Teatrul Municipal „Bacovia” a anunțat amânarea ediției a XXXI-a a festivalului Bacău Fest Monodrame, programată inițial pentru toamna acestui an. Decizia a fost luată ca urmare a reducerii bugetului disponibil, care împiedică organizarea evenimentului la nivelul standardelor obișnuite.

Toate înscrierile pentru ambele secțiuni ale festivalului – Concursul de spectacole de monodramă și Concursul de dramaturgie – Monodramă „Valentin Nicolau” – rămân valabile pentru ediția din 2026.

Până în prezent, pentru secțiunea recitalurilor actoricești s-au înscris 45 de spectacole, dintre care șapte internaționale, iar pentru Concursul de Dramaturgie au fost primite 43 de texte.

Rezultatele selecției vor fi comunicate odată cu stabilirea noii perioade de desfășurare a festivalului.

Bacău Fest Monodrame este un proiect cultural de tradiție al Teatrului Municipal „Bacovia”, recunoscut pentru implicarea artiștilor și a publicului atât la nivel național, cât și internațional. Organizatorii continuă să caute parteneri și soluții pentru desfășurarea ediției viitoare.

De la sfârșitul săptămânii trecute, județul are un nou prefect: Andreea Negru, numită cu sprijinul USR. Ceremonia de învestire a avut loc într-un cadru oficial, dar discursul noii reprezentante a Guvernului în teritoriu a fost unul plin de energie și hotărâre. „Este o onoare, dar și o mare responsabilitate”, a declarat Andreea Negru, promițând o administrație mai modernă și servicii publice mai aproape de cetățeni. Imediat după ceremonie, noul prefect a vorbit pentru Deșteptarea despre primele sale obiective și provocările mandatului.

– Ce înseamnă pentru dumneavoastră această numire, într-o funcție foarte importantă în structura de conducere a județului?

– Este o mare responsabilitate, mai ales în contextul politic actual, în care încrederea cetățenilor în instituțiile publice este pusă constant la încercare. Îmi doresc să reușesc să îmi pun amprenta asupra modului în care instituțiile pe care le voi coordona interacționează cu cetățenii, să le fac mai deschise, mai eficiente și mai orientate spre nevoile reale ale oamenilor. Unul dintre principalii indicatori ai nemulțumirii românilor față de sistemul public ține tocmai de dificultatea „navigării” prin hățișurile birocratice. Cred că este un domeniu în care se poate și trebuie intervenit. Am încredere că, prin digitalizare, simplificarea procedurilor și o mai bună comunicare instituțională, putem schimba percepția și, mai ales, experiența directă a cetățeanului în relația cu statul.

– Au fost puține cazuri când o femeie a ajuns în această funcție la noi în județ, sau în alte funcții de conducere mai înalte. Credeți că doamnele ar trebui să fie într-un număr mai mare în aceste structuri? De ce?

– Consider că este esențial să avem o reprezentare corectă și echilibrată la nivel decizional a tuturor categoriilor demografice. Diversitatea experiențelor și a perspectivelor contribuie la luarea unor decizii mai juste și mai ancorate în realitate. De multe ori, nevoile unei comunități sau ale unei categorii sociale pot fi înțelese cu adevărat doar de persoane care trăiesc aceleași provocări. De aceea, cred că implicarea tinerilor, a femeilor, a persoanelor din mediul rural sau din grupuri vulnerabile nu ar trebui să fie doar o bifă pe o listă, ci o condiție reală pentru un proces decizional echitabil. Nu e mereu simplu, în general reacția unei părți a opiniei publice la prezența feminină pe o poziție de conducere nu e neapărat una pozitivă, însă asta nu ar trebui să ne descurajeze.

– Proveniți din breasla jurnaliștilor. Sunteți a treia persoană din această branșă care ajunge în acestă funcție. Ce relație profesională veți avea cu ziariștii?

– Dorința mea este să am o relație corectă și transparentă cu presa, bazată pe respect reciproc și încredere. Nu îmi doresc să fiu favorizată în vreun fel, ci doar să fiu ascultată și înțeleasă obiectiv. Am auzit, totuși, unele reproșuri legate de gradul de deschidere al instituției față de cetățeni, iar în acest sens cred că pot contribui la îmbunătățirea comunicării și la creșterea transparenței.

– Care este obiectivul principal pe care îl aveți în noua funcție?

– După cum am menționat și mai sus, obiectivul meu principal, în calitate de prefect, este să contribui la recâștigarea încrederii cetățenilor în instituțiile publice, printr-o administrație mai deschisă, mai eficientă și mai apropiată de oameni. Cred că este momentul ca relația dintre stat și cetățean să devină una mai simplă și mai umană. Îmi propun să pun accent pe digitalizare, pe reducerea birocrației și pe o comunicare instituțională mai transparentă, astfel încât cetățenii să simtă cu adevărat că instituțiile lucrează în sprijinul lor.

– Aveți și alte inițiative?

– Voi analiza și voi continua proiectele inițiate de foștii prefecți, pentru că ideile bune trebuie preluate și duse la bun sfârșit. Cel mai important în acest sens este modernizarea Palatului Administrativ, un proiect necesar, care va îmbunătăți nu doar condițiile de muncă pentru angajați ci și modul în care cetățenii interacționează cu instituțiile județene, și va pune în valoare importanța istorică a clădirii. Palatul Administrativ reprezintă un reper arhitectural simbolic pentru județ, fiind martorul evoluției administrației locale de-a lungul deceniilor. Restaurarea sa atentă va asigura conservarea patrimoniului și va reda comunității o parte semnificativă din identitatea sa istorică. În plus, fiind un proiect finanțat prin PNRR, trebuie finalizat într-un termen clar stabilit.

– Cum vedeți colaborarea dvs din această poziție cu celelalte instituții reprezentative, cum sunt Primăria, Consiliul Local și Consiliul Județean?

– Vom fi parteneri în slujba cetățenilor. Aceasta este premisa de la care îmi doresc să pornim colaborarea noastră, cu încrederea că aceeași deschidere o împărtășesc și conducătorii celorlalte instituții.

Compania Regională de Apă Bacău (C.R.A.B. S.A.) informează consumatorii că, urmare a solicitării S.C. WILLY IMPEX S.R.L. privind executarea lucrărilor de înlocuire a unei vane de concesie, se va întrerupe furnizarea apei potabile în zona Sud a municipiului Bacău, în intervalul: 09 octombrie 2025, ora 23:00 – 10 octombrie 2025, ora 06:00.

Sunt afectați consumatorii din perimetrul cuprins de la Tic Tac până la Metro, inclusiv zona Cornisa Bistriței.

Pe durata lucrărilor, în restul municipiului Bacău, apa potabilă va fi furnizată la debit și presiune scăzută, iar în zonele înalte ale orașului și la etajele superioare ale blocurilor este posibil ca apa să nu ajungă temporar la robinete.

Nu vor fi afectați de această oprire consumatorii din cartierele Șerbănești și Izvoare.

Pentru a evita neplăcerile cauzate de lipsa apei, C.R.A.B. S.A. recomandă utilizatorilor să își constituie rezerve de apă potabilă pentru perioada menționată.

La reluarea furnizării, este posibil să apară fenomene temporare de turbiditate (apă ușor tulbure), care vor dispărea după scurgerea apei câteva minute la robinet.

Trei picturi murale realizate în cadrul ediției ZIDART 2025 – Mental Wall Being au fost nominalizate drept unele dintre cele mai bune lucrări de street art din lume pentru luna septembrie, pe platforma internațională Street Art Cities.

Cele trei lucrări care au atras atenția comunității internaționale sunt:

• It’s ok to rest, semnată de artistul Smaja;

• Pasărea Albastră, realizată de Patricia Mariano;

• Empatia înseamnă să te pui în papucii altcuiva, creație a duo-ului artistic Medianeras.

Aceste muraluri nu doar colorează orașul Bacău, ci transmit mesaje profunde despre odihnă, empatie și libertate, valori ce definesc spiritul festivalului ZIDART și puterea artei de a vindeca și de a uni comunitatea.

Organizatorii invită publicul să susțină arta locală votând lucrările preferate pe platforma Street Art Cities până pe 10 octombrie. Fiecare vot contribuie la promovarea picturilor murale din Bacău pe plan internațional.

Link pentru vot: https://shorturl.at/ppCpg

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău a emis un comunicat oficial privind proiectul PNRR „Dezvoltare Campus Integrat pentru Învățământ Dual în Municipiul Bacău”, precizând că acesta se încadrează în prevederile articolului 4 din Ordonanța de Urgență nr. 41/2025.

Articolul 4 reglementează măsurile aplicabile proiectelor finanțate din PNRR și fonduri publice naționale, care au trecut de etapele pregătitoare, dar pentru care procedurile de achiziție au fost finalizate fără emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

În astfel de cazuri, implementarea contractelor poate fi suspendată până la 31 decembrie 2026, cu posibilitatea continuării proiectelor doar prin autorizare guvernamentală, după avizul ministerelor implicate.

Universitatea precizează că, până la data prezentului comunicat, nu a primit nicio notificare, act adițional sau instrucțiune suplimentară de la Ministerul Educației și Cercetării, coordonatorul de reforme al proiectului.

Instituția subliniază că va continua implementarea proiectului conform legislației în vigoare, asigurând transparență și respectarea tuturor procedurilor specifice investițiilor finanțate din fonduri europene și naționale.

Într-o perioadă în care atenția colectivă se topește inutil în ritmul alert al prezentului digital iar teoria legată de „sfârșitul istoriei” își revendică tot mai vehement locul în această actualitate accelerat conflictuală, recursul la istorie, la biografiile unor personalități cu adevărat remarcabile ar putea căpăta valențe curative.

În municipiul Bacău există o statuie realizată de sculptorii Geta Caragiu și Alexandru Gheorghiță dedicată unuia dintre marii istorici ai României, un academician băcăuan care și-a câștigat pe merit titulatura de „părinte al arheologiei românești”. O somitate academică aproape necunoscută la ea acasă ce așteaptă tăcut răspunsul la o întrebare (aparent) simplă: „Ce faceți cu moștenirea culturală pe care v-am lăsat-o?”.

La început de octombrie, în preajma Simpozionului Național „Vasile Pârvan”, pentru comunitatea istoricilor din România, figura marelui academician băcăuan luminează aceste timpuri mohorâte asemenea unui far care ne amintește de noblețea muncii intelectuale și de rostul profund și moralizator al memoriei.

Vasile Pârvan – arhitectul conștiinței noastre culturale

Există oameni care, prin destinul lor presărat cu atributele virtuozității intelectuale, nu aparțin doar epocii lor, ei devenind bunuri patrimoniale transgeneraționale. Printre aceștia se numără și Vasile Pârvan, băcăuanul născut la 28 septembrie 1882, într-un sat liniștit din comuna Huruiești, și care, prin erudiția, rigoarea și pasiunea sa incandescentă pentru trecut, a reușit să transforme arheologia dintr-un exercițiu romantic într-o disciplină a demnității naționale. Într-o vreme a granițelor fluide și a valorilor relativizate, redescoperirea spiritului marelui nostru academician devine nu doar un gest cultural, ci un act de igienă morală și intelectuală.

„Istoria nu este povestea a ceea ce a fost, ci frumusețea de a înțelege de ce suntem ceea ce suntem”, scria Octavio Paz. Pârvan a înțeles și a trăit în spiritul acestui adevăr mai bine decât oricine altcineva: pentru el, istoria era o căutare a sensului, o rugăciune a minții în fața timpului. În 1926, atunci când a publicat monumentala sa lucrare „Getica. O protoistorie a Daciei”, el nu căuta doar urmele dacilor, ci rădăcinile unei identități spirituale, argumentul viu al continuității noastre între lumi și civilizații.

Un băcăuan cu vocația universalității

De la școala din Berești și liceul din Bârlad, până la amfiteatrele universităților din Jena, Berlin și Breslau, tânărul Pârvan s-a format într-o lume a exigenței și a idealurilor înalte. Colegii germani îl numeau, nu fără admirație, „micul Mommsen”, trimițând la uriașul istoric Theodor Mommsen, laureat al Premiului Nobel. Dar Pârvan a rămas profund român în spirit: modest, sobru, tenace și, nu în ultimul rând, harnic până la durerea fizică și epuizare.

În epoca în care istoricii naționali se lăsau pradă exceselor patriotice, el a preferat metoda critică, ordinea argumentului, „școala faptelor”, cum îi plăcea să spună. „Adevărul este mai frumos decât legenda”, ar fi putut fi deviza lui. Tocmai de aceea, Vasile Pârvan nu este doar un arheolog al ruinelor antice, ci și arheologul lucidității românești, cel care ne-a învățat că mândria de neam nu se construiește pe mituri, ci pe cunoaștere.

Ca profesor universitar la București și Cluj, în calitate de fondator de institute și muzee, Pârvan a ridicat din nimic o întreagă infrastructură a cunoașterii. În doar 45 de ani de viață, a construit ceea ce generații întregi n-au reușit să consolideze: o școală românească de arheologie, un mod de a gândi trecutul cu ochii științei, dar și cu sufletul culturii. A fost cel care a descoperit cetatea Histria, a inițiat cercetările de la Tomis și Callatis, a întemeiat Școala Română din Roma (adevărată pepinieră de savanți), Muzeul de Istorie din Constanța, Institutul de Antichități din Cluj-Napoca și a fost director al Muzeului Național de Antichități din București.

Personalitatea lui Pârvan impresionează nu doar prin operă și instituțiile fondate, ci prin caracter. Tragediile personale – moartea soției și a copilului la Odesa, în timpul refugiului din Primul Război Mondial, singurătatea asumată – nu l-au înfrânt. Din durere și disciplină, el și-a făurit o viață de sacerdot al științei, o existență în care bucuria descoperirii se împletea cu etica datoriei.

Mircea Eliade îl considera „momentul apolinic al culturii române”, iar George Călinescu admira la el „religia construcției” – acea credință că numai prin muncă și spirit creator ne putem apropia de absolut.

Bacăul și Pârvan – o moștenire de onoare. Actualitatea unui model

Ce mai poate spune astăzi, unei generații care preferă realitatea virtuală a ecranelor, o personalitate academică de la dispariția căreia a trecut aproape un secol? Pentru cei interesați, desigur, foarte mult. Pârvan ne învață răbdarea – într-o epocă a instantaneului; responsabilitatea – într-o societate dominată de improvizație; modestia erudiției – într-un timp al inflației de opinii isterice și goale de conținut.

El ne amintește că a fi intelectual înseamnă, înainte de toate, a sluji Binele, prin intermediul adevărului; un adevăr moralizator. De aceea, promovarea personalității sale nu trebuie să rămână un ritual muzeal sau o comemorare anuală, ci o reîntoarcere vie la spiritul său. Într-o lume tot mai superficială, avem nevoie de astfel de vizionari modești, de oameni ai profunzimii, de alți Pârvani contemporani care să creadă, ca și el, că „oamenii noi cresc din tăria celor vechi”.

Astăzi, mai mult ca oricând, avem nevoie de repere morale, nu doar de modele de succes. Pârvan ne învață că inteligența nu valorează nimic fără etică, iar cultura nu are rost fără iubire de țară.

Promovarea personalității sale astăzi înseamnă a reînvăța respectul pentru muncă, pentru rigoare, pentru memorie. Înseamnă să redăm tinerilor gustul pentru reflecție și încrederea că identitatea nu e o povară, ci o comoară. În vremurile în care Pârvan descifra tăcerea pietrelor antice la Histria sau formula ipoteze despre continuitatea daco-romană, el nu urmărea doar să construiască o disciplină științifică, ci o conștiință culturală și identitară. „Istoria – scria el – nu este despre ceea ce a fost, ci despre ceea ce suntem.” O viziune modernă, care depășea patriotismul retoric al secolului său, transformându-l într-un instrument de înțelegere lucidă a identității naționale.

Astăzi, în fața Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău, statuia lui Pârvan veghează discret, ca un sfetnic tăcut al generațiilor care se perindă grăbit.
Simpozionul Național „Vasile Pârvan”, ajuns în 2025 la cea de-a 43 ediție, e poate cea mai clară dovadă că memoria sa rămâne vie.

Astfel, în intervalul 9-10 octombrie, între conferințele și dezbaterile la care și-au anunțat prezența peste 80 de cercetători, muzeografi, profesori și cadre universitare din Bacău, București, Iași, Cluj-Napoca, Constanța, Timișoara, Buzău, Suceava, Botoșani, Huși, Onești, Roman, Târgu Neamț, Târgu Frumos, Târgu Mureș, Caraș-Severin, Arad, Focșani, Pitești și Giurgiu, acolo, între pasionații de istorie și tineri cercetători, spiritul lui Pârvan se simte viu, sobru și tonic, ca o poveste despre demnitate și onoare.

dr. Alin Sebastian Popa
Manager
Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”

Un echipaj de poliție din cadrul Secției 4 Poliție Rurală Podu Turcului a intervenit rapid pentru a salva viața unui bărbat în vârstă de 71 de ani, care a fost găsit căzut pe marginea unui drum din localitate, în stare de inconștiență.

Pompierii și echipajele medicale intervin la un accident rutier produs pe centura municipiului Bacău, în comuna Nicolae Bălcescu, implicând trei autoturisme.

Polițiștii din cadrul Poliției municipiului Onești au fost sesizați de către un tânăr, de 22 de ani, cetățean străin, cu privire la faptul că, în timp ce se deplasa din județul Sibiu către județul Iași cu un autocamion, prin intermediul unei aplicații de ride-sharing, a constatat lipsa unei sume de bani pe care o avea într-un plic, în interiorul ghiozdanului personal.

În urma verificărilor efectuate, polițiștii au identificat alte două persoane care se aflau în autocamion, respectiv șoferul, un tânăr de 24 de ani din județul Gorj și un bărbat, de 37 de ani, din județul Iași, pasager preluat de asemenea din județul Sibiu, prin intermediul aceleiași platforme de ride-sharing.

Din cercetări a rezultat că bărbatul de 37 de ani, aflat lângă ghiozdanul tânărului de 22 de ani, ar fi sustras un plic cu bani pe timpul deplasării, iar, în momentul unei opriri într-o stație de distribuție carburanți, în municipiul Onești, ar fi coborât din autocamion și ar fi ascuns plicul în proximitatea unui bloc din municipiu.

În urma activităților investigativ-operative desfășurate, polițiștii au identificat locul indicat de către cel în cauză și plicul care conținea 5.500 de euro, prejudiciul fiind recuperat în totalitate.

După administrarea probatoriului, polițiștii au luat măsura reținerii bărbatului de 37 de ani, pentru 24 de ore, acesta fiind introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al I.P.J. Bacău.

Cercetările sunt continuate în cadrul unui dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.