marți, 23 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 4268

Box: Teste internationale

    Reprezentativa de box a României isi continua pregatirile pentru Campionatul European de Seniori ce va avea loc luna viitoare, in Belarus. Lotul antrenat de Marian Simion va disputa la sfârsitul acestei saptamâni, in Bacau, o serie de meciuri de verificare in compania reprezentativelor Bulgariei si Republicii Moldovei. Adversarii „tricolorilor” au ajuns in Bacau inca de la inceputul saptaminii si au desfasurat un program de antrenament in comun. Sparringurile dintre România, Bulgaria si Republica Moldova se vor desfasura vineri si sâmbata seara, in Sala de Atletism. Pâna la Europenele de la Minsk, lotul României, alcatuit preponderent din pugilisti bacauani, va mai sustine inca doua teste internationale.

     

    “Clasa pregatitoare nu mai este bau-bau”. interviu cu Anca Seres, profesor pentru invatamântul primar la Scoala “Alexandru Ioan Cuza” Bacau

    – “Ramâneti in aer cu Radio Alfa” era salutul tau la iesirea din emisie. Spune-mi, suntem in aer sau pe pamânt cu clasa pregatitoare din anul de invatamânt 2013-2014?
    – Suntem pe pamânt. Clar. Este o clasa pe care o vad folositoare pentru copii in actualul sistem. Norocul meu a fost sa intru in aceasta forma de organizare inca de la inceput, de anul trecut, când clasa pregatitoare a trecut de la gradinita la ciclul primar. Eu având dubla specializare, adica invatator-educator, acum sunt profesor pentru invatamântul primar, am fost pregatita pentru acest sistem de clasa. Mai fac o precizare, eu am facut o specializare si pe invatamântul Waldorf, si din toate aceste combinatii, am extras ce a fost mai bun. Revenind la noul sistem, imi place cum gestioneaza actualul ministru problema clasei pregatitoare. Este foarte ferm, clar in decizii. Am sa dau un exemplu, anul acesta s-a organizat si o zi a portilor deschise, pentru ca parintii, cei interesati sa poata vedea, se pot interesa de program, de modalitatile concrete de desfasurare a procesului educational, de supraveghere a copiilor, de dotare, pot cere informatii de la conducerea scolii, de la profesori. Este, in opinia mea, altceva, este o mai mare transparenta in relatia copil – scoala – parinte. Clasa pregatitoare nu mai este un bau-bau.
    – Care ar fi noutatile din anul urmator pentru clasa pregatitoare?
    – In primul rând, copiii se adapteaza mai usor la noul sistem. Intrati la vârsta de sase ani in cadrul scolii, care are alte rigori, sunt pregatiti, se adapteaza mai usor in clasa intâi. Aici nu sunt calificative, nu se fac ierarhii, ceea ce conduce la o mai mare libertate de exprimare, nu mai sunt stresati de bulina, de note. Totul este o joaca, indiferent daca faci matematica sau desen. Recompensele sunt aplauzele, expozitiile cu desene, aprecieri in fata colegilor, premiile simbolice.

    Clasa pregatitoare este obligatorie

    – Ai observat, este vizibil impactul trecerii de la gradinita la scoala?
    – Da. Eu sunt subiectiva. Sunt oameni care isi fac meseria cu placere, cu pasiune, dar sunt si din aceea care vin pur si simplu la slujba. Daca esti un pedagog foarte bun, iti faci treaba foarte bine. Sunt educatori care având clase bune, niste copii isteti, au marjat pe mai multa informatie, s-au pregatit mai bine si, normal, fac fata si la grupa mare, si la scoala, cu clasele pregatitoare, dar si la clasa intâi. Cât priveste copiii, eu zic ca e bine, nu este nimic fortat, la clasa pregatitoare invata prin joc, disciplinele sunt interactive. Apelez iar la exemple, ele sunt edificatoare: matematica si explorarea mediului, facem matematica, exploarea mediului, dar vorbesc acolo si de limba româna. Facem cifra sapte, pot face si multimi, si comparare de numere, ordonare de la 0 la sapte, cât au invatat ei, dar pot sa-i intreb cu ce sunet incepe cuvântul sapte, câte silabe are cuvântul sapte, faceti o propozitie care cuprinde cuvântul sapte, ii stimulez sa se uite in jurul lor, sa exploreze mediul imediat si sa dea exemplu de sapte obiecte. Am intrat in amanunte, in pedagogie, dar ma gândesc ca ceea ce vorbim noi aici, vor citi si parintii. Acum este obligatoriu ca fiecare copil sa urmeze clasa pregatitoare, nu mai este la alegere.
    – Eu insist. In aceeasi scoala invata si copii mai mari, clasele I-IV, chiar si V-VIII, se regasesc in aceleasi spatii, in recreatii merg la aceleasi grupuri sociale, se joaca pe aceleasi holuri sau afara. Ei sunt mici, intervine jena, pudoarea…
    – Depinde de la caz la caz. Apelez iar la exemple. La Scoala Cuza, am avut noroc sa avem o cladire separata de scoala principala, cladire are doar sali pentru clasele pregatitoare, aici avem mobilier specific, toalete pentru copii mai mici. Aceeasi situatie, am auzit, o regasim si in alte scoli din Bacau. Sunt si scoli unde acest lucru nu a fost posibil, insa au fost gasite alte modalitati de a separa cât de cât clasele. Stii ce am observat, toata lumea, de la director la profesori, invatatori, educatori sunt interesati, preocupati, dedicati chiar pentru ca micii nostri elevi sa se simta bine, sa se dezvolte normal, sa se simta protejati, noi, nu spun o noutate, suntem profesori, dar suntem si parinti, mamici, bone, tati, frati, asistenti. Sunt copii alintati, unii egoisti, altii mai zburdalnici, trebuie sa gasesti timp pentru fiecare.

    Copiii invata prin joaca, nimic nu este fortat

    – Tu vorbesti frumos, si te cred, dar ma gândesc la ceea ce se intâmpla in unele localitati din mediul rural.
    – Ai dreptate, cunosc situatii unde sunt clase simultane, unde invatatorul de clasa intâi are si copii de la clasa pregatitoare. Va dati seama, cu unii se joaca, cu altii face cu totul si cu totul altceva si in alt fel, unde mai pui ca clasa intâi este foarte grea. Am vorbit cu unii dintre ei si imi spuneau ca dupa primele doua luni erau epuizati. Si pentru noi primele doua luni au fost foarte grele, dificile. Am inteles ca de anul viitor, inspectoratul, autoritatile locale vor face tot ce este posibil pentru a intra in normal. Nu-mi plac exagerarile, sa facem din orice o tragedie, sa aruncam cu pietre in tot felul de institutii. Cu rabdare, cu calm, cu initiativa, cu bunavointa si bani, sunt convinsa ca se va intra pe un fagas bun.
    – Vorbeam ca intregul proces de educatie are ca o componenta principala joaca. Care sunt obiectele inscrise in programa, in orar?
    – Este vorba de Comunicare in limba româna, Matematica si exploarea mediului, Dezvoltare personala, aici invatam lucruri practice, din viata de zi cu zi, cum sa ne comportam, cum sa ne ajutam parintii etc., Educatie pentru societate, Muzica si miscare, facem jocuri, ei sunt mici si nu rabdare sa stea ore intregi in banca…Ideal ar fi sa fie si un loc de joaca, apoi zona de invatare, biblioteca, unde se gasesc carti de colorat, materiale specifice, carti de citit, sunt copii care stiu sa citeasca, zona de arte. Depinde de conditiile din fiecare scoala. Sa stiti ca, fata de primele luni, când copiii se comportau ca la gradinita, ieseau din clasa, se plimbau, alergau prin clasa, usor – usor s-au mai disciplinat. Am vazut ca parintii sunt incântati, la inceput toata lumea era sceptica, ca va fi foarte greu, ca o sa cerem copiilor cine stie ce minuni, insa comunicarea, vizitele la scoala au incalzit climatul, relatiile dintre noi, dintre noi si copii, dintre profesor si parinti. Mai facem sport, cu profesor de specialitate, avem si ore de religie, la fel cu profesor de religie, iar optional pot face limba engleza.
    – Tu ai lucrat si inainte in invatamânt, sunt diferente intre copiii din anii ’90 si cei de acum?
    – Am fost in invatamânt din 1997 pâna in 2003, când am crezut eu ca as fi mai utila in zona presei, la radio, unde am lucrat pâna anul trecut. In luna ianuarie 2012, niste fosti elevi m-au gasit pe Facebook si mi-au spus niste lucruri care mi-au dat de gândit. Atunci m-am gândit sa ma duc la concurs, n-am spus la nimeni, am dat concursul, stii cum e, m-am gândit ca dupa noua ani de intrerupere n-am sa fac fata, insa am reusit cu 9,30. Cât priveste intrebarea ta, da, sunt diferente. Acum vad o mai mare implicare a parintilor, copiii sunt mult mai dezvoltati intelectual, au mai multe informatii, sunt mai liberi in exprimare, mai dezinvolti. Majoritatea au calculatoare, telefoane performante, tablete, noi in clasa avem videoproiector, orele au o alta intindere, o mai mare diversitate. Inainte ma pregateam altfel, faceam eu planse, desene, inventam jocuri, acum totul este informatizat, avem CD-uri, laptop. Este mai dinamic, mai atractiv pentru copii.

    In invatamânt trebuie sa fii creativ si deschis

    – Profesorul de clasa pregatitoare merge mai departe cu elevii sau ramâne tot la o clasa pregatitoare?
    – Nu, merge mai departe cu ei, cinci ani, cum era la I-IV. Ar fi foarte greu sa ramâna, clasa pregatitoare te solicita foarte mult, iar profesorul are, si el, nevoie de diversitate. Primele doua luni sunt foarte grele, cum am spus, mai ales ca a fost primul an cu acest sistem. Noi am facut cursuri speciale de pregatire, cu formatori, aceleasi cursuri le vor face, la vara, si profesorii care preiau clasa pregatitoare anul acesta. In invatamânt trebuie sa fii foarte creativ, nicio ora nu seamana cu alta. Nicio clasa nu este simpla, usoara, nu-i simplu sa fii profesor, insa daca iti place aceasta meserie, atunci totul poate fi usor, accesibil. Daca esti plafonat, daca vii la scoala ca la birou (sper sa nu se interpreteze afirmatia mea), totul ti se pare greu, plictisitor. Este nevoie de vocatie, de pasiune, sa fii pozitiv, sa-ti placa, daca nu le ai…Exista, ca in orice domeniu, concurenta, nu totul este liniar, nu toti suntem la fel, iar parintii stiu, observa. In scoala trebuie sa fii si un pic actor, sa-ti intri in rol, sa faci sala sa freamate, sa se faca liniste când deschizi gura, sa le capeti interesul, chiar daca-i matematica, fizica sau istorie. Daca i-ai scapat din mâna, sare totul pe geam. Este complicat. Faptul ca am lucrat intr-un mediu concurential, in presa, m-a ajutat foarte mult, eu am fost invatata sa observ, sa pun intrebari, sa fiu libera in gândire, in exprimare, formatia capatata in acei ani mi-a fost de mare folos in scoala, la clasa.
    – Pe tine lumea te cunoaste de la Radio Alfa, esti o vedeta a microfonului, a mediei bacauane. Cum a inceput aventura ta “in aer”?
    – Am inceput din liceu, aveam doua colege de clasa, Oana Taralunga si Ancuta Adriana, ele faceau o emisiune pentru liceeni, sâmbata seara, la Radio Alfa, erau cele mai tinere, din echipa care tocmai se formase. Am venit din curiozitate la inceput, nu faceam mare lucru, mai raspundeam la telefon, ma uitam peste tot. Emisiunea aceea a disparut din grila, printr-o conjuctura a trebuit sa tin locul unei colege care plecase si asa am avut prima emisie in timpul zilei. Dupa aceea am invatat lucruri, am devenit redactor muzical, am avut norocul sa lucrez cu niste oameni foarte buni (Gabriel Chelaru, Bogdan Gondor, multi altii, pe care eu i-am respectat foarte mult), ei m-au placut, eu m-am lipit de ei si asa am ramas in radio. Era 1998. Un an sau doi am facut emisiuni noaptea, de la 12 la sase dimineata, era complicat, insa mi-a placut, era un virus atunci, era la moda sa fii la radio, au trecut 15-16 ani de atunci.
    – Ce a insemnat, totusi, radioul pentru tine?
    – Libertate, libertatea de a spune ce simti, ce vezi, ce vrei. Am invatat ce este o competitie, sa te lupti sa fii mereul primul cu stirea la prima ora, am avut in jur oameni care mi-au dat incredere, m-au lasat sa zbor. Toate astea mi-au dat forta, am vrut mai mult, am trecut apoi la matinal, cea mai grea misiune, trebuia sa vorbesti, sa stii tehnica, sa oferi buna dispozitie ascultatorului. Ca un fapt divers, mi-au pus pe geam, in emisie, pe un carton, o fata zâmbitoare, te uiti la fata aceea când citesti stirile, când vorbesti la radio, iti imaginezi ca in fata ai o multime de oameni pe care trebuie sa-i faci sa zâmbeasca, imi spuneau colegii.

    Ma implic profesional si emotional in comunicare

    – Nu poti sa comunici numai lucruri pozitive.
    – Da, insa eu am gasit tonul, modul de a le spune, chiar daca vorbeam despre inundatii sau despre o premiera la teatru. Mi-a placut partea exacta a stirilor, nu am agreat can-canul, fustitele roz si divorturile vedetelor. Ma implicam emotional si profesional in informatiile transmise. Mi-a placut sa ma implic, sa am opinii, sa comentez. Imi amintesc de un fapt care m-a indârjit, la modul profesioal: se instituise sens unic pe str. Bacovia, dinspre statuie spre gara, iar cei care veneau de pe Bancii nu aveau voie sa faca la stânga, spre centru. Patru ore am vorbit despre acest subiect, sunau oamenii, noi sunam la Politie, la Primarie, a fost ceva extraordinar. Dupa emisia din acea zi, seara, politistii s-au intâlnit cu cei de la primarie si, a doua zi, au scos interdictia pe portiunea aceea. A fost o victorie a noastra, a bacauanilor. Asa am inteles noi sa ne facem meseria: activ, bataios, obiectivi.
    – Mai ai si acum o emisiune, dimineata, impreuna cu Florin Stefanescu…
    – Da, nu pot sa aleg intre cele doua, microfon si catedra. Recunosc ca imi lipseste foarte mult emisia, sper ca la vara sa pot face mai mult. M-am gândit ca trecând de o anumita vârsta nu mai poti prezenta Ana Lesko la radio, scandaluri, can-canuri. Ma uitam in oglinda si mi se parea ca nu sunt om serios. Merge la 24 de ani, dar nu la…35. Sunt foarte legata de acest fenomen. Este un microb, nu crezi? Un microb care nu are leac. Nu trece niciodata, unde mai pui ca ma si consum când se intâmpla câte ceva cu impact asupra populatiei, când vad ca nedreptatea se furiseaza in case, la serviciu. Eu am trait intens fiecare clipa, oriunde m-am aflat, mi-au placut temperaturile inalte, lucrurile care ard. Eu am alta structura, alta educatie, sunt mai exploziva, imi plac drumurile drepte.
    – Ai cochetat si cu politica intr-o perioada.
    – Da. Intr-o perioada. Am cunoscut un personaj, era politician in vremea aceea, este vorba de Cosmin Gusa, conducea atunci o miscare, care purta numele PIN, acum nu mai exista. Am fost pe lânga ei, am invatat foarte multe, ce am invatat de la el in trei ani, n-am invatat de altii o viata. Eu aveam microbul acesta din familie, tatal meu a iubit politica. La noi in casa se vorbea politica, se citeau ziare, se asculta Europa Libera. Imi amintesc cum am cumparat prima editie a ziarului DESTEPTAREA, am stat la o coada infernala la chioscul de la Luceafarul. M-am bucurat ca avem un ziar liber, al nostru. Poate ca nu-i timpul trecut sa ma apuc iar de politica, prea sunt foarte multi slabi, fara vlaga, fara raspundere. Daca nu esti credibil, iti pierzi tot farmecul.

    In scoala lucram cu materia vie, nu cu fiare sau betoane

    – Sa revenim la scoala. Spune- mi trei intrebari ale copiilor la care nu ai avut raspuns?
    – Nu mi s-a intâmplat, cu toate ca unele intrebari, nedumeriri ar putea intra in categoria celor traznite. Am un dialog foarte deschis cu ei, nu las nicio intrebare fara un anume raspuns. Stii unde ma mai poticnesc? La jocuri, multi dintre ei folosesc calculatorul acasa, iar eu nu sunt prea tare in acest domeniu. Ei vorbesc, povestesc, iar pe mine ma iau drept arbitru. Eu incerc sa-i duc catre carte, sa puna mâna pe carte, sa o deschida, sa o simta, cartea iti transmite altfel mesajul, calculatorul foloseste doar imagini, este rece. Aceleasi lucruri vorbesc si cu parintii, sa incerce sa-i duca pe copii si catre carte, reviste. Nu stiu daca reusesc sa ma fac inteleasa, eu nu stau cu ei acasa, iar parintii, luati cu treburile zilnice prefera sa le deschida calculatorul. Ce vad, ce fac…? Traim in alt secol.
    – Iti promit ca este ultima intrebare. Dupa experienta ta, dupa anul acesta ca profesor la clasa pregatitoare, mai trebuie schimbat ceva in sistemul de invatamânt?
    – Nu pe mine ar trebui sa ma intrebi, dar, dupa cum stii, totul este perfectibil, inclusiv sistemul in care eu lucrez. Cum toate au o masura si doar timpul este cel care spune DA sau NU, consider ca graba strica treaba. Noi lucram cu materia vie, nu cu fiare sau betoane. Daca trebuie sa schimbam ceva ar fi sa umblam la atitudine, la mentalitate, ale profesorului, ale parintilor, autoritatilor.

    Datornicii la banci, condamnati de Guvern

      Guvernul a dat aviz nefavorabil propunerii legislative privind moratoriul pentru amânarea executarii silite a cetatenilor persoane fizice din imobile cu destinatia de locuinta, initiata printre altii si de deputatul de Bacau, Cosmin Necula, din Grupul parlamentar al PSD. Practic, prin aceasta initiativa parlamentarii ofereau posibilitatea ca datornicii sa fie pasuiti o vreme, pâna reusesc sa se puna din nou pe picioare. Chiar daca propunerea legislativa a primit aviz nefavorabil, „cum era de asteptat pentru ca Finantele nu ar fi avut cum sa fie de acord”, aceasta isi urmeaza cursul, „Parlamentul fiind cel care pâna la urma trebuie sa decida in acest caz, asa cum este normal”, mai spune Necula. Initiativa este inspirata din situatia curenta, când bancile ar trebui sa ii execute silit pe cei care nu mai plati ratele, dar, de fapt, nu reusesc scotând la vânzare bunurile puse drept garantie sa acopere, nici jumatate din valoarea datoriei.
      Proiectul legii falimentului personal se zbate de doi ani intre Senat si Camera Deputatilor. Parlamentarii au amânat introducerea sa in dezbaterea Camerei Deputatilor pentru ca FMI a recomandat neimplementarea legii. Lobby-ul facut de banci si interesul parlamentarilor de a mentine o relatie buna cu acestia sunt doar doua dintre motivele pentru care nu se doreste o astfel de lege. Practic, datornicul ar beneficia de protectia acestei legi. Acesta ar intra intr-o perioada de restructurare, in care este ajutat sa faca un plan de rambursare a datoriilor si sa isi revina financiar. Daca acesta nu reuseste sa isi plateasca datoria, se considera ca intra in stare de faliment, iar bunurile sale (nu insa toate – exceptie poate face locuinta) sunt executate. Chiar daca datoria nu este acoperita integral, aceasta este anulata. Un astfel de model, din care s-au inspirat si parlamentarii care sustin propunerea, este cel al Spaniei.

      „Este vorba de un ragaz de doi ani de zile de care se pot bucura anumite categorii de persoane care nu mai pot plati ratele la banca sau facturile la utilitati din cauze obiective si in anumite conditii. Aceasta initiativa reprezinta un precursor la legea falimentului personal pe care o avem in lucru si care functioneaza foarte bine in alte state europene.” Cosmin Necula, deputat USL

      Soarta Aeroportului Bacau, la mâna creditorilor Blue Air

        Compania Blue Air, detinuta de Nelu Iordache, a fost scoasa la vânzare, au relatat mai multe surse pentru Mediafax. Pâna in prezent ar exista 5 sau 6 investitori interesati sa o preia. Casa de Insolventa Transilvania (CITR), administratorul judiciar al Romstrade, firma aflata in insolventa si care detine Blue Air, si-a propus un termen de cel mult doua luni pentru finalizarea tranzactiei.

        „Nu am stabilit inca un pret pentru companie, pentru ca inca nu stim ce vom vinde. Noi intentionam sa vindem activitatea de zbor, low-cost-ul, insa Blue Air detine si participatii in alte companii, o concesiune la aeroportul din Bacau, plus o serie de imobiliare”, a declarat Rudolf Vizental, managing partner la CITR. Toate avioanele companiei sunt inca in contract de leasing. Flota companiei cuprinde in prezent noua aeronave Boeing, cu capacitati intre 126 si 168 de locuri, iar câteva dintre ele opereaza si de pe Aeroportul Bacau. Blue Air si constructorul Romstrade sunt cele mai importante companii controlate de omul de afaceri Nelu Iordache, cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocati pentru construirea autostrazii Nadlac-Arad si aflat in prezent in detentie. Traficul pe aeroportul bacauan, al cincilea in tara ca numar de pasageri, a fost in 2012 de aproape 400.000 de persoane. Investitia pe care o deruleaza Blue Aero la Aeroportul Bacau ar trebui finalizata in septembrie 2013, dar sunt putine sanse ca acest calendar sa fie respectat. Blue Aero are si intârzieri in achitarea obligatiilor financiare, la 31 decembrie 2012 având debite de 429 de mii de lei.

        Compania aeriana a incheiat anul 2011 cu afaceri de 575,5 milioane lei si pierderi de 48,5 milioane lei. La finele lui 2011, datoriile companiei se ridicau la 393,8 milioane lei.

        Consiliul Judetean Bacau poate inlocui Blue Air cu o alta companie care sa continue investitia si sa faca afaceri in zona Aeroportului, fie poate rezilia contractul si sa preia toate cheltuielile cu intretinerea si cu finalizarea lucrarilor. “Va fi o decizie economica”, a spus Dragos Benea, adaugând ca daca se va lua aceasta hotarâre vor fi sacrificate toate celelalte investitii. Presedintele CJ crede ca se merge spre rezilierea contractului, dar sustine ca asta se va intâmpla atunci când vor fi indeplinite toate conditiile asa incât CJ Bacau sa nu riste sa fie târât intr-un litigiu.

        Orasenii-fermieri de la marginea orasului

          Spre marginea Bacaului, apropiindu-te de „Combinat”, te trezesti dintr-odata in alta lume. Nu s-a imprimavarat, dar peisajul e totusi viu: doua vaci trag fire dintr-un stog de lucerna, niste oi pasc pe câmpul pe care stapânii au inceput sa sape la margine, curcanii se infoaie nervosi, gainile ciugulesc râmele dintre brazde… Un vitel alb s-a oprit mirat sa vada chipuri straine. Stapâna lui, Lucia Prisecaru, are o adevarata ferma de animale. „Sa stam la tara, aici, cu mâinile in sân? Trebuie sa mulgem o vaca, sa avem un ousor de la gaini. Nu se poate altfel!”. Vecina ei, Sonia Baltaretu, a inceput sa sape de dimineata bucatica de  ogor pe care va semana papusoi. In gradina are morcov, patrunjel, fasole, rosii. „Punem de toate dar nu ne ramâne aproape nimic din cauza ciorilor si a pamântului, care e nisipos”, marturiseste ea.

          Gradinar de voie, de nevoie

          Mergem pâna la capatul orasului, lânga halda de fosfogips, despre care poti sa-ti inchipui ca e un deal de piatra erodat de ploi. Aici, pe trei mii de metri patrati, isi are gradina de legume Lucian Gogescu, fost angajat al fabricii de avioane, azi convertit in fermier. „Toata gradina e sapata de mine din toamna, primavara doar seaman. Am pus deja spanac, salata, ridichi albe, ridichi negre, morcov, patrunjel pentru radacina. Si mazare am pus”, spune Lucian Gogescu, frecându-si mâinile, multumit. Gradina e impartita in zone: straturile de usturoi si arpagic, frumos alinitate, sunt vecine cu parcela pe care a semanat fasole pentru pastai, „pe astea le punem la borcan”, urmeaza rosiile, ardeii, mazarea, cartofii. „Via este curatata, mai trebuie doar sa o leg!” Totul e curat, bine rânduit, toate loturile sunt greblate si delimitate de santuri. Fata de uimirea noastra, in care s-a strecurat si un pic de invidie, Lucian Gogescu marturiseste: „Nu am serviciu si trebuie sa fac, si eu, ceva! Doar nu am sa umblu pe drumuri aiurea. Iar la 58 de ani, nu se mai poate altceva decât sa muncesc in gradina. Practic, asa, o agricultura de subzistenta. Fac bulion, suc, zarzavat, conserve, muraturi… Copiii nu cumpara nimic!” Vecinatatea haldei nu-l deranjeaza: „Se spune ca iradiaza, dar eu ma simt bine. Mama mea are 84 de ani si isi munceste singura gradina!”

          Scandal in scoli dupa olimpiade slabe: “Profesorii manipuleaza elevii!”

            Bacaul a fost reprezentat la inceputul acestei luni la toate olimpiadele scolare nationale. Elevii nostri au venit acasa cu premii, dar numarul lor este mult mai mic fata de anii trecuti. Sunt discipline la care nu am obtinut niciun rezultat, dar si discipline care au adus „surprize”. La o prima analiza sunt olimpici nationali in acest an 56 de elevi din Bacau. Doar 6 dintre ei au urcat pe prima treapta a podiumului, iar la Inspectoratul Scolar, dar si in unele scoli si licee se aud voci care acuza “manevre” ale unor profesori care au condus la scaderea performantelor.
            La disciplinele Engleza, Franceza, Biologie si Stiinte socio-umane, elevii bacauani nu au obtinut niciun rezultat de top. Un esec total, mai ales ca vorbim de nationalele la care Bacaul iesea tot timpul invingator in anii trecuti. Suparat, un inspector scolar a tras o singura concluzie – „Profesorul manipuleaza elevul si ii influenteaza deciziile.”

            La Nationala de Limba si literarura româna, unde au participat 504 elevi din intreaga tara, Bacaul a obtinut 5 premii – locul I Laura Cernat (cls.XI) CN „Gh.Vranceanu”, locul II – Maria Boghiu (cls XI) CN „D.Cantemir” Onesti si mentiuni – Diana Boro (cls VIII) CN „Ferdinand I”, Roxana Mazilu (cls IX) CN „Gr.Moisil” Onesti – care a mai primit si premiul special pentru demers analitic comparativ si Eugen Constantin (cls XII) CN „Gr.Moisil”. Asa cum era de asteptat si Limba Latina a adus rezultate foarte bune la Nationala, care a avut loc la Botosani – Anca Rujan (cls XII, CN Gh.Vranceanu) – premiul I, Georgiana Nutu (cls XII, CN „V.Alecsandri”) – premiul III, Catalina Ungureanu (cls XII, Liceul Teoretic „Spiru Haret” Moinesti) – mentiune (locul IV), Ioana Bujor (cls XI, CN „Gh.Vranceanu”) – mentiune (locul V), Roxana Sandu (cls X, CN „Gh.Vranceanu”) – mentiune (locul IV) si Stefana Bostan (cls X, CN „Vasile Alecsandri”) – mentiune (locul V). Si aici s-au inscris in total 97 cei mai buni latinisti din tara. O surpriza placuta a fost si la Nationala de Mecanica (Rm.Vâlcea) care, prin Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron” a obtinut un premiu I – Vasile Hajdei (cls XI) si o mentiune – Emilian Obreja (cls XII, loc 6) dintr-un total de 83 de concurenti.

            Locul I la Religie si Limba rromani

            La fel ca si anii trecuti, nu au dezamagit elevii pasionati de Religie si de Limba rromani. Astfel, de la Nationala de Religie Ortodoxa de la Cluj, Alina Burghelea (CN „Gr. Moisil” Onesti) a venit cu premiul I, alaturi de colegii ei care au mai obtinut altre distinctii – Teodor Heres (cls VII, Scoala „St.Luchian” Moinesti) – mentiune, Roxana Macovei (cls VIII, Scoala „Al.I.Cuza”) – mentiune, Alina Stoleru (cls X, CN „Gh.Vranceanu) – mentiune si Andreea Ciobanu (CN „D.Cantemir”) – premiu special. La Nationala de Religie Catolica locul I a fost ocupat de Adriana Farcas (cls VII, Scoala nr. 1 Faraoani – Bacau), iar locul II de Ciprian Fecheta (cls IX, CN Catolic „Sf.Iosif” Bacau). Si echipa bacauana formata din 4 elevi, care au participat la Olimpiada Nationala de Limba si literatura rromani care a avut loc intre 2 si 6 aprilie la Vaslui, s-a intors acasa cu lauri pe umeri. Astfel, Alexandra Vidrascu (cls X, CN Pedagogic „Stefan cel Mare”) s-a urcat pe cea mai inalta treapta a podiumului, iar Adrian Cisman (cls VII Scoala Bacioiu Corbasca) si Biatrice Calin (cls VII Scoala Valea Seaca) au fost premiati cu mentiuni.

            Matematica – 4 premii, Fizica – 7

            Olimpiada Nationala de Matematica a avut loc la Sighisoara (clasele V-VI) si la Brasov (clasele VIII – XII). Si de aici elevii bacauani s-au intors cu patru premii din partea Ministerului Educatiei, dar si cu medalii suplimentare de la Societatea de Stiinte Matematice din România – cls. IX, Raluca Darauta (mentiune Ministerul Educatiei si argint SSMR) si Iustina Grosu (bronz SSMR) – cls X, Ciprian Stirbu (premiul II Ministerul Educatiei si aur SSMR) si Iustin Sirbu (argint SSMR). Si la Nationala de Fizica sistemul de premiere a fost la fel – din partea Ministerului Educatiei si din partea Societatii de Fizica din România (SFR). Aici au fost premiati 7 elevi bacauani – pe cls VI: Razvan Secure (Sc. „M.Eminescu” Buhusi) bronz SFR si Radu Ratoi (CN „Gh.Vranceanu) mentiune de onoare SFR, – pe cls VII: Bogdan Surdu (Sc. „Al.I.Cuza”) bronz SFR, – pe cls. VIII: Cristina Basoc (Sc.1 Onesti) mentiune Ministerul Educatiei si aur SFR, – cls. IX: Cristina Popa (CN.”Gh.Vranceanu) mentiune de onoare SFR, cls. X: Horia Magureanu (CN.”Gr.Moisil” Onesti) argint SFR si cls XI: Alexandru Mocanu (CN”Ferdinand I”) argint SFR.

            La Chimie, doar mentiuni

            Chimia a adus Bacaului cinci mentiuni la Nationala de la Piatra Neamt prin – Marius Stoian (cls XI, CN „Gh.Vranceanu”), Costea Teodora (cls. XI, CN „Gh.Vranceanu”), Georgiana Marin (cls X, CN „Gh.Vranceanu”), George Umbrarescu (cls IX, CN „Gh.Vranceanu”) si Andrei Tanasov (cls VIII, Sc. „Al.I.Cuza”).

            Calificare la lotul national pe Informatica

            La Nationala de Informatica de la Timisoara, Stefan Popa (cls XI, CN „Ferdinand I”) a obtinut medalia de argint, dar si calificarea, alaturi de alti 20 cei mai buni informaticieni din tara, in lotul national. La aceeasi competitie Danut Matei (cls IX, CN „Gh.Vranceanu”) a luat mentiune si medalia de aur, Teodor Geangu (cls IX, CN „Gh.Vranceanu”) – medalia de bronz, Andrei Cobuz (cls X, CN „V.Alecsandri”) – medalia de bronz si Andrei Finaru (cls XII, CN „Ferdinand I”) – mentiune si medalia de argint.

            Arta a venit acasa cu 6 premii

            Si Colegiul National de Arta a venit acasa cu 6 premii de la olimpiadele nationale de profil prin: Severin Brunhuber (cls VIII) – locul II Coregrafie, Octavian Chirila (cls X) – premiul III la Flaut, Dorin Andreea Iorga (cls XI) – premiul II Oboi, Mihail Caloianu (cls IX) – locul II Pian, Elena Paula Vraciu (cls X) – locul III Studii teoretice si Alexandru Zaharia (cls XI) – mentiune Arhitectura.
            Se asteapta o centralizare a tuturor rezultatelor la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau
            Istoria si Geografia, inca 3 premii
            Alte trei premii au fost obtinute de elevii bacauani la Nationala de Istorie de la Sibiu prin Cosmin Mutu (cls IX, Liceul Teoretic „S.Haret” Moinesti) – mentiune si la Nationala de Geografie de la Tg.Jiu prin Dan Ilie Baterica
            (cls XI, CN „Ferdinand I”) – mentiune si Vlad Danu (cls X, CN „Ferdinand I”) – mentiune.
            Trei premii si la Nationalele organizate in Bacau
            Cele doua olimpiade gazduite in Bacau au adus si ele rezultate. Nu spectaculoase, dar bune – un loc II la Nationala de Limba italiana prin Adriana Tudor (cls IX, CN „V. Alecsandri), un loc III la Olimpiada nationala de Industrie alimentara prin Alina Drâmba (cls XII, Colegiul „Letea”) si o mentiune, la aceeasi competitie, prin Maria Bracau (cls. XI, Colegiul „Gr.Antipa”).

            O expozitie care a implinit 23 de ani

              S-a incheiat „Luna Padurii”

              Expozitia-concurs organizata de Directia Silvica si gazduita de Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” a incheiat „Luna Padurii” care s-a desfasurat sub deviza „Padurea inseamna viata” si a cuprins zeci de actiuni realizate in parteneriat cu scolile, primariile si ONG-urile din judet. Expozitia a ajuns la editia a XXIII-a, fiind cea mai veche manifestare de acest gen din tara. La concurs au participat elevi din judetele Neamt, Iasi, Tulcea, Galati si Bacau. Diplomele au fost inmânate câstigatorilor de prof. dr. Aurel Stanciu, pictor, care a investit multa pasiune in organizarea expozitiei. In a doua parte a zilei, elevii, profesorii, muzeografii, reprezentantii administratiei publice si ziaristii au fost invitati de Directia Silvica sa planteze 7.500 de puieti de brad si molid in zona Straja-Asau.

              „Eu sper ca aceasta intâlnire intre arta si natura sa fie o imbinare fericita si de lunga durata. Cei care iubesc arta iubesc si natura, iar cei care iubesc natura sigur se apleaca si asupra artei.”                           Mariana Popa, director Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”

              „In primii ani, singura punte de legatura intre Directia Silvica si institutiile de invatamânt era aceasta expozitie. A fost un model de succes pentru ca s-a replicat de-a lungul vremii si am ajuns, azi, sa incheiem zeci de proiecte educatioanle cu toate scolile din judet, sa organizam concursuri cu tema silvica in cele mai indepartate catune si sa devenim mai vizibili in activitatea de educare.”                   Viorel Ghelasa, director DS Bacau

              In „Luna Padurii”, DS Bacau si-a propus sa planteze  787.000 de molizi, 161.000 de brazi, 207.000 de goruni, 182.000 de paltini si câteva mii de salcâmi, ciresi, fagi, plopi. In zona de deal, plantarile s-au incheiat, dar la munte vor continua deoarece primavara a venit mai târziu. Numarul total al puietilor plantati in aceasta campanie va trece de 1,5 milioane.

              Datori, in vecii vecilor!

              Onor Guvernul Ponta a decis sa respinga propunerea deputatului Cosmin Necula de a da un ragaz datornicilor, inainte ca bancile sa-i execute. E vorba de persoanele fizice care au credite cu ipoteca pe locuinta. Faptul ca toate guvernele de la Revolutie incoace au aparat bancile, in defavoarea clientilor, spune mult despre mentalitatea politicienilor sau, mai degraba, a celor care reprezinta Puterea. Explicatia unei asemenea atitudini ar putea fi ca Statul insusi e dator si dependent de credite. Inca din momentul in care intra in politica, cei care se viseaza parlamentari sau ministri incep sa faca promisiuni populiste, pe care stiu ca nu le pot onora. Ca sa câstige alegerile si apoi, ca sa implineasca macar o parte dintre deziderate, Guvernul se imprumuta. Intrebarea este de ce nu consuma atât cât are? De ce premierii nostri nu au avut niciodata curajul sa explice poporului, asa cum a facut Margaret Thatcher, „Noi cheltuiem banii vostri” caci statul nu are bani?     Pentru ca nu voiau sa zboare din functii. Macar patru ani la putere, acesta e visul oricarui politician. Nu-i poti acuza pe cetateni ca s-au intins mai mult decât le permitea patura când insusi statul a facut asta, supraindatorându-se la FMI. De fapt, nu Guvernul a dat aviz nefavorabil propunerii deputatului Necula, ci o parte anume a lui: Ministerul Finantelor Publice. Corb la corb nu scoate ochii. Poate, parerea ca Finantele conduc, din umbra, lumea nu e chiar asa de hazardata. Caci nici guvernele statelor occidentale sau cel al SUA nu sunt de partea cetatenilor. Nimeni nu a indraznit sa impuna niste reguli de bun simt institutiilor financiare bancare si nebancare, reguli care tin de dreptul la informare si la un tratament echitabil. Toata lumea cauta carnea de cal din hamburgeri, dar nimeni nu verifica clauzele si forma in care sunt editate contractele de creditare ale Bancii X sau ale Bancii Y, desi exista plângeri cu duiumul. Nu pot sa gândesc  decât ca exista o spaima de banci la nivelul Executivului. Si daca-i asa, atunci de ce se tem guvernantii? Sau poate e vorba de interese, nu de teama. Un lucru e cert: Guvernul nu tine cu românii din clasa de mijloc, cei care au avut curajul sa-si cumpere o casa, in anii trecuti. Prefera sa-si vada cetatenii pe drumuri, saraciti si disperati, dupa ce i-a incurajat sa imprumute, sa investeasca, sa consume. La urma urmei, ce va face o banca cu un apartament care nu se vinde? Nu era mai bine ca datornicii sa aiba un ragaz ca sa-si revina si sa achite creditul? Nu, nu era, pentru ca bancile prefera sa piarda acei bani decât sa se creeze un precedent.

              Presedintele PC a vizitat Agricola International insotit de Viorel Hrebenciuc

                Daniel Constantin, presedintele Partidului Conservator (PC) si ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale din 2012, a venit, joi, in Bacau pentru a se intâlni cu liderii organizatiilor PC din Moldova, la Centrul de Afaceri si Expozitii “Mircea Cancicov”. Parlamentarii si presedintii filialelor judetene l-au asteptat rabdatori peste doua ore. Evenimentul trebuia sa inceapa la ora 17, dar Daniel Constantin a ajuns abia la 19, când era programata conferinta de presa. Din acest motiv, mai intâi a raspuns intrebarilor ziaristilor. Deplasarea a avut doua componente: profesionala si politica. Partea profesionala s-a rezumat la vizita pe care a facut companiei Agricola International SA, ghid fiindu-i Viorel Hrebenciuc, deputat PSD. Cu directorii APIA, OJPDRP, ORSA, OIF, Directiei pentru Agricultura nu s-a intâlnit deoarece “sunt foarte ocupati”. Daniel Constantin a declarat ca dupa intâlnirea cu liderii PC va avea o discutie cu Laurentiu Baciu, presedintele LAPAR. Vineri, va ajunge la Roman, unde va vizita o ferma de porci.

                Handbal masculin/ Liga Nationala: Se sparge gheata?

                HCM Constanta – Stiinta MD Bacau (duminica, ora 12.15/ Digi 1)

                E gheata la mal pe Litoral. Stiinta MD nu a cunoscut pâna acum victoria in confruntarile externe cu HCM Constanta, dar, cum intotdauna trebuie sa existe o „prima data”, studentii spera sa sparga gheata duminica, in runda a 20-a a Ligii Nationale. Cu atât mai mult cu cât in confruntarea directa din turul campionatului, echipa lui Eliodor Voica a dat recital contra campioanei. Atunci, Stiinta a trecut la pas. cu 31-24 de formatia constanteana, administrând prima si, pâna acum, singura infrângere din contul liderei. Daca HCM Constanta este virtual campioana, având nu mai putin de cinci puncte avans fata de Stiinta, in schimb bacauanii trebuie sa traga tare pentru a-si securiza locul secund, in conditiile in care aceasta runda programeaza si intâlnirea dintre locurile 3-4, HC Odorhei- Potaissa Turda. Cum meteorologii anunta ca vremea este in curs de incalzire, poate s-o sparge si gheata de pe Litoral!

                Programul celorlalte jocuri ale etapei (sâmbata, 13 aprilie): CS Caras Severin – Energia Pandurii Tg. Jiu, CSM Bucuresti – CSM Ploiesti, U Transilvania Cluj – U Bucovina Suceava, Dinamo Bucuresti – Poli Timisoara (luni, 15 aprilie) si HC Odorhei – Potaissa Turda (luni, 15 aprilie, ora 19.30/ Digi 3).

                Accident grav la Girleni

                  Evenimentul rutier s-a petrecut in noaptea de miercuri sprea joi, in comuna Girleni, Un barbat de 63 de ani, din localitate, a surprins si accidentat grav un tânar de 22 ani, care traversa strada prin loc nepermis. In urma impactului, pietonul s-a ales cu traumatisme si fracturi si a fost transportat la spital unde a ramas internat. La fata locului au ajuns si politistii de la Rutiera care au efectuat cercetari si au constatat ca soferul avea permisul anulat din 2011. I s-a intocmit dosar penal pentru vatamare corporala din culpa si conducere fara permis.

                  A cazut de pe scara

                    Un barbat de 53 de ani, din comuna Itesti, a ajuns la spital intr-o stare destul de grava dupa ce a cazut de pe scara, de la doi metri inaltime. Omul a fost diagnosticat cu mai multe traumatisme si fracturi si a ramas internat in Sectia Ortopedie pentru a primi ingrijiri medicale de specialitate.

                    Furnizor de tigari, retinut de politisti

                      Politistii de la Sectia 2 l-au prins pe Dan G. (39 ani), din Suceava, care venise in Bacau pentru a onora o comanda de tigari. In masina sa au fost gasite 1.000 de pachete de tigari care aveau timbre de Ucraina. Tranzactia nu a mai avut loc pentru ca nu s-au inteles la pret. A ajuns in schimb in fata politistilor de la Investigarea Fraudelor, care i-au intocmit dosar penal pentru evaziune fiscala si detinere de produse accizabile in afara antrepozitului fiscal. Dan G. a fost retinut pentru 24 de ore.

                      Satenii amenintati cu toporul

                        S-a intâmplat in comuna Gioseni. Petrica I. (24 ani) a provocat un scandal monstru in fata portii. Acesta s-a luat la cearta cu un localnic si a vrut chiar sa-l loveasca. In sprijin i-au sarit mai multi vecinii care au incercat sa aplaneze conflictul, insa tânarul a mers in curte, a luat in topor si a iesit in drumul public unde a inceput sa-i ameninte pe cei aflati in strada. Individul a fost retinut pentru 24 de ore si va fi prezentat instantei cu propunere de arestare preventiva pentru ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice. (

                        Drama unei copile obligata sa se prostitueze

                          La doar 13 ani a fost victima traficantilor de persoane din judetul Bacau. Cu mama plecata la munca peste hotare, ea a devenit o victima sigura in fata celor care câstiga averi din proxenetism. Din fericire a fost salvata la timp, dar va ramâne marcata pe viata de toate cele intâmplate.

                          Viata adolescentei s-a schimbat in momentul in care mama ei a decis sa plece la munca in strainatate. In tara nu câstiga destul de bine pentru a le oferi un trai decent copiilor ei. I-a lasat in grija bunicilor si s-a dus printre straini. Aflata la o vârsta vulnerabila, fata a intrat rapid intr-un anturaj dubios. Nu s-a mai dus la scoala si prefera mai mult sa se intâlneasca cu iubitul ei. Era, de fapt, un traficant de persoane care, la scurt timp, a inceput sa o „vânda” pentru partide de sex. A fost incuiata in apartamentul sau din judetul Bacau si acolo ii aducea clientii. Avea si câte patru barbati pe noapte, nu avea posibilitatea sa ia contact cu nimeni si nu avea voie sa iasa din casa. Totul a iesit la iveala când bunicii au sesizat Politia pentru ca nepoata lor nu mai venea acasa. A trait o luna de cosmar, pâna ce oamenii legii au descins la adresa si au scos-o din mâinile traficantilor. A ajuns intr-un centru al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, i-a fost anuntata mama, care a renuntat la serviciul din Italia, si a venit acasa pentru a avea grija de copii. Fata s-a reintegrat bine, si-a reluat cursurile, dar, spun specialistii, ceea ce i s-a intâmplat in acest apartament o va urmari toata viata. In final s-a constatat ca cel care a racolat-o facea parte dintr-o retea mai mare. Pe toti, judecatorii de la Tribunalul Bacau i-au condamnat la pedepse cu inchisoarea de pâna la 8 ani. In judetul Bacau sunt peste 7.000 de copii care au cel putin un parinte plecat la munca in strainatate

                          Peste 60 de victime ale traficantilor

                          Potrivit datelor de bilant ale Directiei de Investigare a Criminalitatii Organizate si Terorism, procurorii de la Serviciul Teritorial Bacau au instrumentat anul atrecut aproape 700 de dosare. 199 de inculpati au fost trimisi in judecata, dintre care 81 in stare de arest, si au fost luate in evidenta 61 de persoane, victime ale traficului de persoane, 17 dintre ele fiind minore.

                          Razboiul Camerelor de Comert ajunge la Cotroceni

                            Conflictul dintre cele patru camere de comert judetene excluse din sistemul cameral national, intre care si cea din Bacau, va figura printre subiecte de lucru din mapa presedintelui României, de saptamâna viitoare. Conducerea Camerei de Comert si Industrie Bacau, impreuna cu un expert in drept comercial, va elabora continutul unei scrisori ce va ajunge si la presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, la primul-ministru si la presedintele României. La inceputul acestei saptamâni, o alta scrisoare deschisa a fost inaintata si parlamentarilor bacauani, prefectului, presedintelui Consiliului Judetean, presedintilor instantelor bacauane si altor autoritati locale. In document se arata de ce este ilegala masura Camerei de Comert a României (CCR) de excludere a CCI Bacau si de ce Camera de Comert bacauana poate reprezenta in continuare interesele de afaceri ale firmelor bacauane in relatiile cu autoritatile. Scrisorile sunt si raspunsul la demersurile pe care Mihai Vlasov, presedintele CCR, le-a facut pe lânga autoritatile locale, de decredibilizare a Camerelor excluse din sistemul national. “Motivul real al excluderii este inlaturarea celor care au contestat activitatea conducerea CCR, inclusiv cheltuirea fara temei a peste 10 milioane de euro”, a spus presedintele CCI Bacau, Doru Simovici. CCI Bacau a contestat si in instanta excluderea sa, iar procesul a ajuns la al cincilea termen.

                            Ziua bibliotecarilor, sarbatori in avans la CCD Bacau

                              Bibliotecarii scolari din judetul Bacau s-au reunit la Casa Corpului Didactic „Grigore Tabacauru” Bacau, in cadrul sesiunii cercului metodic. Cu aceasta ocazie au sarbatorit in avans Ziua bibliotecarului, celebrata anual pe 23 aprilie. Fiind o ocazie festiva, programul activitatii a cuprins o serie de momente artistice, sustinute de elevi din judet. Astfel, clasele a III-a si a IV-a de la Scoala Gimnaziala „Miron Costin” Bacau, pregatiti de bibl. Ligia Grosu, prof. Anca Stefania Herghea si de prof. Liliana Creanga, au incântat audienta cu sceneta „Boul si viteii” de Ion Baiesu si cu momentul „Reporter pentru o zi”. Au urcat apoi pe scena elevi din clasa a III-a, de la Scoala Gimnaziala „Emil Racovita” Onesti, indrumati de bibl. Viorica Mazilu si inv. Liliana Purice, care au prezentat un scurt program artistic ce a cuprins dramatizari si cântece, grupate sub genericul „Bucuria primaverii”. Aceasta prima parte a intâlnirii a fost incheiata de prestatia elevilor Karina Luncanu, clasa a VI-a, si Eduard Filip, clasa a VII-a, de la Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacau, care au impresionat publicul cu câteva piese de muzica populara si folk. Intâlnirea metodica a continuat cu o trecere in revista a proiectelor derulate pe parcursul acestui an scolar de biblioteca Scolii Gimnaziale „Tristan Tzara” Moinesti, sustinuta de bibl. Adina Mirauta.

                              De asemenea, Marcela Cretu, bibliotecar la Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacau a prezentat un top al celor mai celebre si deosebite librarii din lume, iar Oana Liliana Jianu, bibliotecar la CCD Bacau, a prezentat publicului activitatile derulate de biblioteca institutiei. Bibliotecarele prezente la activitate au avut deosebita placere de a primi, cu titlu de donatie, o serie de lucrari, oferite de publicistul Cornel Galben: „Poetii Bacaului la sfârsit de mileniu: debuturi 1990-2000” (autor Cornel Galben), „Micul oras mare” (autor G. Mosari), revista „Interferente didactice”.

                              “Stil de viata sanatos: opt pasi decisivi”

                                Elevii clasei a V-a A de la Colegiul National Pedagogic au participat la o activitate menita sa-i invete ce inseamna stilul de viata sanatos. Activitatea organizata de prof. Mariana Craciun, colaborator in proiectul Eco-Scoala, i-a provocat pe elevi intr-un concurs de eseuri. Totodata, in cadrul actiunii a fost organizata si o sesiune de comunicari pe tema educatiei ecologice. „Elevii au realizat atât postere prin care promovau un stil de viata sanatos, cât si eseuri despre factorii importanti care mentin sanatatea fizica si psihica a individului, printre titluri numarându-se <Sunt la volanul propriei vieti!>, <Apa – esenta a vietii>, <Multumesc, natura!> sau <Noua ne pasa de viitor!>. Astfel, am dorit sa fie constienti de factorii de risc, dar si de cei de protectie pentru a ajunge la o stare de sanatate optima”, a declarat prof. Craciun. Proiectul Eco-Scoala este coordonat de conducerea institutiei de invatamânt si ofera elevilor posibilitatea de a imbina notiunile teoretice cu o diversitate de aplicatii practice formale si nonformale. La final, elevii au fost rasplatiti cu diplome si premii constând in carti.

                                „Vine, vine primavara” la Centrul Scolar de Educatie Incluziva

                                  Elevii clasei a V-a de la Centrul Scolar de Educatie Comanesti Incluziva, impreuna cu directorul adjunct, prof. Huian Costica, si coordonatorii proiectului „Vine, vine primavara” – prof. Ardeleanu Oana si prof. Dirlau Maricica, au intâmpinat copiii Scolii Gimnaziale „Ion Creanga” Bolatau, comuna Zemes, insotiti de coordonatorii proiectului, prof.Canache Maria, inv. Zaharia Mihaela, inv. Hotu Ionela si inv. Pruteanu Maria, de la Scoala „Mihai Eminescu” ‘Zemes. Elevii celor doua unitati de invatamânt partenere au lucrat icoane pe sticla, au realizat desene pe hârtie si polestiren si au dansat impreuna pe diferite melodii.

                                  consilier educativ, prof. Cristina – Violeta Taras

                                  Finantarea in scoli, in functie de numarul de elevi

                                    Noi reglementari privind finantarea de baza a unitatilor de invatamânt preuniversitar de stat. In Monitorul Oficial a fost publicata HG nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/prescolar si stabilirea finantarii de baza a scolilor de stat, care se asigura din bugetul de stat, din sume defalcate din TVA prin bugetele locale. Finantarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale in bani, stabilite prin lege, precum si a contributiilor aferente acestora pentru unitatile de invatamânt se face tot pe baza costului standard per elev/prescolar. Nu sunt incluse in aceasta categorie, cheltuielile pentru alocatii cu transportul la si de la locul de munca, precum si cheltuielile salariale in natura. In schimb, finantarea cheltuielilor cu pregatirea profesionala, a cheltuielilor cu evaluarea periodica a elevilor, precum si a cheltuielilor prevazute la articolul bugetar „bunuri si servicii” se face tot pe baza costului standard per elev/prescolar. Costul standard per elev/prescolar se determina pentru fiecare nivel de invatamânt, filiera, profil, specializare/domeniu, in functie de numarul de elevi/prescolari, de limba de predare, de alti indicatori specifici de invatamânt si de mediul urban/rural. Pentru anul 2013, valoarea costului standard pentru coeficientul 1 este de 2.420 lei. Si activitatea de camine-cantine se calculeaza in functie de numarul de elevi cazati din invatamântul gimnazial, liceal, postliceal si profesional. Sumele se aloca unitatilor de invatamânt cu personalitate juridica in a caror administrare se afla caminele-cantinele, indiferent de scoala la care studiaza elevii.