sâmbătă, 17 ianuarie 2026
Acasă Blog Pagina 3375

Prin pictura, mai aproape de Dumnezeu

Pentru Dorin Macovei, dragostea pentru desen s-a manifestat inca din copilarie. La inceput doar cu un creion sau o bucatica de carbune, apoi cu pigmenti color, lucrul a devenit din ce in ce mai atractiv si realizarile tot mai complexe.

„Este un drum asemanator mai tuturor celor care indragesc artele vizuale”, spune Dorin Macovei, acum, la 54 de ani, pe care i-a implinit in primavara. A absolvit Liceul de Muzica si Arte Plastice (in prezent Colegiul National de Arta „George Apostu”) Bacau, sectia pictura, la clasa profesorului Gheorghe Velea, dupa care a studiat arta sacra in cadrul Universitatii „Al. I. Cuza”, la Facultatea de Teologie Ortodoxa „Dumitru Staniloae” Iasi. „Studiile de arta sacra pe care le-am aprofundat mi-au deschis noi orizonturi si mi-au influentat pictura de sevalet”, a completat pictorul. Intre timp a urmat si un master in specializarea „Patrimoniu Cultural”, in cadrul aceleiasi facultati, iar din 2011 este doctorand al Universitatii de Arte Vizuale si Design „George Enescu” Iasi.

Prima expozitie, alaturi de pictori consacrati

Dorin Macovei isi aminteste cum prin clasele primare descoperise si experimentase uleiul. Erau tuburi micute pe care le cumpara de la librarie si care se vindeau separat. Achizitiona câteva tuburi si facea incercari, amestecuri onctuase pe carton duplex nepreparat. Era atras de pictura in pasta groasa a unor maestri precum Scweitzer Cumpana, Nicu Enea, Nicolae Grigorescu, Corneliu Baba, ale caror albume le cumpara de la librarie sau de la anticariat. „Era un tip de pictura incitant, care ma stapânea. Am lucrat in acea perioada, din minte, biserica Precista care se afla in apropierea locuintei mele. Un tablou si, apoi, inca unul, o cana de lut cu flori violet, le-am pictat folosind un cutit de paleta improvizat. Le-am expus ulterior la galeriile vechi de arta din oras. A fost prima mea iesire in public si eram foarte mândru”, a marturist Dorin Macovei. Si cum sa nu fie mândru, pentru ca la acea expozitie au participat cu lucrari si pictori consacrati precum Ilie Boca sau Aurel Stanciu. Din pacate, acele tablouri nu le-a mai recuperat dupa terminarea expozitiei.

„Relatia cu icoana iti impune un comportament adecvat”

Un truditor in ale picturii, de-a lungul carierei sale, experimenteaza neincetat abordari stilistice, tehnice si estetice diferite. Aceasta cautare continua, aceasta framântare, este absolut necesara in conturarea unei stilistici si unei modalitati proprii. E vorba despre acea munca asidua din atelier, nevazuta de nimeni, dar care are un rol important in definirea personalitatii artistice. Ce spune Dorin Macovei despre stilul sau?

„Abordarea mea actuala se vrea una rafinata si sobra, bazata pe o simbolistica elocventa, de o factura clasica si moderna in egala masura. Ea este rodul unei atente observatii asupra compozitiilor ce tin de arta sacra si a unor mari artisti moderni in acelasi timp. As enumera aici artisti ca Horia Bernea si Horia Damian.” O parte dintre noi, ca simpli privitori si chiar admiratori ai picturilor bisericesti, ne punem o intrebare: oare ce era in sufletul artistului atunci când a pictat acea lucrare? Acest lucru incercam sa-l aflam de la iconarul Dorin Macovei. „Arta sacra implica o traire si o participare deosebita. Relatia cu icoana iti impune un comportament adecvat. Când lucrezi, trebuie sa te daruiesti total si sa te rupi de lume. Este o bucurie si o mare

responsabilitate. Pictura monumentala, zidul bisericii, cere un efort sustinut si o concentrare pe masura. Trebuie sa fii un adevarat «atlet al Lui Dumnezeu» ca sa poti rezista unui asemenea demers”, a explicat Dorin Macovei. Pictorul iconar ne-a asigurat ca pregatirea pentru o asemenea preocupare trebuie inceputa inca din frageda copilarie, cu o educatie aleasa, o informare adecvata si continua, precum si o neincetata cultivare a spiritului. Este o munca frumoasa, dar care implica mult studiu si daruire totala. Acest lucru poate fi posibil doar atunci când exista pasiune si o nemarginita iubire fata de Adevar.

dorin macovei 1_nDin impresionantul CV al pictorului Dorin Macovei spicuim câteva din realizarile de pictura monumentala:
– biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Beresti-Tazlau, Bacau, intre anii 1999 – 2000, pictura monumentala realizata in tehnica al secco;
– biserica din Moreni, Bacau, intre 2000 – 2001, pictura monumentala realizata in tehnica al secco;
– biserica din Orasa, Bacau, intre 2002 – 2004, pictura monumentala realizata in tehnica al secco;
– biserica romano-catolica din Nicoresti, Bacau, in 2003, panouri mobile;
– biserica cu hramul „Sfintii Trei Ierarhi” Bacau, intre 2005 – 2006, pictura monumentala realizata in tehnica al fresco;
– ansamblu monumental (troita), pictura pe zid – tehnica acril, in Padureni, Bacau;
– biserica cu hramul „Sf. Dimitrie” din Nicolae Balcescu, Bacau, intre 2008 – 2009, pictura monumentala realizata in tehnica acril;
– biserica cu hramul „Sf. Ioan Botezatorul”, Bacau, intre 2009 – 2011, pictura monumentala realizata in tehnica al secco;
– biserica veche (ortodoxa) din Siretu, Bacau, intre 2012 – 2013, pictura monumentala realizata in tehnica al secco.

Lupta inegala cu multinationalele a determinat vânzarea Comfert

„Daca ar fi ramas o companie româneasca, societatea Comfert ar fi fost angajata într-o lupta de supravietuire, nu de crestere, si în scurt timp ar fi intrat în declin” – a declarat pentru Ziarul Financiar omul de afaceri Catalin Grigoriu, proprietarul companiei Comfert, dupa ce a vândut-o grupului de agribusiness din Irlanda si Marea Britanie Origin Enterprises.

Tranzactia propriu-zisa se va incheia in luna octombrie si va ajunge la aproape 20 de milioane de euro, Comfert fiind unul dintre primii zece jucatori pe piata de agribusiness din România.

Catalin Grigoriu a mai recunoscut ca a fost fortat la acest act pentru ca lupta businessului autohton cu multinationalele este una inegala, în primul rând din perspectiva accesului la finantare.

„Am mai fi putut continua doi, trei sau patru ani, dar conditiile din piata nu ne-ar fi permis sa ne dezvoltam – a precizat Grigoriu. Nu ne putem bate cu multinationalele privind accesul la capital si costurile aferente. Daca o multinationala îsi poate sacrifica profitul pentru a câstiga cota de piata, o firma româneasca nu-si permite acest lucru.”

De asemenea, Catalin Grigoriu, care a mostenit compania de la parintii sai, a declarat ca nu este interesat sa intre in alte afaceri.

„Dupa 15 ani am obosit în calitate de antreprenor”, a mai declarat. Va ramâne, insa, timp de cinci ani la conducerea Comfert si se va ocupa, in calitate de coactionar, si de societatea Pambac, pe care a preluat-o in anul 2013.

Reguli stricte, la vânzarea alimentelor

In aceasta perioada, cu temperaturi ridicate, pot aparea foarte usor toxiinfectii alimentare in urma producerii, depozitarii, transportului si valorificarii unor astfel de produse în alte conditii decât cele stabilite prin legislatia din domeniu.

Veterinarii bacauani le reamintesc producatorilor din târguri si organizatorilor de evenimente care ofera produse alimentare pentru consum uman ca, pe perioada caniculei, sunt obligati sa respecte o serie de reguli care sa previna situatiile nedorite. Astfel, organizatorii de evenimente trebuie mai intâi sa solicite de la Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor (DSVSA) Bacau aprobare pentru functionarea unor astfel de locatii, cu cel putin cinci zile înaintea desfasurarii evenimentului.

Dosarul va include atât cererea scrisa (in care sa va mentiona locul si perioada desfasurarii evenimentului, activitatea desfasurata, tipurile de produse supuse comercializarii), lista expozantilor (împreuna cu documentele de autorizatii sau de înregistrare sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor si documentele de producator) si un contract sau un acord cu o firma de salubrizare în vederea evacuarii deseurilor alimentare sau menajere. Organizatorii trebuie sa asigure spatii corespunzatoare in care pot fi pastrate si expuse produsele la temperaturi optime, o sursa de apa potabila, mijloace pentru curatarea si dezinfectarea instrumentelor de lucru, iar pentru comercianti, cât si pentru consumatori, grupuri sanitare si facilitati de spalare si uscare a mâinilor.

„Recomandam consumatorilor sa achizitioneze produse alimentare numai din unitati autorizate sanitar veterinar. În cazul în care cetatenii vor cumpara produse din spatii improvizate sau din «sistemul stradal», se expun riscului îmbolnavirii. Asadar, este interzisa comercializarea produselor de origine animala în alte locuri sau spatii decât cele autorizate sanitar veterinar sau care nu sunt supravegheate de catre autoritatea sanitara veterinara si pentru siguranta alimentelor teritoriala.”
Carleta Bodea, directorul DSVSA Bacau.

In plus, este interzisa organizarea de mese festive de catre unitatile de alimentatie publica, cu produse de origine animala (carne de vita, oaie, capra si porc) provenite din sacrificearile in gospodaria proprie. Consumatorii nu trebuie sa cumpere din unitatile de comercializare produse care nu sunt etichetate sau care prezinta semne de alterare. Producatorii de bunuri alimentare au obligatia sa solicite la Directia Sanitara Veterinara emiterea documentului de înregistrare, pentru vânzare directa sau, dupa caz, de vânzare cu amanuntul. In plus, trebuie sa aiba asupra lor si actul de indentitate, atestatul de producator si carnetul de comercializare a produselor agricole, carnetul de sanatate personala si fisa de sanatate a animalelor vizata de medicul veterinar din localitate.

MONUMENTE ISTORICE: Scoala „Al.I.Cuza” Bacau

Pe strada Oituz nr. 14 se afla monumentul de arhitectura Scoala „Al. I. Cuza” construit in anul 1892. Scoala poarta numele domnitorului Al. I. Cuza deoarece, la data de 11 noiembrie 1859 se comunica din capitala principatului Moldova, Iasi, ca principele domnitor a incuviintat sa plateasca infiintarea unei scoli publice in Bacau. Aceasta se va numi „Scoala de baieti no. 2” si va incepe cursurile la 25 octombrie 1859 in localul „Scolii nr.1” cu invatatorul Petre Dobrica, având pentru inceput 52 elevi.Timp de 33 ani scoala a functionat in diferite spatii inchiriate.

De abia in anul 1892 se construieste sediul nou al scolii primare care a costat la vremea aceea suma de 75.000 lei. In forma sa initiala spatiul destinat scolii cuprindea 4 sali de clasa, o sala pentru cancelarie, o sala pentru arhiva si o locuinta confortabila, cu 5 camere, pentru director. Scoala are planul in forma literei „L”, fiind compus din corpul cu patru sali de clasa, având fatada principala spre strada Oituz, iar pe fatada estica era amplasata locuinta directorului. Corpul de cladire exista si astazi, aici functionând 6 clase de elevi si un amfiteatru care poarta numele artistului poporului Radu Beligan, deoarece in anul scolar 1928/1929 domnia sa a absolvit clasa a IV in aceasta scoala. In prezent, scoala monument de arhitectura a fost numita arbitrar „Corpul A”, pentru a se delimita de corpurile B si C, construite cu 80 de ani mai târziu.

Sub aspect arhitectonic, aceasta scoala face parte din categoria tip Spiru Haret, dupa numele savantului si ministrului care a condus destinele invatamântului românesc de la sfârsitul secolului al XIX-lea, pâna la Primul Razboi Mondial. Aceasta perioada a fost un mare progres pentru invatamântul românesc deoarece scolile cu o clasa, cu 2 clase, cu 3 si 4 clase aveau alaturat locuinta directorului, lotul experimental si raspundeau conditiilor impuse de invatamântul primar legiferat in anul 1864 de principele Al.I. Cuza. Planurile acestor tipuri de scoli era elaborat de catre „Casa scoalelor”, care functiona in cadrul Ministerului Instructiunii Publice condus pe atunci de cel care a fost parintele invatamântului românesc, Spiru Haret.

Materialele de constructie la aceasta scoala din Bacau erau: fundatia si soclul din piatra zidita, peretii din zidarie portanta de caramida. Sarpanta acoperisului era din lemn de conifere si se compunea din: popi, capriori, leturi si astereala. Peste aceasta din urma se punea invelitoarea din tabla lisa executata de catre mesterii tinichigii. Ferestrele erau mari si luminoase pentru a patrunde cât mai multa lumina in salile de clasa, interioarele erau inalte si incapatoare pentru a asigura cantitatea de aer proaspat elevilor.

Decoratia acestor tipuri de scoli era asemanatoare. Peretii erau zugraviti cu var alb, atât la interior, cât si pe afara. Ferestrele aveau in partea superioara câte un arc de cerc din caramida arsa si rezistenta de culoare maro, cu o mica cheie de bolta la arc. La baza ferestrei se afla un pervaz din caramida, in relief, intocmai ca la arcele de deasupra.

Scarile de la intrare sunt din piatra cioplita, iar deasupra intrarii, pe un spatiu protejat era scris din mulura de tencuiala rezistenta numele scolii si anul constructiei.

Inscriptiile de la aceasta scoala sunt amplasate astfel. Sub streasina fatadei principale: Scoala de baieti no 2. Pe cele doua coloane aflate in stânga si in dreapta usii de la intrare sunt trecuti anii: 1859, 1994. Cele doua placi de marmura au inscriptiile:”1859-2009. Scoala cu clasele I-VIII «Al. I. Cuza» Bacau. 150 ani de existenta”. „1859-1994 Scoala nr. 19 Bacau. 125 ani de existenta.”

Prof. dr. Dorinel Ichim, cercetator

Capodopere aruncate in derizoriu

Pornind de la cartea lui Umberto Eco, ,,Pliculetul Minervei” (Humanitas, Bucuresti, 2004), in weekend-ul trecut aminteam despre carti celebre refuzate de editori, ridiculizate de critici. Poposind in zona aceluiasi interesant reper bibliografic, vom aminti astazi despre erori ale criticii in domenii, precum creatia si interpretarea muzicala, creatia plastica si filmul artistic. Si in aceste domenii, unele creatii care sunt considerate astazi capodopere au fost apreciate cândva ca fiind non-valori…
In 1886, revista The Churchman avansa despre Edgar Degas: ,,…este un baietel care spioneaza prin culise si in cabinele dansatoarelor, observând doar laturile cele mai dezgustatoare ale feminitatii si descriind aspectele cele mai grotesti si depravate”. Puritani din fire, credem noi, privind la un nud, precum ,,Femeie pieptanându-se”, cei de la The Churchman au tinut neaparat sa vorbeasca / scrie atunci când preferabila era tacerea. Despre lucrarea lui Manet, ,,Dejunul pe iarba”, Louis Etienne a scris in Le Jury et les exposants, in 1863, ca ,,este o gluma de prost gust, o pictura hidoasa si care nu merita sa fie expusa”. Timpul a picurat apoi celebritate peste aceasta opera care a marcat trecerea de la academism si naturalism la impresionism. Picasso insusi, orgoliosul, a pictat propriile sale versiuni ale acestui tablou, rezultând 27 de picturi 140 de desene, diferite machete… Un negustor de arta foarte prost inspirit, Ambrois Vollard, spunea in 1907 despre ,,Domnisoarele din Avignon’’, pictura lui Picasso, ca ,,este opera unui nebun”. Astazi, din vânzarea acestei picturi ai asigura resurse financiare si pentru mostenitori. Unele dintre picturile lui Picasso s-au vândut cu sume care depasesc 100 milioane de dolari…
Despre Bach, un cronicar, Johann Adolph Scheibe, afirma in revista de specialitate Der critische Musikus: ,,Compozitiile lui Johann Sebastian Bach sunt total lipsite de frumusete, de armonie si, mai ales de claritate”. La prima interpretare scenica a Simfoniei a Cincea de Beethoven, in 1808, Louis Spohr scria: ,,O orgie de larma si vulgaritate”. Un alt critic, Ludwig Rellstab, il aseza la coltul non-valorii pe Chopin, in 1833: ,,Daca muzica sa ar fi fost supusa judecatii unui expert, acesta ar fi facut-o praf… In fapt mi-ar placea s-o fac eu”. Uneori, si imparatii, precum cel al Austriei, se distribuie in roluri nefericite de critici. Potrivit acestuia, ,,Nunta lui Figaro” a lui Mozart are prea multe note…
Cinematografia are, si ea, istorioare de acest gen. Un director al studiourilor Metro, afirma in 1928, dupa ce Fred Astaire sustinuse o proba pentru un rol: ,,Nu stie sa rosteasca replica, nu stie sa cânte si este chel. Se descurca putin cu dansul”. Cu ,,Pe aripile vântului” a fost o intreaga poveste. Irving Thalberg, director al Metro-Goldwin-Mayer, a opinat ca nu trebuie achizitionate drepturile pentru un asemenea film, intrucât ,,niciun film despre razboiul civil n-a adus vreodata vreun ban”. Celebrul actor Garry Cooper, care refuzase rolul lui Rhett Butler, a pus gaz pe foc, afirmând ca acest film va fi cel mai rasunator esec din istoria Hollyoodului. Dupa ce Clark Gable a sustinut o proba pentru acelasi rol care-l va face faimos, cunoscutul Jack Warner a exclamat consternat: ,,Ce sa ma fac cu un tip cu asemenea urechi?”
Comentând toate aceste derapaje, Umberto Eco spune ca acesti grabiti critici se comporta ,,ca si când ne-ar avertiza ca operele de arta trebuie lasate sa se odihneasca, la fel ca vinurile”. Abia dupa aceea ar trebui apreciate…
Ion Fercu

Bricolaje / Sub o umbrela azurie

Cred ca intr-un film am auzit replica asta: viata e un sir de desprinderi, si de câteva zile mi se tot invârteste prin cap. Da, e adevarat, ne desprindem câteodata de unele lucruri, de locuri, de obiceiuri, ba chiar si de unii oameni. Pentru care am avut cândva sentimente. Iar unele desprinderi sunt binefacatoare, te elibereaza. Dar sunt si desprinderi imposibile, pe care nici nu ti le doresti, de fapt. Asa cum eu nu am sa ma desprind vreodata de mama, chiar daca ea acum nu mai este. Stiu ca o voi purta mereu cu mine, e o prezenta luminoasa, statornica, in gândurile mele, in inima mea. Inca vorbesc cu ea, ma surprind ca-i formez numarul de telefon, si sunt momente ale zilei când o iau inspre directia casei ei. Era un drum pe care-l faceam foarte des in ultimii trei ani, de când mama nu mai iesea din casa, iar de câteva luni, de când cazuse la pat, mergeam aproape zilnic la ea. Suferinta o schimbase mult, era deprimata, nu mai avea putere sa lupte, si uneori imi zicea: nu mai ai mama, roaga-te sa se sfârseasca mai repede, pentru ca nu-si suporta starea, neputinta, dar isi facea griji si pentru mine, nu voia sa ma chinuie (asa spunea ea), stiind ca lucrez, ca am multe pe cap. Mama era mama. Tot buna, marinimoasa, delicata. Da, cred ca asta o definea cel mai bine, delicatetea sufleteasca. N-am auzit-o niciodata jignind pe nimeni, dimpotriva, era plina de bunavointa, ingaduitoare, detestând firile certarete, naturile conflictuale. Avea un tonus psihic de invidiat, era calma, calda, vesela, cu pofta de viata, transmitând si celorlalti o stare de bine. Era frumoasa si senina, iti facea placere sa o privesti, sa-i stai in preajma. De altfel, era si foarte indragita pentru calitatile ei, in famile, la scoala unde preda, printre prieteni si vecinii pe care i-a avut de-a lungul timpului. Era deschisa, vorbareata, ii placea sa glumeasca si gasea mereu un cuvânt bun pentru fiecare. Nu avea ranchiune, nu pastra resentimente, ura ii era straina. Nu-i fac un portret idealist, nici nu am cum daca respect adevarul, pentru ca nu am avut intotdeauna o relatie idilica cu ea. In adolescenta mea razvratita, când visam tot timpul si aveam capul plin de literatura, eroinele mele preferate erau femei cu natura demonica, stihiala, Electra lui Sofocle, Nastasia Filippovna si alte personaje dostoievskiene etc. Iar mama mi se parea prea cuminte, cumsecade, conformista si deloc originala. O femeie constiincioasa, o tin minte cum isi pregatea lectiile, cum invata pentru examenele de grad, si o buna gospodina. Ceea ce mie imi repugna totalmente. Eu eram pasionata de lecturile mele despre boema pariziana din Montmartre si Montparnasse, spuneam ca n-am sa fac munci domestice niciodata, ca am sa manânc numai la restaurant, ca n-am sa ma marit etc. Altadata ma razgândeam, zicând ca, daca totusi am sa ma marit, o voi face doar cu un barbat matur, generos si elegant, care sa ma rasfete (asa cum faceau toti barbatii din familia mea), genul aristocratic, modelul fiind Pascalopol din „Enigma Otiliei”. Aveam numai fluturi si fantezii in cap, iar mama, buna si inteleapta, se amuza si ma lasa in pace, nu a vrut sa ma aduca pe „linia de plutire”, cu picioarele pe pamânt. A avut grija de asta viata, mai apoi, când am inteles-o pe mama, mai ales de când am avut eu insami copii, familie, si nu am scapat de inerentele constrângeri. In anii din urma ne-am apropiat din ce in ce mai mult, stateam la povesti si ne aminteam perioade intregi din viata noastra pornind de la …o rochie. Care pentru o femeie eleganta, cum a fost ea, insemna foarte mult. De pilda, spunea: iti amintesti de rochia aia umbrela, albastru azuriu, cu panglici albe? Sau de aia turcoaz, cu esarfa, sau de costumasul vernil, de cel frez, dar de ala mustar cu blanita la gât? Si ne aminteam de toti anii aceia când le purtase, retraind intâmplarile de atunci. Mama tânara, frumoasa si zâmbitoare, imbracata in rochia umbrela azurie. Sub care ma refugiez ca o fetita speriata, si ma adapostesc, stiind ca ma va apara de tot ce-i rau si urât.

O vara de 10 la Scoala 10

    Toata luna iulie, la Scoala Gimnaziala Nr. 10 Bacau s-a derulat proiectul „O vara de 10”, un proiect ambitios de scoala de vara, in care au fost implicati elevi ai unitatii de invatamânt, dar si elevi din celelalte scoli ale orasului, cu vârste cuprinse intre 5 si 16 ani. Cei peste 100 de copii implicati au devenit, pentru o luna, minioni (indragite personaje de animatie) veseli, creativi si dezinvolti, in lupta cu monotonia, banalul si rutina.

    Proiectul, initiat si coordonat de prof. Iulia Jicu, director, realizat in parteneriat cu Parohia „Sf. Gheorghe” Bacau si Funtastik Park Bacau, sustinut prin voluntariatul cadrelor didactice ale Scolii Gimnaziale Nr. 10 Bacau si al parintilor si elevilor mai mari ai scolii, s-a dovedit o experienta inedita si constructiva, in care toti participantii au inteles beneficiile lucrului in echipa, voluntariatului, prieteniei, cooperarii, invatarii prin joc, dar au descoperit si valorile altruismului si generozitatii, ale educatiei nonformale, metodelor de lucru moderne, cu accent pe dezvoltarea personala armonioasa si completa.

    Proiectul a presupus un program zilnic, de la 8 la 16, in care, pe lânga dans, jocuri, sport, expeditii, concursuri s-a oferit elevilor posibilitatea de a participa, in fiecare zi, la doua ateliere, cu tematica variata si atractiva: ateliere de dezvoltare personala, de stil vestimentar, de fotografie, de jurnalism narativ si scriitura personala, cursuri de desen, ateliere de lectura, de quilling, de arhitectura, astronomie sau experimente stiintifice, de confectionare de obiecte diverse din materiale reciclabile, ateliere de prim ajutor si educatie pentru sanatate (asistenta Cristina Buca), modelaj (din lut, aluat, plastelina), desen pe suporturi diferite (hârtie, lemn, piatra, lut, sticla), confectionare de masti de carnaval sau de obiecte de podoaba (cercei, coliere, bratari), carnaval si multe alte activitati.

    „Activitatile din cadrul fiecarui atelier s-au desfasurat prin implicarea responsabila, competenta si voluntara a cadrelor didactice ale scolii, dar si prin sprijinul unor reprezentati ai comunitatii locale, care au impartasit copiilor din experienta lor: preotul paroh Constantin Gherasim, agentul sef-adjunct Ionut Avram de la Politia de proximitate Bacau, lector univ. dr. Adrian Jicu, de la Universitatea «Vasile Alecsandri» Bacau, trupa de street dance Frontline Crew, membrii clubului de karate C.S. Phoenix si reprezentanti ai Asociatiei parintilor din Scoala Gimnaziala Nr. 10 Bacau, Constantin Sufaru, Daniela Baicu, Lucian Intuneric”, ne-a declarat prof. Iulia Jicu, directorul scolii.

    Bucuria copiilor, implicarea lor in numar tot mai mare în fiecare zi, produsele originale si creative ale muncii lor, dezinvoltura, spontaneitatea, creativitatea, multumirea parintilor s-au dovedit a fi argumente care au sustinut eficienta si oportunitatea unui astfel de proiect.

    Fotbal / Liga a II-a: Radu Ciobanu, seful Centrului de Juniori al Sport Club

    Divizionara B Sport Club Bacau va sustine sâmbata primul joc de verificare al verii. Bacauanii vor evolua la Tg. Neamt in compania echipei de Liga a III-a Petrotub Roman. Amicalul cu „tevarii” va fi precedat, vineri, de o conferinta de presa, programata la ora prânzului, la Baza Letea. In cadrul intâlnirii cu jurnalistii va fi prezentat noul sef al Centrului de Copii si Juniori al SC-ului: Radu Ciobanu.

    Misiunea acestuia este de a resuscita activitatea la nivel juvenil a Sport Clubului, serios afectata, in ultima perioada, de problemele financiare cu care s-a confruntat gruparea bacauana.
    „Incercam sa pornim de la baza astfel incât sa ne asiguram schimbul de mâine. E o perioada de cautari, dar daca nu punem ordine in activitatea Centrului de Copii si Juniori nu vom putea face nimic pe termen lung, in viitor”, a declarat presedintele SC-ului, Cristi Ciocoiu.

    La conferinta de vineri, Ciocoiu va prezenta ziaristilor si celelalte probleme ale clubului pe care il conduce, incepând cu datoriile financiare. „Finantarea acordata de Primaria Bacau in baza Legii 350 / 2005 ne permite ca, pâna la sfârsitul anului, sa ne desfasuram activitatea intr-un registru de normalitate.

    Din 2016, insa, speram sa intram pe un alt regim de finantare si anume cel permis de noile modificari ale Legii 69, care sa ne permita dezvoltarea pe linie sportiva”, a mai spus Ciocoiu.
    In noul sezon al Ligii Secunde, care va incepe pe data de 29 august, Sport Club Bacau va evolua in Seria I, alaturi de Rapid Bucuresti, Otelul Galati, Ceahlaul Piatra Neamt, FC Clinceni, Gloria Buzau, Rapid CFR Suceava, Dacia Unirea Braila, FCM Dorohoi, CS Balotesti, ACS Berceni, Farul Constanta, Bucovina Pojorâta si Dunarea Calarasi.

    Fotbal juniori: Cei mici se fac mari

    Dupa turnee, un campionat. Si nu orice fel de campionat, ci unul cu finalitate la nivel national. Federatia Româna de Fotbal va lansa din aceasta toamna o competitie pilot rezervata in premiera celor mai mici categorii de vârsta: U7, U8, U9 si U10.

    In faza initiala, competitia se va desfasura la nivel judetean, AJF-urile fiind obligate sa reuneasca la start minimum opt cluburi care sa acopere toate cele patru categorii de vârsta. Conform FRF, doar 16 judete vor intra in aceasta competitie, selectia la nivel de AJF facându-se in functie de numarul de cluburi inscrise in campionat.

    „Imi surâde ideea unei astfel de competitii si voi face tot posibilul ca judetul nostru sa intre in topul celor 16 acceptate de FRF. Ma bucur foarte mult ca, in sfârsit, se organizeaza un campionat si pentru cei mai mici fotbalisti”, a precizat presedintele AJF Bacau, Cristi Sava.

    Dupa toate probabilitatile, Bacaul va reusi sa reuneasca la start minimum opt cluburi, printre gruparile interesate figurând FC Bacau, Aerostar, Sporting, Viitorul sau Trotusul Onesti. De mentionat ca Federatia va pune la bataie premii, iar câstigatoarele fazei judetene se vor califica la turneele zonale si ulterior, nationale.

    Tenis / Trofeul Elisa: Se bat pentru puncte

    Sâmbata dimineata va debuta, pe terenurile Bazei SCM Bacau, cea de a sasea editie a Trofeului Elisa la tenis. Competitia de categoria A, din circuitul national FRT, va reuni de o parte si de alta a fileului crema tenisului românesc, la nivel de Under 14. Cei 48 de tenismeni (32 la masculin si 16 la feminin) se vor bate pentru puncte importante la nivelul ierarhiei nationale.

    „Ne bucuram ca putem continua traditia Trofeului Elisa, cu atât mai mult cu cât acest turneu este al doilea dupa Campionatele Nationale, la nivel de punctaj. Totodata, este imbucuratoare prezenta semnificativa a tenismenilor inscrisi la Trofeul Elisa, in special la masculin”, a declarat organizatorul competitiei, Mihai Ciuntea.

    Gazdele de la SCM Bacau se vor alinia la start cu sase sportivi, toti figurând in competitia masculina: Bogdan Manole, Razvan Olaru, Stefan Alistar, Andrei Braescu, Gabriel Ungureanu si Calin Marinescu. Cel mai bine cotat bacauan este Bogdan Manole, care figureaza, de altfel, drept favoritul numarul unu al intrecerii. „Vreau sa câstig acest turneu, mai ales ca el se va desfasura la mine acasa”, a marturisit Bogdan Manole.

    „Sper ca parcursul lui Bogdan sa fie unul bun, dar care sa includa neaparat meciuri tari. Avem nevoie de astfel de jocuri”, a subliniat antrenorul lui Manole, Gabi Ciuntea. Alaturi de tenismenii de la SCM, Bacaul va conta si pe alti sportivi, precum David Perju si Matteo Maxim (legitimati la Dinamo Bucuresti), ca si pe onestenii Stefan Scurtu si Vlad Vasluianu.

    Daca turneul masculin se bucura de o prezenta numeroasa din partea tenismenilor bacauani, in schimb la feminin este seceta mare: nicio reprezentanta a gazdelor nu se regaseste pe tabloul de 16. Din fericire, onoarea gazdelor este salvata de onesteanca Victoria Maican (CSM Tema Sport), cotata drept favorita numarul 7. Principala favorita la feminin este bucuresteanca Theodora Iosub.

    Strigatul din „Desteptarea” a avut ecou: Ajutor pentru Ioana

      Demersul facut de colectivul redactional al ziarului nostru pentru sensibilizarea cititorilor in cazul unei fetite de cinci ani si jumatate, care are nevoie de un aparat pentru a sta in pozitie verticala si a merge, a avut ecou.

      Imediat dupa ce in editia de joi, 30 iulie, a cotidianului „Desteptarea”, a aparut articolul cu titlul „Ioana are nevoie de ajutor ca sa mearga”, la redactie ne-a contactat un binefacator care s-a oferit sa sprijine familia fetitei cu o suma de bani. Persoana generoasa a dorit sa ramâna in anonimat, ceea ce este cu atât mai mult de apreciat. Dar ei i se pot alatura si altele, cu suflet nobil si dare de mâna, pentru a se aduna suma necesara.

      In plus, fetita are nevoie si de kinetoterapie, o perioada nedeterminata, precum si de alte tipuri de tratament iar familia cu greu isi poate permite sa i le asigure. Amintim ca fetita, pe nume Ioana Estera C., la 3 zile dupa nastere, a inceput sa faca foarte des crize epileptice (a ajuns la 50 pe zi). Timp de aproape doi ani parintii au tot umblat prin spitale pentru a i se stabili diagnosticul cert si tratamentul adecvat.

      Abia dupa un an si jumatate, medicii au descoperit ca are leziuni pe o treime din creier, aceasta fiind cauza crizelor epileptice. In noiembrie 2011, fetita a fost operata pe creier la un spital din Franta. Operatia a reusit, crizele epileptice au disparut definitiv, dar acestea, anterior, au dus la paralizia partii drepte a corpului fetitei.

      Nu vede cu ochiul drept, abia articuleaza câteva silabe iar mâna si piciorul de pe aceeasi parte ii sunt aproape inerte. In martie 2015 a fost supusa si la o interventie chirurgicala, dupa care a trebuit sa inceapa sa faca zilnic sedinte de kinetoterapie. Deocamdata, insa, ea nu se poate deplasa decât in genunchi.

      Pentru a-i corecta piciorul drept, parintii i-au cumparat o orteza, care i-a costat 875 lei, si suporta cheltuielile si cu kinetoterapia, pretul unei sedinte/zi fiind de 30 lei. Dar medicii specialisti le-au recomandat si purtarea de catre fetita a unui verticalizator, un dispozitiv complex care o va ajuta sa stea in picioare si o va obisnui cu aceasta pozitie verticala si sa mearga. Dar acest dispozitiv este foarte scump – 9.000 lei (90 milioane lei vechi) – pentru posibilitatile financiare ale familiei iar costul lui nu este acoperit nici macar in parte din bugetul asigurarilor de sanatate.
      Cei care vor sa o ajute in continuare pe Ioana pot depune bani in contul SWIFT: RNCB RO BU, cod IBAN: RO37RNCB0532030657960003, in euro, deschis la BCR.

      Incep lucrarile la soseaua de centura!

      Compania Eko Insaat Ve Tic din Turcia, care câstigat contractul pentru construirea variantei ocolitoare a municipiului Bacau, poate incepe organizarea santierului si curatarea terenului pe traseul celor 30,7 kilometri ai soselei.

      Ordinul de incepere a lucrarilor a fost semnat, prin urmare nu mai exista niciun obstacol in calea acestei investitii, iar asta e o veste extraordinara pentru bacauanii care acuzau aglomerarea si poluarea din cartierele marginase.

      Astaldi SpA, una dintre firmele grupului perdant, a depus contestatie impotriva hotarârii judecatoresti care consfintea câstigatorul dar aceasta nu poate influenta derularea investitiei, hotarârea fiind definitiva si irevocabila.

      Emotiile privind finantarea nu sunt justificate, arata Dragos Benea, presedintele Consiliului Judetean Bacau. “Finantarea este asigurata din fonduri europene si de la bugetul national. Din acest moment, constructorul si toti cei implicati in proiect au conditiile necesare pentru demararea lucrarii”, a declarat Dragos Benea.

      Practic, in acest moment, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) si-a incheiat misiunea, ramâne care firma de constructii sa-si respecte obligatiile pe care si le-a asumat prin contractul de executie.

      Politistii locali, trimisi din nou la scoala

        Agentii de la Politia Locala Bacau, care isi desfasoara activitatea la compartimentele de ordine publica si circulatie, au fost nevoiti sa se intoarca din nou in banci. Asta dupa ce, in anul 2007 acestia au absolvit programul de perfectionare organizat de catre Institutul National de Administratie – Centrul Regional de Formare Continua Iasi.

        O lege aparuta in 2010 prevede ca aceiasi politisti sa mai urmeze o serie de cursuri, având in vedere ca si competentele s-au inmultit dar si pentru ca fac echipa in teren cu politisti de la Politia Nationala.

        Potrivit actului normativ, in termen de sase ani, adica pâna in 2016, agentii locali angrenati in misiuni de ordine publica sau in trafic, trebuie sa urmeze un curs de formare initiala de aceasta data organizat intr-o institutie de invatamânt din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI).

        „Un numar de 68 de agenti, dintr-un total de 90, au urmat cursurile Scolii de Formare Initiala si Continua a Personalului de Frontiera Iasi si ale Centrului de Perfectionare a Pregatirii Cadrelor de Jandarmi Gheorgheni, urmând ca aceasta scolarizare sa fie definitivata in viitorul apropiat”, spune Florin Podoleanu, purtator de cuvânt la Politia Locala Bacau. In prezent, institutia are circa 150 de angajati si peste 20 de posturi vacante.

        Disertatii 2015

        Aproape spectaculoasa a fost sustinerea lucrarilor de disertatie de catre masterandele îndragostite de limba româna, mai întâi prin teme, care au fost neobisnuite: „Nume de familii din localitatea Luizi-Calugara, judetul Bacau“ (Bianca-Madalina Botca), „Valea lui Ion – prospect onomastic“ (Alina-Elena Colbu), „(Bio)grafia textului literar – Mihai Eminescu“ (Alina-Elena Constantin) si „Alecsandri, bilingv“ (Monica Romedea). Asemenea a fost dezvoltarea subiectelor, care s-a sprijinit pe cercetare aplicativa: la Luizi-Calugara, sunt înregistrate circa 1260 de familii, dintre care cele mai frecvente sunt Tâmpu, Butacu, Horvat, Cojocaru, Solomon, Tulbure etc. Prelucrarea inventarului onomastic a fost realizata din perspectiva etimologica si religioasa. S-a spus ca în satul Valea lui Ion din comuna Blagesti, în fiecare casa exista un Ion sau o Ioana, fapt confirmat din cercetarile întreprinse la Arhivele Statului Bacau (pentru realitatile dinainte de 1916), la Primarie si pe teren (inclusiv prin nuantari reiesite din dialogurile cu scriitorii locului: Ion Tudor Iovian, Ion Fercu, Ion Dinvale). (Preferinta pentru cel mai popular antroponim românesc este naturala: „M-am sucit, m-am învârtit si pâna la urma tot Ion i-am spus, ca asta mi-e cel mai drag nume“, îi spune Laetitiei Leonte o fosta eleva, iar Ionut Iftimoaie, aflând ca va avea o fetita, a declarat în iunie 2015: „O va chema Ioana, ca pe tot neamul meu. Va continua traditia Ionilor din familia mea, caci asa se numesc tata, bunicul si baietelul meu“.) Tot din toponomastica face parte a treia lucrare: în comuna Negri exista localitatea Poiana, al carei nume complet a fost pâna prin 1950 Poiana lui Iurascu. Câstigul atribuit pe nedrept oralitatii a facut sa se renunte la antroponim, care evoca o secventa de biografie eminesciana: Raluca Iurascu, mama poetului, are atingeri cu aceasta zona a judetului Bacau, subiect despre care a scris, printre altii, Ion Rosu, în „Legenda si adevar în biografia lui M. Eminescu“ (Bucuresti, Editura „Cartea româneasca“, 1989). A patra lucrare o are în atentie pe fiica lui Vasile Alecsandri, Marie Bogdan, autoare a unui volum de memorialistica netradus în limba româna: „Autrefois et aujord’hui“ (Paris, 1929). Raritate bibliofila, cartea a fost citita integral si apoi comentata metodic de filologa bacauana, cu privirea catre fiecare dintre cele 14 capitole.
        Concluziile au fost expuse cu claritate: rezultatul cercetarii onomastice întreprinse în Luizi-Calugara ar putea fi suportul mai multor arbori genealogici, „pentru a se observa daca unele dintre numele de familii au fost maghiarizate“; Valea lui Ion este o asezare „speciala“, care ar merita investigatii antropologice mai întinse; a reînvia toponimul Poiana lui Iurascu este aproape o datorie, pentru a ne feri de ambiguitati (Poiana-Negri – de fapt, Poiana Negrii/Negrei – este o localitate în judetul Suceava) si a restitui culturii bacauane o secventa eminesciana reprezentativa; cartea lui Marie Bogdan („Née Vasile Alecsandri“), scrisa la trei decenii („Août 1920“) de la despartirea de parintele sau, se cere urgent tradusa în limba româna, macar pentru a beneficia de informatii istorice, politice si sociale din primul sfert de veac al mileniului trecut. „Lucrarea mea – a încheiat Monica Romedea – este si o pledoarie pentru ca în Bacau sa existe o casa dedicata memoriei scriitorului Vasile Alecsandri.“
        Ioan Danila

        Bacauanii au liber la debransarea de la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic

          Formularele au fost distribuite in asociatiile de proprietari/ Foto: Ramona Ionescu

          – asociatiile de proprietari au primit formularele pentru debransarea de la Thermoenergy Group SA – zeci de locatari au ales si anul acesta o varianta alternativa de incalzire pentru perioada rece – majoritatea celor care au solicitat debransarea de la sistemul centralizat de termoficare spun ca s-au saturat sa sufere de frig in apartamente din cauza avariilor – cei care vor sa-si monteze centrale de apartament doresc sa aiba apa calda si caldura la discretie

          Avariile in lant de iarna trecuta, i-a determinat pe multi dintre bacauani sa ceara debransarea de la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic. Dupa ce au indurat saptamâni de frig, mai multi proprietari de apartamente au luat decizia sa-si monteze sursa proprie de incalzire. Solicitari au fost facute pe adresa Thermoenergy din mai multe cartiere ale Bacaului, chiar daca furnizorul de energie termica a investit in refacerea retelei de distributie si transport.

          Bacauanii care doresc sa-si monteze o sursa alternativa de incalzire, trebuie sa stie ca au de parcurs mai multe etape pentru a intra in posesia procesului verbal de debransare. Mai intâi, solicitantul trebuie sa se adreseze unei persoane fizice sau juridice autorizata in proiectare instalatii termice pentru intocmirea documentatiei tehnice/referatului tehnic de specialitate.

          Urmatorul pas este ca proiectantul sa obtina avizul Thermoenergy Group SA pentru documentatia tehnica/referatul tehnic de specialitate intocmit, apoi se obtine acceptul vecinilor cu pereti comuni, dupa informarea acestora despre efectele debransarii apartamentului solicitantului de la incalzire si apa calda de consum, efecte prevazute in documentatia tehnica.

          Cu aceste aprobari se merge la asociatia de proprietari pentru a se obtine acceptul, dupa care, solicitantul va depune la sediul Thermoenergy documentatia completa cuprinzând: solicitare scrisa de efectuare a lucrarilor de debransare, acceptul asociatiei exprimat in adunarea generala, acceptul vecinilor cu pereti comuni si documentatia tehnica/referatul tehnic de specialitate avizat de Thermoenergy Group SA Bacau. In momentul depunerii documentatiei complete solicitantul va fi informat asupra zilei in care se va efectua lucrarea de debransare/deconectare.

          Desi s-a intârziat nepermis de mult eliberarea formularelor tip pentru debransare, reprezentantii Thermoenergy nu au o explicatie clara. „Noul regulament trebuia sa fie aprobat in Consiliul Local si abia acum a fost suspus dezbaterii. Modificari esentiale legate de noul regulament nu au fost aduse, drept pentru care cei care vor sa se debranseze pot demara acum aceasta procedura. Cum formularele pentru debransare au ajuns in asociatiile de proprietari doar de câteva zile, nu avem inca un raspuns clar de la consumatori”, a declarat Narcisa Antoneac, purtator de cuvânt la Thermoenergy Group SA.

          Tarifele practicate pentru populatie la debransare sunt urmatoarele: pentru debransarea unui calorifer se percepe o taxa de 57,66 lei, iar pentru debransarea unui bransament de apa calda se plateste suma de 21,52 lei, cu TVA. Astfel, fiecare solicitant isi poate calcula factura in functie de numarul de calorifere. Proprietarii de apartamente isi pot alege firma sau persoana care va efectua debransarea. Este de preferat ca persoana fizica ccare executa aceste lucrari sa fie autorizata pentru ca este vorba de un proiect tehnic.

          Sarbatoare in Parohia Ortodoxa Lazaret

            Macheta noii biserici parohiale/ Sursa foto: www.epr.ro

            Pentru credinciosii ortodocsi din nordul municipiului Bacau istoria se rescrie, dupa aproape 100 de ani, prin punerea pietrei de temelie a noii biserici parohiale.

            Pe locul fostului cimitir al eroilor Lazaret in care si-au gasit odihna vesnica militari cazuti in Primul Razboi Mondial, in ultimii ani s-a ridicat un asezamânt de rugaciune pentru pomenirea eroilor neamului.

            La acesta s-a adaugat un centru social in care isi desfasoara activitatea Filiala Bacau a Fundatiei „Episcop Melchisedec”, organizatie social-filantropica a carei activitate se desfasoara sub patronajul Arhiepiscopiei Romanului si Bacaului.

            Duminica, 2 august, in cadrul Sfintei Liturghii ce va incepe de la ora 8.00, parintele-arhimandrit Pimen Costea, vicar administrativ al Eparhiei Romanului si Bacaului, insotit de un sobor de preoti, va sfinti piatra de temelie a noului lacas de cult care va inlocui actuala capela.

            Totodata, cu aceasta ocazie va fi sfintit si altarul de vara din cadrul acestui complex religios si social.

            Spart de seminte la teatru

            Blocarea in Consiliul Local a finantarii pentru „Theaterstock” ne contureaza exact imaginea de târg inecat in glod, in care Bacaul s-a scaldat pâna nu cu multe zeci de ani in urma.

            Si de unde inca ne chinuim sa iesim. La Consiliul Local s-a revarsat un hârdau de bârfe si acuze. Unii acuza organizatorii ca ar avea interese financiare obscure, ca au favorizat anumiti artisti, etc.

            Acuzatorii sunt acuzati, la rândul lor ca sunt iritati fiindca nu au fost chemati la imparteala banilor.

            Adevarul este o chestiune subiectiva in problema aceasta. Dar sa votezi alocarea banilor la rectificarea bugetara din luna mai, iar acum, pe un proiect separat, sa ii intorci din drum nu arata a treaba cusera, mai ales ca aceiasi consilieri, care uneori nici n-au habar ce voteaza, au aprobat chiar suplimentarea sumei pentru festival.

            Altfel spus, au avut o idee, dar nu au fost de acord cu ea.

            In spatiul public persista o alta dilema: sa se fi angajat Bacaul la o intreprindere culturala prea mare pentru potentialul sau spiritual? Sa nu uitam ca Bacaul a crescut ca oras pe baza muncitorimii, in general oameni adusi de la tara ca sa lucreze in fabrici, pentru care s-au construit nesfârsite cartiere-dormitor, precum Republicii sau Nord.

            Altfel spus, o populatie cu o disponibilitate scazuta spre acte culturale pretentioase, preocupata mai ales de traiul minimal si distractia suprema: gratarul inecat in bere la pet.

            Poate ca la un act artistic spectaculos, cum se anunta in Parcul Cancicov, de exemplu, vor asista si neghiobii care devasteaza periodic mobilierul parcului. Iar emotia spectacolului va reusi sa declanseze divizarea singurului neuron din capul lor, ca sa aiba mai multi si asa poate ca nu o mai fac pe vitejii cu cosurile de gunoi.

            Cheltuiala cu „Theaterstock” nu se incurca nici cu starea strazii Milcov, nici cu Spitalul Municipal, nici cu programul de termoficare. Sunt surse de finantare diferite. Insa aportul de imagine pe care l-ar aduce un astfel de festival, conceput sa fie accesibil nu doar putinelor minti luminate ale urbei, nu este cuantificabil. Adica nu cumperi o ciunga cu un leu si o vinzi unui fraier cu doi lei, profit un leu. Aici lucrurile sunt mai complicate si nu au efect imediat.

            Se poate discuta pe tema asta o suta de ani, cu argumente si contraargumente. Insa edificator pare un mic sondaj facut printre bacauani, care intrebati despre ce acte artistice au ei habar ca se petrec de obicei in Bacau, au pomenit in majoritate Zilele Bacaului. Poate vom depasi stadiul acesta.

            Fascinanta problema taraneasca

            Imaginea idilica a taranului român a fost inlocuita, recent, in imaginarul colectiv, cu cea a unui betiv ordinar, care refuza sa munceasca si asteapta ziua in care copiii primesc alocatia si el ajutorul social ca sa se poata imbata la crasma din sat.

            Aceasta imagine a fost promovata insistent in ultimii ani din motive ideologice; dreapta libertariana dorea un argument pentru micsorarea ajutoarelor sociale acordate de stat si a facut din taranul betiv si puturos stindardul luptei sale impotriva alocarii de fonduri publice pentru cheltuieli sociale.

            Imaginea este un fals. Nu zic ca nu exista astfel de specimene; insa, sa ne lamurim: in toata tara româneasca exista doar 240.600 de beneficiari ai venitului minim garantat (VMG)! Atât la sat cât si la oras. Daca jumatate din populatia tarii traieste in mediul rural, numarul celor care primesc VMG este infim pe lânga restul locuitorilor! Si ce ajutor! Valoarea VMG este undeva la nivelul de 150 de lei, practic o suma din care nu se poate intretine nici macar o singura persoana.

            Ceea ce-i nemultumeste, insa, profund atât pe politicienii de dreapta cât si pe intelectualii libertarieni este refuzul populatiei rurale de a accepta sa munceasca pe gratis. La oras, muncitorul nu are de ales: ori munceste pe salariul minim, ori moare de foame. La tara, insa, situatia este alta: taranul are un minim de acces la alimente. Are o mica gradina din care se poate hrani. Cine doreste sa-l angajeze trebuie sa ofere o suma mai mare decât salariul minim. Pentru ca, in cazul de fata, taranul are avantajul in negociere.

            Au fost cazuri in care antreprenori se plângeau ca au investit in zona rurala si taranii erau prea puturosi ca sa munceasca. S-a dovedit in toate aceste cazuri ca salariile oferite erau extrem de mici si platite cu intârziere plus programul de lucru era zi-lumina.

            Faptul ca taranii au cerut bani mai multi nu inseamna decât ca stiu sa aprecieze munca. Ne-am invatat, in ultima perioada, ca salariul e ala pe care-l ofera patronul si ni se pare anormal sa existe o negociere, ca piata e cea care stabileste nivelul.

            Asa ca pe cei care se revolta atunci când taranii strâmba din nas când aud oferta financiara a unei firme, ii sfatuiesc sa se revolte atunci când vad salariul de mizerie oferit de patroni.

            Medicamente testate în India, scoase de pe piață. Vedeti lista completa

              Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (ANMDM) anunță că a suspendat autorizațiile de punere pe piață a unor medicamente pentru care s-au făcut studii clinice de bioechivalență la unitatea din Hyderabad (India) a companiei GVK Biosciences.

              Conform unui comunicat al ANMDM transmis joi AGERPRES, măsura vine după o decizie similară a Comisiei Europene.

              „În urma unei inspecții efectuate în anul 2014 de către autoritatea competentă în domeniul medicamentului din Franța la unitatea companiei GVK Biosciences din Hyderabad (India), s-au constatat neconformități în ceea ce privește modalitatea de desfășurare a studiilor clinice de bioechivalență ale căror rezultate s-au folosit ca bază pentru autorizare”, precizează sursa citată.

              În consecință, Comitetul pentru medicamente de uz uman al Agenției Europene a Medicamentului a efectuat o evaluare a impactului acestor constatări asupra raportului beneficiu-risc al medicamentelor autorizate în baza studiilor clinice desfășurate la unitatea în cauză.

              Evaluatorii au arătat că, din cauza deficiențelor de calitate constatate, s-au ridicat suspiciuni în privința fiabilității datelor de susținere a raportului pozitiv beneficiu-risc pentru medicamentele respective.

              Conform deciziei Comisiei Europene, autoritățile naționale sunt în măsură să amâne pe o perioadă de 12 luni aplicarea deciziei pentru medicamentele considerate de importanță critică la nivel național, pe baza evaluării necesităților medicale curente.

              ANMDM adaugă faptul că a constatat existența alternativelor de tratament în cazul suspendării medicamentelor respective, asigurându-se astfel necesitățile terapeutice ale pacienților din țară. Măsura rămâne în vigoare până la efectuarea unor noi studii de bioechivalență.

              Click aici pentru lista medicamentelor (.PDF)

              AGERPRES/

              Alimente care reușesc să te mențină hidratat în perioadele de caniculă

              FOTO: papabun.ro

              În aceste luni de vară caniculare este mai greu să ne menținem mereu hidratați, de multe ori programul aglomerat sau pur și simplu comoditatea putându-ne face să ignorăm imperativul consumului frecvent de apă. În aceste condiții, chiar și o ușoară deshidratare a organismului poate avea efecte neplăcute, ducând la reducerea energiei și a eficienței cu care ne îndeplinim sarcinile cotidiene.

              Astfel, în perioadele de vară este bine să „mâncăm apă” pentru a fi siguri că organismul nostru nu va ajunge deshidratat. Există mai multe alimente aflate la îndemâna oricui care au potențialul să ne mențină hidratați în canicularele zile de vară, chiar dacă nu bem atât de multă apă pe cât recomandă medicii, conform unui material publicat pe portalul de știri Yahoo!

              Un burger delicios ne poate menține hidratați. Carnea tocată de vită are un conținut foarte bogat în apă. Conform nutriționiștilor, chifteaua de hamburger conține 64% apă atunci când este crudă și respectiv 60% apă atunci când este gătită. Dacă renunțăm la cartofii prăjiți și alegem în schimb o garnitură de salată verde, un burger poate deveni un fel de mâncare delicios și foarte hidratant.

              O singură ceașcă de orez fiert cântărește aproximativ 177 de grame, iar 133 din aceste grame sunt reprezentate de apă, conform revistei Men’s Fitness.

              De asemenea, conform experților nutriționiști, sucul de roșii este compus din 90% apă, nu are niciun fel de grăsimi și conține 50 de calorii la o porție de jumătate de ceașcă.

              Vânăta este o legumă foarte sănătoasă și extrem de bogată în apă și fibre, existând de asemenea numeroase moduri în care poate fi preparată. Spre exemplu, chef-ul Yotam Ottolenghi a publicat câteva cărți de bucate pentru precum „Plenty” sau „Jerusalem” în care prezintă numeroase rețete delicioase cu vinete.

              Vinetele nu pot fi întrecute decât de pepene în ceea ce privește conținutul de apă. Pepenele, un fruct care conține 90% apă, mai este denumit și „ambrozia zeilor” pentru gustul delicios și efectul înviorător pe care-l are. În plus, conform nutriționiștilor, o felie de pepene asigură 103,2% din necesarul zilnic de vitamina A al organismului.

              Un pahar de suc natural de mango, cu gustul său tropical și senzația catifelată cu care îți răsfață bolta palatină, te ajută să lupți împotriva deshidratării și nu conține decât 135 de calorii. Un pahar de suc natural de mango mustește în același timp și de vitaminele A, B6 și C.

              Conținând 91% apă, broccoli, leguma pe care fie o adorăm, fie nu o putem suferi, dar nu ne este niciodată indiferentă, se numără printre alimentele recomandate în perioadele de caniculă. Această legumă conține și calciu, un „bonus” care contribuie la întărirea sistemului osos.

              Contrar aparențelor, și pieptul de pui la grătar este o soluție pentru a rămâne hidratați în lungile zile de vară, fiind alcătuit în proporție de 66% din apă. Carnea de pui trebuie însă cumpărată și consumată proaspătă. Cu cât este ținută mai mult timp în congelator, cu atât pierde mai multă apă.

              Avocado, un fruct care conține apă în proporție de 81%, este excelent pentru a ne menține hidratați. În plus, o serie de studii indică faptul că dacă se consumă jumătate de avocado în timpul mesei de prânz, senzația de sațietate de după masă se prelungește mai mult, fapt ce poate ajuta persoanele care doresc să slăbească.

              Iaurtul este un aliment care nu doar că este hidratant, dar este și o soluție alimentară excelentă pentru a înlocui electroliții pierduți după o sesiune intensă de exerciții fizice. Conform revistei Shape, iaurtul este un hidratant atât de bun pentru că are în componența sa foarte mult sodiu și potasiu.

              Din această listă de alimente nu avea cum să lipsească laptele de vacă, format în proporție de 87% din apă și care conține din abundență electroliți, vitamina E și grăsimi bune.

              Semințele de chia, lăsate peste noapte în lapte de migdale, asigură un mic dejun delicios, complet din punct de vedere nutritiv și foarte hidratant.

              AGERPRES

              ULTIMELE ȘTIRI

              7

              7

              7