Sărbătorile de iarnă ne-au adus împreună, acasă, la colind și la obiceiuri care ne leagă de rădăcini. În aceste zile, jandarmii din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău au fost aproape de cetățeni, asigurând ordinea și siguranța publică la numeroase manifestări cultural-tradiționale desfășurate în județ.

Efectivele de jandarmi au fost prezente la Festivalul Jianului, Parada datinilor din Racova, festivalurile din localitățile Agăș și Buhoci, precum și la manifestările organizate în Zemeș, Moinești, Săucești și Letea Veche, pentru ca tradițiile strămoșești să fie trăite în siguranță, cu respect și bucurie.

Inspectoratul de Jandarmi Județean Bacău mulțumește tuturor celor care au contribuit la păstrarea vie a acestei frumoase moșteniri culturale – colindătorilor, participanților îmbrăcați în costume tradiționale și tuturor celor care au adus zâmbet și emoție în comunitate.

Pe durata minivacanței, jandarmii băcăuani au acționat zilnic pentru prevenirea și combaterea faptelor antisociale, de natură penală sau contravențională, atât independent, cât și în sistem integrat, alături de celelalte structuri cu atribuții în domeniul ordinii publice. În această perioadă nu au fost înregistrate evenimente majore.

Totodată, în timpul misiunilor desfășurate, au fost constatate și abateri de la normele legale, fiind aplicate 23 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 7.500 de lei, pentru fapte prevăzute de Legea nr. 61/1991 privind sancționarea faptelor de încălcare a unor norme de conviețuire socială, a ordinii și liniștii publice.

Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean „Ștefan cel Mare” Bacău le mulțumesc tuturor celor care au ales să petreacă această minivacanță în mod responsabil și îi asigură pe cetățeni că rămân în continuare la datorie, îndeplinindu-și atribuțiile cu profesionalism și responsabilitate, pentru menținerea ordinii și siguranței publice.

Jandarmii băcăuani sunt permanent alături de comunitate și pot fi solicitați ori de câte ori este nevoie de sprijin.

Un stat care nu își asumă forma de guvernământ nu este instabil. Este nesigur pe sine.

Pe 30 decembrie, în România, se întâmplă ceva straniu: nu se întâmplă nimic.
Deși, teoretic, este Ziua Republicii, statul român preferă să tacă. Nicio ceremonie. Nicio declarație oficială. Nicio reflecție publică asumată. Doar o liniște stânjenitoare, ca și cum republica ar fi o greșeală pe care sperăm să nu o observe nimeni.

Această tăcere nu este întâmplătoare. Ea spune mai multe despre relația României cu propria istorie decât o mie de discursuri festive. Nu e vorba de lipsă de interes public, ci de o incapacitate structurală de a separa forma de guvernământ de traumele secolului XX. Republica a devenit, în imaginarul colectiv, sinonimă cu comunismul, iar comunismul — cu răul absolut. Printr-un transfer simbolic greșit, republica însăși a fost pusă sub semnul vinovăției.

Republica nu s-a născut într-un vid moral

Abolirea monarhiei, la 30 decembrie 1947, a avut loc într-un context de presiune externă sovietică și de ocupație politică internă. Este un fapt istoric incontestabil. Dar a reduce acel moment la o „ruptură absolută” între un trecut democratic și un prezent dictatorial este o simplificare confortabilă, nu un adevăr.

Pentru că, dacă privim onest secolul XX românesc, constatăm ceva mult mai incomod: dictatura comunistă nu a fost prima dictatură a României moderne. A fost a patra.

Succesiunea este limpede:

1. Dictatura regală a lui Carol al II-lea (1938–1940), cu partide desființate, cenzură, represiune politică;

2. Statul Național-Legionar (1940–1941), un regim fascist, violent, antisemit, anarhic;

3. Dictatura militară a lui Ion Antonescu (1941–1944), aliată cu Germania nazistă, responsabilă de crime de război;

4. Dictatura comunistă (1947–1989), totalitară, ideologică, represivă.

A spune acest lucru nu înseamnă relativizarea comunismului. Înseamnă refuzul unei minciuni comode: aceea că monarhia ar fi fost, prin definiție, un garant al democrației. Nu a fost.

Monarhia română și sfârșitul mitului inocenței

Monarhia română interbelică a produs atât momente de modernizare, cât și derapaje autoritare grave. Carol al II-lea nu a fost o anomalie, ci rezultatul unui sistem care permitea concentrarea puterii într-o singură mână. Abdicarea forțată a lui Mihai I, în 1947, a venit după un deceniu în care instituțiile democratice fuseseră deja pulverizate, mai întâi de rege, apoi de extremiști, apoi de militari.

Aceasta este partea de istorie pe care monarhismul contemporan o ocolește cu grație. Se vorbește mult despre „România care ar fi fost”, mai puțin despre România care a fost, efectiv.

Monarhia nu a fost răsturnată dintr-un paradis constituțional. A fost înlăturată dintr-un stat deja epuizat instituțional.

De ce ne e rușine cu republica?

După 1989, România a avut ocazia rară de a face ordine în simboluri. Putea condamna comunismul fără echivoc și, în același timp, putea păstra și afirma republica ca formă de guvernământ legitimă, europeană, firească. N-a făcut-o.

În schimb, a ales ambiguitatea. Republica a fost menținută ca formă de guvernământ, dar dezbrăcată de orice dimensiune simbolică pozitivă. Nu avem Ziua Republicii. Nu avem un discurs republican coerent. Nu avem educație civică serioasă despre ce înseamnă republica ca proiect politic.

Avem, în schimb, o nostalgie monarhică difuză, disproporționată față de realitatea socială și politică.

Monarhiștii: minoritari numeric, majoritari simbolic

Monarhismul românesc este un fenomen curios. Electoral, este insignifiant. Social, este marginal. Dar mediatic și simbolic, este omniprezent. De ce?

Pentru că monarhia funcționează ca refugiu imaginar. Ea nu cere soluții, nu cere responsabilitate, nu cere programe politice. Oferă doar o promisiune vagă: „altfel ar fi fost mai bine”.

Este o formă de nostalgie fără cost.

În realitate, nu există nici bază constituțională; nici voință populară; nici mecanism juridic credibil pentru restaurarea monarhiei.

Există doar zgomot.

Casa Regală: instituția care nu ar trebui să existe

Aici paradoxul devine grotesc. România, republică constituțională, finanțează și tolerează o entitate numită „Casa Regală”, deși nu există rege; nu există dinastie în sens juridic; Constituția nu recunoaște această instituție.

„Casa Regală” funcționează ca un hibrid straniu: nici ONG, nici instituție publică, nici simplu simbol cultural. Este rezultatul unui compromis nespus între stat și nostalgie.

În orice republică matură, o asemenea ambiguitate ar fi fost rezolvată demult. La noi, este întreținută dintr-o combinație de vinovăție istorică și lipsă de curaj politic.

Republica nu este o pedeapsă istorică

Republica nu este un accident. Este forma de guvernământ a majorității statelor europene. Este un cadru, nu o ideologie. Poate adăposti democrații solide sau dictaturi atroce — exact ca monarhia.

A confunda republica cu comunismul este o eroare de logică istorică.

A refuza să sărbătorești republica din cauza comunismului este ca și cum ai refuza să sărbătorești libertatea pentru că a fost încălcată.

Ce ne lipsește, de fapt

României nu îi lipsește un rege. Îi lipsește curajul de a-și asuma republica.

Îi lipsește capacitatea de a spune, fără ezitare: da, am avut dictaturi, inclusiv sub monarhie; da, suntem republică; și nu, republica nu este vinovată pentru crimele secolului XX.

Republica ca maturitate, nu ca revanșă

O republică nu se definește prin ziua în care a fost proclamată, ci prin modul în care este trăită. Dar absența unei Zile a Republicii spune ceva esențial: România nu și-a încheiat încă socotelile simbolice cu trecutul.

Atâta vreme cât vom fugi de republică de frica comunismului și vom idealiza monarhia de frica responsabilității, vom rămâne într-un prezent suspendat.

Nu avem nevoie de o restaurare.
Avem nevoie de o asumare.

Consumatorii vulnerabili de energie vor continua să primească sprijin financiar din partea statului și anul viitor, după ce Guvernul a decis prelungirea mecanismului de ajutor destinat plății facturilor la electricitate. Măsura vizează persoanele și familiile cu venituri reduse și presupune acordarea unui sprijin lunar în valoare de 50 de lei, sumă ce poate fi folosită exclusiv pentru achitarea facturilor de energie electrică.

Inițial, acest mecanism de protecție socială era programat să se aplice până la 31 martie 2026. Totuși, printr-o ordonanță de urgență publicată recent în Monitorul Oficial, autoritățile au decis extinderea perioadei de aplicare până la finalul anului 2026. Concret, OUG nr. 89/2025, aflată deja în vigoare, modifică termenul stabilit anterior prin OUG nr. 35/2025 și prelungește măsurile de sprijin cu încă nouă luni.

Potrivit noilor prevederi, mecanismul de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie se va aplica în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026, oferind astfel o plasă de siguranță pe termen mai lung pentru persoanele afectate de costurile ridicate ale energiei.

Prelungirea măsurii atrage și ajustări privind modul de calcul al veniturilor eligibile. Astfel, pentru stabilirea venitului mediu net lunar al beneficiarilor, autoritățile vor lua în considerare veniturile cumulate realizate în anul anterior depunerii cererii, nu veniturile din anul 2024, așa cum era prevăzut anterior. Această modificare urmărește o evaluare mai corectă și actualizată a situației financiare a solicitanților.

Mecanismul de sprijin a fost introdus la 1 iulie 2025 și se adresează persoanelor singure cu un venit net lunar de cel mult 1.940 de lei, precum și familiilor în care venitul net lunar pe membru de familie nu depășește 1.784 de lei. Ajutorul financiar nu se acordă automat, ci doar în baza unei cereri depuse de persoanele eligibile.

Cererea poate fi transmisă online, dar și prin intermediul reprezentanților oficiilor poștale sau ai primăriilor, pentru a facilita accesul la sprijin inclusiv celor care nu dispun de mijloace digitale. Prin această măsură, statul urmărește să reducă presiunea financiară asupra categoriilor vulnerabile și să asigure continuitatea accesului la energie electrică, într-un context economic încă marcat de incertitudini.

Infrastructura rutieră din nordul României face un nou pas important spre modernizare. Cristian Pistol a anunțat că a fost transmisă către ANAP, pentru validare, documentația necesară lansării licitației pentru proiectarea și execuția Drumului Expres Suceava–Siret, un proiect strategic menit să conecteze Bucovina la rețeaua de drumuri de mare viteză.

Drumul expres va avea o lungime totală de aproximativ 43 de kilometri și va fi realizat în două loturi:

• Lotul 1: Suceava – Dărmănești, cu o lungime de 18,6 km

• Lotul 2: Dărmănești – Bălcăuți, cu o lungime de 24,45 km

Contractele vor fi finanțate prin programul SAFE (Security Action for Europe), un mecanism european destinat proiectelor de infrastructură cu utilitate duală, civilă și militară, care contribuie la consolidarea securității pe flancul estic al Uniunii Europene și la întărirea industriei europene de apărare.

Pe traseul viitorului drum expres sunt prevăzute investiții majore de infrastructură, inclusiv:

• 4 noduri rutiere: Suceava Nord (DN29A), Suceava Vest (DN2–DN2P), Rădăuți (DN2–DN2H) și Siret Sud (DN2);

• 57 de poduri, pasaje și viaducte;

• parcări de scurtă durată și spații de servicii moderne, fiecare dotată cu 6 stații de încărcare pentru autovehicule electrice.

După validarea documentației de atribuire de către ANAP, va fi publicat Anunțul de Participare în SEAP, urmând să fie anunțat și termenul-limită pentru depunerea ofertelor.

Potrivit declarației lui Cristian Pistol, realizarea Drumului Expres Suceava–Siret va oferi nordului României o nouă perspectivă de dezvoltare economică și va crea un coridor logistic esențial, cu impact major asupra mobilității, siguranței și conectivității regionale.

În această seară, pompierii militari au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o cabană situată în comuna Ghimeș-Făget, sat Ghimeș.

La fața locului s-au deplasat două autospeciale de stingere cu apă și spumă, precum și o ambulanță SMURD. În sprijin a fost anunțat și Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență (SVSU).

Incendiul a fost localizat și ulterior lichidat, fără a se înregistra victime. În urma evenimentului, cabana a fost distrusă pe o suprafață de aproximativ 60 mp.

Cauza probabilă a producerii incendiului a fost identificată ca fiind un coș de fum amplasat necorespunzător față de materialele combustibile.

Pompierii recomandă respectarea regulilor privind instalarea și întreținerea coșurilor de fum pentru prevenirea unor astfel de evenimente.

Luni, 29 decembrie, adâncurile Salinei Târgu Ocna s-au transformat într-un spațiu al sărbătorii și al emoției autentice. Într-un decor spectaculos, sculptat de natură și timp, a prins viață spectacolul „Datini și obiceiuri populare în inima muntelui de sare”, o adevărată pledoarie pentru spiritul iernii românești.

Jocuri, cântece și obiceiuri străvechi au răsunat puternic în adânc, purtate cu dăruire de Ansamblul Folcloric „Datini Trotușene” din Dofteana și Ansamblul Folcloric „Plaiuri Trotușene” din Târgu Ocna, care au readus în fața publicului frumusețea ritualurilor de odinioară. Atmosfera a fost completată de prezența tinerei Rebeca Zărnescu, a cărei interpretare plină de emoție și prospețime a adus un suflu nou tabloului tradițional.

Momentul de maximă intensitate artistică a fost marcat de apariția-surpriză a tenorului Operei Naționale, Paul Celmare, care a oferit publicului un recital rafinat, încărcat de sensibilitate, transformând spectacolul într-o experiență memorabilă.

Întâlnirea dintre tradiție, tinerețe și artă, desfășurată într-un loc cu totul aparte, a demonstrat că valorile autentice pot prinde glas oriunde – chiar și în inima muntelui de sare – atunci când sunt purtate cu suflet.

Spitalul „Prof. Dr. Eduard Apetrei” din Buhuși a înregistrat, în perioada ianuarie – noiembrie 2025, un număr total de 41.426 de pacienți internați, conform bilanțului recent publicat. Dintre aceștia:

• 4.735 pacienți au beneficiat de spitalizare continuă;

• 11.282 pacienți au fost internați în regim de spitalizare de zi;

• 25.409 pacienți au fost tratați prin internări de zi în cadrul Compartimentului de Primire Urgențe (CPU).

În ceea ce privește proveniența pacienților: 37,3% sunt din orașul Buhuși, 31,1% din restul județului Bacău, iar 31,6% provin din alte județe ale țării.

Pe parcursul perioadei analizate, spitalul a efectuat 1.406 intervenții chirurgicale, dintre care 730 în regim de spitalizare continuă și 676 în regim de spitalizare de zi.

Ambulatoriul integrat al unității medicale a oferit servicii pentru 38.857 pacienți, iar activitatea de laborator a inclus 31.831 de analize: 4.064 pentru pacienții ambulatorii cu bilet de trimitere și 27.767 pentru pacienții internați.

Serviciile de radiologie și imagistică medicală au deservit 20.718 pacienți, dintre care 2.633 în regim ambulatoriu și 18.085 internați, realizându-se:

• 1.331 investigații RMN;

• 2.709 investigații CT;

• 39.907 radiografii (Rx).

Conducerea spitalului subliniază că aceste cifre reflectă efortul continuu al personalului medical de a răspunde nevoilor comunității, menținând standarde ridicate de calitate în acordarea serviciilor medicale.

Un incident rutier s-a produs în cursul zilei de astăzi pe DN 12A, în orașul Târgu Ocna, județul Bacău, unde un autoturism a luat foc în timp ce se afla în mers.

Astăzi – 29 decembrie 2025, s-a înregistrat o avarie pe conducta de alimentare cu apă, cu diametrul de 150 mm, de pe strada Sintezei, din orașul Onești, județul Bacău.

Pentru remedierea acesteia, echipele RAJA au fost nevoite să reducă presiunea apei potabile în intervalul orar 12.00 – 15.00, către consumatorii de pe străzile Sintezei, Stirenului, Mercur, George Bacovia, bulevardul Belvedere (parțial) și strada Libertății (parțial). La etajele superioare ale imobilelor se poate înregistra lipsa totală a acesteia.

Ne cerem scuze pentru neplăcerile create utilizatorilor din zonă, pe care îi asigurăm că echipele de intervenție vor face tot posibilul pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile în parametri optimi, în cel mai scurt timp.

Biroul de Comunicare RAJA S.A.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a anunțat că un bărbat a fost reținut și ulterior arestat preventiv pentru 30 de zile, după ce ar fi amenințat doi polițiști aflați în patrulare pe raza municipiului.