– cel mai mare proiect din Bacaul postdecembrist intra in faza esecului – termenele de executie au fost depasite cu mult – finantarea europeana din exercitiul bugetar actual se pierde, dar autoritatile incearca sa obtina aprobare de la UE ca sa „muste” din bugetul 2016-2023 – nimeni nu isi asuma vreo vinovatie – investitia uriasa are loc in timp ce numarul de abonati ai sistemului centralizat scade continuu
Cea mai mare investitie din municipiul Bacau din perioada postdecembrista, adica proiectul de reabilitare a retelelor termice, a intrat in faza prelungirilor. Scadenta lucrarilor ar fi fost luna august, dar santurile inca brazdeaza multe cartiere, fara sa dea semne ca se vor cicatriza. Mai mult decât atât, disconfortul provocat de transee va fi dublat de cel provocat de riscul de a se cheltui bani publici din vistieria orasului.
Lucrarea este finantata din fonduri europene si de la bugetul de stat, iar costurile totale se ridica la peste 276 de milioane de lei fara TVA (aproximativ 64 de milioane de euro). Problema cu acesti bani este ca ei trebuie cheltuiti pâna la finele anului 2015 si nu exista nici o sansa sa se intâmple acest lucru. In cazul pierderii finantarii europene, se trece la finantarea din resurse proprii ale autoritatii contractante.
Adica, am putea achita din bugetul local zeci de milioane de lei, fiindca nu am fost in stare sa cheltuim banii primiti de la Uniunea Europeana. Autoritatile locale recunosc ca exista acest risc si ca lucrarile se vor prelungi imprevizibil. Insa dau asigurari ca municipiul nu va pierde bani si ca nu va fi nevoie sa se cheltuiasca banii orasului.
Se cauta vinovatul
Programul de retehnologizare a sistemului centralizat de termoficare din municipiul Bacau nu se reduce doar la schimbarea retelelor secundare, pentru care s-au sapat santuri prin tot orasul. Dincolo de aceasta parte vizibila si agasanta pentru locuitori, mai exista si o multime de alte investitii cuprinse in proiect.
Printre acestea, modernizarea cazanului de apa fierbinte din CET2, realizarea unui grup de cogenerare pentru productia de energie electrica, statie de epurare a apelor uzate, retehnologizarea pompelor de transport, reabilitarea retelelor termice secundare, inlusiv a punctelor termice, prin care agentul termic ajunge la locatari si, lucru foarte important, inchiderea depozitului de cenusa si zgura. Aproape nici unul dintre aceste obiective nu a fost inca indeplinit. „Retelele termice au fost realizate in proportie de 53%.
Lucrarile de inchidere a depozitului de zgura sunt facute in proportie de 20%, cel mai scazut nivel dintre toate obiectivele. Cauza este un litigiu cu ANAF si AVAS, care pusesera sechestru pe depozit din cauza datoriilor vechi ale CET. Sechestrul a fost ridicat de curând si acum se avanseaza cu lucrarile. Probleme sunt si la reabilitarea punctelor termice, fiindca, in perioada in care am lipsit, Primaria nu a emis autorizatii de lucrari pentru 14 din 22 de puncte termice.
Aceste autorizatii trebuiau date anul trecut, iar in lipsa lor lucrarile evident ca au fost intârziate. De ce s-a intâmplat asa, eu nu stiu, dar puteti sa il intrebati pe administratorul public al municipiului, care a fost manager de proiect in perioada aceea”, a spus primarul Romeo Stavarache. O alta cauza a intârzierii lucrarilor este modalitatea de organizare a licitatiilor, care au permis contestatii peste contestatii, traduse in intârzieri.
La rândul sau, intrebat despre stadiul lucrarilor si refuzul de autorizare a lucrarilor venit tocmai din partea Primariei, Leonard Padureanu, administratorul public al Bacaului, spune ca de vina este una dintre firmele executante, Branpis. „Initial, firma Branpis a primit opt puncte termice ca sa deruleze lucrari, dar nu au fost in stare sa le faca. Prin urmare, ce rost avea sa autorizam si sa demaram la alte 14 puncte termice, din moment ce nu erau gata primele opt atribuite?”, spune Leonard Padureanu.
Mica ciupeala
Primarul Stavarache spune ca a facut demersuri pentru ca termenul de finalizare a lucrarilor sa fie prelungit pâna in decembrie 2016. Aceasta ar presupune si prelungirea finantarii europene, insa cu fonduri din exercitiul bugetar european ce abia incepe, pentru perioada 2016-2023. Adica, un mic artificiu si o mica „ciupeala” tipic balcanica, si care acopera incapacitatea de a duce la capat o lucrare la termenul prevazut.
„Este un contract foarte dificil, cu multe probleme tehnice, dar sunt optimist si fac tot posibilul sa fie dus la capat cât mai repede. Cred ca raspunsul de la Uniunea Europeana va fi de acceptare a prelungirii perioadei de finantare. Banii nu se vor pierde, ci vom intra in bugetul viitor”, spune primarul Romeo Stavarache.
Enigmatica firma Branpis
Si fiindca nimeni nu pare sa aiba vreo raspundere si fiecare arata cu degetul catre un vinovat, iar la capatul acestui lant al slabiciunilor a ramas firma Branpis, evident ca ne-am adresat si reprezentantilor firmei, pentru o minima explicatie. Insa primul contact cu firma a fost rugos. Societatea are doua sedii in cartierul dintre strada Garii si strada Energiei.
Unul este destinat utilajelor si altor efecte destinate santierului. Insa, acolo, nici tipenie de om, iar usile sunt ferecate temeinic.
Al doilea sediu, pe o alta strada, este pentru birouri. Am ajuns si acolo, insa am gasit multa liniste, birouri deschise, documente, aparatura electronica si tehnica de calcul la vedere pe toate birourile, dar nici tipenie.
Am traversat holul cladirii si am iesit intr-o curte interioara, unde intr-un foisor stateau de vorba o doamna si un domn, inconjurati de mai multi câini maidanezi. Manierat, domnul cu figura dura ne-a aruncat o intrebare de la distanta: „Ce vreti, ba?”. Un catel cu doar trei labute a incercat sa scuze impolitetea domnului si a intâmpinat reporterii dând din coada si gudurându-se. Doamna ne iese si ea in intâmpinare, insa ne spune transant ca nu avem cu cine discuta.
„Daca domnul administrator doreste sa vorbeasca, va va suna. Daca nu, nu”, mai spune doamna. Ne-a cerut numarul de telefon ca sa fim sunati mai târziu si am primit si noi numarul de telefon fix al firmei, fiindca numarul de mobil al administratorului nu se da nimanui.
„V-am dat numarul de telefon fix. Este si de fax”, ne spune doamna. In cele câteva zile care au trecut de atunci, nici nu am fost sunati, nici la capatul celalalt nu a raspuns nimeni.
Doar faxul, de la care insa nu am reusit sa aflam ce se intâmpla cu reabilitarea termica. Oricum, telefonul nostru este disponibil oricând, fiindca bacauanii chiar ar dori sa stie când se va termina cu transeele din oras si vor avea caldura asa cum li s-a promis.
CET: de la 60.000 la numai 16.000 de abonati
Enorma investitie in sistemul centralizat de termoficare din Bacau ar putea parea exagerata, daca privim evolutia numarului de clienti ai sistemului. In 1990, toata lumea primea caldura de la CET, adica peste 60.000 de apartamente. Treptat, serviciile s-au degradat calitativ si s-au scumpit intr-o asemenea masura, incât a inceput exodul spre alte surse de incalzire. Lasati tot mai frecvent fara caldura in miezul iernii si fara apa calda in miezul verii, bacauanii au cerut eliberarea din sistemul centralizat si si-au montat centrale termice de apartament sau de bloc. S-a ajuns ca imobile intregi sa fie debransate la cerere. CET a intrat pe tobogan si a ajuns in faliment, dupa care a luat nastere noua societate, Thermoenergy. Clienti mai sunt, in momentul de fata, in numar de 16.200. Sistemul este in continuare in stare proasta si ar fi de amintit problemele din toamna anului trecut din cartierul Nord, de exemplu, unde tevile de agent termic cedau o data la doua-trei zile. Autoritatile spera ca prin modernizarile aduse sa faca rentabil sistemul centralizat si, totodata, atractiv prin pret si calitate. Pare insa greu de crezut ca bacauanii vor renunta in masa la centralele proprii in favoarea sistemului centralizat.
Cifre si componente ale proiectului
Valoarea totala a proiectului: 63.197.286 euro (276.412.290 lei fara TVA), din care:
n 31.598.643 euro, finantare nerambursabila din Fondul de Coeziune;
n 28.438.779 euro, cofinantare de la bugetul de stat;
n 3.159.864 euro, cofinantare de la bugetul local;
Durata initiala a proiectului si perioada de implementare: 06.09.2010 – 31.12.2013; prelungita ulterior la 31 decembrie 2016;
Proiectul include urmatoarele componente:
n Modernizare cazan de apa fierbinte CAF1 din CET2 Bacau. Dupa retehnologizare, CAF-ul va avea un randament de 93% la functionarea pe gaze (de la valoarea actuala de 90% la functionarea pe gaze);
n Grup nou in cogenerare cu ciclu combinat gaze-abur in CET1 Bacau;
n Retehnologizare pompe transport, care ajung astfel la un randament de 76%;
n Reabilitare retele termice secundare – presupune reabilitarea a aproximativ 57 km de retea de distributie pe 4 fire prin inlocuirea conductelor existente cu conducte preizolate si 2,8 km pe 2 fire prin montarea de module termice. Scopul investitiei este reducerea pierderilor in retele de la valoarea actuala de 35,8% la 28,8%;
n Inchidere depozit de cenusa si zgura, în vederea conformarii la conditiile de mediu;
n Asistenta tehnica, constientizarea publica si supervizare.
