Portofel gasit de un jandarm aflat in timpul liber

de

-

18 aprilie 2016

In ziua de 17.04 a.c., în jurul orei 19.00, plt.maj. Botezatu Romică din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Bacău, în timp ce se afla în afara orelor de program, a găsit intr-o statie de autobuz din municipiul Bacău un portofel pierdut.

Subofiţerul a solicitat echipa de interventie, care in urma verificarilor efectuate au identificat pe cel care a pierdut portofelul din neatentie, P.C.G. de 17 ani, domiciliat in Bacau.

Astazi, 18.04 a.c., tanarul si-a recuperat portofelul pierdut in care avea suma de 304 lei, niste documente de plata si un card de fidelitate la o farmacie, cu ajutorul caruia a fost identificat proprietarul, acesta multumindu-i jandarmului pentru modul exemplar în care a procedat.

Pagina 1

de

Deșteptarea

-

18 aprilie 2016

Proiectul parcarilor individuale merge la aprobare

de

Ovidiu Pauliuc

-

18 aprilie 2016

Aproape toate strazile din municipiul Bacau urmeaza sa primeasca anul acesta marcaje noi sau refacute, dupa caz. In functie de starea vremii, lucrarile pot incepe oricând zilele acestea. In prim-plan sunt strazile Banca Nationala, George Bacovia, Banatului, Calea Moinesti, Nordului, Bucium, Oituz, Vasile Alecsandri, Romanului, Calea Moldovei, Tecuciului. „Acestea sunt prioritare, dar contractul de marcare a strazilor ne va permite sa intram pe toate strazile din municipiul Bacau”, a spus primarul interimar Ilie Birzu.

Un program de asfaltare si reparatii a strazilor si aleilor din Bacau va incepe pe data de 20 aprilie. Au fost stabilite si câteva strazi care au nevoie de astfel de lucrari: aleile din zona Narcisa, zona Letea, strada Neagoe Voda, Logofat Tautu, Slanicului, Prelungirea 22 Decembrie, Ardealului, Aviatori etc. Toate aceste strazi vor primi covor asfaltic de patru centimetri grosime.

Va continua si extinderea parcarilor din oras. „Avem un program in derulare privind parcarile ecologice. A fost in dezbatere publica proiectul cu parcarea la domiciliu, iar in viitorul apropiat va ajunge pe masa de lucru a Consiliului Local, pâna la sfârsitul acestei luni. Lumea isi doreste acest proiect.

Dupa aprobarea in Consiliu vom incepe pregatirea logistica si vom avea inclusiv un program informatic prin care vom sti exact ce persoane au rezervat locul propriu de parcare lânga imobilul in care locuiesc, in schimbul unei taxe modice (s-a vehiculat suma de cinci lei/luna – n.a.). Banii respectivi vor merge la dezvoltarea de noi parcari”, a precizat primarul interimar Birzu.

Dadaisti pe viata / Simpozion International „Tristan Tzara si Cultura DADA”

de

Gheorghe Bălțătescu

-

18 aprilie 2016

Moinesti. Un oras cuprins de spiritul si cultura DADA, de la a carei aparitie s-au implinit, pe 8 februarie, 100 de ani. Unul dintre cele mai controversate si dinamice curente artistice din istoria moderna a secolului XX, fenomenul „dada” a fost in masura sa zguduie din temelii conceptia despre arta intr-un moment in care continentul european era si asa bulversat de catastrofa produsa de primul Razboi Mondial.

Autorul ideilor novatoare cu privire la menirea artelor intr-o lume aflata in degringolada a fost Samuel Rosenstok, nascut in Moinesti, 16 aprilie 1896, devenit cunoscut in intreaga lume cu numele de Tristan Tzara si recunoscut ca parintele Dadaismului.

Timp de trei zile, Moinestiul a respirat frisoanele avangardiste ale acestui inceput de secol XXI, tinând treaz, prin artistii locali sau veniti din multe alte zone culturale, spiritul viu al uneia dintre cele mai interesante personalitati mondiale care, alaturi sau impreuna cu alte mari nume nascute din lutul românesc, Eugen Ionesco, Cioran, Brâncusi, Apostu etc., a marcat definitiv contributia culturii române la cea europeana.

„Am pregatit o editie aniversara, fiind a cincea editie a Simpozionului International “Tristan Tzara si cultura DADA”, dar se implinesc si niste ani importanti pentru cultura DADA, care sunt sarbatoriti in toata lumea, 100 de ani de Dadaism si 120 de ani de la nasterea lui Tristan Tzara, repere importante in cultura mondiala, iar conexiunea aceasta cu Moinestiul ne-a obligat sa facem un eveniment de anvergura, la care am avut alaturi oameni cu dragoste pentru cultura DADA, care ne-au facut onoarea de a fi impreuna la cele doua mari evenimente”, ne-a spus Viorel Costea, sufletul acestei sarbatori.

Deschiderea manifestarilor a fost un soc, o surpriza pentru toti participantii, vernisajul fabuloasei expozitii „Dada Land”, un adevarat eveniment pentru oras, pictura, grafica si instalatie, semnate de artistul Dragos Patrascu, profesor universitar la Iasi. L-am ascultat pe artist la vernisaj: “Eram la Paris, in 1996, si am vazut acolo o expozitie, se intitula “Big Bang”, era un fel de istorie a artei moderne si contemporane. Acolo mi-am dat seama de extraordinara influenta a dadaismului in arta. Am inceput sa lucrez, i-am dedicat poetului, miscarii DADA, o serie de desene, pictura, aproape 200 de obiecte – instalatii in progres. Când am fost invitat aici, eram pregatit de multi ani, sa arat lumii ce am facut, sa arat si celor din Moinesti, de unde a plecat aceasta mare personalitate a lumii contemporane.”

Surprinzator sau nu, la toate manifestarile culturale a fost prezent, discret si amabil, primarul orasului, Viorel Ilie, caruia i-am solicitat o scurta declaratie: “Un primar nu poate sa le faca pe toate, insa poate face multe lucruri daca stie, reuseste, sa atraga specialisti, oameni cu competente in domeniul respectiv. Eu nu am facut decât sa am deschiderea pentru a se intâmpla aceste evenimente, sa conving Consiliul Local ca avem nevoie si de fonduri pentru a derula toate evenimentele. Nu am alocat decât 5000 de lei, in rest a fost munca si pasiune, de aceea le multumesc tuturor”, ne-a declarat edilul municipiului.

A fost la Moinesti si avangarda artistica bacauana. Pe holul Primariei a expus “Alcatuiri Dada” Ioan Burlacu, in sala de festivitati a fost teatru: “Aventurile imblânzitorului de herghelii DADA”, cu Geo Popa si Constanta Zmeu, “Cadura mare, monser”, cu Firuta Apetrei, Florina Gazdaru si Daniela Vrânceanu.

Tzara lui Brâncusi

Vineri au iesit la rampa elevi de la Scoala “George Enescu”, cu un spectacol extraordinar de cuvinte si imagini: “Tzara lui Brâncusi”, coordonati de prof. dr. Alina Pistol, a “conferentiat” superb si imaginativ scriitorul Val Manescu cu “Hotia de cuvinte”, poetul Leo Butnaru din Chisinau, cu o paralela a avangardei românesti si ruse, la inceput de sec XX, Ioan Danila si Adrian Jicu, de la Universitatea “Vasile Alecsandri. N-a lipsit nici cel care tine treaza amintirea, opera si personalitatea lui Tristan Tzara, prof. Vasile Robciuc.

O expozitie de zile mari: “DADA Characters”, unde expun Ilie Boca, Dionis Puscuta, Felix Aftene, Bogdan Teodorescu, Mariana Popa, Carmen Poenaru, Ovidiu Ungureanu, Sorin Purcaru si multi altii, a fost vernisata la Galeria “Geneza”. “O expozitie intocmita ad-hoc, asa cum sta bine acestei idei extraordinare DADA, alcatuita din artisti bacauani, ieseni, cât si din o frumoasa colectie particulara, unde au fost expusi Marcel Iancu si Hary Guttman, dar si o revista interesanta, cu semnaturi in original ale celor care publica acolo” – Dionis Puscuta, presedinte al UAP Bacau.

“Am venit la aceasta expozitie cu trei imagini, din acelasi curent numit si supranumit DADA. Ma bucur ca am ocazia sa expun alaturi de mari artisti, cum la fel de mult apreciez ca au raspuns invitatiei noastre de a-l sarbatori pe Trista Tzara” – Ovidiu Ungureanu.

Lectia de „Dada”

Finalul celor trei zile de simpozion a fost, intr-o mare masura, un spectacol al artelor vizuale. Dupa-amiaza zilei de sâmbata i-a adunat pe moinesteni in fata Scolii cu clasele I-VIII “Tristan Tzara”, de pe strada Tristan Tzara, pentru a participa la dezvelirea bustului lui – cum altfel? – Tristan Tzara. Sculptura apartine artistului plastic bacauan Mihai Bejenaru si a fost dezvelita de catre primarul Moinestiului, Viorel Ilie, impreuna cu profesorii Ionel Purcaru si Vasile Robciug. Acesta din urma a dat glas mesajului de multumire trimis de catre Christophe Tzara, fiul celui omagiat, catre cei prezenti.

In jurul orei 17.00, la galeriile “AVA” ale Clubului Copiilor din Moinesti a fost vernisata expozitia “Resurectia DADA”. Evenimentul plastic reuneste lucrarile a trei “dadaisti” contemporani – Mircea Bujor, Ioan Viorel Cojan si Ion Vasâi – alaturi de 70 de tinere talente provenite din scolile moinestene. Lectia de “Dada” oferita, in egala masura, de catre profesori si elevi intregeste atmosfera pe care un vizitator avizat o poate gasi doar in marile muzee de arta contemporana. “Lucrarile de pictura, colajele, obiectele si instalatiile din expozitie refac un traseu experimental in care improvizatia specific dadaista, acuratetea conceptiei si executia plastica se imbina pentru a implini, nu idealuri artistice inalte, ci trairi si satisfactii spirituale de ordin personal” a marturisit pictorul Ion Vasâi.

[wonderplugin_gallery id=”499″]

Finalul a avut loc in Sala de festivitati a Primariei, unde a fost prezentat filmul românesc “Billion Star Hotel”, o productie cinematografica independenta care la doar câteva luni de la lansare a adunat 14 premii internationale. Spectatorii au putut dialoga cu realizatorii filmului, regizorul si scenaristul Alecs Nastoiu, producatorul Ovidiu Radian Vasu si actorul Cipri Belean. Punctul terminus al simpozionului a fost dedicat muzicii si poeziei prin recitalurile lui Zoltan Octavian Butuc si Vali Racila, care au impletit, in mod magistral, folk-ul neaos si poezia lui Nichita Stanescu cu blues-ul si jazz-ul nord-american.

Privitor ca la teatru

Cultură

de

Carmen Mihalache

-

17 aprilie 2016

12963813_1727468770805038_6138528466843985782_n — FOTO: Teatrul Bacovia

Desigur, cel mai bun lucru pe care-l pot spune este acela că o manifestare teatrală care pune Bacăul pe harta festivalurilor importante de gen din ţară a continuat. Fără stele pe asfalt şi foc de artificii, de data aceasta. Şi cu un al nume, deşi îşi reclamă o tradiţie. Aşadar, „Gala recitalurilor dramatice”, iniţiată în 1972 de câţiva factori importanţi de la acea oră, printre care revista de cultură „Ateneu”, şi asta în primul rând, după ce a trecut printr-o schimbare la faţă după anii ’90, devenind „Gala Star”, acum se intitulează „Festivalul Internaţional al Recitalurilor dramatice „Valentin Silvestru”. Mă rog, dacă tot numărăm de la început, vorbind de cea de-a 22-a ediţie, mi se părea mai potrivit să păstrăm denumirea iniţială, fără să ne mai complicăm.

E drept, sunt nişte noutăţi, internaţionalizarea şi diversificarea ofertei spectaculare, prin includerea unor noi secţiuni, dar esenţa rămâne aceeaşi – un actor, un performer, mai nou, într-o reprezentaţie care-l pune, la singular (în timp ce arta teatrală este una colectivă) în valoare. Cu atât mai mult, dacă este o gală a recitalurilor actoriceşti, parcă era mai nimerit să poarte numele unui mare actor care a excelat în acest gen. De ce nu?, Emil Botta, care era şi de prin părţile locului, aproape de Bacău, şi care a participat la a doua ediţie, din 1973, luând Premiul criticii. Dar, dincolo de chestiunile de formă, de ambiţiile şi nevoia de înnoire, fireşti şi ele, că doar lumea nu stă în loc, faptul că la Bacău există o astfel de întâlnire teatrală, cu un specific, o identitate ale ei, este foarte important.

Cu drept deplin la instituţionalizare şi permanenţă. Revenind la actuala ediţie, părerea mea este că a fost una bună, în general, cu doar câteva scăderi. Am apreciat selecţia recitalurilor, care a respectat criteriul valoric, deşi a mai avut unele scăpări, puţine, e drept. Nu am spaţiu acum să mă opresc asupra lor, menţionând că aici e vorba şi de o chestiune de gust, de subiectivitate. Nicio alegere şi nicio premiere nu va mulţumi pe toată lumea, şi e normal să fie aşa. Am văzut însă, şi asta e semnificativ, recitaluri gândite rotund, unitar, ca un spectacol (chiar dacă unele au fost slabe), şi nu simple însăilări, nivelul general al Festivalului fiind unul remarcabil. Şi pentru că am amintit de premieri, vreau să spun că ele nu m-au dezamăgit, toate juriile, începând cu cel profesionist, având cele mai bune alegeri. Bravo!

La capitolul împliniri, notez că băcăuanii au avut şansa să vadă o actriţă de mare clasă, ca Ofelia Popii, să descopere un tânăr talent, proaspăt, plin de naturaleţe, de sinceritate, cum este cel al Ilonei Brezoianu, şi să se bucure pentru izbânda Elizei Noemi Judeu, al cărei recital de excepţie a fost aclamat de o sală entuziastă, plină ochi. Un moment frumos, de mare emoţie.

Ce nu mi-a plăcut? Recitalurile aşa-zis extraordinare, cum au fost în alţi ani. Acum, unele s-au anulat, iar celelalte erau vechi, obosite sau fuşerite pur şi simplu. Aş fi vrut apoi să văd mai mult public, dar, stupoare, el nici nu a avut cum să fie informat cum se cuvine din moment ce au lipsit afişele Festivalului! E drept însă că spectatorii veniţi la teatru au beneficiat de un program de sală bine alcătuit, documentat şi chiar elegant. Una caldă, alta rece. Tot la „rece” aş trece şi reacţiile unor tineri spectatori, râsul nepotrivit, neinteligent, hăhăiala aiurea, deranjantă. Se vede că liceenii noştri nu au parte de un minimum de educaţie estetică în şcoală. Ar mai fi câteva lucruri de spus şi apropo de interactivitate, cam exagerată, pe alocuri.

Eu una, când mă duc la un spectacol prefer să fiu lăsată în pace, să privesc, să contemplu, să râd, să mă întristez, în fine, „să acţionez” în felul meu, fără să fiu bruscată şi obligată să intru într-un joc. Care poate să nu-mi facă plăcere. În fine, adaug că Festivalul (cu nume nou) a avut o prezentare caldă, simpatică, asigurată de actorul Bogdan Matei (secondat, intermitent, de colega sa Alina Simionescu), cu uşoare, totuşi, glisări spre glumiţe şcolăreşti (e greu să fii spiritual tot timpul, şi dacă insişti riscul e impresia de ceva căznit) şi că directorul artistic al manifestării, criticul de teatru Doru Mareş, managerul interimar, Tiberiu Şerban, ca, de altfel, întregul staff al Festivalului şi-au făcut mai mult decât onorabil treaba, fiind bune gazde. Aşteptăm cu interes următoarea ediţie a Festivalului (sau Galei, dar nu scrise împreună, ca într-o formulare pleonastică, rătăcită pe câteva răzleţe afişe de la recitalurile extraordinare), pentru că teatrul este o experienţă comună, care ne atinge, ne dăruieşte emoţie, ne face să ne simţim mai puţin singuri.

Pentru trainicia infratirii dintre municipiul Onesti si orasul Straseni (din Republica Moldova)

de

Ion Moraru

-

17 aprilie 2016

In municipiul Onesti a fost prezenta o delegatie din Republica Moldova, de la Straseni – oras care s-a infratit cu municipiul de pe Trotus in toamna anului trecut. Delegatia a fost condusa de Valentina Casian, primar al orasului Straseni, care a fost insotita de 20 de specialisti si consilieri locali.

In cadrul acestei vizite a avut loc o intâlnire de lucru cu Alexandru Cristea, viceprimar cu atributii de primar al municipiului Onesti si cu sefii de departamente de la primaria onesteana avându-se in vedere realizarea unor proiecte prin accesarea de fonduri europene.

„Discutiile dintre reprezentantii celor doua localitati înfratite au vizat consolidarea cooperarii comunitatilor prin schimburi de experienta si de bune practici si initierea colaborarii în vederea dezvoltarii de noi proiecte în domeniile economic si cultural, prin accesarea liniilor de finantare europeana.

Oaspetilor din Republica Moldova le-au fost prezentate proiectele cu fonduri europene realizate în municipiul Onesti atât în domeniul infrastructurii urbane cât si în învatamânt, activitatea de administrare a domeniului public si privat al municipiului, activitatile Bibliotecii Municipale ‘Radu Rosetti’ precum si oportunitatile privind realizarea în comun de proiecte cu fonduri europene. Specialistii si consilierii din cadrul Primariei orasului Straseni au avut si discutii cu omologii lor din Primaria Onesti, în cadrul carora s-au facut schimburi de experienta si s-au stabilit modalitatile concrete de colaborare dintre cele doua localitatI”, a declarat Cristian Bibire, purtator de cuvânt la Primaria municipiului Onesti.

Mentionam ca recent primarul interimar al municipiului Onesti, Alexandru Cristea a participat la Bucuresti la Conferinta Reprezentantilor Comunitatilor Locale din România si Republica Moldova, eveniment ce a avut loc la Palatul Parlamentului, unde au fost prezenti in jur de 1000 primari ai localitatilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Candidatii la Primaria Bacau vor urmari situatia atelierelor de la „Saligny”

de

Andreea Gavrila

-

17 aprilie 2016

Disparitia fostelor ateliere care au servit elevilor drept spatii pentru a invata meserie, in trecut, nu a ramas fara ecou in rândurile candidatilor la Primaria Bacau. Acestia au declarat ca vor urmari sa vada cine se face vinovat de situatie, dar si ce se poate face de aici inainte.

„Povestea fostelor ateliere se inscrie in linia de guvernare din ultimii ani. S-a speculat imobiliar, in loc sa avem constructii utile. Cladirile au disparut in ani, nu de ieri pe azi, drept urmare va deveni o chestiune penala”, a declarat candidatul PSD, Cosmin Necula.

Dragos Luchian, candidatul PNL a promis ca va lua documentele din primarie pentru a vedea de ce s-a scos din lista cladirilor de patrimoniu tocmai acest ansamblu.

„Daca ce a mai ramas acolo se poate valorifica o vom face, dar nu cred, pentru ca erau cladiri in ruina si nu se putea desfasura acolo activitate didactica. Eu cred ca este nevoie de spatii pentru formare tehnica, mai ales ca avem nevoie de forta de munca calificata in Bacau”, a declarat Luchian.

„Opinia mea este ca acolo s-a dorit ca acele cladiri sa dispara, cu interes clar ca sa se beneficieze de pe urma terenului. Problema va ajunge astfel in mâinile altora, a organelor de ancheta, cum de altfel sunt si alte situatii. Au dorit sa se aleaga cu un teren, calcând in picioare patrimoniul acestui oras”, este de parere candidatul PSRo, Cristinel Manolache.

De paza acelor spatii care erau in administrarea colegiului trebuia sa se ocupe municipalitatea.

Cartier readus la starea de normalitate

de

Ramona Ionescu

-

17 aprilie 2016

* la un an de la demararea lucrarilor de modernizare a retelelor de termoficare racordate la punctul termic nr. 11, strazile Panselelor, Carpati si Violetelor revin la starea de normalitate * aleile dintre blocuri au fost refacute, trotuarele si-au reluat utilitatea, iar spatiile verzi au fost reamenajate in mare parte

Zilele trecute se muncea la foc continuu pe strazile amintite. Unii maturau, altii asfaltau, altii sadeau gard viu acolo unde acesta a fost escavat, iar in canalele-camin se faceau ultimele retusuri. Dintre toate acestea, pe locatarii din zona i-a bucurat cel mai mult asfaltul proaspat turnat (pe bucati) acolo unde au fost facute sapaturi.

Constructorul s-a ingrijit totodata de aleile pietonale, pe care le-a betonat, urmând sa toarne si pe ele asfalt, atunci când vremea va permite acest lucru. Forfota dintre blocuri trada incheierea lucrarilor, iar reprezentantii asociatiilor de proprietari rasuflau usurati. „Faptul ca se lucreaza ne multumeste deopotriva pe toti. Constructorul are ca obligatii in contract readucerea spatiului la starea initiala, iar acest lucru s-a intâmplat in câteva zone.

Proprietarii au indurat un an de zile zgomotul de santier si mizeria, desi mai avem foarte putini consumatori Thermoenergy in asociatie, care ar beneficia pe viitor de serviciile acestui furnizor”, spune Elena Damian, administrator la Asociatia de proprietari nr. 78.

„Cartierul incepe sa-si recapete aspectul de altadata. Unii proprietari au inceput deja sa-si amenajeze spatiul de lânga bloc, iar constructorul a plantat gard viu. Speram ca in scurt timp sa revenim la normalitate”, declara Mioara Novacovschi, administrator la Asociatia de proprietari nr. 25
Reprezentantii asociatiilor din zona spera ca Directia de Servicii Publice sa le ofere sprijinul la reamenjarea spatiilor verzi.

Oameni si ziduri

de

Silvia Patrascanu

-

17 aprilie 2016

Treizeci de medici si studenti umbla prin tara pentru a le oferi servicii medicale oamenilor care locuiesc in zone izolate si care ajung la spital doar adusi cu ambulanta. Sunt tineri, amabili, insufletiti de ideea de a face bine. Nu se gândesc sa plece din tara, ci vor sa-si daruiasca priceperea aici, unde e foarte mare nevoie de ea.

Avem, asadar, tineri admirabili, care isi sacrifica fiecare weekend pentru a merge in cautarea pacientilor defavorizati, fara un plic in dotare. Pe de alta parte avem decidenti care taie paturi de spital si alesi care „dorm in papuci”. Obisnuiti sa gândim economiceste atunci când ne referim la calitatea vietii, luam drept criterii numarul strazilor asfaltate, al parculetelor sau al bancilor din parculete, al felinarelor sau al panselutelor din centrul orasului. Ce se intâmpla, insa, acolo unde se termina trotuarul, in spatele portilor sau al usilor?

Cum traiesc oamenii, ce drame ii zbuciuma, cu ce lipsuri sau boli se lupta e mai putin vizibil. Unii sunt batrâni, bolnavi si uitati de copiii care, la rândul lor, alungati de saracie, au plecat spre alte zari, altii nu sunt bolnavi dar sufera pentru copiii sau nepotii bolnavi, neavând sansa de a-i duce „la un medic bun”. De aici ar trebui sa inceapa efortul autoritatilor de a imbunatati calitatea vietii. E necesar ca un oras sa aiba un aspect civilizat si prosper dar daca oamenii sunt tristi, ponositi, incovoiati de necazuri, atunci galbenul stralucitor al cladirilor devine grotesc.

Normal ar fi sa avem si oameni fericiti si cladiri vesele, insa atunci când nu e posibil trebuie sa acceptam ca oamenii sunt mai importanti decât zidurile. Oamenii care stau la usa autoritatilor pentru a intra in audienta, la rândul format in fata ghiseului care elibereaza adeverinte pentru scutirea de taxe, la somaj sau la biroul de ajutoare sociale. Din fericire, exista primari care nu-si consuma timpul doar in birou si la sediul de partid, primari care se gândesc la cetateni si inteleg rostul parteneriatelor.

Ii invita pe tinerii medici voluntari, le asigura cazare si spatiu de lucru pentru ca sanatatea populatiei e la fel de importanta ca drumurile si parcurile, desi nu e palpabila. Sau sprijina organizatiile care ofera servicii sociale, iar asta nu pentru ca cei trei-patru batrâni cazuti la pat s-ar putea vindeca brusc si s-ar duce la vot. O fac pentru mai binele oamenilor. Ei nu sunt primari ai unei UAT, ci ai unei comunitati.

Bacaul, gazda Olimpiadei Nationale de Chimie

de

Roxana Neagu

-

17 aprilie 2016

Ministrul Educatiei, Adrian Curaj, a deschis oficial competitia viitorilor chimisti ai României

Continuați

Anticoruptie sau razbunare?

de

Răzvan Bibire

-

17 aprilie 2016

Saptamâna trecuta au aparut, in doua procese diferite, dovezi cum ca interceptarile atasate ca probe la dosar au fost falsificate.

Unul din dosare este cel al unui judecator condamnat la 22 de ani de inchisoare pentru o presupusa mita de 7000 de euro; celalalt dosar este tot al unui judecator, arestat dupa ce ar fi marturisit ca nu poate da condamnari in dosarul „Telepatia”.

In ambele cazuri, expertii au constatat ca unele inregistrari ar fi fost „prelucrate”: s-ar fi facut montaje din mai multe fragmente ori s-ar fi sters anumite pasaje. Cum procesele sunt inca pe rol, este de asteptat ca procurorii sa solicite o contra-expertiza. Cert este ca aceste episoade ne amintesc de cel cu printul Paltin Surdza, care a reclamat si el ca stenogramele prezentate in dosar nu corespund cu inregistrarile.

Nu discutam acum vinovatia celor acuzati; doar ne intrebam daca, in cazul in care aceste acuzatii se confirma, ce mai putem cred despre sistemul nostru de justitie si despre aceasta lupta anti-coruptie care este promovata la toate nivelurile drept panaceu la toate problemele tarii.

Pentru ca daca inregistrarile au fost „prelucrate” pentru a fi folosite ca proba de catre acuzatori, atunci ne aflam in alt film. Nici nu vreau sa-mi imaginez un scenariu in care s-ar demonstra clar ca anumite persoane au falsificat probele pentru a obtine condamnarea unor persoane.

Lupta anticoruptie se poate desfasura doar daca toti cetatenii cred in necesitatea ei si in cei care o infaptuiesc; daca, insa, se dovedeste ca anticoruptii sunt la fel de corupti precum cei care ii acuza, atunci nu ne ramâne decât sa oprim circul si sa stingem lumina.

Pentru ca nimic nu ar mai diferentia metodele procurorilor de acum de cele ale procurorilor de „atunci”. Si s-ar da, astfel, apa la moara celor care sustin ca, de fapt, lupta anti-coruptie nu are nimic de-a face cu anticoruptia ci doar cu politica.

Pentru ca, in momentul in care dosarele stau la sertar ani de zile inainte de a fi scoase pentru a-i elimina pe unii politicieni, in vreme ce dosarele altora stau inca ascunse, zic criticii, nu avem un tratament egal pentru toata lumea.

Mai ales, spun aceleasi voci, ca nu am prea vazut prin tribunale nici un spaguitor strain, nici un afacerist care sa nu aiba cetatenie româna si care a apelat la mijloace necurate pentru a obtine contracte. Cum am mai spus, anticoruptia nu poate exista decât daca toata lumea este tratata la fel.

La un (foarte mic) pas de accident

de

Deșteptarea

-

17 aprilie 2016

Azi dimineata, pe o portiune de un kilometru la iesirea din Bacau spre Vaslui erau sa se petreaca doua accidente rutiere intr-un singur minut. Cauza: depasirea neregulamentara. Daca va uitati bine pe clip, o sa vedeti ca masina neagra a salvat in ambele cazuri situatia: a pus frana, permitand autoturismelor care depaseau sa reintre pe banda lor.

La un (foarte mic) pas de accident

Posted by Desteptarea de Bacau on Sunday, April 17, 2016

Zeci de voluntari au ecologizat intrarile in Bacau dinspre Onesti si Sarata

de

Petru Done

-

17 aprilie 2016

ecologizare1 — Voluntari de la Barrier si FSC au adunat zeci de saci de deseuri de pe marginea soselelor (Foto: Petru Done)

Zonele din stânga si din dreapta soselelor care fac intrarea in Bacau dinspre Onesti si dinspre comuna Sarata au fost ecologizate, sâmbata, 16 aprilie, de un numeros grup de circa 150 de voluntari de la compania Electric Plus, detinatoarea cunoscutului brand de tâmplatie din PVC Barrier, si din câteva organizatii neguvernamentale, intre care la fel de cunoscuta Fundatie de Sprijin Comunitar (FSC).

„A fost – am aflat de la purtatorul de cuvânt al companiei Electric Plus, Gabriel Miron – o actiune care face parte din implicarea sociala pe care o avem pentru comunitate, pentru ca noi participam deseori si diversificat la astfel de actiuni. Acum a fost vorba de o actiune de voluntariat cu tema «Impreuna pentru comunitate», prima actiune de acest gen la care am fost prezenti. Am urmarit sa sensibilizam angajatii nostri sa participe si cu alte prilejuri la actiuni de voluntariat. Astfel de programe sunt nesesare si utile pentru comunitate. De altfel, noi raspundem prezent la orice solicitare a comunitatii, de la investitia in educatie si in sanatate, dar si problemele mediului inconjurator sunt de mare interes pentru noi.”

Zeci de saci menajeri de mari dimensiuni s-au adunat, astfel, pe marginea soselelor, verdele crud al ierbii din aceste zone fiind redat naturii in toata splendoarea sa. Au fost adunate deseuri de material pastic sau de hârtie si cartoane, dar si obiecte de imbracaminte, cauciucuri si piese auto abandonate de trecatorii motorizati sau de pietonii de ocazie.

Se infiinteaza Serviciul Public de Management al Deseurilor

de

Silvia Patrascanu

-

17 aprilie 2016

Consilierii judeteni se intâlnesc luni, de la ora 11, in sala mare a Palatului Administrativ pentru a dezbate proiectele lunii aprilie. Alesii vor vota criteriile de performanta ale Consiliului de Administratie de la Aeroportul Bacau, acordarea “Premiului de Excelenta” preotului Gabriel Ichim-Radu, presedintele Asociatiei Copiilor Surzi din România, vacantarea mandatului de consilier al lui Gabriel Bostan si validarea mandatului Lilianei Mereacre, contractarea unei finantari de 20 de milioane.

Patru dintre proiecte au legatura cu Sistemul integrat de management al deseurilor solide din judet: modul in care va fi gestionata temporar Celula II, restituirea terenurilor luate in administrare de CJ Bacau pentru inchiderea gropilor neconforme, trecerea in domeniul public a bunurilor realizate in cadrul aceluiasi proiect si infiintarea Serviciului Public de Administrare a Sistemului Integrat de Management al Deseurilor in Judetul Bacau.

Charity Fair: “Dar din inima” pentru copiii cu boli incurabile

de

Silvia Patrascanu

-

17 aprilie 2016

Charity Fair s-a numit evenimentul organizat, la sfârsitul saptamânii trecute, de Asociatia “Lumina”, care a incercat astfel sa mai strânga niste bani pentru construirea primului hospice din România destinat ingrijirii copiilor cu boli incurabile. Unii au venit la Charity Fair – “Dar din inima” pentru a dona obiecte vestimentare, bijuterii, inaltaminte sau produse hand made, altii pentru a le cumpara.

“Putem spune ca evenimentul a fost un succes deoarece sâmbata am reusit sa strângem 4.000 de lei si pentru ca oamenii s-au aratat foarte dornici sa faca donatii pentru centrul de ingrijiri paliative pediatrice, a declarat Mara Matei, expert comunicare.

A fost un succes si pentru ca ideea noastra a fost foarte salutata de catre bacauani.”

Aerostar si-a deschis portile pentru viitorii sai angajati

Economie

de

Petru Done

-

17 aprilie 2016

Manifestarea „Ziua portilor deschise” a adunat, sâmbata, 16 aprilie, la portile companiei Aerostar, din Bacau, circa 1.000 de vizitatori. Ei au fost selectati din câteva mii insa, pentru a vizita intreprinderea, iar scopul principal al organizatorilor a fost prezentarea intreprinderii mai ales tinerilor care ar putea deveni angajati ai Aerostar in viitorul apropiat. Compania are nevoie de forta de munca, iar tinerii – ne-au spus directorii acesteia – trebuie atrasi inca din scoala. Printre vizitatori s-au numarat, astfel, si clase de elevi de la colegii tehnice sau teoretice din judetul Bacau. Aerostar este una dintre cele mai tehnolgizate intreprinderi bacauane si din România, iar progresele realizate i-au permis sa creeze noi locuri de munca, pentru care pâna acum a si angajat 600 de tineri.

Ziaristii interesati de evenimentul de la Aerostar au fost inclusi, pentru vizita, in unul dintre cele aproape 40 de grupuri constituite. Am insotit, astfel, un grup de elevi de la Colegiul „Grigore Antipa”. De la intrare, am primit editia speciala a publicatiei „Panormaic Aerostar”, cu articole de prezentare a tuturor sectiilor intreprinderii si a obiectivelor de dezvoltare ale acestora, dar si a celorlalte activitati conexe procesului de productie.

Organizatorii au tinut sa le arate vizitatorilor tehnologiile moderne aplicate, masinile si utilajele de ultima generatie, modul in care lucreaza salariatii aerostar si securitatea locurilor de munca.

Primul obiectiv vizitat a fost hala pentru avioane mari, in care se aflau, pentru lucrari de reparatii, un Boeing 737- 500, un Airbus A320 si un Boeing 737-400. Nu intâmplator, ultimul obiectiv a fost o sectie care va intra foarte curând in productie, un veritabil laborator pentru tratarea suprafetelor pieselor de aluminiu prin eloxare cu acid tartric si sulfuric si prin vopsirea pe baza de apa. Aceasta este considerata investitia anului la Aerostar.

Vizitatorii au mai putut afla amanunte despre aplicatia „Audit intern”, despre Laboratorul de metrologie, despre consolidarea si dezvoltarea durabila a societatii, despre strategia de perfectionare continua a intreprinderii etc. „A fost foarte interesant ceea ce ni s-a prezentat, mai ales ca unii dintre noi nu au vazut niciodata un avion la sol sau nici nu au calatorit cu avionul – ne-a spus Maria Paiu, eleva in clasa a XI-a, originara din Raionul Leova, satul Borogani, Republica Moldova. Ne-a impresionat si un avion ucrainean adeus la reparat, dar si modul in care se lucreaza la Aerostar, cât de moderne sunt masinile si utilajele din unele sectii, cât de moderne sunt tehnologiile folosite. Se lucreaza foarte curat, in mare siguranta. Compania are nevoie de forta de munca, iar noi trebuie sa fim interesati de acesta, poate in primul rând baietii, dar aici am vazut si multe femei la lucru.”

„Investitiile de pâna acum, precum si cele planificate in continuare, au ca scop dezvoltarea de capabilitati care sa ne permita sa securizam un numar in crestere de pachete de lucru si contracte. Vom continua pe aceeasi linie de crestere, dar trebuie sa fim convins ca stabilitatea locurilor de munca si dezvoltarea companiei sunt in directa corelatie cu indeplinirea cerintelor clientilor nostri”
Grigore Filip, directorul general al Aerostar

Autoslalom: rezultatele

Sport

de

Comunicat de presa

-

17 aprilie 2016

În cadrul etapei a II-a de Autoslalom ce s-a desfășurat ieri pe kartodromul băcăuan Speed Park au luat startul 19 piloți, înscriși în toate cele 6 clase disponibile (clasa 1 – mașini de până în 1400cmc, clasa 2 – mașini de până în 1600cmc, clasa 3 – mașini de până în 2000cmc, clasa 4 – mașini de peste 2000cmc, clasa 5 juniori și clasa open).

Concurenții au avut la dispoziție o sesiune de antrenamente în intervalul orar 10:00 – 12:00, iar de la ora 12:30 au început cele 2 manșe cronometrate. Fiecare pilot a realizat câte 2 ture în fiecare manșă pentru determinarea rezultatelor finale. Pe clase, acestea sunt:

Clasa 1:
Locul I: Marinescu George
Locul II: Iocsak Leontin
Locul III: Lung Ioan Cristian

Clasa 2:
Locul I: Adam Robert Iulian
Locul II: Cojita Mihai
Locul III: Anghelus Alex

Clasa 3:
Locul I: Teodorescu Andrei
Locul II: Bordeianu Doru
Locul III: Tugulea Lucian

Clasa 4:
Locul I: Caramida Andrei
Locul II: Bacaoanu Tudor
Locul III: Gergely Emil

Clasa 5:
Locul I: Iocsak Leontin
Locul II: Iocsak Natalia
Clasa Open:
Locul I: Krepelka Alexandru
Locul II: Martincsek Zoltan
Locul III: Munteanu Radu

În cadrul competiției nu au avut loc evenimente nefericite, totul desfășurându-se în condiții foarte bune atât pentru piloți, cât și pentru organizatori și spectatori.

[wonderplugin_gallery id=”497″]

Cel mai tânăr pilot participant la acest eveniment a avut doar 12 ani (Iocsak Natalia) – clasa 5 Juniori!

Parada de primavara in centrul Bacaului cu senioarele pe patru roti

Reportaj

de

Petru Done

-

17 aprilie 2016

retroparada1 — Neculai Marin a adus in expozitie un Trabant 601 din 1965 (Foto: Petru Done)

Retroparada de Primavara, eveniment marcat traditional de Retromobil Club România (RCR) simultan in mai multe orase mari ale tarii, a expus si in Bacau o interesanta colectie de masini de epoca, prin filiala sa Bacau-Neamt. Sâmbata, 16 aprilie, pe platorul din fata Casei de Cultura 22 de autoturisme istorice au putut fi vazute, timp de o jumatate de zi, de toti cei interesati de asemenea exemplare, dar si de toti trecatorii prin zona.

Rând pe rând, pe platoul din Piata Tricolorului au parcat câteva dintre vechile Dacii 1.300, dar si un splendid IMS care a fost cândva in dotarea armatei, trei superbe masini Cadillac, masini Ford, Fiat, Citroen si Renault, dar si patru „broscute” Volkswagen, dintre care doua decapotabile. Toate masinile erau atestate ca vehicule istorice, pe care insa colectionarii (si nu numai) le privesc ca pe obiecte de arta, a caror valoare creste de la o zi la alta. O masina considerata „de epoca” trebuie sa aiba cel putin 30 de ani de la iesirea pe poarta fabricii a ultimului exemplar din modelul respectiv. La Retroparada Primaverii de la Bacau cea mai veche era din 1964.

Trabantul, masina de poveste

Una dintre vedetele retroparadei a fost un Trabant 601, din 1965, masina luata aproape de la fier vechi chiar de Neculai Marin. „Am restaurat-o si acum arata altfel. Este o masina care poate circula, ca toate celelate, adica perfect. De altfel, toate acestea trebuie sa corespunda tehnic. Evident, reconditionarea masinii m-a costat foarte mult, pentru ca nu se mai gasesc piese de schimb. Multe piese le-am comandat pe internet, mai ales din fosta Germanie Democrata, iar anul acesta poate voi ajunge cu acest Trabant la o competitie chiar in Germania. Si noi, in România, avem un mare club al trabantistilor”. Neculai Marin a venit, insa, si cu un Fiat 1300, tot din 1965, cu doar 40.000 km la bord, cu motorul original. Dar, a mai expus, ca in fiecare an, si un Moskvitch de dimensiuni reduse, de fapt o masinuta cu pedale pentru copii, insa la fel de veche ca si suratele ei adevarate de acolo, fabricata in 1984, reconditionata.

„Broscutele” care au facut furori

Veritabile furori au facut „broscutele” Volkswagen, dintre care doua decapotabile. Cu un astfel de exemplar a venit medicul stomatolog bacauan Ovidiu Bibire. „Masina – ne-a spus proprietarul – a fost fabricata in 1969, cu motorizare de 1.500 cmc. Are un motor mai rar pus pe asemenea masina, pe care de obicei gasesti motoare de 1.200 si 1.300 cmc. Motorul meu a fost fabricat doar timp de patru ani. A fost reconditionata de doua ori si o folosesc aproape zilnic, pentru a ma bucura de ea, ca si lumea care o vede. Are 47 de ani si functioneaza perfect. Am cumparat-o din Bucuresti, tot de la un pasionat de autovehicule retro. Cel mai lung traseu pe care l-am facut cu ea, pâna acum, a fost Bacau – Brasov, pe un drum sinuos, dar fara probleme. Nu circula cu o viteza foarte mare, dar e cu totul altceva sa mergi cu ea. Ai parte de un alt aspect al vietii, pe care multi l-au uitat sau nu l-au cunoscut.”

Medicul Ovidiu Bibire, mândru de Volkswagen-ul din 1969 (Foto: Petru Done)

Alaturi, de un rosu senzual, o „broscuta” decapotabila a atras mai ales fetele. Era un Volkswagen 1.200, fabricat in 1961, detinuta de bacauanul Dan Bahrim, care spunea ca a preluat-o dintr-un garaj de la cineva care nu se mai ocupa de ea.

Cadillac-urile, somptuoase, grele, americane (Foto: Petru Done)

„Am restaurat-o si in fiecare an o scot in lume – spunea proprietarul ei. Functioneaza perfect. Am investit mult in ea, dar in asemenea cazuri nu mai tii cont la bani. Si acasa mai am o masina, tot o broscuta, fabricata in 1955, dar si un Mercedes Cobra din 1978. Pornesti in aceasta pasiune de la una si ajungi la mai multe”.

Mult apreciata de cunoscatori a fost si o masina Jaguar Sovereign, adusa de un bacauan de origine turca, Istek.

Bacauanul Dan Bahrin, cu broscuta sa decapotabila a facut furori (Foto: Petru Done)

„A fost inceputul unei veritabile competitiei Retromobil, care se va incheia in luna octombrie, cu Retroparada de Toamna. A devenit o traditie sa organizam astfel de evenimente si ma bucur ca sunt multi iubitori ai vehiculelor istorice intersati sa vada astfel de masini. Aceasta este o pasiune pentru suflet, care aduna de la an la an oameni care o inteleg”.
Neculai Marin, presedintele filialei Bacau-Neamt a RCR

Pagina 1

de

Deșteptarea

-

17 aprilie 2016

Locuitori din Slanic Moldova, consultati gratuit de “Caravana cu Medici”

de

Silvia Patrascanu

-

16 aprilie 2016

Treizeci de medici si studenti la Medicina au sosit, la sfârsitul saptamânii trecute, in Slanic Moldova, si s-au instalat la scoala din Ciresoaia. Ei le-au facut locuitorilor un dar a carui valoare nu poate fi apreciata cu adevarat decât de beneficiari: analize si consultatii medicale gratuite in cadrul actiunii organizatiei „Caravana cu Medici”, care a venit in oras la invitatia primarului Andrei Serban.

„In urma cu doua saptamâni am recoltat probe de la 130 de locuitori, dar astazi au venit mult mai multi. Pacientii se prezinta la primul cabinet, unde sunt masurati, cântariti, le este analizat istoricul, li se palpeaza abdomenul, li se face un examen clinic la inima, plamâni, iar daca e cazul sunt trimisi la echograf si la medicul specialist, cardiolog, internist, dermatolog sau neurolog”, a explicat Stela Toma, coordonatoarea Caravanei. La sfârsit, pacientii primesc o scrisoare medicala cu care vor merge la medicul de familie si, daca e cazul, o reteta. „Aici avem sprijinul Farmaciilor Sf. Spiridon, care le ofera o reducere”, a precizat Stela Toma.

Nu au facut analize de cinci-sase ani

Scopul „Caravanei cu Medici” este de a depista la timp anumite afectiuni care, netratate, pot evolua in boli grave, cu un final tragic. De obicei, tinerii cauta comunitati izolate, situate la mare distanta de un spital, dar sunt foarte bucurosi când sunt chemati. La Slanic au fost invitati de primar, care le-a asigurat cazare si spatiu de lucru.

Slanicenii prezenti, sâmbata, la Scoala Ciresoaia au marturisit ca aceasta actiune „este minunata”, mai ales pentru cei cu venituri mici sau neasigurati. Multi dintre ei nu au mai fost la medic si nu au mai facut analize de cinci-sase ani. „Unii locuitori au aflat acum, in cadrul Caravanei cu Medici, ca au hepatita B sau C, iar asta i-a speriat la inceput. Important este ca vor incepe un tratament, ceea ce nu s-ar fi intâmplat daca nu veneau la noi si nu faceau investigatii”, a explicat dr. Mihai Ranete, initiatorul proiectului. Diagnosticarea si tratarea precoce ii va ajuta sa se vindece si sa duca o viata normala, alaturi de cei dragi.

„Chiar am grija de sanatatea oamenilor”

Andrei Serban, primarul orasului Slanic Moldova, prezent, sâmbata, la Scoala Ciresoaia, unde a fost organizata „Caravana cu Medici”, a explicat ca intotdeauna a fost preocupat de sanatatea locuitorilor. „Am contactat Asociatia Caravana cu Medici si, astfel, un numar foarte mare de medici sunt prezenti, astazi, in Slanic si fac gratuit aceste controale, a declarat Andrei Serban. In acelasi timp, as vrea sa multumesc celor de la Institutul National de Balneoclimatologie, pentru ca ei sunt principalii nostri colaboratori. Va invit sa vedeti cum arata acum baza de tratament si sa va convingeti ca noi punem mare accent pe sanatatea oamenilor si pe dezvoltarea turismului balnear in statiune. Pot sa va spun ca pe 29, tot luna aceasta, va avea loc si un control medical oftalmologic. Chiar am grija de sanatatea oamenilor si vreau sa-i ajut pe cei care au probleme.”

Centru de tratament ultramodern, la Slanic!

In urma cu trei ani, fostul sanatoriu din Slanic Moldova a fost preluat, prin hotarâre de guvern, de Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie (INRMFB) din Bucuresti. Acesta a facut investitii importante si a adus specialisti. Cel care s-a batut pentru reinvierea fostului sanatoriu este primarul Andrei Serban. Demersul sau a beneficiat de sprijinul lui Horia Lazarescu, directorul institutului: „Domnul director Lazarescu, vazând zona, a inteles ca trebuie sa valorificam calitatile curative ale izvoarelor cu ape minerale din Slanic. Impreuna am lucrat si am reusit, repet, prin hotarâre de guvern, ca acea cladire care practic nu functiona sa devina un centru modern, care arata foarte bine si in care se fac tratamente balneare foarte utile si apreciate de catre pacienti.”

[wonderplugin_gallery id=”496″]

Dus subacval, hidromasaj cu ape minerale si laserterapie

Sectia sanatoriala din Slanic Moldova este, acum, de nerecunoscut pentru cei care au vazut-o in urma cu 10 sau 20 de ani. Baza este dotata cu instalatii de kinetoterapie, magnetoterapie si pneumoterapie (ultrasonoaerosoli si inhalatii cu ape minerale), hidroterapie (dus subacval, hidromasaj cu ape minerale, bai galvanice), masoterapie, termoterapie si laserterapie. De asemenea, ofera servicii de explorari functionale: EKG, spirometrie, echografie etc. Costurile, care includ cazarea, trei mese pe zi si, fireste, consultatiile si tratamentele, sunt de 580 de lei pentru 14 zile de internare. „Bolnavii vin la noi cu o trimitere de la medicul de familie, nimic mai mult. Nu trebuie sa se duca la medicul specialist, la Casa de Pensii sau la Casa de Asigurari. Noi ii evaluam si ii programam”, a explicat Vasile Padurariu, administratorul centrului. Pacientii sunt evaluati si de medicii specialisti veniti de la Bucuresti. Din toate aceste motive, cele 45 de locuri ale bazei de tratament sunt ocupate permanent, pacientii programându-se cu sapte-opt luni inainte.