Acasă Blog Pagina 3408

Maturatorii orasului

    de
    Gheorghe Bălțătescu
    -

    Nici nu s-a mijit bine de ziua când ajung pe Bicaz, la containerul albastru, locul de adunare al maturatorilor din Sectorul 1. Domnul Vasile Popescu, controlor servicii publice, la Serviciul de Salubrizare din cadrul Directiei de Servicii Publice a Primariei Bacau, face prezenta: sunt toti 11 lucratori. Urmeaza instructajul si primele sarcini. Fiecare maturator are sectorul bine stabilit: strazi, trotuare, parcari, statii de autobuz, spatii verzi.

    Nu-i cea mai curata munca din lume

    Ii vedeti zilnic pe strazi, sunt usor de identificat, dupa vesta verde, cu dungi fluorescente, matura si tomberonul pe care il trag dupa ei. La aceeasi ora, in toate cele 12 sectoare de servicii publice de salubrizare din oras pleaca la lucru aproape 100 de muncitori. La suprafata repartizata, in sector ar mai trebui cel putin 10 oameni, insa angajarile sunt sistate. „Este sectorul cel mai greu, suntem la intrarea in oras, fiecare lucrator are o suprafata de 7000 de mp. Trag de ei cât pot, insa are si omul o limita”, spune Vasile Popescu .

    Luminita Bârzoi are 37 de ani, lucreaza la servicii publice de noua ani. A fost frizerita, insa a fost data in somaj. In fiecare dimineata, la ora 4.00 suna ceasul: face naveta de la Bibiresti – Ungureni, impreuna cu sotul, Vasile Bârzoi. La ora 6.00 sunt la post. „Ne costa 300 de lei abonamentele, plus cele de pe local. Nu ne deconteaza nimic. Este o munca grea, insa trebuie sa o faca cineva si pe asta, chiar daca nu-i cea mai curata din lume. Cel mai tare ma supara ca multi oameni nu mai duc gunoiul la platforma, il arunca in strada, arunca orice, multi nici nu mai coboara, arunca de la etaj. Va dati seama ce gasim in strada? Nici nu va inchipuiti, mi-e si rusine sa va spun”, zice Luminita. Se duce acasa cu 870 de lei, inainte mai lua un spor de hrana de 200 de lei, le-a mai taiat 25 la suta, insa nu i-a mai primit inapoi, ca toti bugetarii.

    „Nu-mi este rusine de munca mea, am cinci copii de crescut, am copii buni, insa ar face bine sa ne dea banii inapoi, este dreptul nostru, noi muncim aici, cu munca noastra se mândreste Primaria. Iarna este cel mai greu, mai ales pentru noi, femeile (peste 60 la suta din lucratori sunt femei- n.m.), spargem gheata, dam zapada, incarci-descarci, toata ziua uzi la picioare, frig“, ne mai spune Luminita Bârzoi. Lucratorii de la Salubrizare primesc un spor de 10 la suta, la nivelul salariului din 2009 (!), pentru toxicitate, cât si echipament de protectie si de munca (de iarna si vara), care se ridica la peste 100.000 de lei, anual.

    Unul incarca, doi descarca

    Fac, impreuna cu Vasile Popescu, o tura prin sector. Pe nematurate. Cunoaste toate ungherele, calca zilnic fiecare strada, stie unde trebuie sa intervina mai mult, sa disloce muncitorii de pe o strada pe alta. Curios, cea mai mare mizerie o gasesti pe strazile principale: hârtii, cutii, seminte, bucati de haine, plase cu gunoi, coji de pepene, ambalaje de toate culorile, ca sa nu mai vorbim de chistoace, mizerii umane si fecale de animale.

    Câinii sunt o mare pacoste, dar nu numai cei fara stapân, ci si câinii de companie. Ii scot in strada, pe spatiile verzi, fac mizerie, nimeni nu respecta legea, care spune ca fiecare proprietar trebuie sa aiba punga si maturica. O alta pacoste sunt constructorii, care „uita” sa mai ridice, cu lunile, materialele, sa acopere santurile, cum este in spate la Bartolo sau in fata la Billa, dupa cum aveam sa vedem.

    Pe str. Aviatori il gasim pe Vasile Apostol, care lucreaza de opt ani ca maturator. Si el face naveta de la Bibiresti. Era nervos ca niste cetateni au aruncat pe strada, dupa ce el a maturat, resturile de pe spatiile verzi din jurul blocului, in loc sa le duca la platforma. „Asa-i in fiecare zi. Oameni si oameni, eu nu de munca ma plâng, opt ore, uneori 10, muncim si noaptea, când este nevoie, insa parca-i la Iasi, unul incarca, doi descarca”, spune Vasile Apostol.

    Românii sunt cei mai mari mâncatori de seminte11

    Veterana este Anisoara Nastrut, lucreaza de 15 ani, dupa ce a incercat in comert. Are cel mai greu sector. Impreuna cu colegul ei, Marius Secara, raspunde de Republicii, de la Narcisa, pâna la Podul de Fier, pe o parte si pe alta a strazii, plus spatiile verzi. Dimineata fac intretinere, strâng hârtiile, golesc cosurile, matura, cara tot la containere, dupa amiaza, trec la retusuri.

    „Asta-i meseria noastra, pe unde trecem trebuie sa aratam ca suntem gospodari, bine ar fi ca toti sa fim, sa tinem la oras, la curatenia lui. Dimineata gasim multe cosuri distruse, scoase din fundatie, arse, nu stiu ce au cu ele. Ce-i frumos, se distruge! Daca indraznesti sa le spui ceva, iti arunca in fata: pentru asta esti platita, matura si taci!”, spune Anisoara Nastrut. Si ei tac si merg mai departe. Tot ei imi spun ca românii sunt cei mai mari mâncatori de seminte, de la un capat la altul al orasului mormane de coji, mai ales in statiile de autobuz, in parcuri, in parcari.

    Amprenta gunoiului

    La sediul Directiei de Servicii Publice stam de vorba cu Daniel Rosu, sef Servicii Salubrizare, care lucra la o situatie pentru Consiliul Local. Sectia este finantata exclusiv din taxa de salubritate, salarii, materiale, dotari, investitii etc. Pentru curatatul mecanic au fost achizitionate trei maturatori stradale, doua mari si una mica, pentru trotuare, plus un IMAG, care a costat 1,2 milioane de lei, fiind in curs de achizitie o basculanta, cu lama si sararita, in valoare de peste 600.000 de lei. „Cetatenii trebuie sa stie pentru ce dau banii, insa uneori simti ca lucrezi ca Ion la popa. Facem o munca grea, nici nu ploua cu bani (s-a promis o marire a salariilor cu 12 la suta, insa nu s-a aprobat), nu multi au rezistat, aproape toti sunt navetisti, bacauanii nu se prea inghesuie la munca asta. Am mai nevoie de vreo 60 de oameni si de mai mult respect si sprijin din partea populatiei”, spune Daniel Rosu.

    [wonderplugin_gallery id=”349″]

    Sunt muncitori necalificati, cu ani in urma, pe timpul primarului Dumitru Sechelariu, erau 400, si orasul era luna, acum abia mai strângi 100. Matura dupa noi, dupa peste 150.000 de oameni, deszapezesc, cara gunoaiele la platforme, inghit praf ca minerii, sunt uneori, nemeritat, acoperiti de sudalme, dar cu cel mai cel mai firesc ton din lume, ne indeamna sa ne iubim orasul, asa cum o fac ei. Tacuti, ca niste umbre, cu o matura si un faraj, cu mici bucurii si mai multe griji, se scurg zilnic pe strazile orasului. Ei ne cunosc pe fiecare, dupa gunoiul pe care il lasam in strada, noi nu le acordam atentie: niste maturatori! O intrebare ar trebui sa ne-o punem: Ce-ar fi viata noastra fara ei?
    Buna dimineata, Luminita! Buna ziua, Anisoara!

    Vacanta prelungita pentru 900 de elevi: La Podu Turcului nu a inceput scoala

      de
      Roxana Neagu
      -

      Un amplu proiect, care a fost demarat in primavara acestui an, a blocat inceperea anului scolar in Podu Turcului. Decizia de suspendare temporara a cursurilor a fost luata de administratia locala, impreuna cu parintii elevilor si consiliul de administratie al unitatii scolare, iar derogarea a fost aprobata si de Inspectoratul Scolar. Aici, se construieste un campus scolar, cel mai moden din tara si singurul din judet, iar pentru a crea conditiile unei bune desfasurarii a orelor de curs s-a hotarât ca portile unitatii de invatamânt din centrul comunei sa fie deschise abia pe 1 octombrie.

      In Podu Turcului, circa 900 de elevi se bucura in continuare de o vacanta prelungita. In centrul comunei se finalizeaza in aceste zile un amplu proiect ce vizeaza construirea unui campus scolar si pentru ca lucrarile nu au fost inca finalizate s-a decis, de comun acord – primar, director de scoala, parinti, consiliu de administratie – ca noul an de invatamânt sa inceapa abia pe 1 octombrie. „Am primit aprobare si de Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Practic am cerut suspendarea inceperii cursurilor, pâna la inceputul lunii viitoare. Avem deja program stabilit de recuperare a orelor, iar in functie de orarul de la fiecare clasa, aceste cursuri se vor recupera in general in zilele de sâmbata sau in timpul saptamânii. Vorbim in total de circa 900 de elevi, din care 160 din invatamântul primar, 240 de gimnaziu si restul de invatamânt liceal si profesional.

      Copiii se bucura ca au vacanta mai mare, iar parintii au inteles ca s-a luat aceasta decizie pentru a se crea cele mai bune conditii de desfasurare a orelor de scoala”, ne-a declarat prof. Mirela Balan, directorul unitati de invatamânt din Podu Turcului, unitate cu personalitate juridica ce mai are in structura alte scoli primare si gradinite. Practic, doar elevii din centrul comunei nu au inceput scoala. Restul, respectiv inca 300 de prescolari si elevi din invatamântul primar din satele Sârbi, Cabesti, Plopu si Lehancea invata deja in gradinitele si scolile comunei, de pe 14 septembrie, de când a sunat clopotelul in noul an scolar.

      Istoria unui campus scolar

      Inca din 2008, in Podu Turcului circa 300 de copii de scoala generala nu au mai avut unde sa invete. Singura institutie in care se invata in centrul comunei (in afara de scolile primare si gradinitele din celelalte sate) era Liceul „Alexandru Vlahuta”. Totul a inceput in momentul in care autoritatile locale de atunci, in parteneriat cu Ministerul Educatiei, au demarat acest amplu proiect: campus scolar Podu Turcului. S-au cheltuit miliarde de lei pe hârtii si avize, s-a desemnat si o firma care sa se ocupe de constructia cladirilor, insa proiectul a murit atunci din fasa. Totul a fost evaluat la circa 216 miliarde de lei vechi, dar ulterior s-a depistat ca suma este exagerata.

      Cu toate acestea, s-a inchis scoala generala din centrul comunei si sala de sport. S-au scos geamurile, dusumelele, s-a raschetat tencuiala, iar elevii au fost mutati sa invete in liceu si internat. Acolo au invatat pâna in anul scolar trecut, inghesuiti, in doua schimburi, pâna seara la 20.00, cu ore si pauze reduse, iar laboratoarele au fost si ele transformate in sali de clasa. Când Gelu Ciorava, actualul primar, a preluat frâiele comunei, in 2012, s-a trezit ca are de achitat 13 miliarde pe acest proiect, ce atârna ca o ghilotina de gâtul administratiei locale. Nu s-a putut face nimic imediat, iar copiii au fost in continuare chinuiti.

      podu turcului - gelu ciorava (3)

      „Am facut demersuri, am refacut documentatia ca proiectul sa primeasca finantare europeana. Si a primit, dar abia in primavara acestui an, 2015. Iar de atunci se lucreaza la foc continuu, zi si noapte, cu 150 de muncitori, pentru a fi finalizat. Practic pâna pe 1 octombrie vom termina. Interioarele sunt gata, mai lucram la trotuare, alei, in exterior. De aceea am si luat decizia de a nu incepe inca scoala in acest campus, pentru siguranta elevilor. Nu am vrut ca ei sa invete prin moloz, tractoare si pavele. Mai mult, nici nu se va mai invata in doua schimburi.”
      Gelu Ciorava, primarul comunei Podu Turcului

      [wonderplugin_gallery id=”348″]

      Proiect de 7 milioane de euro

      Campusul scolar din Podu Turcului este singurul de acest gen din judetul Bacau si printre putinele din tara. In total, proiectul se ridica la 7 milioane de euro. 80 % sunt bani europeni, 18 %, fonduri de la Guvernul României, iar restul de 2 %, alocari din bugetul local al comunei.

      Campusul se intinde pe 3 hectare, are 12 cladiri din care liceu, scoala gimnaziala, camin, cantina, ateliere de lucru, locuinte pentru cadre didactice, vestiare. Tot aici au fost amenajate patru terenuri de sport (de handbal, volei, baschet si fotbal), sali de clasa moderne, cu toalete in interiorul cladirii, alei si garduri. Practic aici s-a construit o scoala noua, s-au renovat scoala veche si liceul, iar restul au fost ridicate de la zero.

      Filarmonica “Mihail Jora”, in Festivalul Enescu

      de
      Deșteptarea
      -

      În plina desfasurare, Festivalul International “George Enescu”, editia cu numarul 22, prezinta în Bucuresti, nume de marca ale artei interpretative, orchestre de renume, într-o beatitudine sonora spatializata pe muzica tuturor genurilor si epocilor. În cadrul festivalului, exista o sectiune intitulata Concerte în tara. Orchestra Filarmonicii bacauane se pregateste sa onoreze a doua participare de acest tip (prima a avut loc în 2013), într-un concert simfonic-eveniment ce va avea loc duminica, 20 septembrie, cu începere de la ora 18,30 la Sala “Ateneu”.

      La pupitrul orchestrei se va afla un binecunoscut violoncelist si dirijor român, stabilit în Statele Unite ale Americii, Ovidiu Marinescu. Acesta s-a facut remarcat printr-o tehnica dirijorala precisa si o mare inspiratie muzicala, atribute pe care le-a etalat atât în fata orchestrelor din România cât si în SUA – cu precadere la West Chester, New Jersey si Philadelphia – în Portugalia, Elvetia, Italia si Rusia, unde face o serie de înregistrari, 7 CD-uri ca solist sau dirijor.

      Violoncelist cu importante participari în concerte si recitaluri, membru al Trio-ului Casals, Ovidiu Marinescu este garantul unor memorabile întâlniri artistice. Pianistul serii de duminica va fi câstigatorul premiului III din Concursul Enescu 2014 de la Bucuresti. Nascut la Salonic în 1983, câstigator a nenumarate competitii muzicale, Vassilis Varvaresos a debutat la numai 14 ani la New York si Washington. Este aclamat pe marile scene ale lumii. Licentiat la Juilliard School, Varvaresos a compus muzica pentru 10 filme si pentru seriale de televiziune.

      Programul serii este menit sa puna în valoare calitatile celor doi protagonisti: Apokalypse de Anatol Lyadov, Concertul nr.1 pentru pian si orchestra de P.I. Ceaikovski – unde solistul va demonstra capacitatea sa extraordinara de a îmbina virtuozitatea cu muzicalitatea – si Simfonia fantastica de Hector Berlioz.

      Un concert motivant pentru orchestra, prilej de elevatie pentru publicul meloman din orasul lui Bacovia.

      Ozana Kalmuski Zarea

      Fotbal/ Liga a II-a: Cu abacul la meci

      de
      Dan Sion
      -

      SC Bacau- Rapid CFR Suceava (sâmbata, ora 11.00, stadion „Letea”)

      Continuați

      Fotbal/ Liga a III-a: Pe terenul liderei

      de
      Dan Sion
      -

      Sepsi OSK Sf. Gheorghe- Aerostar (vineri, ora 17.00)

      Continuați

      Handbal feminin/ Divizia A: Incep si fetele

      de
      Dan Sion
      -

      Stiinta Bacau- CSU Danubius Galati (sâmbata, ora 12.30, Sala Sporturilor)

      Continuați

      Luni este sarbatoarea profesionistilor contabili

      de
      Petru Done
      -

      Profesionistii contabili din judetul Bacau vor fi, luni, 21 septembrie, alaturi de toti cei peste 45.000 de colegi ai lor din toata tara, in sarbatoare, la cea de a XI-a editie a Zilei Nationale a Contabilului Român. Presedintele Filialei Bacau a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati (CECCAR), Marcel Bulinschi, va deschide manifestarile dedicate acestei sarbatori anuale in Sala „Ion Ionescu de la Brad” a filialei bacauane, de la ora 15,00, când va da citire mesajului Consiliului Superior al CECCAR. La aceasta manifestare sunt asteptate mesaje si din partea insitutiilor locale (Primaria, Administratia Judeteana a Finantelor Publice, Tribunalul Bacau, Inspectoratul de Politie Judetean etc.).

      Ca in fiecare an, insa, cei prezenti la manifestare vor audia si interventiile la dezbaterea unei teme legate de viata si activitatea profesionistilor contabili, care de aceasta data va fi „Profesia de expert contabil si contabil autorizat – o cariera de succes!”. Si tot ca in fiecare an, vor fi acordate diplome de merit persoanelor nominalizate de filiala CECCAR.

      Partea a doua a manifestarior va fi dedicata Topului local al celor mai bune societati membre ale CECCAR.

      Evenimentul este sarbatorit în mod unitar în toata tara, sub patronajul filialelor CECCAR, pentru promovarea imaginii, intereselor si rolului contabilului într-o economie de piata concurentiala. Sunt asteptati, alaturi de membrii CECCAR, beneficiarii serviciilor acestora, directori economici, directori financiari, contabili sefi sau responsabili cu activitatile comerciale, precum si invitati de seama din institutiile publice.

      Plopana: Doua masini si o caruta, implicate intr-un accident rutier

        de
        Geta Panaite
        -
        FOTO: Razvan Balint / Facebook

        Joi dimineata, in jurul orei 10.00, pe DN-2F, in afara localitatii Plopana, a avut loc un accident de circulatie in care au fost implicate doua autoturisme si o caruta. Un sofer de 27 de ani, din Bacau, a intrat in coliziune cu atelajul hipo care circula in aceeasi directie iar masina lui a fost izbita imediat de o alta condusa de un bacauan de 28 de ani.

        In urma impactului o femeie aflata in caruta a fost accidentata si a fost transportata cu o ambulanta la spital pentru a primi ingrijiri medicale.

        La locul accidentului a fost chemat un echipaj de politie care face cercetari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs evenimentul si au deschis un dosar penal pentru vatamare corporala din culpa. In urma testarii cu etilotestul s-a stabilit ca niciunul dintre soferi nu consumase alcool inainte de a urca la volan.

        Spitalul Judetean Bacau a solicitat elicopterul Smurd in peste 100 de cazuri de urgenta

          de
          Geta Panaite
          -

          La mijlocul acestei saptamâni, un pacient, in vârsta de 65 de ani, care suferise un infarct miocardic acut a fost preluat de un elicopter Smurd si transportat la o clinica de specialitate din Iasi.

          Pentru astfel de bolnavi un transport pe calea aerului face diferenta dintre viata si moarte, iar de la inceputul acestui an, Spitalul Judetean de Urgenta (SJU) Bacau a solicitat elicopterul medical in peste 100 de cazuri.

          „Pacientii a caror viata este pusa in pericol iminent intra in categoria pacientilor critici asta insemnând ca au prioritate absoluta inaintea oricarui alt pacient care se prezinta in serviciul de urgenta. In special cei cu infarct sunt transportati de urgenta la cea mai apropiata clinica specializata in interventii chirurgicale cardiovasculare, respectiv la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iasi”, a declarat Mirela Romanet, purtator de cuvânt la SJU Bacau.

          Cu cât bolnavul ajunge mai repede intr-o astfel de unitate medicala cu atât sansele pentru salvarea sa sunt mai mari. Dintre cazurile care au necesitat transfer cu elicopterul de la Bacau catre alte centre medicale specializate cele mai multe au fost de infarct.

          Masina avariata de tencuiala cazuta de pe bloc

            de
            Geta Panaite
            -

            Un bacauan s-a ales cu o paguba insemnata dupa ce tencuiala de pe un bloc din centrul orasului a cazut peste masina sa si i-a facut o gaura in cupola.

            S-a intâmplat in parcarea din spatele blocului nr. 5 de pe strada Nicolae Balcescu, din municipiul Bacau, in zona Parcului Trandafirilor iar pagubitul spune ca nu este prima data când se intâmpla astfel de incidente.

            „Au mai fost cazuri tot aici dar nu se ia nicio masura. Am gaura in cupola masinii, am fost in service, ca nu pot sta asa, si ma costa 700 de lei reparatiile. Oricum trebuie sa merg si la politie ca sa fac o plângere impotriva asociatiei de locatari pentru ca am inteles ca este buna de plata in astfel de situatii”, spunea Bogdan Haidau, proprietarul autoturismului avariat.

            tencuiala2

            In ultima perioada au fost mai multe sesizari legate de tencuiala desprinsa de pe fatadele imobilelor din centrul Bacaului, care a ajuns pe trotuar si punea in pericol trecatorii.

            Pompierii au intervenit la toate solicitarile pentru a degaja bucatile de tencuiala, insa asociatiile de proprietari sunt responsabile de intretinerea fatadelor.

            Institutia care le poate cere sa ia masuri in acest sens si chiar sa aplice amenzi este Politia Locala, insa acest lucru nu rezolva problema de fond daca nu sunt bani pentru reabilitare.

            Concediu de odihna mai mare pentru bugetari

            de
            Elena Țintaru
            -

            Bugetarii care au o vechime in munca mai mica vor avea mai multe zile de concediu de odihna. Legislatia actuala (HG 250/1992) care reglementeaza acest tip de concediu precum si pe cel suplimentar si fara plata va fi modificata fundamental, proiectul noului act normativ fiind deja in dezbatere publica. Astfel, potrivit noilor reglementari preconizate, salariatii (functionari publici si personal contractual) din administratia publica si unitatile bugetare vor avea un concediu de odihna cuprins intre 21 zile si 25 zile, in functie de vechimea in munca. Cei care au pâna in 10 ani de activitate vor beneficia de 21 zile lucratoare iar cei care au peste 10 ani de vechime in munca vor primi 25 zile. Vechimea care se ia in considerare este aceea pe care salariatul o implineste in cursul anului respectiv.

            In prezent, pentru o vechime de cel mult 5 ani se acorda 18 zile, la 5-15 ani se dau 21 zile iar la peste 15 ani, 25 zile. Totodata, tinerii care au pâna in 18 ani si sunt incadrati in munca vor primi 25 zile de concediu fata de 24. In afara concediului de odihna normal, cei care presteaza munci grele, periculoase sau vatamatoare vor avea dreptul la un supliment de 10 zile lucratoare. Acum ei au dreptul la un concediu suplimentar de 3-10 zile. Si cei incadrati in grade de handicap ori de invaliditate vor beneficia in plus de 5 zile iar tinerii cu vârsta pâna in 18 ani, de 3 zile.

            Programarea concediilor se va face la sfârsitul anului pentru cel care urmeaza. Salariatii il pot lua integral ori fractionat, dar nu mai putin de 15 zile. Cât priveste plata concediului, indemnizatia pentru acesta va fi determinata in functie de salariul de baza si sporurile cu caracter permanent. Daca unui salariat ii inceteaza contractul de munca iar el a efectuat deja concediul de odihna, atunci va restitui partea din indemnizatie, corespunzatoare perioadei nelucrate.

            Daca nu a beneficiat de concediu, acesta va fi compensat in bani. In cazul transferului de la o unitate la alta, aceasta din urma ii va acorda zilele corespunzatoare, dar indemnizatia va fi suportata proportional cu timpul lucrat la fiecare. In cazul in care se va constata ca sefii unitatilor bugetare nu au luat masurile necesare pentru efectuarea concediului de odihna in cursul anului calendaristic, Inspectoratul Teritorial de Munca ii poate amenda cu 10.000-30.000 lei, sanctiune care nu este prevazuta de legislatia actuala.

            Zile in plus pentru probleme personale

            Bugetarii vor avea dreptul si la alte zile libere platite, pentru anumite evenimente familiale, fericite sau nefericite. Astfel, cei care se casatoresc vor avea 5 zile de concediu iar la nasterea sau nunta unui copil vor primi 3 zile.

            Daca decedeaza sotul/sotia sau o ruda pâna la gradul III vor avea dreptul la 3 zile libere platite. In prezent, acest drept il au pentru decesul rudelor de pâna la gradul II. In timpul unui an calendaristic, vor avea posibilitatea sa-si ia si concediu fara plata timp de cel mult 90 zile lucratoare, pentru studii sau alte motive. Concret, acest drept se acorda pentru examenul de bacalaureat, admitere la facultate, din sesiuni si de licenta sau diploma, care nu va afecta vechimea in munca. Totodata, concediul fara plata se da pentru examenele legate de doctorat, de concursul pentru ocuparea unui post in alta unitate si exercitarea activitatii in domeniul didactic sau pentru formarea profesionala.

            De asemenea, bugetarii au dreptul nelimitat la zile libere pentru ingrijirea copilului bolnav pâna la vârsta de 7 ani, precum si pentru tratament medical efectuat in tara sau strainatate, atât pentru ei cât si pentru rudele apropiate. In aceasta situatie, zilele acordate nu vor fi luate in calcul la stabilirea concediului de odihna.

            Mustariile din Bacau incep sa dea semnal de toamna lunga

              de
              Petru Done
              -

              Printre traditiile pe care, noi românii, suntem pe cale sa le pierdem se numara, de ani buni, si cea a mustariilor. Povestile bunicilor despre mustariile de altadata par incredibile când auzim de gratarele sfârâind gros cu pastrama de oaie si mici, de butoaiele cu must dulce sau inasprit, dar si de renumitii lautari care faceau dintr-o seara la mustarie o intâmplare de neuitat. Unde sunt mustariile de altadata – ne-am obisnuit sa intrebam de ani buni incoace?

              Lumea se schimba. Alte gusturi, alte idealuri pun stapânire pe noi. Dar nu pe toti. Ramânem, totusi, cu nostalgia vremurilor trecute, asa cum le-am cunoscut din carti sau din povestile altora si le mai cautam, toamna de toamna, urma. Un loc sigur ramâne, in acest sens, Restaurantul „Green Park” din Bacau. De ieri, 17 septembrie, la Parc s-a deschis mustaria. Snopi de papura imbraca gardurile, bostani galbeni si stiuleti de porumb apar din loc in loc, pe la felinare si pe sub copaci, cosulete impletite si stegare orneaza restul. Lânga gratare, stau stiva butoaie pântecoase – care cu must, care cu tuica sau cu vin de casa. Chelneritele pe care le stiai la fuste „mini”si toc inalt poarta acum costume care iti aduc aminte de celebra Ancuta a lui Sadoveanu. Aceasta este mustaria de la „Parc”. „O deschidem an de an – spune administratorul restaurantului si societatii „Grup Parc” din Bacau, Gheorghe Dospinescu. Am ramas si noi cu nostalgia mustariilor de alta data si cred ca daca am sari un an peste acest obicei nu am mai fi noi insine”.

              Notez pe un colt de hirtie „asortimentul” cu care te imbie taracunta cu ochi sagalnici: pastrama de oaie, cirnaciori de oaie (proaspeti sau afumati), mititei, drob de miel, frigarui sau tochitura moldoveneasca. Parca si simt in nari mirosul de mujdei si parca si vad feliile galbene de mamaliga. De la gratar vine un damf de iti ia mintile, nu poti rezista si dai comanda de doua portii. Mustul? Bun dulce, cum nu te-ai fi asteptat in asemenea vremuri, dar, dupa o vara torida, se spune ca vinul este altfel.

              Dupa gustul de usturoi ii pui in valoare toate valentele. Taiate felii, bucatile de pastrama iti fac cu ochiul mai ceva ca tarancuta care ti le-a adus, iar combinatia dintre mujdeiul de usturoi si hreanul cu otet face praf orice infrânare de a le gusta inainte de a mai spune celorlalti „pofta buna”. Ar crapa centironul daca ti-ai pune mintea cu tot ce vezi pe gratar. Manânci si nu poti crede ca tot mai poftesti. Dai de fundul copului in care ai pus must si te uiti cu jind la butoiul de lânga gard. Parca ar mai merge o oala! In spatele nostru, cineva comanda, din start, doi litri. Sa fie! Privesc discret si inteleg ca are unde sa incapa.

              Dupa-amiaza abia incepe, iar bacauanii abia acum se urnesc din case. Parcul se umple incet, dar constant. Lotul chelnerilor se „intareste”, iar la celalalat gard se itesc muzicantii. Vremea tine cu bacauanii. Se anunta o seara subtire la mustarie si imi imaginez destule neveste care cu greu isi vor convinge consortii sa mai plece acasa. Asa, macar de dorul de altadata, pentru ca cine stie cât de lunga va fi toamna aceasta, cu toate semnele ei bune.

              Programul de activitati in „Saptamâna Europeana a Mobilitatii”

                de
                Florin Ștefănescu
                -

                Inceputa miercuri, 16 septembrie, cu o masa rotunda la Centrul de Afaceri si Expozitii, „Saptamâna Europeana a Mobilitatii” continua vineri, 18 septembrie, cu cel mai important moment al campaniei, „In oras fara masina”.

                Actiunea va avea loc in centrul orasului, intre intersectia de la hotel Decebal si Policlinica Veche, intre orele 10.00 si 14.00. Scolile, institutiile si cetatenii sunt invitati sa foloseasca mijloace alternative de transport si sa desfasoare diferite activitati referitoare la tema.

                Astfel, intre orele 10.00 si 12.00 vor avea loc intreceri sportive (alergari, role, biciclete), iar in intervalul orar 12.00-14.00 se vor desfasura concursuri de desene pe asfalt si gimnastica in aer liber.

                Pentru sâmbata, 19 septembrie, este programat „Turul Mobilitatii Urbane pe bicicleta” ce se va desfasura pe traseul Stadionul Municipal – 9 Mai – Piata Centrala – zona Bancorex – Mioritei – Energiei – Oituz – Statuia lui Stefan cel Mare – Centru – Parcul Cancicov, actiune ce se va derula intre orele 18.00 – 19.30. Pe toata perioada de desfasurare a evenimentului (pâna pe 22 septembrie), SC Transport Public S.A. va sustine evenimentul prezentând calatorilor materiale de informare cu privire la mobilitatea urbana sustenabila.

                UNICEF: Proiectul “Niciun copil invizibil”, la final

                  de
                  Silvia Patrascanu
                  -

                  Avalansa de copii abandonati sau neglijati grav cu care autoritatile bacauane s-au confruntat in anul 2010 a fost contextul in care UNICEF a decis sa intervina si sa demareze, impreuna cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau, proiectul “Niciun copil invizibil”. Beneficiari urmau sa fie copiii aflati „la marginea lumii”, in catune sarace, copii pe care nu-i stia nimeni pâna când ajungeau la Spitalul de Pediatrie cu degeraturi, malnutritie, tuberculoza etc. Denumirea proiectului indica obiectivul acestuia: identificarea copiilor vulnerabili, supusi riscului de a fi abandonati, aducerea lor in atentia autoritatilor, prevenirea abandonarii sau abuzarii lor. Proiectul a fost demarat in februarie 2011 si s-a incheiat in septembrie 2015. Joi, UNICEF si DGASPC au facut socotelile: cum a pornit proiectul, ce rezultate a obtinut si ce mai e de facut. La conferinta de final au participat si primarii din Tg.Ocna, Colonesti, Rachitoasa, Poduri, asistentii sociali din primarii, reprezentanti ai Prefecturii, DSP etc. Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC, a vorbit despre momentul zero al proiectului: “Ajunseseram, atunci, la un blocaj la nivelul institutiei, primariile fiind depasite efectiv de numarul cazurilor, pe fondul unor masuri luate de Guvern, ca taierea salariilor si obligatia de a reduce costurile. Lipsa personalului de specialitate din primarii si a serviciilor a condus la o criza la nivel de judet.”

                  Sase sute de copii au devenit “vizibili”

                  A urmat intâlnirea cu UNICEF: “Am hotarât ca trebuie sa prevenim, dar ca sa prevenim trebuie sa cunoastem”, a povestit Sorin Brasoveanu. Iar ca sa poata fi identificate cazurile, apoi asistate era nevoie de personal. UNICEF a finantat angajarea unui asistent social in 13 primarii timp de un an: “Dupa un an am spus ca e pacat sa ne oprim aici, hai sa mergem mai departe, insa nu exista posibilitatea de a sustine 13 comunitati, asa incât au fost selectate opt.” Alaturi de primari si asistentii sociali, au fost implicati, in proiect, medicii de familie, dirigintii, invatatorii, preotii etc. „Un copil” al acestui proiect este platforma online „Aurora”, care permite identificarea vulnerabilitatilor, monitorizarea si administrarea cazurilor. Inainte de a vorbi despre proiect, Voica Pop, UNICEF, a multumit colaboratorilor si mai ales asistentilor sociali care, „dincolo de greutatile pe care le au, pun pasiune in munca lor pentru a face mai buna viata copiilor.” Si ea s-a referit la inceputul colaborarii cu autoritatile bacauane, apoi a declarat: “Azi dam socoteala, tragem linie, dar nu ne place sa vorbim despre sfârsitul proiectului, ci despre un nou inceput. Va trebui sa ne ajustam, sa ne reinventam.” Ea a aratat de ce a fost necesar proiectul, istoricul, dificultatile, apoi rezultatele pe Bacau. In 2011, au fost 13 comune implicate, in 2012 opt, apoi patru. Peste sase sute de copii au beneficiat, in patru ani, de sprijin prin acest proiect. Au fost dezvoltate servicii, centre sociale, structuri comunitare functionale, s-au creat modele de lucru, primariile au invatat sa scrie proiecte, sa coopereze cu alte institutii etc. Din toata aceasta experienta se vor naste si niste acte normative, dar despre acestea vom vorbi altadata.

                  Biblioteca „C. Sturdza”, motiv de disputa in Consiliul Judetean

                    de
                    Silvia Patrascanu
                    -

                    Alesii s-au intâlnit joi, 17 septembrie, intr-o sedinta cu 12 puncte pe ordinea zi, votate rapid, fara probleme, toate fiind „de bine”: validarea unui nou consilier judetean, si anume pe Floarea Ivanof, PNL, alocari de fonduri pentru trei proiecte culturale, aprobari de planuri, devize, tarife, plus trei informari.

                    Spiritele s-au incins putin abia la „diverse”, când Petrica Mihaila a propus mutarea Bibliotecii Judetene „C. Sturdza” inapoi, in sediul vechi, situat vizavi de Hotelul „Decebal”. Liberalul a declarat ca bacauanii sunt nemultumiti de faptul ca actualul sediu, cel din Parcul „Cancicov”, este „oarecum izolat.” Mai mult, „specialistii in domeniu spun ca fostul sediu este ideal pentru a gazdui Biblioteca Judeteana”, a adaugat Mihaila. Cum nu se putea lua pe loc o hotarâre, el a solicitat sa se organizeze o dezbatere publica pe tema asta sau sa se constituie o comisie care sa faca o analiza. „Eu cred ca niciun efort nu este prea mare in acest sens!”

                    Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, l-a intrebat amuzat: „Stiti ce se va spune? Ca vreti sa-l dati afara pe primar!” Apoi, lasând gluma deoparte, a adaugat: „E de intrebat daca actualul volum de carte mai incape acolo, dar mai intâi trebuie sa intrebam Primaria Bacau daca este de acord.” Asta deoarece o parte din imobil apartine municipalitatii.

                    Dragos Benea a afirmat ca mult mai potrivit ar fi sa se construiasca un sediu nou, o astfel de idee facând deja obiectul unor discutii cu reprezentantii Universitatii „Vasile Alecsandri”. „Propun sa ne inhamam la construirea unui nou edificiu, sa facem o biblioteca noua, frumoasa, moderna, potrivita pentru anul 2015”, l-a invitat presedintele CJ.

                    Petrica Mihaila a replicat vadit nemultumit: „Tocmai aceasta era propunerea mea, sa facem un studiu de oportunitate!” Dragos Benea a refuzat: nu-i trebuie studiu de impact ca sa ajunga la o concluzie. „Apriori sunt adeptul construirii unei biblioteci noi, moderne. O simpla relocare nu ne va aduce in anul 2015”, a mai spus presedintele CJ Bacau. Un sediu modern, conectat la tot ce inseamna mijloace de comunicare si tehnica moderna, de asta au nevoie bacauanii, a afirmat Benea, incheind: „Si daca e eligibil, si daca nu e eligibil pe fonduri europene, acest proiect merita luat in discutie.”

                    Pieton accidentat pe Calea Republicii

                      de
                      Geta Panaite
                      -

                      Impactul s-a produs pe o trecere de pietoni din zona URA. Un barbat, in vârsta de 50 de ani, din Tamasi, in timp ce conducea un autoturism a surprins si accidentat un bacauan de 60 de ani.

                      Omul traversa strada pe zebra insa semaforul arata culoarea rosie pentru pietoni. In urma accidentului, barbatul a fost ranit, fiind transportat la spital cu mai multe fracturi si a fost internat in Sectia de Chirurgie pentru tratament si ingrijiri medicale.

                      Politistii de la Circulatie au mers la fata locului si fac cercetari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs accidentul.

                      Promovarea excelentei este sprijinita si distinsa la Comanesti

                        de
                        Ion Moraru
                        -

                        Dupa o vara in care a sustinut mai multe show-uri  de dans irlandez (la Salina Târgu Ocna, pe scena Filarmonicii din Bacau, dar si pe litoralul Marii Negre, la Constanta si in statiunea Jupiter), comanesteanul Stefan Orheanu se pregateste ca sa participe la Campionatul European de Dans Irlandez, ce se va desfasura in zilele de 21-23 noiembrie la Milano (in Italia).

                        La spectacolele mentionate Stefan Orheanu  a participat alaturi de Formatia “Irish Way”, ce este formata  din 13 tineri ce imbina dansul irlandez cu elementele  specifice multor culturi. Spectacolele  de dans irlandez au  avut loc in cadrul Turneului “Saint Patrick and friends”. In vederea participarii lui Stefan Orheanu la Campionatul European de Dans Irlandez Consiliul Local Comanesti a aprobat recent acordarea unui sprijin financiar de 15.000 lei, fiind apreciat faptul ca acest tânar reuseste ca sa uimeasca publicul  spectator prin miscarile sale coregrafice deosebite. Stefan Orheanu este din Comanesti, a absolvit in luna iunie Scoala Gimnaziala “Liviu Rebreanu” iar in prezent este elev al Colegiului Tehnic “Dimitrie Ghika” din aceeasi localitate.

                        Mentionam ca in luna august la Comanesti Consiliul Local a aprobat Regulamentul privind acordarea unui sprijin material tinerilor din acest oras care participa si obtin rezultate bune la diverse evenimente sportive, cultural si artistice. In semn de pretuire a performantelor obtinute, la aceeasi sedinta consilierii locali comanesteni au acordat un numar de patru titluri de “Cetatean de onoare” al orasului Comanesti. Aceste titluri au fost decernate sportivelor Iuliana Dobrin (pentru performante obtinute in domeniul artelor martiale), Cristina Negru si Alexandra Aichimoiaie (ce au reprezentat orasul la nivel national si international in atletism) precum si marei sahiste, maestra internationala a sportului Elisabeta Polihroniade, pentru exemplul dat tinerei generatii.  

                        Traim bine?!

                        de
                        Florentin Radu
                        -

                        M-am gândit nitel pâna sa aleg tema despre care voi scrie. Chestiunea imigrantilor arabi nu prea m-a atras, cu toate ca nu am sa inteleg nicicum inactiunea autoritatilor ale caror teritorii au fost incalcate, de parca indivizii ar fi trecut pe bulevard, nu pe teritoriul unui stat suveran. Imi amintesc ca raposatul meu tata a fost arestat, inainte de ’89, când a incercat sa fuga pe la sârbi, or, acum, parca ar fi trecut vântul peste granitele grecilor, ungurilor sau ale nemtilor.

                        In fine, nu as vrea sa scriu nici despre decizia jalnica a alesilor de la Bucuresti de a nu-i permite familiei „tribunului” sa fie amplasat in holul Senatului, un gest realmente necrestinesc (ca sa ma exprim elegant, desi, in alte conditii, le-as fi atasat niste epitete „grele”), indiferent de cine a fost sau ce a facut raposatul Vadim.

                        Bun, si atunci, m-am decis sa ma concentrez mai mult asupra unei masuri, populiste – zic unii, cea a scaderii TVA-ului la alimente, decisa in urma cu trei luni. Oficial, azi alimentele sunt cu vreo 8% mai mici decât erau la începutul anului, numai ca nu cred sa se fi simtit si in buzunarele noastre. Pentru ca, la piata, de exemplu, pretul la mai toate este cel putin egal cu cel de vara trecuta, fapt pentru care oricare dintre noi ne-am putea scandaliza nitel pe taranii care, vezi Doamne, nu aplica masura luata de stat.

                        Doar ca uitam ca taranii nu platesc TVA, ci numai fermierii care au reusit eventual sa-si desfaca productia in supermarketuri. Sigur, din toata povestea asta cu TVA-ul scazut la alimente, bine au iesit cei din comert, in general, afacerile din acest domeniu inregistrând cu adevarat o crestere semnificativa in acete trei luni.

                        De altfel, era de inteles ca miza scaderii de TVA a fost cresterea consumului, dar si reducerea evaziunii fiscale din anumite domenii (de ex.: comertul cu carne). Lucru dovedit de incasarile in crestere raportate de ANAF, in prima luna de la diminuarea TVA-ului la alimente, rezultate înregistrate în ciuda efectului de contractie a veniturilor din cauza unor masuri fiscale cu impact negativ în volumul colectarii: scaderea CAS cu 5 puncte procentuale, neimpozitarea profitului reinvestit si diminuarea taxei «pe stâlp» etc.

                        Limba româna – „bocet e, si dans, si zeitate”

                        de
                        Ioan Dănilă
                        -

                        Aproape toti poetii resimt datoria de a dedica în volumul lor de debut un poem limbii române. Asa a facut si Corneliu Vadim Tudor (28 nov. 1949 – 14 sept. 2015), care în 1977 deschide ciclul „Balade de om tânar” cu o închinare „Mamei” (p.7), iar în „Cronica de tara” – al doilea grupaj al volumului -, asaza o duioasa „Oda limbii române” (p.53). E de fapt un sonet menit sa ne adune, solidar, în preajma unui monument peren: „oricât am fi de buni sau rai vreodata, / oricât am fi de falsi sau de firesti, / ne regasim sfiosi cu totii, iata, / în templul limbii noastre românesti”. Directia vietii ei nu mai este cea cu care ne-a obisnuit Al. Mateevici („o comoara / În adâncuri înfundata”): „ea urca din adânc, ca dintr-un crater, / muind în lava fiece cuvânt”, cu forta de pune alaturi tristetea, gratia si divinitatea, caci „oh, bocet e, si dans, si zeitate”.

                        Doi ani mai târziu, în „Epistole vieneze”, are de dat un raspuns strainului, pe care-l pofteste aici, „în dreapta Europei, mai la sud”. I-l va prezenta pe truditorul gliei, a carui limba, simpla, e utilizata de cei ce nu vorbesc româneste, „cu mare fala, / în denumiri savante, latinesti!…” (Îmi spui ca limba voastra e mai pura). Într-o „Balada a grâului” (1982), poetul reproduce un fragment din discursul istoricului C. C. Giurescu despre romanitatea noastra: „Grâul se macina – machinare -, la moara – mola – sau se piseaza – pisare – în piua – pilla -, prefacându-se astfel în faina – farina” etc.

                        Peste o suta de pagini, ne întâmpina alta „Balada a grâului”, în versuri ca acestea: „Iata tara grâului, prieteni, / fratii mei de orice neam veti fi”. Lauda pentru graiul strabun o exprima si direct: „Adevarul e ca avem o limba veche, cu puternice radacini latinesti, o limba exersata si perfectionata prin oralitate si scriere, o limba care depasea recitativele folclorice s…t”. Filologul C. V. Tudor lanseaza îndemnul de a nu înceta sa cercetam viata cuvintelor si a formelor, caci, în opinia lui, limba româna este „cea mai bogata rezervatie arheologica a patriei, fiecare incursiune în straturile sale oferind vestigii si marturii noi, luminatoare pentru epoci istorice în care alte documente lipsesc” (Mândria de a fi român, 1986).

                        Orice poet, pâna a fi constructor de imagini, este un explorator al propriei naturi lingvistice. Si C. V. Tudor a purces la o „expeditie ciudata” care… îl putea costa viata. „Am coborât într-un cuvânt, odata” – marturiseste liric -, dar cu gândul de a-i patrunde intimitatile („voiam sa-i narui taina”). Îl credem când evoca pericolul la care s-a expus: „jur pe ce am mai sfânt, puteam sa mor”. Împaratia cuvintelor îsi apara strajerii, iar cei ce au îndrazneala sa calce „jungla asta cosmica” e aspru pedepsit („de-atunci nu mai sunt eu” – 1981).

                        Linistea si-o cauta în potrivirea cuvintelor ce-l leaga de înaintasi, ca în poemul „Moldova”, provocat de „testamentul poetului Al. Mateevici”: „Eu n-am sa mor si n-oi avea odihna / si pieptul meu va fi un antic scut / pâna în ziua de lumina plina / când zimbrul iar la stema o sa vina / si voi îngenunchea sa te sarut!” (Carte româneasca de învatatura, 1992). C. V. Tudor – poetul îngemanând un bun mesaj patriotic cu o dulce cantabilitate a versului.

                        P.S.1: De laudat acuratetea gramaticala a textului postat pe internet de Radio Zu în ziua de 14 septembrie. Subscriem: „România azi ramâne / Fara un enorm poet”.

                        P.S.2: Stiati ca versurile cântecului „Multumesc, iubita mama” îi apartin lui C. V. Tudor?

                        De ce a fost necesara manipularea

                        de
                        Răzvan Bibire
                        -

                        Ce nu se spune deloc despre refugiatii care asediaza portile Europei este faptul ca doar o mica parte dintre ei chiar vin din Siria. Marea majoritate sunt imigranti clandestini veniti din Afganistan sau din Balcani: Bosnia sau Kosovo. Desigur, refugiatii sirieni care fug din calea razboiului trebuie priviti cu toata compasiunea si ajutati.

                        Asa spune legea nescrisa a omeniei si cea scrisa a omenirii. Ceilalti, insa, despre care nu se spune nimic, trebuie tratati drept ceea ce sunt: imigranti ilegali.
                        De ce nu se vorbeste nimic despre aceasta problema si de ce s-a preferat solutia demonizarii refugiatilor? Ca de obicei, e vorba de politica si controlul pagubelor.

                        Afganistanul, Bosnia si Kosovo sunt zone aflate daca nu in administrarea directa a SUA si/sau UE, intr-o situatie similara. Cel putin, Kosovo, dupa ce provincia a fost ajutata de bombardamentele NATO aplicate Iugoslaviei sa-si declare independenta, s-a aflat in administrarea directa a Uniunii Europene. Misiunea EULEX s-a dovedit a fi un esec total: coruptia este la limite inimaginabile in zona iar economia e la pamânt.

                        Daca SUA sau UE ar fi recunoscut ca o mare parte din refugiati provin din teritoriile pe care le administreaza, ar fi fost problematic. Asa ca s-a apelat, ca de obicei, la propaganda: pe de o parte s-au demonizat refugiatii, insistându-se pe pericolul islamizarii si al infiltrarii de teroristi iar, pe de alta parte, s-a incercat acreditarea ideii ca Rusia se afla in spatele valului de refugiati.

                        Chiar daca valul de imigranti/refugiati ne ocoleste, manipularea de pe retelele sociale ne-a lovit din plin. Românii au primit dintr-o data o doza masiva de islamofobie, multi cazând in plasa tesuta de dezinformatori.

                        Dealtfel, problemele lumii musulmane au fost tratate cu indiferenta in ultimii 20 de ani de catre conationalii nostri, care nu fac nici o diferenta intre siiti si suniti, intre tarile moderat-musulmane, cum au fost Siria, Algeria, Libia sau Irakul si tarile ultrareligioase cum sunt Iranul sau Arabia Saudita. Asa se face ca pentru multi români musulmanul este sinonim cu terorist sau macar cu un fanatic religios care se pregateste sa-l oblige sa se converteasca.

                        1...3.4073.4083.409...5.877Pagina 3.408 din 5.877

                        ULTIMELE ȘTIRI