sâmbătă, 27 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 125

Primăria Bacău face precizări în legătură cu accesul în Cimitirul Central

În urma zvonurilor apărute în ziarul Desteptarea legate de blocarea accesului in parcarea Cimitirului Central, vă precizăm următoarele:
În interiorul Cimitirului Central au început lucrări de reconstrucție a aleilor. Unii vecini din zonă parchează mașinile în interior, pentru zile întregi. Din aceasta cauză, utilajele mari nu mai pot intra pentru execuția lucrărilor și scoaterea materialelor.
Nu s-a închis accesul celor care intră provizoriu și nici nu se va închide. Există pază în permanență și pentru orice necesitate se solicită accesul.
Lucrările la Cimitirul Central se încheie în aproximativ 2 săptămâni, după care urmează reparatii la cimitirul Sărată 1.
Vă mulțumim pentru înțelegere!

Poluare cu produs petrolier pe râul Tazlăul Sărat: OMV Petrom amendată cu 150.000 lei

    Un incident de poluare a avut loc în cursul zilei de 12 iunie, în județul Bacău, după ce Stația de Apă 3 Lucăcești din Moinești, operată de SC OMV Petrom SA, a suferit o defecțiune tehnică. În urma acesteia, o cantitate neprecizată de produs petrolier amestecat cu apă a fost deversată necontrolat în râul Tazlăul Sărat, afectând cursul de apă pe o lungime de aproximativ 3,5 kilometri.

    Administrația Bazinală de Apă Siret (ABA Siret) a intervenit de urgență la fața locului și a prelevat șase probe de apă din mai multe secțiuni ale râului pentru a evalua impactul poluării. Inspectorii din cadrul serviciului Inspecția Apelor au constatat că operatorul economic nu a acționat prompt pentru limitarea efectelor poluării și a informat cu întârziere autoritățile competente.

    Ca urmare a verificărilor, OMV Petrom a fost sancționată cu o amendă de 150.000 lei pentru nerespectarea obligațiilor privind prevenirea și gestionarea incidentelor de mediu. Totodată, au fost dispuse măsuri ferme de ecologizare a zonei afectate.

    Conform comunicatului emis de Apele Române, în cursul zilei de 13 iunie, echipele companiei OMV Petrom au intervenit pentru curățarea și ecologizarea cursului de apă. Reprezentanții ABA Siret au revenit în teren pentru a preleva noi probe de apă, în vederea stabilirii stării de normalitate a râului Tazlăul Sărat.

    Autoritățile continuă monitorizarea situației, iar rezultatele analizelor de laborator vor determina dacă poluarea a fost complet remediată și dacă ecosistemul acvatic a fost restabilit.

    Săraci…dar cu fruntea…sus

    Ieri,am citit (din nou)pe internet,cum noi(știuți…”săraci ca vai de noi”),
    Doar pentru-a fi catalogați…”deschiși”,dăm unora să țină un război…
    Ca de-obicei,cei muritori de rând,nu știm nimic,sau,poate-așa…sumar,
    Când ni se pune,că suntem faliți și,că urmează vremuri…de coșmar.

    O fi urmând,dar noi,ce vin-avem dar,pentru ce privim nepăsători,
    Când ni se ia puținul ce-l avem și-i dat…cadou,unor risipitori.
    În plus mai este încă un necaz,pe care-l știm,dar nu-l menționăm,
    Cei ce primesc foloasele în dar,e plata ca tribut că…existăm.

    Nici vina lor nu e-n definitiv,ei profitând de niște trădători,
    Care obțin “la schimb” huzurul lor,în calitate de…conducători.
    Dar,într-un fel sau altul,merităm,,renumele și viața ce-o trăim,
    Că…,Dumnezeu ne-a dat tot ce-am avut,dar n-am știut în timp,să prețuim.

    Azi,fără doar și poate e târziu,să îndreptăm,ce-ar fi de îndreptat,
    Fiindcă „nocivii-au devenit și mari și tari”,și-s,foarte dificil de-ndepărtat.
    Dar..,ne rugăm…!(la fel ca de-obicei),fără-a și face-n acest sens,ceva,
    Care să schimbe câtuși de puțin,poporu-n ce privește soarta sa.

    Ce va urma,nici Dumnezeu,nu cred,că mai vrea să ne ajute în vreun fel,
    Vâzând cât de puține merităm,ca să avem iertare de la EL.
    Singura certitudine ce-avem,și(la mișto)ce mai avem de spus,
    Este că vom muri,sacrificați fără motiv…însă…”cu fruntea sus!”

    Nicolaie Ionescu
    Bacau,13 iunie 2025

    Echipa județului Bacău, pe podium la Concursul Național „Universul cunoașterii prin lectură” – Premiul III pentru elevii din mediul rural

      Județul Bacău continuă să confirme excelența în educație, printr-o nouă reușită la nivel național. Echipa reprezentativă a județului a obținut Premiul III la Concursul Național pentru elevii din mediul rural „Universul cunoașterii prin lectură”, ajuns la ediția a XI-a și desfășurat la Galați în perioada 5–7 iunie 2025.

      Competiția, organizată de Inspectoratul Școlar Județean Galați și Școala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Galați, a reunit echipe din toate județele țării, promovând lectura, gândirea critică și lucrul în echipă între elevii pasionați de literatură.

      Echipa județului Bacău a fost formată din:

      • Nechifor Andrada-Alessia – Școala Gimnazială „Explorator Teodor Gheorghe Negoiță”, Sascut

      • Butnărașu Miruna – Școala Gimnazială „Ion Strat”, Gioseni

      • Pricaz Delia – Școala Gimnazială Oituz

      • Barna Maya – Școala Gimnazială Balcani

      Coordonarea echipei a fost asigurată cu profesionalism și implicare de către prof. Aura Comorașu, cadru didactic la Școala Gimnazială „Explorator Teodor Gheorghe Negoiță” din Sascut.

      Elevii băcăuani s-au remarcat prin originalitatea interpretării textelor literare, coerența discursului și calitatea lucrărilor scrise, elemente care le-au adus aprecierea juriului și un loc binemeritat pe podium.

      Organizatorii au subliniat nivelul ridicat al competiției și implicarea remarcabilă a tuturor participanților. Premiul obținut de echipa Bacăului reprezintă o recunoaștere a valorii și a muncii depuse, dar și o dovadă că elevii din mediul rural pot atinge performanțe înalte atunci când sunt sprijiniți și încurajați.

      Comunitatea educațională din județ își exprimă recunoștința față de cadrele didactice implicate și transmite felicitări echipei pentru acest succes care onorează învățământul băcăuan. Județul Bacău continuă astfel tradiția implicării active în promovarea lecturii și a performanței școlare la nivel național.

      Thermoenergy Group Bacău face apel la asociațiile de proprietari: peste 6,6 milioane lei datorii trebuie achitate pentru a evita oprirea agentului termic în iarna 2025–2026

        Thermoenergy Group S.A. Bacău a transmis un apel oficial către toți consumatorii racordați, în special asociațiile de proprietari, solicitând plata urgentă a soldurilor restante care însumează 6.641.377 lei.

        Reprezentanții companiei avertizează că neplata acestor datorii ar putea duce la imposibilitatea asigurării continuității serviciului public de termoficare pentru sezonul rece 2025–2026. Pentru a preveni întreruperea furnizării apei calde de consum și a agentului termic, consumatorii sunt rugați să achite integral sumele restante sau să încheie convenții de eșalonare până cel târziu la data de 1 august 2025.

        „Suntem conștienți că trecem cu toții printr-o perioadă grea, dar vrem să putem asigura continuitatea serviciului public de termoficare. În speranța că am fost corect înțeleși și că vom atinge obiectivele comune, vă mulțumim și vă asigurăm de tot sprijinul nostru”, a transmis Directorul General Florin Pavăl, în documentul oficial datat 12.06.2025.

        Compania subliniază că această măsură este esențială pentru buna funcționare a sistemului centralizat de încălzire în sezonul rece următor și solicită responsabilitate și colaborare din partea tuturor beneficiarilor serviciului de termoficare.

        Lucrările avansează pe Autostrada A7 Focșani – Bacău, Lotul 2 Domnești-Târg – Răcăciuni

        Pe șantierul Autostrăzii A7, Lotul 2 Domnești-Târg – Răcăciuni, lucrările continuă într-un ritm susținut. În zona localității Domnești-Târg, a fost finalizată montarea grinzilor și a tablierului metalic la pasajul care va supratraversa Drumul Național 2 și calea ferată, iar lucrările la structura pasajului avansează în etapa următoare.

        Acest tronson are o lungime totală de 38,78 kilometri, iar lucrările sunt realizate de Asocierea Spedition UMB SRL – SA&PE Construct SRL – Tehnostrade SRL, în baza unui contract cu o valoare de 2,485 miliarde de lei (fără TVA), finanțat prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

        Lucrările au demarat în data de 3 mai 2023, iar durata totală de execuție este de 30 de luni. Potrivit datelor furnizate de antreprenor, stadiul fizic al lucrărilor a ajuns la 47%.

        Autostrada A7 reprezintă una dintre arterele majore de infrastructură rutieră aflate în execuție în România, cu rol esențial în conectarea regiunilor istorice și în dezvoltarea economică a zonei Moldovei.

         

         

        Sursa video: DRDP Iași

         

        Băcăuanul Martin Benchea Joca, vice-campion european!

        La Nicolosi, în Sicilia, atletul de 71 de ani a cucerit argintul continental pe echipe alături de Vasile Hârjoc și Victor Georgescu, parcurgând un traseu foarte dificil de 29 kilometri și o înclinație maximă de 38 de grade aflat în apropierea vulcanului activ Etna

        O nouă reușită în contul atletului băcăuan Martin Benchea Joca. O reușită cu adevărat la înălțime. La propriu și la figurat. În primele zile ale verii, atletul în vârstă de 71 de ani s-a laureat, alături de cugireanul Vasile Hârjoc și de bucureșteanul Victor Georgescu, vice-campion european Masters pe echipe. Succesul a venit în cadrul European Masters Off Road Running derulat la Nicolosi, în Sicilia, pe un traseu de 29 km, care a avut punctul maxim, la nivel de altitudine, la cota 2450 metri, în proximitatea vulcanului Etna.

        Și, la drept vorbind, până și cel mai mare vulcan activ din Europa a salutat reușita lui Martin Benchea. A făcut-o erupând chiar în seara de după victoria băcăuanului și oferind astfel un spectacol incandescent nemaivăzut în ultimii ani. Râul de lavă a devenit viral, la fel ca și norul de fum și cenușă, înalt de aproape 6.500 metri.

        „A fost cu adevărat impresionant. Noroc că Etna a erupt în seara de după cursă. Dacă s-ar fi întâmplat cu o zi mai devreme, cursa nu s-ar mai fi ținut. Și nici nu vreau să mă gândesc ce ar fi fost ca erupția să aibă loc chiar în timpul întrecerii”, sunt primele impresii ale atletului legitimat la CSM Bacău, care-și trece astfel în palmares un nou rezultat internațional din prim-plan. O fi oare și cel mai important?

        „Hai să spunem că e printre cele mai importante. Îl plasez alături de bronzul mondial la 8 km obținut la Torun, de argintul european pe echipe la 18 km, de la Barcelona și de titlurile de vice-campion balcanic la semimaraton, la Zagreb și la 8000 m, la Atena, atunci când am fost singurul român ce a luat medalie. Dar, hotârăt lucru, această cursă din Sicilia s-a dovedit cea mai dificilă din întreaga mea carieră”, mărturisește Martin Benchea, care argumentează:

        „Înainte de toate, cenușa vulcanică a îngreunat foarte mult alergarea. La fel ca și înclinația traseului, nivelul maxim, din acest punct de vedere, fiind de 38 de grade. Nu am avut bețe ajutătoare, ceea ce a făcut ca la urcat să-mi fie foarte-foarte greu. Când am ajuns acolo sus, la cota 2450 metri și am început coborârea, mi-am zis că, în sfârșit, am scăpat de chin! Nu a fost nici pe departe așa deoarece praful vulcanic era foarte alunecos și te făcea să-ți pierzi ușor echilibrul. Jos era foarte cald, sus era frig și peste tot praf vulcanic împrăștiat de vântul foarte puternic. Plus că trebuia să fii foarte atent la marcaje ca să nu te rătăcești pe traseu”.

        Ca să nu mai spunem că timpul în care a fost parcurs întregul traseu montan a depășit șase ore. Da, da, șase ore de alergare non-stop!

        „De obicei, când ajung la finalul unei curse, îmi verific timpul. De data aceasta, am fost mai obosit ca niciodată, așa că nici nu m-a mai interesat ce timp am scos. Am fost bucuros că am terminat cu bine acest traseu- fără nicio crampă!- și, mai mult decât atât, am adus României medalia de argint”, mărturisește Benchea Joca. În ierarhia generală, reușita echipei tricolore de +70 de ani a avut importanța sa deoarece a plasat România pe locul 4 din 24 de țări, cu un bilanț de 11 locuri întâi, cinci locuri secunde și opt locuri trei.

        Când am plecat spre Italia, unul din conducătorii delegației noastre, profesorul Valeriu Rosetnic ne-a atenționat că, fiind a patra țară ca și număr de participanți, ar fi foarte frumos ca, la finalul Europenelor, să fim și a patra țară din clasament. Și dacă așa era frumos, așa am și făcut, noi clasându-ne pe locul patru la general”, zâmbește Martin Benchea Joca. Acolo însă sus, pe Etna, nu a prea fost loc de zâmbete.

        „OK, partea fizică trebuie să fie puternică. Dar dacă nu stai bine și din punct de vedere al mentalului, un astfel de traseu te face să clachezi”, spune nenea Martin, care ne mai spune și cum a reușit să fie tare, tare precum pietrele de pe Etna: „Am citit de curând o carte pe care mi-a oferit-o preotul din Izvoare despre chinurile episcopilor greco-catolici în închisorile comuniste. Și mi-am zis că dacă oamenii aceștia au rezistat cinci-șase ani în beciuri, în niște condiții inumane, eu nu voi fi în stare să rezist alergând cinci-șase ore în aer liber și în plin soare, sus, pe un munte de unde aveam o priveliște splendidă, cu marea în față?”.

        Ce urmează acum? „În afară de muncă adică?”, întreabă, și nu în glumă, băcăuanul de 71 de ani, care este în stare să sape- în grădină sau aiurea- o zi întreagă: „Păi în afară de muncă- și nu vreau să se înțeleagă că eu consider munca un chin, dimpotrivă, pentru mine e o plăcere pentru că dacă nu faci lucrurile cu plăcere, nu-ți iese nimic- așadar, în afară de muncă, urmează noi concursuri. În weekend am un cros la Plopeni. Apoi, pe 5 iulie mă voi pregăti pentru a lua startul la Campionatul Național Montan de la Stâna de Vale”. Proaspătul vice-campion european continuă să fie pe fugă. Și mereu la înălțime!

        Direcția de Asistență Socială a Municipiului Bacău se mută într-un nou sediu

          Începând cu data de luni, 16 iunie 2025, Direcția de Asistență Socială (DAS) a Municipiului Bacău își va desfășura activitatea într-un nou sediu, situat pe strada Pictor Theodor Aman nr. 94C, în sediul Primăriei Bacău.

          Pentru a permite desfășurarea procesului de relocare în condiții optime, activitatea instituției va fi suspendată în ziua de vineri, 13 iunie 2025.

          Reprezentanții DAS Bacău le mulțumesc cetățenilor pentru înțelegere și își cer scuze pentru eventualele inconveniente generate de această tranziție temporară.

          Noua locație vine în întâmpinarea nevoilor comunității, oferind condiții mai bune atât pentru cetățeni, cât și pentru personalul instituției.

          Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O abordare diferită a creșterii economice în România: dincolo de ritm contează evitarea dezechilibrelor și a capcanei venitului mediu  

            În ultimele două decenii, România a înregistrat un ritm susținut de creștere economică, impulsionat de procesul de integrare europeană, de reformele structurale implementate înainte și după aderare, precum și de accesul la piața unică și la fondurile Uniunii Europene.

            Țările CEE (inclusiv România) au crescut rapid în ultimele decenii, dar cu dezechilibre (mai ales în cazul nostru)

            Evoluții similare au avut și alte economii din Europa Centrală și de Est cu care ne comparăm frecvent, având în comun un stadiu apropiat de dezvoltare economică precum și tranziția de la economia de comandă la economia de piață. Este, așadar, justificat să afirmăm că integrarea în Uniunea Europeană a jucat un rol esențial pentru progresul economic rapid observat în România, Polonia, Cehia, Ungaria și Bulgaria. Dintre acestea, țara noastră s-a remarcat printr-un ritm de convergență mai accelerat, reușind să recupereze decalajul important pe care îl avea în urmă cu 20 de ani față de Ungaria și Polonia, din perspectiva PIB/locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare.

            Totuși, mai ales în ultimii ani, înainte chiar de debutul perioadei de crize suprapuse, în România, ritmul de creștere economică superior celui consemnat, în medie, de alte state din regiune a fost însoțit de dezechilibre. Efectele pandemiei de COVID-19 și ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei au fost și rămân importante pentru toate economiile din regiune, dar România a intrat în această perioadă de turbulențe economice având deja un nivel semnificativ mai mare al dezechilibrelor, iar ulterior acestea s-au accentuat. Comparațiile la nivel regional sunt semnificativ nefavorabile pentru economia noastră în ceea ce privește amploarea și persistența deficitului fiscal și a deficitului contului curent, precum și din perspectiva ritmului de creștere a datoriei publice. Mai ales în anul 2024, dominat în plan social de evenimentele politice și electorale, aceste probleme economice au devenit tot mai acute.

             

            Dezechilibrele mari fac necesară o analiză serioasă a modelului de creștere

            În acest context, este pe deplin justificată preocuparea pentru ajustarea modelului de creștere economică al României, atât în vederea revenirii la o traiectorie sustenabilă, care să limiteze apariția dezechilibrelor pe termen mediu, cât și din perspectiva – mai largă, dar la fel de importantă – a evitării capcanei venitului mediu. Strategia de ieșire din situația economică dificilă în care ne regăsim astăzi trebuie să adreseze deopotrivă aceste două elemente.

            Provocarea este cu atât mai mare cu cât ajustarea trebuie realizată pe fondul unor condiții generale nefavorabile: comerțul internațional și economiile partenere sunt afectate de importante tensiuni geopolitice, precum și de amenințarea creșterii tarifelor comerciale, iar economia locală traversează o fază de încetinire accentuată.

            Chiar dacă soluția nu este evidentă, este cert că un model economic sănătos nu mai poate fi construit pe expansiunea consumului necorelată cu productivitatea, pe direcționarea investițiilor către activități cu valoare adăugată scăzută sau pe menținerea unor lacune în colectarea veniturilor bugetare.

            O abordare structurată a acestei probleme duale formulate anterior necesită discutarea etapizată a celor două întrebări cheie.

            I. Cum poate România să crească sustenabil, limitând acumularea dezechilibrelor macroeconomice?

            În principiu, ideea de echilibru în economie se referă la o situație în care aceasta funcționează eficient, nu generează externalități negative și nu există o discrepanță mare între cerere și ofertă. Într-un mecanism atât de complex, aceasta este însă greu de menținut în mod natural pentru perioade lungi de timp. Apariția dezechilibrelor este firească, important este ca ele să nu persiste și să nu se accentueze dincolo de anumite praguri, care și ele diferă în funcție de context.

            John Maynard Keynes a introdus, încă de la începutul secolului XX, ideea de bază a teoriei dezechilibrului economic: aceea că prețurile nu se ajustează suficient de rapid pentru a restabili automat echilibrul dintre cerere și ofertă. Ca urmare, piețele pot funcționa ineficient, ceea ce conduce la instabilitatea prețurilor și la ajustări lente ale cantităților tranzacționate.

            Pe această temelie conceptuală, teoria dezechilibrului a fost ulterior extinsă și formalizată. O contribuție esențială aparține lui Barro și Grossman (1971), care au propus un cadru analitic riguros pentru studierea dezechilibrelor simultane pe mai multe piețe, în care politicile monetare și fiscale au efecte reale, tocmai pentru că prețurile nu se ajustează instantaneu.

            Această abordare se înscrie în cadrul așa-numitelor modele Old Keynesian, care au inspirat ulterior introducerea explicită a rigidităților și fricțiunilor în modelele macroeconomice moderne. Lucrări recente, precum cea a laureatului Premiului Nobel, Thomas Sargent (2023), respectiv cele ale unor reputați economiști Roger Farmer (2008) sau Robert Barro (2025), oferă o prezentare detaliată a acestei familii de modele.

            De altfel, modelele dinamice stocastice de echilibru general (DSGE) utilizate pe scară largă în prezent, atât în cercetarea economică, cât și în formularea politicilor economice, preiau elemente ale teoriei dezechilibrului prin introducerea de fricțiuni nominale și reale. Astfel, dezechilibrul este modelat ca rezultat al unor mecanisme de ajustare incomplete, lente sau costisitoare, în cadrul unui model de echilibru rațional.

            Din perspectivă empirică, dezechilibrele macroeconomice sunt un fenomen recurent, atât în economiile dezvoltate, cât și în cele emergente. Totuși, frecvența, severitatea și persistența acestor dezechilibre tind să fie considerabil mai mari în cazul economiilor în curs de dezvoltare, din cauza vulnerabilităților structurale și a unei capacități instituționale mai reduse de a răspunde eficient la șocuri.

            Atunci când dezechilibrele au o amploare redusă și sunt generate de factori endogeni – cum ar fi politici prociclice, slaba colectare fiscală sau rigidități structurale – ele sunt gestionabile prin măsuri interne bine calibrate.

            În schimb, atunci când deficitele devin mari, cronice și persistente, ele tind să se autoalimenteze: economia și actorii săi – gospodăriile, companiile, administrația publică – ajung să se adapteze la un mediu caracterizat de stimuli fiscali permanenți și de politici tolerante față de dezechilibru. În timp, acest lucru erodează disciplina economică, reduce presiunea pentru eficiență și inovație și afectează capacitatea sistemului de a reacționa robust și credibil în fața crizelor.

            Totodată, dacă dezechilibrele se manifestă pe fondul unor șocuri externe de natură globală – de exemplu, tensiuni geopolitice, schimbări în condițiile financiare internaționale sau perturbări majore ale lanțurilor de aprovizionare – sau sunt amplificate de acestea, procesul de ajustare devine cu atât mai mult unul foarte dificil, iar spațiul de manevră al autorităților naționale este restrâns substanțial.

            Ultimele două paragrafe de mai sus reprezintă, din păcate, o radiografie destul de exactă a situației de astăzi a economiei noastre.

            Dezechilibre se pot manifesta și punctual, pe piața muncii, pe piața bunurilor și serviciilor, iar cele mai mediatizate și care apar cu cea mai mare frecvență sunt cele de pe piețele financiare.

            Pe piețele de bunuri si servicii, o cauza relevantă pentru potențiale dezechilibre în contextul actual este reprezentată de restricțiile de natură comercială care există între țări sau blocuri economice. Deși sunt aplicate cu scopul de a corecta o serie de disfuncționalități, adesea politicile protecționiste dau naștere în fapt altor probleme cu implicații mult mai profunde și care au efecte în întreaga economie. Țintind încurajarea pe termen mediu a dezvoltării ofertei interne, protecționismul are în primă instanță efecte negative asupra consumatorilor sub forma unor prețuri mai mari și a reducerii diversității și calității bunurilor disponibile. Pentru că cel mai adesea se ajunge la extinderea pe orizontală a barierelor din calea liberului schimb, în rundele ulterioare sunt afectate fluxurile financiare și de capital tehnologic, precum și inovarea, ceea ce, pe termen lung, perturbă creșterea economică.

            Relația dintre creșterea economică și intensitatea relațiilor comerciale internaționale este una ciclică și bidirecțională. O economie în expansiune stimulează, de regulă, creșterea importurilor și exporturilor, contribuind la consolidarea interdependențelor comerciale și, adesea, la aprofundarea cooperării diplomatice. Aceste dinamici pot crea un cerc virtuos în care comerțul internațional susține, la rândul său, creșterea economică. În perioadele de încetinire economică, însă, tendința multor state este de a recurge la măsuri protecționiste pentru a-și apăra sectoarele interne. Astfel de politici pot duce la tensiuni comerciale, fragmentarea lanțurilor globale de aprovizionare și afectarea ritmului de creștere la nivel internațional.

            Dezechilibrele macroeconomice se manifestă frecvent și pe piața muncii. John Maynard Keynes a argumentat că piața muncii nu se echilibrează în mod automat, iar cererea de muncă poate rămâne inferioară ofertei disponibile chiar și în absența restricțiilor explicite, generând șomaj involuntar. Printre cauzele identificate de Keynes se numără rigiditatea prețurilor și, în special, inflexibilitatea salariilor nominale. Astăzi observăm în practică faptul că piața muncii este afectată de o serie de factori care accentuează aceste rigidități: reguli fiscale diferențiate, calibrarea neadaptată la condițiile economice a salariului minim, scheme de pensii și asigurări sociale care nu funcționează eficient etc. Toți acești factori pot contribui la apariția unor dezechilibre persistente în alocarea forței de muncă.

            Și pe piața muncii din România se regăsesc unele dintre rigiditățile amintite mai sus, care alimentează dezechilibre structurale și limitează potențialul de creștere economică pe termen lung. Astfel, deși creșterea salariului minim a contribuit aproape imediat la îmbunătățirea nivelului de trai în segmentele inferioare ale distribuției veniturilor, majorările insuficient corelate cu dinamica productivității au distorsionat structura stimulentelor în sectoare cu valoare adăugată scăzută. În anumite regiuni sau industrii, salariul minim se apropie de media salarială, comprimând astfel diferențele între muncă calificată și necalificată și descurajând investițiile în formarea profesională. Totodată, necorelarea cu nivelul ofertei interne a făcut ca surplusul de cerere pentru consum a gospodăriilor să conducă la creșterea importurilor, agravând dezechilibrul extern și implicit presiunea latentă și indirectă asupra cursului de schimb. În timp, coroborat cu o serie de factori exogeni, prețurile interne și impactul asupra inflației al prețurilor din import au crescut simultan. De aceea, pe termen mediu, acele efecte pozitive inițiale ale creșterilor salariale necorelate cu productivitatea au fost, în cele din urmă, în mod firesc vizibil erodate.

            În absența unor mecanisme de ajustare eficace și a unei capacități instituționale de reacție timpurie, astfel de dezechilibre riscă să se accentueze pe termen lung, afectând potențialul de creștere economică și competitivitatea. Prin urmare, este esențial ca politicile publice să includă instrumente de monitorizare preventivă și intervenție corectivă timpurie pe piața muncii. Printre altele, cred că avem nevoie de o formulă predictibilă și transparentă de actualizare a salariului minim, bazată pe productivitate, inflație și dinamica economică, diferențiată la nivel sectorial.

            Pe piața capitalurilor financiare, așa cum observăm în prezent, dezechilibrele apar ca urmare a scăderii încrederii investitorilor față de perspectivele de profit dintr-o anumită țară sau regiune, lucru care diminuează nivelul investițiilor productive. În timp, aceasta duce la accentuarea inegalităților între regiuni, ceea ce impactează piața muncii, creșterea economică și bunăstarea.

            În acest context, menținerea calificativului investițional din partea agențiilor de rating nu reprezintă doar o chestiune tehnică de percepție financiară, ci un obiectiv esențial pentru România. Acesta influențează direct costul finanțării externe a deficitul bugetar în perioada de ajustare pe care o traversăm, apetitul investitorilor străini pentru a dezvolta afaceri private în România, stabilitatea cursului de schimb, capacitatea statului de a susține investițiile publice și efortul de apărare. Orice deteriorare a percepției de risc are potențialul de a amplifica dezechilibrele deja existente și de a frâna convergența economică, afectând perspectivele de dezvoltare pe termen mediu și lung.

            Emoțiile, intuițiile și impulsurile iraționale care influențează comportamentul agenților economici cu privire la deciziile pe care aceștia le iau în termeni de consum sau investiții, precum și în termeni de încredere referitor la starea economiei, reprezintă un factor important al dinamicii ciclurilor economice și financiare. Referitor la acest aspect, Keynes a introdus în lucrarea sa din 1936 conceptul de spirite animalice (Animal Spirits). Laureații Premiului Nobel, George Akerlof și Robert Shiller, adresează explicit conceptul de spirite animalice în lucrarea cartea lor din 2009, subliniind că psihologia umană joacă un rol central în economia reală și în crizele financiare. Roger Farmer (2011) explică faptul că acest fenomen de tip spirite animalice a avut un rol semnificativ în prăbușirea piețelor financiare din timpul crizei din 2008-2009, conducând apoi la o rată mare a șomajului.

            În cadrul unui discurs susținut pe 8 noiembrie 2013 la conferința anuală de cercetare a FMI în onoarea lui Stanley Fischer, reputatul economist Larry Summers a readus în atenția publicului conceptul de „stagnare seculară”, pentru a descrie situația în care economiile de piață pot ajunge în situația unor „echilibre ineficiente” (sau, mai direct spus, dezechilibre), care să fie de durată. Astfel, din cauza unei lipse de încredere a investitorilor privați în perspectivele de creștere viitoare, economia ar putea ajunge într-o situație caracterizată de un nivel ridicat și persistent al șomajului, precum și de o producție agregată sub nivelul său potențial. În această prezentare, el a sugerat că economiile avansate ar putea suferi de o cerere agregată cronic insuficientă, chiar și în condiții de dobânzi foarte scăzute, ceea ce ar putea duce la o creștere economică lentă și la o inflație sub țintă pe termen lung. Această idee a fost considerată de unii economiști influenți, precum laureatul Premiului Nobel, Paul Krugman, sau fostul economist șef al FMI din perioada crizei financiare, Olivier Blanchard, ca fiind una dintre cele mai importante contribuții recente la dezvoltarea gândirii macroeconomice.

            Dezechilibrele macroeconomice pot varia în formă și intensitate, dar prezintă și trăsături comune. Ele pot avea cauze structurale – legate, de exemplu, de modelul de dezvoltare economică, de specializarea anumitor sectoare sau de eficiența instituțională – pot fi de natură ciclică, generate de fluctuațiile inerente ale activității economice sau pot deveni cronice, atunci când factori persistă pe termen lung fără intervenții corective adecvate.

            În consecință, dezechilibrele trebuie analizate și abordate diferențiat, în funcție de context și mecanismele care le generează. Totuși, dincolo de particularități, se pot distinge câteva tipare recurente în formarea și acumularea lor.

            Un exemplu ilustrativ este cazul așa-numiților „tigri asiatici” – precum Coreea de Sud, Thailanda sau Indonezia – care, în anii ’80–’90 au înregistrat creșteri economice accelerate, susținute de investiții masive și exporturi dinamice, dar însoțite de fragilități care, ulterior, au fost catalizatorul crizei financiare asiatice din 1997. Aceasta a demonstrat că o creștere rapidă, în absența prudenței macroeconomice și a consolidării instituționale, poate amplifica instabilitatea în loc să asigure dezvoltare sustenabilă continuă.

            Aguiar și Gopinath (2004), într-o lucrare remarcabilă ce a schimbat perspectivele asupra dinamicii ciclurilor economice în cazul economiilor emergente, atribuie un rol esențial soldului contului curent. Astfel, deficitele mari și persistente ale soldului contului curent din economiile emergente indică o dependență ridicată față de finanțarea externă, ceea ce face economia vulnerabilă la șocuri externe și retrageri bruște de capital sau sudden stops”. Acumularea dezechilibrelor externe prelungește și agravează riscul unei crize financiare, deoarece țara trebuie să-și refinanțeze datoria externă în condiții de incertitudine crescută. Astfel, în situații de criză, economiile emergente trebuie să facă ajustări dureroase pentru a reduce dezechilibrul extern.

            Totodată, Ricardo Reis (2013) realizează o radiografie a economiei portugheze în perioada pre- și post-criză, pentru a identifica factorii ce au stat în spatele performanței economice slabe înregistrate în perioada 2000-2012. În perioada menționată, economia portugheză a avut o prestație mai slabă decât cea înregistrată de economia Statelor Unite în timpul Marii Depresiuni, respectiv de economia Japoniei în deceniul său pierdut. Reis (2013) pune evoluția economică a Portugaliei în perioada menționată pe seama următorilor factori: aprecierea cursului real de schimb, creșteri salariale, alocarea ineficientă a capitalului în economie, extinderea sectorului de tip non-exporturi („non-tradable”), scăderea productivității totale a factorilor (TFP), îndatorare masivă din străinătate și lipsa unor acțiuni care să adreseze din timp problemele din sectorul pensiilor. Ca și în cazul economiilor investigate de Aguiar și Gopinath (2004), șocul de tip „sudden stop” generat de criza financiară a cauzat probleme serioase economiei portugheze în contextul vulnerabilităților menționate anterior.

            Particularizând toate aceste idei pentru cazul României, observăm o bună asemănare cu cazul tigrilor asiatici, dar nu doar din considerente pozitive: rate mari de creștere economică în trecut asociate cu acumularea unor dezechilibre majore.

            Privind retrospectiv, de la momentul integrării în Uniunea Europeană și până în prezent, datele evidențiază un progres remarcabil în termeni de convergență reală. Produsul intern brut pe locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare (PPS), a crescut de la aproximativ 10.800 euro în 2007 la circa 31.000 euro în 2024 – o triplare în decurs de 17 ani. Am ales această măsură exprimată în PPS deoarece reflectă mai fidel puterea reală de cumpărare a populației, făcând posibilă o comparație relevantă cu alte state membre UE, indiferent de diferențele de prețuri și costuri de trai.

            În aceeași perioadă, media PIB pe locuitor în Uniunea Europeană a crescut de la 24.700 euro la 39.700 euro. Prin urmare, România a avansat într-un ritm considerabil mai rapid decât media Uniunii, de la doar 44% din media UE în 2007 până la aproximativ 79% în 2024 (ceea ce ne plasează însă doar pe locul 18 între cele 27 de state membre).

            Această dinamică confirmă succesul procesului de convergență economică, dar totodată ridică întrebări privind sustenabilitatea modelului de creștere care a susținut această performanță. Așa cum arată și experiențele internaționale, inclusiv din Asia, o creștere accelerată poate ascunde acumularea de dezechilibre structurale, care devin vizibile abia în momentul apariției unui șoc sau a unei crize.

            Un exemplu util acestei discuții dar dintr-o perspectivă diferită este și cel al Bulgariei, care a pornit în 2005 de la un nivel foarte apropiat de al nostru însă a crescut mai lent ajungând în 2024 la doar 66% din media europeană, dar fără dezechilibre atât de mari și pentru o perioadă la fel de lungă de timp ca în cazul României. O dovadă în acest sens sunt concluziile celor mai recente rapoarte de convergență publicate pe 4 iunie de Comisia Europeană și de Banca Centrală Europeană care arată că această țară se încadrează în nivelurile de referință stabilite prin criteriile de convergență, fiind astfel pregătită să adopte moneda euro începând cu data de 1 ianuarie 2026.

            Desigur, Bulgaria are o economie de dimensiune semnificativ mai redusă și numeroase particularități care o diferențiază de România. În același timp, lecția pe care o oferă nu ține neapărat de oportunitatea adoptării monedei euro – pe care eu o susțin, în mod echilibrat, considerând atât avantajele cât și provocările, dar care este însă un subiect dezbătut între economiștii români și care adesea polarizează. Situația sa arată însă că, în anumite situații, un ritm de creștere mai moderat, dar însoțit de echilibre macroeconomice mai bune (ce rezultă uneori chiar și din constrângeri ce pot părea destul de severe), poate fi preferabil unei expansiuni rapide care generează vulnerabilități persistente.

            Revenind la dinamica economiei României, pot fi relevante alte două întrebări sub-adiacente: cât de intensă a fost integrarea în Uniunea Europeană, respectiv în câți ani indicatorul PIB pe locuitor din țara noastră ar putea ajunge la nivelul mediu al Uniunii Europene.

            Pentru a răspunde la prima întrebare, am recurs la abordarea propusă de Robert Lucas în lucrarea Trade and the Diffusion of the Industrial Revolution din 2007. În perioada analizată, rata (logaritmică) medie anuală de creștere a PIB pe locuitor a fost de aproximativ 6,21% în România, respectiv de aproximativ 2,8% la nivelul Uniunii Europene. Este important de menționat faptul că economiile emergente, precum România, înregistrează nu doar creșteri ale producției, ci și ajustări ale nivelului prețurilor către media Uniunii Europene. Această aliniere a prețurilor, reflectată în indicatorii calculați la paritatea puterii de cumpărare, poate conduce la o rată de creștere a PIB pe locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare mai mare decât cea a PIB real, exprimând astfel un progres atât în termeni cantitativi, cât și în termeni de prețuri relative. Calibrând modelul lui Lucas rezultă un parametru de integrare de aproximativ 0,9. Acesta indică faptul că România asimilează, în medie, aproximativ 90% din beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană, referindu-ne aici la tehnologie, productivitate, fonduri europene sau investiții străine directe.

            Dacă am presupune că nivelurile favorabile nouă ale parametrilor de convergență observați în perioada 2007-2024 vor rămâne constanți (ceea ce reprezintă o adevărată provocare greu de atins – adică să asistăm la aceleași rate de creștere a PIB pe locuitor în țara noastră, precum și la nivelul Uniunii Europene), caeteris paribus, am avea nevoie de aproximativ 7,2 ani pentru a ajunge din urmă media Uniunii Europene și a elimina complet decalajul.

            Acesta este însă doar un exercițiu contrafactual, pentru că în realitate nu ne putem imagina că pe măsură ce ne apropiem de media UE ratele noastre anuale de creștere ar putea rămâne în mod constant de peste 2,2 ori mai mari comparativ cu cele ale blocului economic din care facem parte. Aici intervine cea de-a doua provocare majoră pentru modelul nostru de creștere, pe care doar am menționat-o în prima parte a articolului: cum evităm capcana venitului mediu?

            II. Se poate evita capcana venitului mediu?

            În ceea ce privește riscul de a cădea în capcana venitului mediu, acest concept se referă la situația în care o țară care a reușit tranziția de la un nivel scăzut la unul mediu de venituri ajunge într-un punct de stagnare, din care nu mai poate progresa către statutul de economie dezvoltată.

            Atunci când economiile de piață se află la început de drum – așa cum a fost cazul României și al altor state din regiune care, în anii ’90, au făcut tranziția de la regimuri autoritare și economii integral planificate – ele beneficiază de o serie de avantaje care permit o creștere rapidă. Unele valorifică forța de muncă ieftină, utilizată intensiv în agricultură și industrie, altele își exploatează resursele naturale și reușesc să atragă investiții străine semnificative.

            Pe măsură ce o economie evoluează, avantajele inițiale enumerate mai sus (utile într-o etapă incipientă dar, în esență, rudimentare) devin insuficiente pentru a susține dezvoltarea și trebuie înlocuite cu fundamente de creștere mai sofisticate, în principal de ordin tehnologic și al calității capitalului uman. Astfel, atunci când forța de muncă și resursele naturale devin mai rare și mai costisitoare, inovația și adoptarea tehnologiilor noi se numără printre puținele soluții ramase pentru menținerea creșterii, deoarece acestea permit continuarea îmbunătățirii rezultatelor economice, combinând resurse mai puține sau mai scumpe de o manieră mai eficientă.

            Unul dintre promotorii de prim-plan ai dezbaterilor privind capcana venitului mediu este Indermit Gill, în prezent economist-șef al Băncii Mondiale. Acesta a susținut recent o prelegere în România, în cadrul unui seminar dedicat acestui subiect, subliniind urgența adaptării modelelor de dezvoltare în economiile aflate în tranziție către statutul de țări dezvoltate. Într-un raport al Băncii Mondiale din 2007, împreună cu Homi Kharas, Gill a adus în prim-plan ideea că mai multe economii asiatice – deși au cunoscut perioade de creștere economică accelerată – au intrat ulterior într-o fază de stagnare relativă, nereușind să reducă în continuare, în mod sustenabil, decalajul față de economiile avansate.

            Constatarea centrală a raportului era că, fără reforme structurale profunde și fără trecerea de la un model extensiv la unul intensiv – bazat pe inovație, educație, instituții eficiente și investiții în capital uman – procesul de convergență se poate bloca pentru decenii. Această analiză este cu atât mai relevantă pentru România astăzi, într-un moment în care modelul său de creștere economică riscă să-și epuizeze resursele tradiționale și se plasează deja de mai multă vreme într-o zonă de vulnerabilitate structurală.

            Totodată, în linie cu concluziile subliniate de Aguiar și Gopinath (2004), plasarea într-o etapă favorabilă a ciclului economic global, coroborată cu apartenența la proces de tip catching-up” nu sunt premise suficiente pentru dezvoltarea economică sustenabilă pe termen lung. Mai mult decât atât, atunci când creșterile economice sunt de o magnitudine ridicată, este esențial ca această evoluție favorabilă a economiei să nu fie însoțită de dezechilibre majore, în special în ceea ce privește soldul contului curent. Altfel, creșterea rapidă a economiei, concomitent un deficit mare al soldului contului curent pot conduce la ajustări ulterioare dureroase pentru economie și societate în ansamblu. Astăzi, economia țării noastre se regăsește în această situație nefavorabilă identificată în studiile realizate de Aguiar și Gopinath (2004), cât și de Reis (2013). Așadar, găsirea unor soluții pentru o reformă adecvată a sistemului de pensii, precum și alocarea eficientă a capitalului din economie sunt premise esențiale pentru o dezvoltare economică sustenabilă. 

            III. Cum pot fi armonizate aceste două obiective – creșterea sustenabilă și convergența într-un model coerent de dezvoltare?

            Cele mai multe exemple relevante pentru noi arată că pentru a avea creștere și convergență pe termen lung și a nu accentua amplitudinea etapelor descendente ale ciclurilor economice (altminteri firești), este necesară corecția dezechilibrelor macroeconomice – în special a deficitului fiscal, pentru că acesta influențează și deficitul de cont curent.

            Discuția actuală despre consolidare bugetară nu trebuie purtată izolat, ci conectată cu viziunea de dezvoltare pe termen mediu și lung. Consolidarea fiscală nu este un scop în sine, ci o condiție esențială pentru a reda credibilitatea politicilor publice, a stimula investițiile productive și a susține competitivitatea externă.

            În procesul de reducere graduală a deficitului bugetar, este esențial un efort echilibrat, care să combine responsabil reducerea cheltuielilor publice cu măsuri de creștere a veniturilor fiscale. Alegerea concretă a instrumentelor revine, în mod firesc, celor care își asumă răspunderea guvernării. Totuși, pentru ca ajustarea să fie legitimă și sustenabilă, aceasta nu poate proteja disproporționat doar una dintre cele două componente ale bugetului – fie cheltuielile, fie veniturile. Altfel spus, fără o împărțire echitabilă a efortului, nu poate exista nici coeziune socială, nici sprijin public autentic pentru o corecție care se dorește durabilă.

            Convergența rapidă în termeni reali ai economiei României a fost bineînțeles facilitată și de unele politici fiscale orientate către stimularea afacerilor în anumite zone economice cheie. De exemplu, în unele cazuri, acordarea de facilități fiscale a stimulat într-adevăr o alocare eficientă a capitalului către ramuri importante ale economiei, precum sectoarele IT sau agroalimentar. Astăzi țara noastră reprezintă un centru IT important la nivel regional, în timp ce pe partea de agricultură, România a devenit unul dintre principalii exportatori de cereale din Europa. Și atunci, de ce nu a funcționat în toate domeniile economiei această rețetă și de ce nu poate fi ea extinsă și permanentizată? Răspunsul este că un stimul poate fi eficient pentru punerea în funcțiune a mecanismelor economice de piață atunci când, din anumite motive, ele sunt gripate. Însă, odată ce procesul de convergență avansează, este recomandată eliminarea graduală a acestor facilități pentru ca organismul economic să aibă robustețea de a aloca eficient resursele și de a se adapta la condițiile în schimbare. Din această perspectivă este util de studiat cum percep agenții economici aceste facilități. Această întrebare face subiectul unor dezbateri intense în literatura macroeconomică de specialitate.

            Robert Barro a formulat în 1974 principiul „echivalenței ricardiene”, după cunoscutul economist britanic David Ricardo, ce afirmă faptul că, atunci când agenții anticipează că unele reduceri fiscale vor fi doar temporare, iar pe viitor vor fi contrabalansate de impozite mai mari (pentru a finanța aceste reduceri), comportamentul de economisire se modifică, astfel că, pe ansamblul perioadei, nu există o stimulare a consumului agregat. Pe de altă parte însă, când agenții sunt „non-ricardieni”, adică nu internalizează complet povara fiscală viitoare generată de datoria publică, reducerile fiscale temporare cresc consumul pe termen scurt, pentru că agenții economici percep aceste reduceri ca un câștig real și nu economisesc pentru a plăti impozite mai mari în viitor. Totodată, din acest mecanism va rezulta o creștere a deficitului bugetar pe termen scurt, iar acest lucru nu este compensat prin economii suplimentare ale agenților economici, ceea ce poate duce la creșterea datoriei publice pe termen lung.

            Așadar, în construirea unor politici fiscale, este esențial să înțelegem măsura în care agenții economici sunt „non-ricardieni”. Survenirea unor măsuri de consolidare fiscală, neanticipate din timp de către agenții economici, ar putea afecta deciziile acestora cu privire la consum, economisire și investiții, care mai departe să afecteze capitalul și activitatea din sectorul economic real. Acest fenomen poartă în literatură numele de crowding out”, un termen pe care l-am mai utilizat și mai sus. Conform lui Mankiw și Elmendorf (1998), creșterea costului cu dobânzile aferente datoriei publice poate afecta capitalul privat, conducând la apariția acestuia. Totodată, creșterea rapidă a costului cu dobânzile pentru datoria publică poate indica o necesitate imediată de consolidare fiscală. Conform informațiilor disponibile în baza de date Ameco, costul cu dobânzile plătite în România pentru datoria publică a crescut de la o pondere de 1% din PIB în 2019, la 1,4% în 2022, respectiv la 2,3% în 2024. Pentru 2025 și 2026, Ameco estimează o creștere a costului cu dobânzile la 2,6% din PIB în 2025, respectiv 2,8% din PIB în 2026. Așadar, chiar și în lipsa unei modificări semnificative a percepției față de risc, atunci când România va reuși atingerea țintei de deficit bugetar de 3% prevăzută în acordul de la Maastricht, aceasta ar fi probabil utilizată în cea mai mare parte pentru costul cu dobânzile, ceea ce ar impune ca cheltuielile să fie menținute aproximativ la nivelul veniturilor (deficitul primar să fie foarte redus).


            Sursa: FMI

            Conform FMI (graficul de mai sus), datoria publică a României (exprimată ca pondere în PIB) ar urma să atingă nivelul de 75,7% în 2030, în contextul informațiilor existente în prezent. Aceste informații conturează o necesitate imediată pentru consolidarea fiscală. Însă consolidarea fiscală trebuie proiectată de o manieră sustenabilă. Pentru aceasta, un aspect esențial este dimensiunea multiplicatorilor fiscali, fapt pentru care estimarea verosimilă a acestora este de o importanță semnificativă. Blanchard și Leigh (2013) subliniază faptul că, în timpul crizei din zona euro, efectele anticipate ale consolidării fiscale au fost distorsionate ca urmare a unei imagini inexacte asupra multiplicatorilor fiscali.

            Totodată, Sargent și colaboratorii (2024) extind abordările lui Barro (1974, 1979) și propun o abordare așa-zis optimală cu privire la administrarea datoriei publice și a deficitelor bugetare, în care nivelul taxării ar trebui stabilit astfel încât costul taxării adiționale (marginale) a agenților publici să fie egal cu beneficiul marginal rezultat din reducerea taxării. În acest sens, abordarea propusă de Sargent și colaboratorii urmărește principiul lui Barro de „netezire a taxării”. Altfel spus, abordarea propusă de Sargent și colaboratorii poate fi privită ca o regulă fiscală și o formă de echitate a politicilor în domeniu.

            Totodată, parafrazându-l pe laureatul Premiului Nobel, Paul Krugman, măsurile fiscale necesare în acest moment trebuie să nu fie unele de tip doctor Pangloss, un personaj din Voltaire caracterizat de un exces de optimism, ci trebuie sa pornească într-o manieră adecvată de la realitățile economice curente.

            Noul model de creștere trebuie să includă reguli care să nu mai permită ca, în timpul perioadelor de creștere economică amplă, deficitele bugetare și de cont curent să fie de nivel ridicat, creșterea salariilor să fie complet decuplată de creșterea productivității, iar creșterea pensiilor de cea a salariilor.

            Consolidarea trebuie realizată de o manieră în care să fie evitate bruscări ale economiei printr-o abundență de măsuri stimulative, parafrazându-l aici pe reputatul economic John Cochrane, ce aseamănă economia cu un reactor nuclear (odată ce este pornit și apar disfuncționalități acesta este dificil de oprit, iar problemele pot evolua exponențial).

            Studiile citate anterior evidențiază faptul că deficitele mari de cont curent și alocarea mai puțin eficientă a capitalurilor reprezintă o particularitate relativ frecvent întâlnită în cazul economiilor emergente ce traversează un context economic foarte favorabil conducând la rate mari de creștere. Acestea formulează concluzia că o creștere rapidă a cererii agregate nu determină implicit, pe termen scurt, o alocare eficientă a capitalului în economie către ramuri productive ale economiei. În astfel de situații, se observă adesea o orientare a capitalului preponderent către sectorul de non-tradables”, atras fiind de ratele mari de profitabilitate, în timp ce excesul de cerere agregată se materializează într-o creștere semnificativă a importurilor și mai departe în deficite comerciale. Suntem așadar într-o capcană ce nu era, din perspectiva literaturii de specialitate în domeniu, complet imprevizibilă.

            Un exemplu simplu clarifică această situație în care se află în prezent economia României. Țara noastră este unul dintre cei mai importanți exportatori de cereale la nivel european, și totuși avem importuri considerabile pe partea de panificație. Să considerăm situația unei afaceri mici specializate în comercializarea de produse de panificație, cu mențiunea că acele produse survin în special din import. Excesul de cerere din economie determină o cerere ridicată pentru produsele din import ale acestui magazin de panificație. Chiar dacă această afacere prosperă, și plătește taxe aferente pentru dimensiunea afacerii, totuși banii plătiți pentru produsele comercializate ies din circuitul economic al țării noastre. Printre multe externalități, o consecință importantă a acestui aspect este faptul că banii plătiți pentru produsele din import nu contribuie mai departe la creșterea bazei impozabile. Pe de altă parte, dacă ar fi existat firme autohtone care să producă local bunuri care să răspundă cerințelor (calitate, cantitate, preț, ritm și volum de aprovizionare) avute de magazinul de comercializare, banii ar fi rămas în interiorul țării și ar fi contribuit la creșterea bazei impozabile, care în final ar fi determinat o creștere a încasărilor fiscale. Aceasta este una din explicațiile pentru care încasările fiscale au rămas reduse în România, în pofida faptului că am avut ani cu rate mari de creștere economică, iar ratele de taxare au fost reduse pe anumite paliere.

            După cum subliniază Aguiar și Gopinath (2004), ciclurile economice din țările cu economii emergente diferă semnificativ de cele din economii mature. Implicit, și criteriile după care considerăm optimalitatea unor decizii fiscale, de exemplu în termeni de taxare, diferă în cazul unor economii emergente aflate în fază de expansiune și convergență față de cazul unor economii ajunse la etapa de maturitate. De exemplu, Mankiw, Weinzierl și Yagan (2009) subliniază că, în unele arii de taxare, există o eterogenitate semnificativă la nivelul țărilor din OECD.

            Totodată, Mankiw, Weinzierl și Yagan (2009) subliniază faptul că în multe țări există neconcordanțe între practicile întâlnite cu privire taxare și ceea ce recomandă literatura ca fiind optimal. Adesea, în discuțiile despre fiscalitate se invocă adecvarea unor modele practicate în alte țări și care au fost eficiente. Faptul că anumite sisteme fiscale sunt eficiente în anumite țări nu reprezintă o condiție suficientă pentru ca aceeași eficiență să fie întâlnită într-o altă țară. Literatura de specialitate recomandă ca deciziile cu privire la fiscalitate să fie optimale având în vedere un criteriu social. Altfel spus, literatura de specialitate recomandă definirea unui criteriu de urmărit, precum bunăstarea socială, astfel încât deciziile de taxare să asigure maximizarea acestui criteriu. Totodată, deciziile de natură optimală se investighează diferit pentru fiecare taxă. Există două abordări majore cu privire la optimalitatea taxării: o abordare micro și una macro. Abordarea micro, propusă de Mirrlees (1971), se caracterizează printr-un mediu static, în timp ce abordarea macro, promovată de autori precum Atkinson și Stiglitz (1976), se referă la un mediu dinamic, în care deciziile de taxare determină efecte în timp. Nu în ultimul rând, este important să distingem între un mediu optimal de taxare și necesitatea de consolidare fiscală. În general, consolidarea fiscală se referă la o necesitate imediată, în timp ce conturarea unui cadru optimal de decizii fiscale urmărește un orizont mai lung de timp (o discuție interesantă despre măsuri de consolidare fiscală și optimalitate pe termen mai scurt poate fi găsită în Uribe, 2016).

            Diferența dintre costul datoriei și rata de creștere economică, întâlnită în literatura de specialitate sub acronimul „r-g”, a născut importante dezbateri economice despre sustenabilitatea datoriei publice și nuanța măsurilor ce ar trebui adoptate. Un nivel pozitiv și ridicat al r-g poate indica probleme pentru sustenabilitatea datoriei publice. Recurgând la o judecată bazată pe o curbă Laffer dinamică, Cochrane (2010) subliniază că reducerea perspectivelor de creștere pe termen lung poate reduce semnificativ spațiul fiscal.

            Înțelegerea și recunoașterea situației economice de la care pornim în acest drum deloc ușor are ca reper necesitatea asumării situației reale a economiei din prezent. O percepție neadecvată asupra realităților economice existente poate conduce la erori majore cu grave consecințe economice pentru că încrederea actorilor privați din economie (populație, mediul de afaceri, investitori) se poate pierde rapid, iar apoi se recâștigă foarte greu, și cu importante costuri pe termen mediu.

            John Maynard Keynes spunea limpede: ‘The avoidance of truth in economic policy leads not only to poor results but to distrust in institutions’. Iar Milton Friedman, laureat al Premiului Nobel, întărea această idee: ‘Only a government that tells the truth about the economy can make rational decisions about the future’. Mistificarea realității economice poate crea iluzii pe termen scurt, dar aduce inevitabil crize pe termen lung. Adevărul economic, oricât de inconfortabil, este condiția de bază pentru decizii raționale și pentru menținerea încrederii în instituții.

             

            Roinița – planta care liniștește mintea și înviorează trupul

              Roinița (Melissa officinalis) este una dintre cele mai cunoscute plante medicinale din flora autohtonă. Frunzele sale, cu un parfum plăcut de lămâie, sunt folosite de secole în medicina populară și în fitoterapie. Are un efect calmant remarcabil asupra sistemului nervos.

              Este indicată în cazuri de stres, insomnie, atacuri de panică sau stări de anxietate. Consumul regulat de ceai de roiniță ajută la relaxarea generală a organismului. Planta acționează ca un sedativ blând, fără efecte adverse sau dependență.

              Este ideală pentru persoanele care suferă de tulburări de somn. Roinița are și un ușor efect antidepresiv, datorită compușilor săi naturali. Pe lângă efectul asupra sistemului nervos, roinița este și un excelent digestiv. Stimulează secrețiile gastrice și ameliorează balonarea. Este indicată după mese grele sau în cazuri de indigestie.

              Are efect antispastic, reducând crampele abdominale. Ajută la eliminarea gazelor intestinale. Este folosită cu succes în colici, mai ales la copii, dar și în sindromul colonului iritabil. Roinița are proprietăți antivirale importante. Studiile au arătat eficiența sa împotriva virusului herpes simplex.

              Aplicată local, sub formă de unguent sau tinctură, grăbește vindecarea leziunilor herpetice. Este un bun tonic cardiac, reducând ușor tensiunea arterială.

              Este recomandată în cazul palpitațiilor cauzate de emoții sau oboseală psihică. Roinița are și efecte antioxidante, datorită conținutului de flavonoide.

              Protejează celulele împotriva stresului oxidativ. Este indicată și în stări de oboseală cronică sau în convalescență. Se poate administra sub formă de infuzie, tinctură, capsule sau ulei esențial. Infuzia se prepară dintr-o linguriță de frunze uscate la o cană cu apă clocotită.

              Se bea de 2–3 ori pe zi, preferabil neîndulcit. Frunzele proaspete se pot adăuga în limonade, smoothie-uri sau salate. Planta este ușor de cultivat în grădină sau în ghiveci, fiind perenă și rezistentă.

              Roinița nu are contraindicații majore, dar poate interacționa cu unele sedative. Se recomandă prudență în cazul persoanelor hipotensive sau care iau antidepresive.

              Consultul unui specialist este indicat în cazul administrării pe termen lung. Cu toate acestea, pentru majoritatea oamenilor, roinița este un aliat natural de nădejde pentru echilibru interior. Efectele sale blânde și multiple o fac o plantă esențială în orice dulăpior cu remedii naturiste.

              Consiliul Județean Bacău semnează Acordul „Alianța Regională pentru Reconstrucția Ucrainei”

                Astăzi, 12 iunie 2025, la Palatul Episcopal din Sighetu Marmației, a fost semnat oficial Acordul de Parteneriat „Alianța Regională pentru Reconstrucția Ucrainei” – o inițiativă fără precedent care reunește cele 12 județe din regiunile Nord-Est și Nord-Vest ale României și cele două Agenții de Dezvoltare Regională: ADR Nord-Est și ADR Nord-Vest.

                Consiliul Județean Bacău, reprezentat de președinta Cristina Breahnă-Pravăț, a fost parte activă a acestui demers, semnând acordul alături de ceilalți lideri județeni, în prezența unor oficiali de rang înalt: Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Vasile Asandei, director ADR Nord-Est, Csilla Hegedüs, director ADR Nord-Vest, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene și internaționale.

                „Reconstruim împreună! Pentru Ucraina! Pentru România! Pentru viitor!”, a transmis Cristina Breahnă-Pravăț, subliniind angajamentul Bacăului în această inițiativă strategică ce pune accent pe solidaritate, predictibilitate, cooperare transfrontalieră și dezvoltare comună.

                Acordul a fost aprobat în prealabil de toate consiliile județene implicate și deschide calea către o implicare activă a României în efortul de reconstrucție a Ucrainei – nu doar ca vecin solidar, ci ca lider regional capabil să atragă investiții, să creeze locuri de muncă și să modernizeze infrastructura.

                Susținere europeană la cel mai înalt nivel


                Evenimentul s-a bucurat de sprijinul Comisiei Europene și al Comitetului European al Regiunilor, care au transmis mesaje de susținere prin care salută implicarea concretă a autorităților locale în reconstrucție și recunosc potențialul României de a deveni un actor-cheie în procesul de redresare economică a Ucrainei.

                „Regiunile puternice de ambele părți ale Tisei sunt cheia unei reconstrucții sustenabile și a integrării europene a Ucrainei”, a fost unul dintre mesajele transmise de oficialii europeni.

                Un parteneriat cu impact reciproc
                Fondurile destinate proiectelor de reconstrucție provin din bugetul Uniunii Europene, nu din cel al autorităților locale. România devine astfel nu doar un stat sprijinitor, ci și un beneficiar direct al dezvoltării: drumuri mai bune, investiții internaționale, crearea de locuri de muncă și consolidarea poziției regionale.

                România – lider natural în regiune

                Acordul reconfirmă potențialul strategic al României de a coordona procese de reconstrucție în Europa de Est, în parteneriat cu Ucraina și instituțiile europene, pe baza unor interese comune și valori democratice.

                Consiliul Județean Bacău își reafirmă angajamentul față de acest parteneriat regional, convingerea că solidaritatea se traduce prin acțiune concretă și că, prin implicare activă, județele din România pot deveni motoare de dezvoltare și stabilitate într-o regiune aflată la granița cu războiul, dar și cu speranța.

                12 iunie – Ziua Trandafirului Roșu: o celebrare simbolică a iubirii

                  Chiar dacă nu este recunoscută oficial ca sărbătoare națională în România, data de 12 iunie a câștigat un loc aparte în inimile celor care văd în trandafirul roșu un simbol etern al iubirii, pasiunii și romantismului. Ziua Trandafirului Roșu este celebrată neoficial, mai ales în mediul online, prin postări inspirate, fotografii și declarații de dragoste care umplu rețelele sociale cu nuanțe vibrante de roșu.

                  Originară din Statele Unite, unde poartă numele de „National Red Rose Day”, această zi este dedicată florii care a inspirat poeți, pictori și întragostăți de-a lungul secolelor. Trandafirul roșu a fost asociat din cele mai vechi timpuri cu Afrodite, zeița iubirii, și a rămas până astăzi un mesaj floral inconfundabil al sentimentelor profunde.

                  Pe 12 iunie, oamenii aleg să ofere trandafiri roșii persoanelor dragi, să posteze imagini cu buchete spectaculoase sau să organizeze evenimente tematice. De asemenea, florăriile pot marca această zi prin promoții speciale, iar decorurile pentru nunți sau alte petreceri romantice includ adesea trandafirul roșu ca element central.

                  Deși nu are o recunoaștere oficială în calendarul românesc, Ziua Trandafirului Roșu oferă o ocazie perfectă pentru a celebra dragostea sub toate formele sale: prin gesturi simple, prin cuvinte, dar mai ales prin simboluri care nu se ofilesc în timp.

                  Așadar, fie că alegi să dăruiești un trandafir roșu, să scrii un mesaj de iubire sau doar să admiri frumusețea acestei flori, 12 iunie este un bun prilej să reamintești celor din jur că dragostea merită celebrată în fiecare zi.

                  Court Declares Environmental Permit for Bacău–Pașcani Highway Illegal

                  In a landmark ruling, the Iași Court of Appeal has declared the environmental permit issued for the Bacău–Pașcani section of the A7 Highway illegal. While the decision is not final and may be appealed, it casts serious doubt on the future of this strategic infrastructure project.

                  The A7 Highway, also known as the Moldova Motorway, is financed through loans under the National Recovery and Resilience Plan (PNRR). A potential cancellation of the construction authorization could jeopardize the European funding allocated to the project.

                  The case was brought to court by the Saints Constantine and Helena – Light and Hope of Christians Foundation, a non-governmental organization operating a care home for the elderly in Pașcani. According to legal documents, the foundation’s facility is located on the planned route of a highway overpass, which would require the relocation of key social services provided there.

                  According to Apix.ro, concerns were first raised in November 2023, when the foundation was formally notified to vacate the church courtyard to allow for construction to begin.

                  A Strategic Project Under Threat

                  The Bacău–Pașcani segment, divided into three construction lots, is already underway, with works in Iași County—between Mircești and Pașcani—starting in May 2023. The physical progress of the project currently stands at 32%, and completion is scheduled for February 2026.

                  This court ruling does not immediately revoke the construction permit, but it introduces significant legal and administrative uncertainty, posing a serious challenge for both national authorities and construction companies involved.

                  Official Silence and Community Impact

                  As of now, neither the Ministry of Transport nor the National Company for Road Infrastructure Administration (CNAIR) has issued an official response regarding the court’s decision.

                  The case highlights a critical tension between infrastructure development and social impact, especially in regions where communities depend on local support services. It also raises broader questions about public consultation, transparency, and the environmental and social evaluation processes behind large-scale projects.

                  What Comes Next?

                  It remains to be seen whether the ruling will be upheld by higher courts and what remedial actions will be taken to reconcile the interests of local communities with the need to advance one of Romania’s most important infrastructure projects.

                  For now, the A7 Highway—seen as a backbone for Moldova’s development—faces a complicated legal battle that could delay its implementation and risk the loss of vital European funding.

                  Bacău County Council Signs the „Regional Alliance for the Reconstruction of Ukraine” Agreement

                  On June 12, 2025, at the Episcopal Palace in Sighetu Marmației, the official Partnership Agreement of the “Regional Alliance for the Reconstruction of Ukraine” was signed – a groundbreaking initiative that brings together the 12 counties from Romania’s North-East and North-West regions, along with the two Regional Development Agencies: ADR North-East and ADR North-West.

                  The Bacău County Council, represented by its president Cristina Breahnă-Pravăț, was an active participant in this initiative, signing the agreement alongside other county leaders, in the presence of high-ranking officials: Victor Negrescu, Vice-President of the European Parliament, Marcel Boloș, Minister of Investments and European Projects, Vasile Asandei, Director of ADR North-East, Csilla Hegedüs, Director of ADR North-West, as well as representatives of European and international institutions.

                  “Rebuilding together! For Ukraine! For Romania! For the future!” was the message delivered by Cristina Breahnă-Pravăț, emphasizing Bacău’s commitment to this strategic initiative focused on solidarity, predictability, cross-border cooperation, and shared development.

                  The agreement had been previously approved by all participating county councils and paves the way for Romania’s active involvement in Ukraine’s reconstruction efforts—not just as a supportive neighbor, but as a regional leader capable of attracting investment, generating jobs, and modernizing infrastructure.

                  European Support at the Highest Level

                  The event was backed by the European Commission and the European Committee of the Regions, which sent messages of support welcoming the concrete involvement of local authorities in the reconstruction process and recognizing Romania’s potential to become a key player in Ukraine’s economic recovery.

                  “Strong regions on both sides of the Tisza are essential for sustainable reconstruction and Ukraine’s European integration,” was one of the key messages conveyed by European officials.

                  A Partnership with Mutual Impact

                  Funding for reconstruction projects will come from the European Union budget, not from local authorities. Thus, Romania becomes not only a supportive state but also a direct beneficiary of development: better roads, international investments, job creation, and a stronger regional position.

                  Romania – A Natural Leader in the Region

                  The agreement reaffirms Romania’s strategic potential to coordinate reconstruction processes in Eastern Europe, in partnership with Ukraine and European institutions, based on shared interests and democratic values.

                  The Bacău County Council reasserts its commitment to this regional partnership and the belief that solidarity means concrete action. Through active involvement, Romania’s counties can become engines of development and stability in a region positioned at the crossroads of war—and hope.

                  Polițiști din opt județe participă la un workshop dedicat prevenirii discriminării și violenței împotriva fetelor și femeilor rome

                    Slănic Moldova găzduiește, în perioada 11 – 13 iunie a.c., un workshop dedicat polițiștilor, organizat în parteneriat cu Asociația E-Romnja – Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome. Evenimentul are ca temă centrală prevenirea discriminării și a violenței asupra fetelor și femeilor rome, fiind parte dintr-un efort mai amplu de creare a unor mecanisme eficiente de intervenție în situații de criză.

                    Workshopul reunește polițiști din structurile de prevenire, ordine publică și investigații criminale din județele Bacău, București, Constanța, Ialomița, Mureș, Satu Mare, Sibiu și Vrancea. Participanții analizează instrumente și soluții pentru combaterea abandonului școlar și protejarea fetelor rome de abuzuri, în cadrul proiectului Reducerea abandonului școlar în rândul fetelor rome, printr-o abordare intersecțională, implementat de Asociația E-Romnja cu sprijinul financiar al Cantonului Basel-Stadt, Elveția.

                    Scopul atelierului este formarea unor echipe multidisciplinare de intervenție care să acționeze eficient în sprijinul victimelor, clarificând totodată limitele între tradiție și abuz. O atenție deosebită este acordată combaterii căsătoriilor forțate – recunoscute ca forme de violență de gen – și efectelor acestora asupra sănătății fizice și psihice a victimelor, precum și asupra statutului lor social și juridic.

                    „Atelierele noastre își propun să creeze punți între profesioniștii din prima linie și comunitățile rome, într-un efort comun de a proteja fetele și femeile de orice formă de violență, fără a etniciza sau stigmatiza aceste comunități. Ne dorim intervenții corecte, etice și eficiente, adaptate nevoilor reale ale celor vulnerabili”, a declarat Anca Nica, coordonatoarea Departamentului „Femei rome și Participare” din cadrul Asociației E-Romnja.

                    Workshopul se desfășoară în cadrul campaniei „Fără discriminare!”, un proiect dedicat prevenirii infracțiunilor motivate de ură și promovării comportamentelor non-discriminatorii în rândul polițiștilor și al societății, în general.

                    Comisar-șef de poliție Irina-Oana Năforniță, din cadrul Compartimentului de Analiză și Prevenire a Criminalității al Inspectoratului de Poliție Județean Bacău, a subliniat importanța colaborării între Poliție, școală, autoritățile locale, DGASPC și organizațiile neguvernamentale în identificarea din timp a situațiilor de risc și în intervenția eficientă pentru protejarea copiilor și tinerelor aflate în pericol.

                    Memoriu – Situație critică de finanțare a echipelor de volei CSȘ Bacău (2024–2026)

                    Stimate Domnule Ministru al Educației și Cercetării,
                    Stimați reprezentanți ai Direcției pentru Sport Școlar și Universitar,

                    Prin prezentul Memoriu, noi, părinții sportivilor legitimați la secția de volei feminin și masculin din cadrul Clubului Sportiv Școlar Bacău, secție care cuprinde copii cu vârste între 9 și 17 ani, dorim să ne exprimăm, pe de o parte, aprecierea față de sprijinul acordat de Ministerul Educației și Cercetării în anii anteriori activităților sportive din cadrul clubului CSȘ Bacău, iar pe de altă parte, să solicităm respectuos continuarea și consolidarea finanțării voleiului, activitate esențială pentru dezvoltarea sănătoasă, echilibrată și performantă a tinerilor.

                    În Bacău, voleiul are o istorie și a făcut istorie de-a lungul timpului. C.S.Ș. Bacău face parte activă din viața comunității încă din anul 1958. Încă din anul 1959, echipa de volei masculin a obținut titlul de campioană națională. În acest moment, C.S.S. Bacău are 7 echipe de volei masculin și feminin.

                    La acest moment, există a treia generație de sportivi la C.S.Ș. Bacău – sunt copii înscriși la echipa de volei având părinte și bunic care au fost sportivi de performanță în acest club. La meciurile pe care C.S.Ș. Bacău le găzduiește acasă participă sute de spectatori, media fiind peste cea a multor cluburi de prima ligă.

                    Voleiul este un sport în care două echipe, separate de un fileu înalt, trebuie să treacă o minge pe deasupra acestuia, cu scopul de a face ca mingea să atingă terenul advers. O echipă de volei este alcătuită din 6 jucători și 6 rezerve, în total pentru a putea participa la un Campionat Național de Volei trebuie să ai o echipă formată din minim 12 jucători.

                    Participarea constantă a copiilor noștri la antrenamente, competiții regionale și naționale a contribuit semnificativ la formarea unor caractere puternice, a unor tineri ambițioși și echilibrați, care înțeleg ce înseamnă efortul, colaborarea și atingerea obiectivelor prin muncă.

                    Echipele de volei ale C.S.Ș. Bacău au înregistrat, de-a lungul timpului, rezultate remarcabile la nivel județean, regional și național, obținând medalii, calificări în etapele superioare ale Campionatelor Naționale, precum și selecționări ale sportivilor în loturi reprezentative.

                    Toate echipele de volei care au participat în anul competițional 2024–2025 la Campionatul Național de Volei au avut rezultate deosebite, calificându-se în turneele semifinale și finale.

                    Rezultate relevante:

                    • Under 15 – C.S.Ș. 1.: locul 3 la turneul semifinal Elită

                    • C.S.Ș. 2. Bacău: locul 4 la turneul național Perspectivă

                    Sportivi legitimați la C.S.Ș. Bacău care activează în prima ligă:

                    • Tudor Matanie și Mădălina Airoaie – selecționați la lotul național de seniori

                    • Matei Sava – titular la echipa națională Under 15

                    • Andreea Fesan și Georgiana Mitrea – joacă la echipa de senioare Știința Bacău


                    Probleme și dificultăți

                    Fără contribuția financiară a părinților, de doi ani, activitatea sportivă nu ar mai fi putut exista. Părinții împrumută clubul și suportă financiar cheltuieli esențiale: cazare, masă, echipamente, accesorii etc.

                    Avem o gravă problemă în asigurarea:

                    • spațiilor de antrenament,

                    • accesului la personal auxiliar (fizioterapeut, preparator fizic, maseur),

                    • facilităților de refacere și recuperare,

                    • suplimentelor alimentare.

                    De ce afirmăm „până acum doi ani”?
                    Pentru că până în 2023 existau deconturi, iar din 2024, părinții achită integral în avans toate deplasările copiilor, fără garanția rambursării.


                    Situația actuală – iunie 2025

                    • Deconturi neachitate către părinți încă din decembrie 2024

                    • 82.000 lei – suma totală neachitată

                    • Promisiuni de rambursare neonorate

                    • Efecte: frustrare, neîncredere, blocaj financiar

                    Conducerea Clubului a invocat:

                    • Subfinanțare gravă de la nivel central (buget alocat: 1/3 din necesar)

                    • Buget cu 40% mai mic decât în 2023

                    • Fonduri redirecționate pentru stingerea datoriilor anterioare

                    Date oficiale de la I.S.J. Bacău:

                    • Buget aprobat de M.E.C. pentru 2025: 196.720 lei

                    • Alocați efectiv până acum: 128.500 lei

                    • Din aceștia, 120.000 lei au fost folosiți pentru datorii restante din 2024

                    • Cheltuieli înregistrate în 2025: 190.810 lei, din care 82.000 lei aferente secției de volei


                    Solicitări ale părinților

                    În lumina celor menționate, solicităm:

                    1. Decontarea imediată a tuturor sumelor restante (decembrie 2024 – iunie 2025)
                    82.000 lei – datorii către părinți

                    2. Alocarea sumei de 200.000 lei
                    → pentru participarea echipelor de volei la competițiile Campionatului Național, sezonul 2025–2026
                    → sumă calculată în condiții de subzistență, cu reduceri drastice de cheltuieli


                    Concluzie

                    Această criză nu este una punctuală, ci reflectă o subfinanțare cronică a sportului școlar, cu efecte directe asupra:

                    • echipelor de antrenori și profesori;

                    • participării la campionate oficiale;

                    • copiilor din medii vulnerabile;

                    • reputației instituției.

                    Sportul practicat la CSȘ Bacău NU este un moft.
                    Este un drept constituțional, un instrument educativ și o investiție în viitorul societății.

                    Susținerea acestor copii înseamnă investiție în sănătate, educație și valori.

                    Noi, părinții, am susținut și vom susține în continuare efortul copiilor noștri.
                    Însă responsabilitatea pentru finanțare trebuie asumată de autorități, în special de Ministerul Educației.

                    Vă mulțumim pentru atenție și încredere.

                    Cu stimă,
                    Părinții sportivilor legitimați în cadrul C.S.Ș. Bacău

                    Caracal: Festivalul Călușului Românesc

                      Maestru Gogu Neagoe este una dintre cele mai luminoase stele ale artei din România, cu o carieră bogată și contribuții semnificative la promovarea culturii și a artei în țară și peste hotare ,va participa, ca membru al juriului la cea ediția cu numărul 54 a Festivalului Internațional CĂLUȘUL ROMÂNESC  13-15 iunue.
                       
                      Teatrul de Vară din municipiul Caracal va fi şi anul acesta gazda Festivalului Internațional CĂLUȘUL ROMÂNESC  care se va desfăşura în perioada13-15 iunue .
                      Festival Internaţional de Folclor „Căluşul Românesc”, care anul acesta a ajuns la cea de-a 54 ediţie se va bucura de prezenta a Maestrul Gogu Neagoe, una dintre personalitățile marcante ale artei și culturii romanești și va lua parte ca membru jurul .Primăria Caracal a anunțat programul evenimentului. Intrarea va fi liberă la spectacole
                      Timp de trei zile, dansul călușului va umple străzile municipiului Caracal, Parcul Constantin Poroineanu și scena Teatrului de Vară cu energie, culoare și cu acea forță stranie care vrăjește, tulbură și vindecă în același timp.„Călușul Românesc” nu este doar un festival este o declarație de respect pentru acest patrimoniu viu care transcede timpul și spațiul. În cadrul Festivalului participă ansambluri din România, Bulgaria și Serbia, în spiritul unui schimb cultural autentic și viu.
                      anunță adminustrația locală.
                      P R O G R A M
                      🔸13 iunie
                      16:30 – Parada portului popular (Lidl – Calea București- Piața Agro-alimentară – Platoul Administrativ)
                      17:00 – Deschiderea oficială a festivalului (Platoul Administrativ)
                      18:00 – Concurs de căluș tradițional urmat de spectacol susținut de Grupul Folcloric Bărbătesc „Bujorenii” – Drăgănești-Olt (Parcul „C-tin Poroineanu”, zona ’48)
                      🔸 14 iunie
                      10:00 – Ateliere de dans cu ansamblurile invitate (Parcul „C-tin Poroineanu”, zona ’48)
                      19:00 – Concurs călușăresc și spectacol folcloric (Teatrul de Vară)
                      🔸 15 iunie
                      11:00 – Simpozion: „Călușul românesc – element de patrimoniu” (Primăria Municipiului Caracal)
                      19:00 – Gala laureaților și spectacol folcloric (Teatrul de Vară) .De asemenea, pe întreaga durată a Festivalului, în proximitatea Teatrului de Vară va avea loc Târgul romanațean al meșterilor populari.
                      Evenimentele ce marchează cariera Maestrul  Gogu Neagoe
                      Gogu Neagoe, judetul Olt o emblemă a artei caricaturii și este recunoscut la nivel global, Gogu Neagoe deține trei recorduri mondiale Guinness World Records . De la începuturile sale în arta, desen câștigarea unor numeroase distincţii culturale în România, Statele Unite ale Americii și Europa fiind cel mai apreciat caricaturist oltean cu titluri mondiale și europene. Caricaturistul Gogu Neagoe a absolvit Colegiul Național „Frații Buzești” din Craiova, iar apoi Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” și Facultatea de Drept a Universității din București.
                      De-a lungul carierei sale, Gogu Neagoe a participat la numeroase concursuri și expoziții naționale și internaționale de pictură și caricatură, impresionând publicul și criticii cu creațiile sale ingenioase și pline de umor.
                      Gogu Neagoe, una dintre personalitățile marcante ale artei și culturii românești, a fost desemnat caricaturist oficial al Jocurilor Olimpice de vară Paris 2024, Printre portretele realizate de Neagoe se numără cele ale sportivilor Pan Zhanle, Kyle Chalmers și David Popovici, Sabrina Voinea, Novak Djokovic și sunt foarte multe potrete realizate.
                      Lucrările sale au ajuns în colecții particulare din România și din străinătate, consolidându-i reputația ca unul dintre cei mai talentați caricaturiști contemporani.
                      Gogu Neagoe a fost invitat să facă parte din juriul următoarelor evenimente culturale de marcă: Festivalul Folcloric Internațional „Lina Chiralina”-Braila, desfășurat în perioada 8-12 august 2023 , Gogu Neagoe este invitat an de an invitat ca membrul juriul la Festivalul Concurs Național de Interpretare Vocală a Cântecului Popular Românesc „Drăgan Muntean”, Deva .
                      Ediția a XLVIII-a a Festivalului Național de Muzică Populară și Ușoară „Corabia de Aur”, care a avut loc între 20 și 22 septembrie 2023 la Corabia.
                      Festivalul Concursul Național al Copiilor „Călușul Românesc”, care s-a desfășurat  la Slatina-Olt.
                      Invitat la Festivalul Internațional de Folclor “CĂLUȘUL ROMÂNESC”, desfășurat în Caracal-Olt, membrul de onoare la Festivalul  de muzica internațională „Cerbul de Aur”  în Piața  Sfatului din Brașov în lunile Ediția a IX-a 1996 ,august Ediția a XIII-a 2003 ,septembrie Ediția a XII-a 2002 , Festivalul național de muzică ușoară de la Mamaia in perioada 1998-2006 .
                      Caricaturile artistului sunt expuse în Australia, SUA, Iran, Franţa, Italia, Germania, China, Japonia, Bulgaria, Belgia, Grecia.
                      În 2013, artistul a donat 4 lucrări pictate în valoare de 15.000 de euro la un eveniment social. În plus, Gogu Neagoe este invitat  la Festivalul Concurs de Umor „Oltenii &… Restu’ Lumii”  din Slatina, județul Olt, unde adună alături de el alți artiști talentați și împărtășește pasiunea sa pentru artă. Gogu Neagoe a iniţiat şi a coordonat concursul de creaţie plastică, ‘Şcoala mea cea mai frumoasă’, pentru elevii artiști cu vârste între 6 şi 16 ani, din comunele şi satele judeţului Olt.
                      Gogu Neagoe este ambasador cultural al Academiei Internaționale „Mihai Eminescu” și a fost distins cu un înalt premiu la Gala premiilor de excelență „10 pentru Craiova”, organizată cu ocazia celei de-a cincea ediții, în data de 1 decembrie 2022.
                      Un proect  organizat de caricaturistul oltean : Sanatatea inimii intr-o picatura de sange cu Gogu Neagoe
                      Caricaturistul Gogu Neagoe a oferit portrete și caricaturi, drept de mulțumire pentru eforturile donatorilor și ale medicilor de la Centrul de Transfuzie Sanguină București. Evenimentul umanitar  organizat de Gogu Neagoe și a avut loc între 16 și 19 noiembrie , la Centrul de Transfuzie Sanguină – București.
                      Practic, artistul caricaturist oltean din Olt a  organizat și a desenat și oferit 120 de portrete pe zi . Portrete pentru Sanatatea inimii intr-o picatura de sange cu Gogu Neagoe . prin Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București, împreună cu Gogu Neagoe caricaturistul și Centrul de Transfuzie Sanguină din București a organizat . 120 de portrete in fiecare zi pentru donator.
                      Gogu Neagoe caricaturistul cunoscut pentru evenimete sociale umanitare din Bucuresti și pentru județul Olt, a  susținut  cazul lui Mateo pe data de 28 mai 2023. Mateo este băiețelul unei polițiste, agentă la Institutul de Studii de Ordine Publică. Micuțul, la 1 an și 2 luni a fost diagnosticat cu paralizie cerebrală infantiă. Gogu Neagoe caricaturistul cunoscut pentru evenimete sociale din Bucuresti și pentru județul Olt, a  susținut  cazul lui Mateo pe data de 28 mai 2023. Mateo este băiețelul unei polițiste, agentă la Institutul de Studii de Ordine Publică. Micuțul, la 1 an și 2 luni a fost diagnosticat cu paralizie cerebrală infantiă.

                      Rada Ciobanu- campioană a României U16, Rareș Mihalcea- bronz național U14

                      Sportiva antrenată de Constantin Manole și Lavinia Bălan la SCM- Palatul Copiilor Bacău și-a trecut în cont un nou titlu național la 70 kg, iar colegul său de club a urcat, la rândul său, pe podiumul de premiere al categoriei de greutate 66 kg

                      Este anul său! Fără nici un fel de îndoială. După ce și-a adjudecat titlul de campioană națională U15 și pe cel de vice-campioană mondială școlară la aceeași categorie de vârstă, judoka Rada Ciobanu și-a completat seria succeselor de marcă din 2025 cu o nouă medalie de aur. De data aceasta, la o categorie superioară de vârstă.

                      Începutul verii a găsit-o pe sportiva antrenată de Constantin Manole și Lavinia Bălan la SCM- Palatul Copiilor Bacău pe cea mai înaltă treaptă a Campionatului Național U16 de la Cluj. Rada s-a laureat campioană a României Under 16 la 70 kg, acolo unde nu a avut rivală.

                      Și nu a fost singura reușită pe care delegația băcăuană condusă de Constantin Manole și Lavinia Bălan a înregistrat-o la Naționalele U14- U16 de la Cluj. Astfel, pe podiumul de premiere a urcat și Rareș Mihalcea, medaliat cu bronz la U14, 66 kg, foarte aproape de o medalie aflându-se și Isidora Cojocaru, clasată pe locul 5 la U16, 44 kg.

                      Totodată, o comportare meritorie au avut Paula Farauanu, Bianca Ostahie, Ștefan Ciobanu și Denis Paladie, semn că judo-ul băcăuan continuă să aibă resurse importante.

                      „Succesul Radei Ciobanu premiază munca, dăruirea și valoarea. Din fericire, această reușită nu este singulară, ceea ce arată că pașii pe care-i parcurgem ne duc pe drumul corect, și anume cel al performanței”, a sintetizat profesorul Constantin Manole.