plopi/melcii târâie ploi/pe străzile de la gară”… „de mult e pus la indigo orașul/și în noiembrie mai vine din afară/copia târgului uitat/prin care hălăduim melancolici”… Este un oraș căruia poeta încearcă să-i oblojească rănile vechi pe care nu le-a mai putut alina Bacovia, răni care și-au convertit (dacă nu cumva pervertit…) oftatul (aproape romantic) în strigăt existențialist („din apele Iordanului/să iau de la capăt un strigăt”)…

    Examenul continuă şi marţi?

    Informare generală

    Am auzit-o întâi la radioul public (în buletinele de ştiri de la primele ore ale zilei), după care ne-a fost repetată la mai toate televiziunile luni, 12 februarie, la încheierea celor dintâi probe ale bacalaureatului de iarnă (cum deja i se spune examenului naţional destinat absolvenţilor/elevilor de liceu). Aşadar, probele au început în prima zi a săptămânii, încât doar ceea ce se întâmplă în următoarea zi poate fi considerat ca o continuare. Corect ar fi fost fără acel „şi”: „Examenul va continua mâine”.

    Sună cunoscut?

    Da, e poveste nu veche, ci foarte veche, întâlnită mai des în ştirile despre competiţii sportive: „Concursul va continua şi mâine”, deşi primele probe abia avuseseră loc. Şi alte subiecte sunt contaminate de nedoritul „şi”: „Audierile vor continua şi în următoarele zile” sau „Testările vor continua şi joi”.

    Ce-i acest buclucaş „şi”?

    Face parte din seria adverbelor de mod, cu toate că suntem tentaţi să-l considerăm conjuncţie. (De fapt, la origine a legat două unităţi sintactice de acelaşi fel: „El şi ea întârzie”, după care am suprimat un element al subiectului multiplu, ajungând la enunţul „Şi ea întârzie”. Am comunicat astfel despre o realitate directă, „ea”, dar am păstrat în subconştient perechea acesteia, „el”, adică o realitate subînţeleasă. Câtă vreme acel „şi” nu este cuvânt de legătură, calitatea sa de conjuncţie încetează. Prin schimbarea valorii gramaticale/conversiune, „şi” a devenit adverb. Gramaticienii îi spun semiadverb, iar din punctul de vedere al rostirii în enunţ, se remarcă accentul, apăsat, pe cuvânt. Încercaţi: când spunem „Iubeşte sportul şi lectura”, „şi”-ul este conjuncţie pentru că înşiruie două complemente directe (pronunţarea este liniară, egală cu toate elementele din jur), în timp ce fragmentul „Iubeşte şi lectura” determină rostirea pregnantă pe „şi”, pentru a-i întări valoarea cumulativă. Cu alte cuvinte, semiadverbul absoarbe integral energia de comunicare a enunţului, ilustrând ceea ce am numi „cuvânt suprem”. Aşa-i că eticheta „Şi în rate”, văzută uneori pe un produs comercial, spune mai mult decât înşiruirea „Acest produs poate fi achiziţionat cu plata în numerar sau în rate”? Fosta conjuncţie, pusă în fruntea unui şir de trei cuvinte, este învestită de serviciul marketing al magazinului cu o forţă suverană. (Autoritatea derivă şi din vechime: latinescul „sic”, care l-a dat pe „şi” al nostru, nu a fost niciodată conjuncţie, ci numai adverb pentru „aşa”, „în aceste împrejurări”, „cu această condiţie” etc. Prima atestare – 1521 – coincide cu anul consemnării celui dintâi text în limba română: „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung”.)

    Victime colaterale

    Am verificat prin dialogul cu câţiva cunoscuţi efectul mesajului inclus în enunţul din titlu şi mi s-a confirmat o bănuială: forţarea introducerii lui „şi” induce o senzaţie negativă. Destinatarul resimte un fel de ameninţare în legătură cu ceea ce urmează să se întâmple (a se compara „Examenul continuă marţi” – pentru a transmite un adevăr natural, despre un eveniment aflat într-o succesiune previzibilă – cu „Examenul continuă şi marţi” – pentru a supradimensiona un fapt declarat, fără voie, indezirabil).

    Cum numim greşeala?

    Aţi recunoscut că avem de a face cu un „şi” pleonastic. O situaţie aparte o constituie dublarea lui „şi” în vorbirea din Transilvania, unde se mai aude că un semen „Are minte şi şi noroc”. Accentuarea pe al doilea „şi” ne sprijină să-l considerăm adverb, diferit de primul „şi”, rostit liniar, de vreme ce coordonează două complemente directe. Varianta literară: „Are minte şi are şi noroc”.

    Începutul Postului Mare

    Ne aflăm cu toţii la momentul când ne pregătim să intrăm în Postul Paștelui. Deja din timpul săptămânii lăsatului sec de carne, care precede „Duminica Iertării”, două zile – miercurea şi vinerea – au fost rezervate spre o „postire” deplină: Sfânta Liturghie nu se oficiază iar întreaga rânduială şi tipicul slujbelor poartă caracteristicile liturgice ale Postului. Duminica lăsatului sec de carne mai poartă numele de «Duminica Izgonirii lui Adam din Rai». Această denumire totalizează întreaga pregătire pentru Post. Acum ştim că omul a fost creat pentru Rai, pentru cunoaşterea lui Dumnezeu şi pentru comuniunea harică cu El. Păcatul omului l-a lipsit pe om de acea viaţă binecuvântată iar existenţa lui pe pământ s-a transformat într-un exil. Hristos, Mântuitorul lumii, deschide uşa raiului celui ce-L urmează, iar Biserica, prin dezvăluirea frumuseţii Împărăţiei lui Dumnezeu, prin viaţa noastră, un pelerinaj către patria cerească. Astfel, la începutul Postului suntem ca şi Adam: «Scosu-s-a Adam din Rai pentru mâncare; pentru aceasta şi şezând în preajma lui plângea tânguindu-se şi cu glas de umilinţă zicea: Vai mie ce am pătimit eu ticălosul». Postul Paştelui începe de fapt de la Vecernia din această Duminică.
       Sfinţii noştri părinţi aseamănă postul cu o scară cu 40 de trepte. O scară ce urcă pe om prin înfrânare de la pământ la cer. La ospăţul cel de jos al scării stă Adam. Jos plângem noi cu strămoşul Adam şi cu Eva, iar sus aşteaptă Milostivul Dumnezeu şi priveşte să vadă lupta noastră, lucrarea noastră, dragostea noastră, cum urcăm pe aceste scări, pe aceste trepte ale postului. Fiecare dintre aceste trepte ale scării reprezintă o zi. În aceste 40 de zile ale Sfântului Post să nu fie una să o petrecem fără de folos. «Într-o zi fă milostenie, într-o zi fă pace între cei ce se duşmănesc, într-o zi deschide ochii sufletului unui necredincios, în altă zi însoţeşte un mort la groapă; în altă zi scrie ceva de mână, o rugăciune, o cântare sfântă, o învăţătură sfântă, şi împarte cu cel neştiutor tot felul de fapte bune, împreună cu postul, cu rugăciunea şi cu smerenia. Şi aşa să urcăm zi de zi pe scara aceasta până acolo sus la Stăpânul nostru, unde ne vom bucura de milostivirea lui Dumnezeu »- spun Sfinţii. Trebuie să ţinem seama că dacă e vorba de post, postul este un canon şi dacă vrem să facem pocăinţă cu adevărat, să arătăm şi noi Domnului Hristos că-L iubim şi ne pocăim, ne chinuim cu ceva, suferim şi simţim ceva. Altfel nu este pocăinţa aşa cum ar trebui.
    „Într-o zi fă milostenie, într-o zi fă pace între cei ce se duşmănesc…”

    Pr. Liviu Burlacu, Centrul „Izvorul Tămăduirii” Bacău

    Duminica I din Postul Mare

    Așa cum toate în lumea umană, animală și vegetală au un ritm și o logică a Creatorului, la fel putem spune că și în sfera spirituală Biserica are grijă să ofere omului un timp de bucurie, un altul de speranță, dar, mai ales, unul de convertire. Este cazul, prin excelență, timpului binecuvântat al Postului Mare. Deschis prin semnul exterior al cenușii din Miercurea Cenușii, acest timp de 40 de zile ne conduce de la periferia faptelor zilnice la cele mai profunde trăiri ale inimii noastre.
    Anul acesta vă invit la un dublu post: post de la egoism și post de la încăpățânare. Mai degrabă să fim „egoiști” în a aduna cât mai multe mijloace de penitență și „încăpățânați” în urmarea drumului personal de convertire. Un autor ne spune că viața falsă ne obișnuiește cu moartea, dar viața adevărată ne obişnuieşte cu viaţa lui Dumnezeu. Ce rost ar avea viața omului pe pământ fără acest timp de întoarcere cum este Postul Mare?
    Lecturile propuse pentru această primă duminică accentuează această idee, mai ales prin exemplul de speranță al lui Noe care devine mijlocitorul omenirii timpului său, iar curcubeul promis de Dumnezeu este regăsit zilnic astăzi prin actualizarea jertfei nesângeroase de pe altar. Și botezul prezentat în Scrisoarea întâi a sfântului Petru reprezintă o imagine a salvării din ghearele duhului cel rău care îl conduce pe Isus în pustiu. Aici, așa cum arată evanghelia, Isus lasă testamentul milostivirii prin cuvintele: „Convertiți-vă și credeți în Evanghelie”.
    Îmi place mai ales această perioadă pentru că îmi răsună în urechea inimii devoțiunea „Căii Sfintei Cruci”, amintindu-mi de acele momente când, încă de mic copil, încercam să pătrund taina acestui sacrificiu din iubire. Mă bucur și astăzi când văd persoane care parcă plâng și suspină cu orice suferință a Mântuitorului pe Drumul Calvarului. Am putea spune că și omul de astăzi, atât de criticat, este capabil să participe la suferințele sale, să lupte pentru Dumnezeu care să trăiască în el și el în Dumnezeu.
    Să încercăm să fim și în acest an asemenea unei lumânări aprinse ce luminează în întuneric, iar flacăra pocăinței să nu stingă niciodată dorul nostru după Dumnezeu și continua noastră căutare a sa în acest timp al Postului Mare.
    „Convertiți-vă și credeți în Evanghelie.” (Mc 1,15)

    Pr. Alistar Marius Cătălin, Parohia Catolică Luizi Călugăra

    Ce facem în weekend?

    Cu pași repezi a mai sosit un sfârșit de săptămână. Și dacă nu aveți în plan să mergeți la o bulgăreală sau o săniuță, ori să stați acasă și pur și simplu să vegetați în fața televizorului, avem, și de această dată, cele mai bune oferte de petrecere a timpului liber în oraș.

    În primul rând trebuie să subliniem că puteți să vizitați în premieră în Bacău „Muzeul Iluziilor”. Este o experiență interesantă, dar, să o puteți avea vă trebuie în prealabil o programare.

    La Cinema City, în acest weekend puteți viziona două filme noi. Primul, „Early man”, este o comedie animată în regia lui Nick Park, iar a doua peliculă în premieră este intitulată „Pantera neagră”. „Black panther” este un SF plin de aventuri ce-i are în rolurile principale pe Chadwick Boseman, Michael B. Jordan și Lupita Nyong’o. Regia – Ryan Coogler.

    Startul petrecerilor de weekend este dat vineri, de la ora 20.00, la Villa Borghese, unde vă puteți delecta cu un concert Sirblues Vali Răcilă! În aceeași seară, de la 21.30, toată lumea este invitată la Valhalla unde va avea loc concertul Farfarello feat.Țăndărică și Ioji Kappl. Ovidiu Lipan Țăndărică vine împreună cu violonistul Mani Neumann și chitaristul Ulli Brand, doi muzicieni germani crescuți la școala veche și iremediabil îndrăgostiți de România, și orașul Bacău.
    Suport artist 50 de lei.

    Sâmbătă, toate cluburile din Bacău vă așteaptă la seri de distracție în compania dj-ilor rezidenți.
    Weekend-ul se încheie la Mauro’s Pub & More, unde, duminică, de la ora 20.00 sunteți așteptați la concertul „Victor Socaciu – Live Act”. În ultima seară din weekend puteți să alegeți și spectacolul „Festival”, de Vali Bolat care va avea loc în Mixology Pub Bacau de la orele 19.00.

    Încheiem rubrica cu teatru. Copiii sunt invitați de către actorii secțiunii animație la spectacolul „Cei Trei Purceluși”, în regia lui Geo Balint. Dramatizare: Andreea Gheorghe.
    Distribuția: Andreea Sandu, Beatrice Teișanu/Alina Neagu, Tiberiu Gabor – Bitere, Giuseppe Torboli, Marian Puiu Gheorghiu, Ion Coșa. Ilustrația muzicală & coloana sonoră: Gheorghe Balint & Nicu Iftimie. Spectacolul începe de la ora 11.00. Florin Ștefănescu

    Discuții aprinse în Consiliul Județean. De la doctrine la bani!

      Întâlnirea de la Centrul de Afaceri a consilierilor județeni nu a fost una liniștită, lucru previzbil, de altfel, având în vedere că pe ordinea de zi se aflau proiecte care împărțeau banii pentru anul 2018.

      Restul au fost despre cotizații, modificări ale unor hotărâri privind serviciile sociale, aprobarea indicatorilor pentru noua pistă și amenajări în incinta muzeelor. La acestea s-au adăugat raportul de activitate al președintelui Consiliului Județean, Sorin Brașoveanu, și cel privind activitatea Poliției.

      Cum spuneam, atmosfera s-a dezmorțit brusc când s-a ajuns la aprobarea bugetului propriu al județului Bacău.

      După prezentarea făcută de Gabriela Mitrea, director, Floarea Ivanof a vrut să știe de unde va fi acoperit deficitul și a aflat, „din excedentul anilor anteriori”, iar Cezar Olteanu a făcut considerații și amendamente.

      „Uitându-mă, la modul general, asupra bugetului, îl apreciez ca fiind nerealist și sărac”, a declarat consilierul PNL. Unitățile administrativ teritoriale (UAT) au primit mai puțini bani din cauza măsurilor fiscale luate de Guvern, județul Bacău la fel, a acuzat liberalul.

      Bătăliile se duc în plen

      Cezar Olteanu a precizat că din proiectul de buget lipsesc investiții care ar duce la creșterea numărului locurilor de muncă, prin urmare va face niște amendamente. „Exista opinia că Bacăul este nodul logistic al Regiunii de Nord-Est, dar investitorii nu așteaptă să ne trezim noi”, a declarat liberalul, cu reproș.

      Amendamentele au vizat realizarea de studii de fezabilitate, de oportunitate sau tehnice pentru realizarea unei zone libere la Aeroport, a unui parc știițific la Onești, a trei parcuri industriale, a unui terminal intermodal, a unui mausoleu la Oituz și bugetarea acestor studii cu 50.000 de lei fiecare.

      Iritat, Sorin Brașoveanu a afirmat că Cezar Olteanu și-a îndeplinit bine „sarcina de partid” luând cuvântul în plen, în loc să discute aceste probleme în comisiile de specialitate, unde ar fi aflat că pentru toate au fost începute demersuri. De exemplu, „pentru terminalul intermodal Primăria Bacău a pus la dispoziție un teren de 20 de hectare”.

      Și dacă se face vorbire despre „un buget sărac”, liberalii să-și amintească „de cei 600 de miliarde de lei care au rămas necheltuiți”, la sfârșit de an, din bugetul municipiului Bacău.

      Brașoveanu a mai precizat că „județul a primit cu 72 de miliarde mai mult decât anul trecut”.

      Cât privește centenarul, au existat lansări de proiecte și fiecare UAT, fiecare asociație a avut șansa de a propune proiecte. Mai există o sesiune în februarie, deci timpul nu e pierdut.

      Cine e mai băcăuan?

      Vizavi de îndeplinirea „sarcinii de partid”, Olteanu a replicat: „Noi ne facem datoria față de cetățeni pentru că suntem băcăuani. Suntem liberali pentru că avem o anumită viziune asupra administrației, dar suntem băcăuani.”

      Spiritele s-au încins, au intervenit Vasile Cautiș, apoi Dumitru Brăneanu și iarăși Cezar Olteanu pe tema importanței doctrinei, a interesului față de băcăuani și a realizărilor administrațiilor PNL și PSD.

      „Bugetul a fost pe site, în dezbatere publică și nimeni nu a făcut propuneri sau observații”, a intervenit Sorin Brașoveanu, insistând că afirmațiile cu privire la faptul că bugetul județului și bugetele UAT-urilor sunt mai mici decât anul trecut sunt neadevăruri.

      Politicienii și criteriile

      La punctul privind repartizarea către UAT a sumelor defalcate din veniturile statului, disputa s-a reaprins. „Anul trecut, pe vremea aceasta, la un vot negativ dat de PNL, vorbeam despre localitățile dezavantajate. Speram că anul acesta lucrurile vor sta altfel, dar constatăm că stau le fel. Aceleași localități au fost dezavantajate”, a acuzat Liviu Miroșeanu, PNL.

      E vorba despre Ardeoani, Itești, Iz. Berheciului, Traian, Urechești și Vultureni. Liviu Miroșeanu a afirmat că nu a fost respectat criteriul populației, un exemplu fiind Urechești vs Huruiești.

      Așa stând lucrurile, „grupul PNL va vota împotriva acestei repartizări” din cauză că a fost făcută „pe criterii politice”.

      Sorin Brașoveanu a explicat că UAT-uri ca Huruiești, Glăvănești sau Pîrgărești au primit sume mai mari decât cele la care s-a referit Liviu Miroșeanu, dar mai mai mici decât bugetul lor de funcționare.

      „Sunt și UAT-uri care au primit dublu față de anul trecut”, cum ar fi Gioseni și Gura Văii, a mai spus președintele CJ.

      De unde să se taie?

      În final, Petrică Mihăilă a solicitat să fie mărită suma alocată orașului Sl. Moldova: „Aici nu e vorba nici despre Baciu, nici despre PNL, ci despre orașul aflat în cea mai critică stare”.

      Foarte bine, să se dea, e corect, dar de unde să se taie? „Și anul trecut ați făcut amendamente, dar am dat doar de la primăriile ALDE. Primăriile PNL nu au dat niciun leu”, le-a amintit Vasile Humulescu.

      După ce s-au liniștit, aleșii județului au votat. Doar liberalii împotrivă, ceilalți, pentru, așa încât proiectul privind repartizarea sumelor alocate de Guvern a trecut așa cum fusese propus.

      Scriitorul Viorel Savin, cetățean de onoare al Județului Bacău

        Județul Bacău are, de astăzi, un nou cetățean de onoare. Este vorba despre scriitorul Viorel Savin , cel care a primit această distincție, într-un cadru festiv, în ședința ordinară a Consiliului Județean. Președintele Sorin Brașoveanu a precizat, în expunerea de motive, că fiecare ținut are marile sale valori, iar în acest sens, județul nostru a fost binecuvântat să dăruiască un număr impresionant de mari personalități, în mai toate domeniile de activitate.

        ”În rândul acestor nume cu rezonanță, născute pe meleaguri băcăuane, un loc aparte îl are domnul Viorel Savin, dramaturg, poet, romancier, reputat om de cultură, recunoscut şi apreciat în tara şi în străinătate. În scrierile sale, a oglindit viața oamenilor din județul Bacău, frământările sociale şi spirituale ale locuitorilor acestei zone şi a promovat valorile băcăuane în lucrări care fac referire la remarcabili oameni de artă şi cultură ai județului Bacău, ca Sergiu Adam, Octavian Voicu, Ioan Măric, George Genoiu şi mulți alții. Consiliul Județean, cetățenii județului Bacău, cu toții suntem deosebit de onorați că avem șansa de a transmite respectul nostru profund şi admirația nemărginită domnului Viorel Savin, pentru prezenta permanentă în promovarea culturii, valorilor, excelenței şi înaltei morale în întreaga societate. Viorel Savin, scriitor şi cetățean activ al comunității băcăuane, este şi va rămâne o personalitate marcantă, cu care ne mândrim şi care merită întregul respect al cetățenilor județului nostru” a precizat președintele Brașoveanu.

        Viorel Savin, s-a născut la data de 04 aprilie 1941, în localitatea Borzești, județul Bacău, şi-a dedicat întreaga activitate atât creației literare, cât şi promovării valorilor culturale băcăuane. A devenit cunoscut ca scriitor încă din anul 1962, când lucrarea sa de debut a obținut Premiul I al Casei Centrale a Creației. De atunci, a scris numeroase opere în proză, versuri, teatru, volume biografice, albume monografice, eseuri, publicistică etc., însumând 46 de volume tipărite la edituri de renume din tara, multe dintre acestea fiind traduse în limbile engleză, franceză şi germană, la edituri străine.

        Piesele sale de teatru s-au materializat în 29 de spectacole de succes, jucate pe scene de prestigiu din tara, la posturile Televiziunii Române şi ale Radiodifuziunii Române, iar piesa „Doamne, fă ca Schnauzer să câștige!”, jucată la Teatrul „Pygmalion” din Viena („Oh Gott, tu dass Schnauzer wird!”), a fost apreciată de publicul austriac.

        De asemenea, şi-a adus o impresionantă contribuție la surescitarea memoriei unui mare plastician român al perioadei interbelice, eliminat din viața artistică de regimul comunist, pictorul băcăuan Nicu Enea, despre care a scris trei importante volume şi, nu în ultimul rând, „Bătrâna şi hoțul”, piesă de teatru care a fost pusă în scenă la 9 teatre din țară şi a fost difuzată de 13 ori la Televiziunea Română.
        A înființat revistele „Moldova”, „Opinia băcăuană”, „Cartea” „Teatrul românesc”, „Cabaret”, a inițiat şi organizat „Festivalul de datini şi obiceiuri al Văii Zeletinului” şi „Festivalul National de Creație şi Interpretare Teatrală – Slănic Moldova” şi a investit școlile din localitățile Horgești, Bibirești-Ungureni şi Târgu Trotuș cu nume ale unor mari personalități băcăuane.

        Împreună cu oameni de suflet, dedicați culturii locale, reorganizează şi ambientează Casa Muzeu „George Bacovia”, în anul 1981, şi Casa Muzeu „Nicu Enea”, în anul 1986.

        Este fondatorul Editurii „Casa scriitorilor”, al Asociației cultural-creștine „Preot iconom stavrofor Pavel Savin” şi al Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România.

        Activitatea omului de cultură Viorel Savin este comentată elogios în peste 180 de articole publicate în reviste de profil din țară, iar cu privire la valoarea şi semnificația creației sale se fac referiri în renumite lucrări de istorie literară românească.

        Pentru activitatea şi creațiile sale, Viorel Savin a fost răsplătit cu peste 20 de premii, distincții şi medalii, dintre care, menționăm: Diploma Asociației Oamenilor de Teatru şi Muzică pentru piesa „Fratele meu mut”, Diploma Ministerului Culturii pentru piesa „Greșeala”, Premiul pentru poezie la Festivalul National de Creație Literară „Mihail Sadoveanu”, Premiul I şi Medalia de aur pentru tragedia „Ovidiu la Tomis”, Premiul I şi Medalia de aur pentru comedia „Ginere de import”, Premiul I şi Medalia de aur pentru scenariul, regia şi scenografia spectacolului „Lecție de istorie”.

        În anul 2004, Președinția României îi conferă domnului Viorel Savin, Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler – Categoria A, pentru întreaga sa activitate.

        „Soluții complete de supraveghere video și siguranță activă”

          Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău, în parteneriat cu UPC Business şi Direct Group, a organizat astăzi, 16 februarie, cu începere de la ora 11.00, un workshop despre prevenirea și managementul riscurilor cu ajutorul sistemelor de supraveghere video. Evenimentul a avut loc în Sala BI 29 a Facultății de Inginerie.

          Cei doi invitaţi, Marius Motofei, Head of B2B Products & Communications – UPC, Central & Eastern Europe, şi Bogdan Marin, CEO Direct Group Solutions, au discutat despre modalităţile în care aceste tehnologii pot fi folosite ca instrument eficient de culegere a datelor şi despre soluţiile aplicabile pentru reducerea ratei infracţiunilor.

          Au participat studenții de la Inginerie, Mecatronică și Tehnologia Informației, atât de la programele de licență, cât și de la cele de master, profesori universitari, autorități publice locale și județene, dar și primari din mai multe comune ale județului Bacău.

          Detalii de la eveniment, în ediția de luni a cotidianului Deșteptarea.

          19 ani și o alcoolemie de 0,59 la mie. Cum a fost data de gol o șoferiță de o banală bordură

            La data de 15 februarie a.c., în jurul orei 19.30, polițiștii rutieri au fost sesizați cu privire la producerea unui eveniment rutier pe strada Milcov din Bacău.

            Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că o tânără de 19 ani, din comuna Stănişeşti, în timp ce conducea un autoturism pe strada Alecu Russo, ajungând la intersecţia cu strada Milcov, pe fondul neadaptării vitezei la condiţiile de drum, a acroşat bordura din dreapta străzii.

            În urma evenimentului rutier au rezultat doar pagube materiale.

            Conducătoarea auto a fost testată cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,59 mg/l alcool pur în aerul expirat, fiindu-i recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

            În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

            Bărbat cercetat de poliţişti pentru braconaj cinegetic

              La data de 15 februarie a.c., polițiștii Serviciului Arme, Explozivi, Substanțe Periculoase au depistat un bărbat de 30 de ani, în timp ce trasporta un porc mistreţ fără documente legale.

              Din verificările poliţiştilor a rezultat că bărbatul ar fi capturat animalul cu ajutorul unui laţ, pe raza comunei Faraoani şi îl transporta la domiciliu pentru consum propriu.

              Porcul mistreţ a fost predat de poliţişti paznicului de vânătoare de pe fondul cinegetic Faraoani.

              Poliţiştii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de braconaj cinegetic şi transportul vânatului dobândit fără respectarea condiţiilor legale.

              Poliţiştii vă informează:

              În conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic, vânătoarea se exercită numai de către vânători, dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

              a) posedă permis de vânătoare eliberat în România, în cazul membrilor organizaţiilor vânătoreşti din ţară, sau permis ori licenţă valabilă în ţara lor, în cazul vânătorilor cetăţeni străini;

              b) posedă autorizaţie individuală de vânătoare, eliberată pe numele său de gestionar, sau este înscris nominal de organizator în autorizaţiile colective de vânătoare;

              c) posedă permis de armă pentru folosirea armelor de vânătoare în România, în Europa sau în ţara de origine, după caz, dacă practică vânătoarea cu armă;

              d) posedă talon de asigurare pentru accidente şi răspundere civilă, în legătură cu activitatea sa de vânător.

              Conform art. 53 din Ordinul nr. 353/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea, organizarea şi practicarea vânătorii, autorizaţiile de vânătoare completate corespunzător sau, după caz, crotaliile, sunt documente, respectiv mijloace legale în baza cărora se pot transporta exemplarele din speciile de faună sălbatică de interes vânătoresc împuşcate sau capturate.

              Tamponare pe fondul consumului de alcool

                La data de 15 ianuarie a.c, în jurul orei 18.00, poliţiştii rutieri au fost sesizaţi cu privire la producerea unui eveniment rutier soldat cu pagube materiale.

                Din cercetări a rezultat că, un bărbat de 40 de ani, din comuna Letea-Veche, în timp ce conducea un autoturism pe strada Garofiţei din Bacău, nu a acordat prioritate unui autoturism condus regulamentar de un bărbat de 32 de ani, din localitate.

                Din impact, autoturismul condus regulamentar a fost proiectat în alte trei autoturisme parcate, rezultând pagube materiale.

                Ambii conducători de vehicule au fost testaţi cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat, în cazul conducătorului auto de 40 de ani și 0,81 mg/l alcool pur în aerul expirat în cazul bărbatului de 32 de ani, ulterior, acestuia fiindu-i recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

                În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, iar conducătorul auto de 40 de ani a fost sancţionat contravenţional pentru neacordarea priorităţii de trecere.

                CSM Bacău are de astăzi un nou website

                Noul site al Clubului Sportiv Municipal Bacău a fost lansat astăzi. Acesta are un design compatibil și cu dispozitivele mobile, noi funcționalități și o nouă adresă – www.csmbacau.ro

                Prin noul site, susținătorii CSM Bacău vor putea fi la curent cu următoarele evenimente sportive ce vor avea loc, clasamente, atât de la Handbal cât și de la Fotbal, dar și ultimele noutăți.

                De asemenea, noul site beneficiază de tehnologii și optimizări de ultim moment, propulsându-l astfel pe orice device în mai puțin de o secundă.

                În acest moment, site-ul CSM Bacău, prin funcționalități și design, se clasează în topul site-urilor deținute de cluburile sportive din România.

                Primăria cumpără Hotelul Central dar cu anumite condiții

                  Hotelul Central (fotografie de arhivă)

                  Consiliul local al municipiului Bacău a aprobat, ieri, exercitarea dreptului de preempțiune pentru achiziția Hotelului Central, monument istoric, aflat deasupra Teatrului Bacovia.

                  La propunerea primarului Cosmin Necula, s-a decis că exercitarea dreptului de preempțiune să se facă în anumite condiții: firma lichidatoare care se ocupă de societatea ce deține hotelul să pună la dispoziția Consiliului cel mai recent raport de evaluare al clădirii și să depună o cerere fermă de cumpărare.

                  Prețul imobilului este de 212.000 de euro plus TVA. Primarul Cosmin Necula susține că se pot obține fonduri europene pentru reabilitarea clădirii, această urmând a fi dată în administrarea Teatrului Bacovia.

                  „Dacă nu ne vor pune la dispoziție toate documentele legale, va fi o problema pentru că nu putem cumpără imobilul oricum, în orice condiții”, a mai spus primarul Necula. Hotelul Central a fost construit în anii ’20 ai secolului trecut și a funcționat sub numele de Athenee Palace. După ce a fost naționalizat, partea cu sala de spectacole a fost transformată în teatru.

                  În anii ’90, hotelul a fost privatizat, însă firma care-l deținea a început să aibă probleme și hotelul a fost închis.

                  Agricultura care pune sănătate pe pâine

                  Două articole care apar astăzi în ziarul nostru au ceva în comun: sănătatea. Am fost ieri la un simpozion organizat de unul dintre cei mai interesanți oameni de afaceri din Bacău, Ioan Neculcea, care de câțiva ani ne uimește cu ceea ce fabrică în instalațiile sale industriale din Filipești.

                  Produse care an de an au etalat calități care le ridică la mare nivel. Ce legătură are acest simpozion cu sănătatea? Simplu. E sănătatea noastră, a tuturor, pe de o parte, și sănătatea plantelor pe care ni le oferă agricultura prin industria chimică de profil, adică aceea care produce substanțele prin care se combat bolile și dăunătorii plantelor, dar prin care se face și agricultură ecologică.
                  Ești ceea ce mănânci, spun unii dintre specialiștii de marcă.

                  Da, dar suntem și ceea ce ni se dă de mâncare, pentru că, vrem nu vrem, mâncăm ce găsim. Nu știu alții cum sunt, dar eu care am prins deja la butonieră ceva zeci de ani, chiar cred că pot spune fără teamă că numai de vreo 20 de ani tot aud de pericolele infernale din farfurie, de care nu prea auzeam în anii de demult. De ce? Nu că pe vremea aceea nu prea aveam ce mânca. Acum, însă, auzim că unii producători d-ale gurii ne otrăvesc, pur și simplu, cu bună știință. De acest fenomen se ocupă, cu diverse rezultate, mediciniștii și toți cei din lanțul lor „trofic” profesional.

                  Adică oameni care chiar fac eforturi intelectuale, cu bani buni din bugete, ca noi să trăim cum strămoșii noștri trăiau pe gratis: bine și curat! Pericolele, în acest sens, sunt multe, iar mâncarea e unul dintre ele. De mâncarea noastră „curată” se ocupă însă și agricultorii și industria din avalul domeniului lor. Unii, precum fabricantul băcăuan de produse „medicale” pentru plante, vor să se facă agricultură… ecologică. Adică una curată. Ieri, un cercetător științific maghiar a concentrat, în numai câteva cuvinte ceea ce am spus eu aici:„suntem ceea ce trece prin stomacul plantei!”. De aceea, m-am și gândit: agricultura curată pune sănătatea pe pâine!

                  Caz medical foarte rar la Spitalul Judeţean

                    Cazul a fost prezentat ieri, într-o conferință de presă/ Ioan Bîșcă

                    – unei femei ajunsă în Urgenţe medicii i-au pus diagnosticul de sindrom Stevens Johnson, o boală care afectează pielea şi mucoasele, se manifestă ca o arsură şi poate ajunge să cuprindă tot corpul – astfel de cazuri sunt extrem de rare chiar şi în lume

                    Femeia, în vârstă de 76 de ani, din judeţul Bacău, s-a prezentat la camera de gardă a Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău la începutul acestei săptămâni. Avea leziuni cutanate la nivelul toracelui anterior, posterior şi pe picioare, iar medicii au stabilit în final că ar suferi de sindromul Stevens Johnson.

                    „În urma investigaţiilor premergătoare internării, consultului de dermatologie şi chirurgie plastică, am ajuns la concluzia că este vorba despre un sindrom Stevens Johnson, o afecţiune extrem de rară, adică aproximativ 1 caz la un milion de locuitori/an, cu o rată de mortalitate de 30- 35 la sută. Este vorba despre o afectare a pielii, se manifestă ca o arsură ce cuprinde încet-încet tot corpul, inclusiv mucoasele”, a explicat dr. Radu Niţă, medic primar chirurgie plastică SJU Bacău.

                    Leziunile cutanate prezentate în acest caz sunt echivalente cu arsura de gradul II şi, în ciuda tratamentului administrat, acestea au evoluat şi au ajuns acum să se extindă pe aproape jumătate din corp. Practic, se poate vorbi de un mare ars, iar tratamentul constă în reechilibrarea hidroelectrolitică, tratament local pentru epitelizare spontană, pentru că într-o astfel de afecţiune nu există tratament chirurgical, i se administrează antibiotice şi se aplică topice locale. Medicii au încercat să stabilească şi ce anume a declanşat acest sindrom.

                    „Cauzele incriminate în acest sindrom ar fi în primul rând ingestia de medicamente. Un medicament care a determinat declanşarea acestei boli. La pacienta de faţă am descoperit că în urmă cu 24 de ore i s-a înlocuit un medicament de bază, pentru un virus hepatic, cu un derivat, şi bănuim că de la acest medicament ar fi debutat afecţiunea. Evoluţia este totuşi imprevizibilă în următoarele zile”, a mai spus dr. Niţă. Femeia a mai suferit în trecut şi de o altă afecţiune de piele, mai are şi alte boli şi de aceea este dificil să se stabilească cu exactitate ce anume a dus la apariţia sindromului rar. Joi, starea generală a pacientei era bună, medicii speră într-o evoluţie favorabilă şi în cel mult 21 de zile să poată vorbi de o vindecare completă şi de externare.

                    Premieră națională

                    În istoria Spitalului Judeţean Bacău nu s-a mai înregistrat un astfel de caz şi s-ar părea că nici în ţară nu au fost semnalate, fiind foarte rare.
                    Spitalul dispune de tot tratamentul necesar, doctorii au experienţă în tratarea cazurilor complexe şi fac tot ce este posibil pentru a-i acorda cele mai bune îngrijiri. Reamintim că, în urmă cu un an, în Secţia de Chirurgie Plastică de la SJU Bacău au fost trataţi cu succes doi mari arşi.
                    CAUZE

                    Cauza apariţiei sindromului Stevens Johnson nu poate fi determinată cu exactitate în fiecare caz. De obicei acesta apare ca o reacţie alergică la unele medicamnete sau infecţii şi debutează cu febră, cefalee, tuse şi crampe musculare, după care apare eritemul pe faţă şi torace.

                    Un ofiţer ISU, în proces cu statul pentru o eroare judiciară. Cere daune de 300.000 de euro

                      Un băcăuan a dat în judecată statul român şi cere să fie reparată o eroare judiciară gravă. Bărbatul susţine că a fost condamnat pe nedrept la închisoare cu suspendare şi obligat la plata unor despăgubiri către ANAF Bucureşti. Prima instanţă a stabilit daune morale în sumă de 25.000 lei.

                      Procesul a început în 2016, la Tribunalul Bacău, iar în cererea de chemare în judecată, P.R. solicită despăgubiri de la statul român pentru o eroare judiciară. Bărbatul arată că, prin sentinţa penală, din 2014, a Judecătoriei Moineşti, rămasă definitivă prin decizia Curţii de Apel Bacău, a fost condamnat la 4 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a pedepsei.

                      El a fost trimis în judecată cu acuzaţia că, în calitate de administrator la o societate, a reţinut dar nu a vărsat cotele de stopaj la sursă. Pe latură civilă, bărbatul a fost obligat să achite prejudiciul către ANAF Bucureşti. Inculpatul a făcut cerere de revizuire, reclamând constant că a fost condamnat pe nedrept, în baza unui temei legal neconstituţional.

                      În noiembrie 2015, Judecătoria Moineşti a admis cererea de revizuire, a dispus anularea în totalitate a sentinţei de condamnare şi, în rejudecare, achitarea sa, lăsându-se nesoluţionată latura civilă.

                      „În consecinţă, apreciază reclamantul că în cazul său s-a produs o gravă eroare judiciară creată de culpa legiuitorului român (…). În egală măsură, susţine reclamantul, culpa aparţine şi magistraţilor care l-au judecat”, consemnează instanţa. Condamnarea primită, spune bărbatul, i-a creat o enormă suferinţă, din acest motiv, de altfel, a decis să dea în judecată statul român.

                      „Prejudiciul moral este justificat prin aceea că reclamantul este militar de carieră, a avut o carieră militară ireproşabilă, o poziţie, o reputaţie, un nume, o imagine în societate şi în familie, însă eroarea judiciară şi condamnarea nedreaptă l-au dărâmat şi i-au creat cea mai cruntă dezamăgire a vieţii sale”, se arată în acţiune.

                      Pentru toate aceste suferinţe, bărbatul cere daune de 300.000 euro. La dosar au fost depuse şi caracterizări făcute de conducerea Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bacău, în care sunt evidenţiate calităţile ofiţerului P.R. (trecut în rezervă) şi rezultatele foarte bune obţinute de acesta în activitatea sa.

                      Acţiunea bărbatului a fost admisă parţial, iar statul român a fost obligat să-i plătească daune morale în sumă de 25.000 lei. Decizia a fost contestată, însă, de ambele părţi, iar procesul s-a mutat la Curtea de Apel.

                      Solidaritate cu primăriile sărace. PNL Bacău depune amendamente la buget

                        Liderii PNL Bacău au organizat, joi, o conferință de presă în care au prezentat amendamentele pe care le vor depune la bugetul municipiului Bacău și bugetul județului. Au participat deputatul Ionel Palăr, președintele organizației județene, Dragoș Luchian, președintele municipalei PNL Bacău, și Cezar Olteanu, liderul consilierilor județeni. Ionel Palăr a afirmat că amendamentele sunt constructive și vin în sprijinul actualei administrații.

                        „Le recomand consilierilor PSD-ALDE să le trateze cu seriozitate, dacă tot s-a trâmbițat că toate nenorocirile au fost cauzate de PNL. Recunoaștem că poate s-au mai făcut greșeli, dar municipiul trebuie să meargă înainte. Să faci administrație nu înseamnă să tot blamezi”, a declarat Ionel Palăr, apoi a adăugat că în urma administrației liberale au rămas câteva obiective viabile: Podul Mărgineni, Podul Șerbănești, CAEx, pasajul subteran, 80 de străzi asfaltate.

                        Referitor la repartizarea sumelor, Ionel Palăr a solicitat ca, alături de criteriul populației, să fie aplicat și criteriul solidarității deoarece există localități cu datorii uriașe, care nu mai au nicio șansă să se dezvolte. De exemplu, Sl. Moldova, „care a fost scoastă de pe toate listele de eligibilitate” și care „trebuie ajutată să iasă din acest marasm”.

                        Centru SMURD, parcări și Gale

                        Dragoș Luchian s-a referit la bugetul Bacăului, care a pierdut 30 de milioane din cauza „revoluției fiscale”, la fel ca alte orașe, și a afirmat că „primarii ar trebui să pună presiune pe Guvern pentru ca aceste pierderi să fie compensate”. El și-a exprimat speranța că actuala administrație va demara lucrările la Rezerva de Apă și Spitalul Municipal și, poate, va relua proiectul privind stadionul.

                        „Ca bilă albă, am constatat că s-a bugetat o sumă suficientă pentru achiziționarea Hotelului Central și restaurarea lui pe fonduri europene”, a precizat Dragoș Luchian. La bugetul municipiului, PNL are câteva amendamente „care nu necesită eforturi mari din partea administrației locale și nu grevează bugetul municipiului”.

                        E vorba despre realizarea unui centru SMURD, „un proiect de suflet, inițiat de PNL în 2010”, pentru care Raed Arafat a promis sprijin logistic, înființarea a trei centre medicale de permanență (în Șerbănești, Gherăiești și Milcov), realizarea parcărilor rezidențiale, deschiderea unui ghișeu de taxe și impozite în cartierul Nord și, alături de sensurile giratorii din Șerbănești, amenajarea altor trei (la Tic-Tac, Orizont și Narcisa).

                        Liderul PNL Bacău a mai vorbit și despre nevoia de a sistematiza Parcurile Cancicov și Gherăiești, amenjarea unei piste pentru biciclete de la Insulă la Gherăiești, de-a lungul falezelor, și bugetarea unui PUZ pentru amenajarea centrului civic prin POR. „Îmi mai doresc și este o rugăminte ca actuala administrație să reia organizarea Galei Învățământului și a Galei Sportului Băcăuan”, a mărturisit Dragoș Luchian.

                        „Nu se vor da compensări”

                        Cezar Olteanu a revenit la tema revoluției fiscale și a scăderii veniturilor primăriilor: „PNL a avut un amendament la Legea Bugetului de a crește cotele din impozite și TVA , care a avut votul lui Eugen Teodorovici, dar a fost respins în plen.” Toate bugetele au scăzut, dar cel mai mult au pierdut cei harnici, a afirmat liberalul.

                        „Promisiunea de a compensa este doar pentru a liniști. Nu se vor da compensări, iar dacă se vor da, acestea vor fi pentru PSD. Bugetele afectate de această măsură vor fi afectate și de subiectivism”, susține Olteanu. Ar trebui aplicat principiul proporționalității cu populația, dar și cel al solidarității și ajutați cei aflați în situații grele. „În realitate, ce vedem? Primării care au primit 30-35 de mii de lei, cum sunt Itești, Iz. Berheciului, Vultureni.”

                        Consilierii PNL vor încerca, vineri, în ședința CJ, să corecteze situația prin amendamente. Cât privește investițiile județului, liberalii vor propune înființarea unei zone libere la Aeroport, construirea unui terminal pentru trei tipuri de transport (aerian, rutier și feroviar), a trei parcuri industriale (în Buhuși, Onești, Comănești) și, pentru că ne aflăm în Anul Centenarului, a unui mausoleu pe vârful Coșna-Oituz. În final, s-a discutat, cu pesimism, despre drumuri și autostrăzi. „Atragem atenția că am inclus în strategia de dezvoltare a județului reabilitarea DN 11 și vom întreba în fiecare ședință ce s-a mai făcut”, a avertizat Cezar Olteanu.

                        De ce a ajuns anticorupția o glumă proastă?

                        Răzvan Bibire

                        Tot spun de vreo doi ani că la noi anticorupția este un meci de box în care se luptă două găști ahtiate după ciolan, niciuna dintre părți nefiind mai brează decât alta. Multă vreme această bătălie s-a dat în subterane, departe de ochii neinițiaților. La un moment dat, echilibrul de putere s-a rupt și lupta s-a mutat în câmp deschis, unde putem vedea loviturile sub centură aplicate și de unii și de alții, trucurile murdare folosite dar și antrenorii care sfătuiesc de pe margine luptătorii să caute ficatul adversarului și să-l facă pateu.

                        Acest meci ar fi rămas doar o distracție dacă nu ar fi produs efecte colaterale; și nu puține. O problemă greu de explicat de apologeții luptei împotriva corupției este cum de se întâmplă ca în România să avem numai mituiți dar nu și mituitori atunci când este vorba de dosare în care sunt implicate companii străine.

                        Văzând scandalurile din ultima perioadă, începi să te întrebi nu dacă ceea ce spun unii, că structurile statului au fost folosite în jocuri politice, e adevărat, ci cât de mult a contat acest lucru la configurarea situației politice de astăzi; câți dintre politicienii „executați” au fost scoși din viața publică pe lege și câți pe lângă. Câți antreprenori au fost eliminați de pe piață pentru a face loc concurenților străini? Nu în ultimul rând, care este interesul ambasadelor care au sprijinit necondiționat campaniile anticorupție care au dus la aceste rezultate?

                        E nevoie de anticorupție? Am tot repetat: da, avem nevoie. Dar anticorupție pe lege, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, astfel încât nici cei condamnați, nici cei acuzați să nu poată să spună vreodată că la mijloc e o înscenare și, mai grav, că probele au fost măsluite, că s-au plantat probe, s-au falsificat transcrieri ori că s-au montat înregistrări.

                        În momentul în care cel anchetat vine și spune – cu dovezi, desigur – că probele care-l incriminează pe el sau pe altul au fost măsluite, s-a dus dracului tot eșafodajul și toată încrederea în rezultatele anticorupției.