Acasă Blog Pagina 3106

„Grecul” din Cucuieti

    Petrica Raileanu, de 42 de ani, este din Cucuieti, comuna Solont si, de vreun an, s-a intors din Grecia, unde a fost plecat impreuna cu Elena, sotia sa, la munca. A lucrat afara mai bine de 19 ani. Povestea lui ar putea face subiectul unui film de succes care ar culege cu usurinta premii la cele mai pretentioase competitii de gen.

    Pe jos, din Iugoslavia pâna in Grecia

    Prin anii ’90, pe când avea doar 22 de ani, si-a luat viata in mâini si a plecat in lume, trecând (cu multe peripetii) prin Iugoslavia zdruncinata de razboi, apoi, pe jos, pâna in Grecia. „Am ajuns in zona Tesalia, undeva de la Katerini spre Lamia, unde, in stânga si in dreapta, se vedea numai bumbac. Am zis ca aici e de noi.

    Am dormit o noapte in lanul de porumb, pentru ca ni se terminasera banii, iar dimineata, când am dat sa iesim in piata, sa cautam de munca, niste albanezi vlahi ne-au zis sa stam pititi, pentru ca la ora aia vine politia in razie”, povesteste Petrica Raileanu. Au mers un timp pe jos pâna au dat de o cladire in dreptul careia tocmai cobora dintr-o masina un localnic.

    A aflat ca se inchideau afacerile de pe marginea drumului, intrucât acolo urma sa se construiasca o autostrada, si patronii aveau nevoie de mâna de lucru. Asa au ramas o saptamâna toti cei cinci din grupul de români, numai buni sa care mobilierul din restaurante. Intr-un final, patronul i-a pastrat doar pe doi dintre ei: Petrica si un confrate din Suceava.

    Numai de bine, de la fratii armâni din Grecia

    La scurt timp, a ajuns sa lucreze, mai ales pe timp de iarna, ca ajutor de bucatar, intr-un restaurant, la un hotel-pensiune din Smitsi Grevená. „Este o localitate mica din Grecia, situata la o altitudine de peste 1.800 de metri, unde se practica sporturi de iarna, un fel de sat, locuit de vlahi, aromâni din nordul Greciei.

    Niste oameni extraordinari, va spun. Sunt cumva din neamul lui Gigi Becali, rude chiar si cu ciobanii din zona Sibiului. Au ceva in comun. In fine, oameni foarte inteligenti, decurcareti, le fuge mintea foarte repede. Cum suntem si noi, de altfel, doar ca românii au ramas un pic priponiti cumva, din cauza trecutului istoric. Eu de la vlahi am prins cum sa administrez o exploatatie agricola”, povesteste „grecul” nostru din Cucuieti.

    De la armânii greci a invatat cum sa faca afaceri de succes, ca trebuie sa fie vertical, fair play cu clientii…si multe alte lucruri bune. De altfel, prima limba pe care a deprins-o a fost limba vlahilor. Marturiseste ca, la inceput, a crezut ca greaca e ca limba româna, apoi a realizat ca, de fapt, era…armâna. Acolo, a gasit crescatori de oi si cai, care, inca de pe timpul dominatiei otomane, vindeau câte 100.000 de bidivii turcilor, dar si haine, arme etc.

    Drumul lui Petrica Raileanu nu s-a oprit acolo, a trecut si prin Atena, unde, dupa ce a fost un timp la munca de jos, intr-o spalatorie, a ajuns sa conduca firma vlahului. Pâna mai anul trecut, când a decis ca e timpul sa se retraga in satul natal.

    Afaceri corecte si de succes

    Acum, la Cucuieti, „grecul” Petrica are o pasune de 6 hectare pe care a arat-o si a cultivat-o cu graminee si ierburi leguminoase, un amestec de lucerna cu mazare, foarte bun pentru animale. „Este o investitie care se face o data la 12 ani. Vreau sa fac cel putin trei cosiri pe an. Nu am animale, dar fac comert, pentru ca e mult mai avantajos sa faci asta decât sa cresti animale”, spune Petrica Raileanu.

    Omul si-a achizitionat utilaje – balotiera, cositoare, inclusiv din acelea manuale, cu lame de 1,3 metri, cu care, lejer, coseste doua hectare de coasta. „Le fac baloti si, pe timp de iarna, le vând in târg, de la Dofteana pâna la Palanca, inclusiv la Tg. Ocna. Dar, am si clienti care vin si-mi iau direct de pe câmp. De exemplu, am avut un cumparator de la o stâna de la Balcani care mi-a luat 1.500 de baloti. Omul a incercat sa coseasca el, dar a constatat ca il costa mai mult decât daca il cumpara de-a gata. Si, pentru ca am volum mare de comenzi, pot sa scad din pret. Acum, vând balotul de lucerna cu 10 lei, fata de 15 lei cât era inainte, evident, daca vine si-l ia direct de pe câmp”, mai spune fermierul.

    Si pentru ca, de regula, clientii mari sunt si cei care ii cumpara si porumb boabe, le cere doar un avans de 20 la suta, iar diferenta o achita ulterior. Gospodarul si-a amenajat si doua iazuri din care-si asigura apa pentru irigatii la pasuni. „Inainte, veneam din Grecia, in concediu, iarna, si vindeam baloti de furaje prin târguri. Toata lumea s-a invatat sa stea pe calculator si sa faca de acolo comert. E bun si el, dar daca nu ai contact direct cu clientul, afacerea nu va prospera. La inceput, vindeam un balot-zece pe zi, acum sunt zile in care vând sute. Plus ca eu le garantez calitatea. Ii zic omului ca, daca e mucegait, sa-l aduca inapoi si ii dau altul. Caut sa fac ceva de calitate, ca sa imi creez o cariera in domeniu”, incheie „grecul” nostru din Cucuieti.

    CandleLight sau… ce se naste din pasiunea pentru rock, rock o sa cânte!

      Sunt cinci la numar, cu vârste intre 11 si 15 ani, iar pentru ca pasiunea pentru muzica rock – una incurajata si frumos intretinuta, vom vedea, de insisi parintii lor – arde in ei, s-au unit si au format, in toamna lui 2015, trupa CandleLight. In vara lui 2016, tânara trupa se bucura deja de câteva aparitii scenice si chiar de un important premiu la un concurs cu specific: locul I, sectiunea Trupe Rock Junior, la Festivalul de muzica Best Pop Rock, Editia I (12 iunie 2016), Piatra Neamt, organizat de Asociatia DoMiDance.

      Cei cinci, in ordinea vârstei, sunt Andrei Bostan (11 ani, tobe), Amalia Boca (13 ani, chitara), Stefan Ghiorghiu (14 ani, chitara), Ilinca Turta (14 ani, chitara bass) si Mara Trefas (15 ani, voce), iar povestea lor ca trupa rock a inceput cu „joaca pe instrumente in sala de repetitii” a Amaliei, a lui Stefan si a Ilincai in toamna lui 2015, ulterior fiind cooptati mezinul trupei, Andrei, la tobe si Mara, „seniorul” trupei, la voce.

      Ideea in sine pentru formarea pe piata muzicii locale rock a unei trupe foarte tinere apartine insa, nu atât copiilor, cât profesorului de chitara al acestora, Adi Nastasa, fost membru al trupelor rock Post Mortem si Strident (in anii 90), in prezent basist si chitarist in trupele Driftwood si AcousticSky. „CandleLight este, de fapt, continuarea visului meu de a trai mereu prin muzica. Ideea trupei a aparut de la sine, lucrând cu copiii, individual, la chitara. Formula s-a intregit si conturat odata cu sosirea lui Andrei, ca tobosar. Copiii sunt cei care au ales numele trupei, iar prima lor iesire pe scena, cu cinci piese cover, s-a petrecut rapid, la doar câteva luni de la repetitii, respectiv in Valhalla, in luna aprilile 2016”, a spus Adi Nastasa.

      CL Colaj

      Dupa „prima iesire in lume” ca trupa tânara de ritmuri rock CandleLight a fost invitata sa participe si la alte evenimente precum spectacolul organizat de Ziua Copilului, de Clubul Oblio din Bacau – prestatie sustinuta la Arena Mall -, sau ceremonia de absolvire a claselor a VIII-a de la Colegiul National de Arta „George Apostu”. Curajosi din fire, ambitiosi si puternic sustinuti de „tatal trupei” precum si de parintii fiecarui membru in parte, cei cinci rockeri s-au inscris apoi, si la concursul de la Piatra Neamt de unde, pe 12 iunie anul acesta, s-au intors cu primul lor premiu: Premiul I la sectiunea trupe rock, Junior.
       
      Investitii „rock” de timpuriu

      Ceea ce se intrevede a fi un succes – de grup, in formula CandleLight sau individual – pentru cei cinci copii bacauani are la baza nu doar niste talente ale fiecaruia in parte, ci identificarea corect, de catre parinti, apoi profesori, a acestor talente si, desigur, investitia in dezvoltarea lor prin sustinere morala si multa munca. Bunaoara, Amalia, Stefan si Ilinca (elevi la Colegiul National „Gh. Vranceanu” Bacau), de mai bine de doi ani se pregatesc la chitara cu „proful” Adi Nastasa, Mara (Colegiul Naaional de Arta „George Apostu”) a luat de timpuriu lectii de canto si se pregateste si individual, iar Andrei (Scoala „Spiru Haret”) se pregateste de jumatate de an, de asemenea, la chitara cu Adi Nastasa si de curând, la tobe, cu Sergiu Dimidof (Ursu), tobosar la trupele Driftwood si MaskedToys, pregatirea la tobe incepând-o insa de mic, cu chiar tatal sau, fost tobosar si ulterior vocal la trupa Totem, in anii 90.

      „M-am apucat de tobe pe la 4 ani – spune Andrei Bostan (11 ani), mezinul CandleLight -, am vazut betele de tobe ale lui tata, sus, pe biblioteca. M-am catarat dupa ele si mi-am creat o noua joaca de care nu m-am mai lasat: bateam cu sete in canapeaua din sufragerie. Mama a inteles ca sunt de neoprit, iar tata a descoperit ca am talent si a lucrat cu mine. Parintii mei asculta rock, iar eu ascult de pe la cinci ani. Parintii ma sustin in pasiunea mea, traditia merge mai departe. Despre trupa… suntem ca o mica familie rock!”, marturiseste Andrei, tobosarul CandleLight. Trupele lui favorite sunt Metallica, Megadeth, W.A.S.P. si Motörhead, iar ca „model” de tobosar il are pe Mike Portnoy.

      festival Piatra Neamt

      Amalia Boca (13 ani), chitara CandleLight, studiaza singura si la clape, iar prietenia cu rock-ul, ne spune, s-a legat in urma cu vreo doi ani cand, la un concert in Cluj, a avut sansa sa o cunoasca personal pe Meagan Grandall (voce, chitara) de la trupa Lemolo (Seattle). „Faptul ca am cunoscut-o pe Meagan mi-a dat si mai mare incredere sa cânt, admir tot ce face ea pe scena”, zice Amalia cu entuziasm. Trupele rock favorite ale Amaliei sunt Alternosfera si Three Days Grace.

      Pentru Ilinca Turta (14 ani), chitara bass are un sunet aparte care o atrage mult, de aceea studiul ei se axeaza pe asta de mai bine de un an. Muzica rock a descoperit-o odata ce i-a auzit pe cei de la AC/DC. „Am stiut de atunci ca vreau sa devin ca ei si mi-am dorit sa cât la chitara. Dar am vrut sa fie ceva mai deosebit si am ales sa invat sa cânt la bass”, spune ea. Exercitiile la chitara bass au devenit astfel, marturiseste Ilinca, un refugiu, „o lume numai a mea”.

      „CandleLight e un proiect genial, prin care ne putem dezvolta in mai multe directii, cunoastem oameni noi si traim experiente inedite. Ne-am gândit seri intregi la un nume pentru trupa noastra. Ideea aceasta mi s-a parut foarte buna si cred ca ni se potriveste acum”, spune Ilinca. Basistul ei preferat este Flea de la Red Hot Chilly Peppers si asculta deopotriva, cu aceeasi pasiune, si Nirvana, Metallica si desigur, AC/DC.

      Preferintele pentru muzica rock ale parintilor si-au spus „ritmurile” si in cazul lui Stefan Ghiorghiu (14 ani), chitarist, de asemenea, la CandleLight. „La noi acasa se asculta folk si rock. Asa am inceput sa ascult Led Zeppelin, Deep Purple si The Doors. La chitara cânt din pasiune, imi plac solo-urile si acordurile. Despre numele trupei? Cineva a venit cu ideea, cu totii am afost de acord si l-am adoptat rapid”, este marturisire lui Stefan. Trupe rock favorite: System of a Down, Disturbed, Pantera si Metallica.

      Valhalla

      Povestea Marei Trefas (15 ani), vocea CandleLight, este mai aparte in legatura cu intrarea ei in trupa. Bunaoara, ea spune ca „trupa CandleLight a aparut din intâmplare in viata mea. Anul trecut, am primit un telefon cu propunerea de a face parte ca vocal dintr-o trupa rock, iar raspunsul meu, spontan, a fost favorabil pentru ca mereu mi-am dorit sa cânt acompaniata de instrumente. Ma bucur mult ca prin intermediul CandleLight am reusit sa gust si sa inteleg mai mult muzica rock”.

      Desi studiaza desenul, Mara e pasionata si de muzica astfel ca de aproape trei ani cânta, dupa ce a luat, timp de un an, lectii de canto, acum pregatindu-se si individual. Dintre trupele rock, cel mai mult ii plac Nirvana, Arctic Monkeys, Guns N’Roses si Metallica, iar ca voce il admira cel mai mult pe Kurt Kobain…
      Parintii celor cinci CandleLight sunt nelipsiti de la evenimentele la care trupa este invitata, iar „parintele trupei”, Adi Nastasa, are grija ca de fiecare data, cântarea discipolilor sa fie din ce in ce mai buna. „Sunt mândru de pustii mei si sunt sigur ca au un drum frumos de parcurs, pe acorduri rock”, spune, cu incredere, Adi Nastasa.

      Handbal masculin/ Divizia A: CSSM Bacau isi reia pregatirile

      Divizionara A de handbal masculin CSSM Bacau pune punct vacantei. Handbalistii bacauani isi vor relua antrenamentele in aceasta dimineata, reunirea lotului fiind programata la ora 9.30, la Sala Sporturilor.

      Fata de sezonul trecut, CSSM se prezinta la start cu numeroase schimbari, atât la nivelul bancii tehnice, cât si in ceea ce priveste efectivul de jucatori. Conducerea echipei a fost preluata de Gabi Armanu, care il inlocuieste astfel pe Bogdan Voica. De plecat, a plecat o echipa intreaga: Tamas, Rata, Moisa, Ciubotariu, Lita, Buinenko si Popia. Lor li s-ar putea adauga si Alin Câmpan, a carui situatie este, pentru moment, incerta.

      La capitolul sosiri, o singura noutate: extrema dreapta in vârsta de 23 de ani Calin Leordean. In aceste conditii, CSSM Bacau va miza pe garda noua, alcatuita din „supravietuitorii” Bobeica, Juverdianu si Cotinghiu, din cei patru handbalisti adusi vara trecuta de la Centrul de Excelenta (Freiwald, Gal, Dumitriu si Uruianu), dar si din campionii nationali de juniori 1, Hantaru, Broasca sau Ionescu.

      Campionatul Diviziei A va incepe pe 17 septembrie, la inceputul toamnei (2-4 septembrie) fiind programata si o noua editie a Cupei Municipiului Bacau.

      Fotbal/ Liga a IV-a: Gauss Bacau ramâne in campionatul judetean

      Gauss va evolua in Liga a IV-a si in sezonul 2016-2017. Invinsa de iesenii de la Siretul Lespezi in „barajul” de promovare, campioana judetului Bacau a sperat, totusi, ca va face saltul in Liga a III-a la masa verde.

      Concret, conducerea Gauss-ului a depus o cerere de inscriere in C, pe care FRF a respins-o, insa, la mijlocul saptamânii trecute.

      „Asta e, ramânem in campionatul judetean, in speranta ca la anul vom reusi, in sfârsit, promovarea”, a declarat managerul gruparii, Sebi Pauceanu. Din aceasta vara, Gauss a parasit Racaciuniul in favoarea Bacaului, urmând sa evolueze pe „Letea” sau pe „Lucretiu Avram”.

      Chiar daca nu a reusit sa faca pasul spre C, Gauss Racaciuni si-a intarit lotul prin aducerea lui Cristi Haisan, Sorin Ichim si Bogdan Lupu. Cu un picior in curtea gruparii finantate de doctorul Cristian Postolache se afla si Adrian Gheorghiu, care asteapta sa vada ce se va intâmpla cu Sport Club Bacau.

      La capitolul plecari figureaza Andrei Intuneric si Gabi Bojescu, rolul de antrenor-jucator detinut de ultimul urmând sa fie luat de Radu Sascau.

      Bacau – Izvoare: Administrarea sfântului Mir

      Sâmbata, 30 iulie 2016, in cadrul sfintei Liturghii de la ora 10.30, in biserica „Sfântul Francisc de Assisi” din Bacau, PS Aurel Perca a conferit sacramentul sfântului Mir unui numar de 18 adolescenti si tineri.

      Candidatii au inceput pregatirea pentru acest important eveniment in luna februarie. Cu ajutorul profesorilor de religie și a Surorilor Oblate Asumptioniste au aprofundat invatatura Bisericii cuprinsa in catehism, bucurându-se si de atentia si indrumarea pr. paroh Lucian Adam.

      In ultimele doua saptamâni, candidatii au participat aproape zilnic la catehezele pentru sfântul Mir. Totodata, s-au straduit sa pregateasca celebrarea, cântarile, citirea lecturilor. Vineri, 29 iulie, incepând cu ora 16.00, copiii, parintii si nasii s-au spovedit, pentru a se dispune cum se cuvine pentru marea sarbatoare.

      La ora 10.15 Pr. Paroh, candidatii la Sf.Mir, comunitatea parohiala, preoții oaspeti si autoritatile locale si judetene in frunte cu dl. Sorin Brașoveanu, Președintele Consiliului Județean Bacau, i-au intâmpinat pe Ps. Aurel Perca și Pr. Decan Isidor Dâsca cu aplauze calduroase.

      [wonderplugin_gallery id=”639″]

      Liturghia solemna a administrarii sfântului Mir a inceput cu procesiunea din fata casei parohiale catre biserica „Sfântul Francisc”. Aici, episcopul, parintele paroh si preoti oaspeti, alaturi de un mare numar de credincioşi, prieteni, rude, parinti si nasi, i-au insotit pe adolescenții si tinerii care asteptau darul Duhului Sfânt. Acestia au fost implicati intr-un mod deosebit in desfasurarea celebrarii: au intonat cântarile bisericesti, au citit lecturile si invocatiile rugaciunilor, au adus darurile la altar, si-au reinnoit fagaduintele de la Botez cu lumânari aprinse in mâna.

      La sfârșitul celebrarii a fost sfintita grota Sfântului Francisc din incinta bisericii, construita in anul 2003 prin generozitatea unei familii din Parohie si renovata in anul 2016 prin grija Pr. Lucian Adam. A urmat traditionala poza de grup cu Preasfintitul si sarbatoritii si au fost ridicati spre Cer 7 porumbei. (C.L.)

      Contrabanda cu tigari, cu un prejudiciu de peste 5 milioane lei

        – locurile in care se facea transferul sau se depozitau tigarile sunt din cele mai interesante – pornind de la curtea unei manastiri, pâna la sediul unei farmacii

        19 inculpati au fost trimisi în judecata, anul trecut, de catre DIICOT Bacau, pentru contrabanda si constituirea unui grup infractional organizat. Conform rechizitoriului, gruparea actiona pe raza judetelor Bacau, Neamt, Suceava si Vaslui unde comercializa en-gros si en-detail tigarete provenite din Republica Moldova sau Ucraina, introduse in tara ilegal.

        Membrii retelei cumparau la preturi modice, între 2 si 4 lei/pachetul de tigari, si revindeau la preturi intre 6 si 7 lei, în functie de marcile vândute. Gruparea era structurata pe 3 paliere, pe cel superior aflându-se inculpati din Suceava, Vaslui si Neamt care aveau rolul de a colecta tigarile introduse ilegal in România.

        Pe al doilea palier erau intermediarii, iar din ultimul faceau parte comerciantii care se ocupau de achizitionarea en-gros a tigaretelor de contrabanda, depozitarea si vânzarea pe piata neagra din municipiul Bacau. In retea au fost cooptati si locuitori din Buhusi, Traian, Blagesti si Buhoci care primeau colete cu tigari de 3 – 4 ori pe saptamâna, pe care ulterior le vindeau la chioscuri din sate. In municipiul Bacau, tigarile de contrabanda erau vândute in zona Pietii Centrale.

        Pentru transportul tigaretelor, se folosea un autoturism cu modificari de structura ce permitea ascunderea pachetelor, iar locatiile in care se facea transferul sau se depozitau tigarile sunt din cele mai interesante – pornind de la curtea unei manastiri, pâna la sediul unei farmacii, dupa cum reiese din supravegherile video ale anchetatorilor:

        „Dupa aproximativ 7 minute, numitii C.O.B. si S.B. au fost observati în curtea Manastirii Putna în timp ce discutau cu numitul C.A.-AL. Au discutat aproximativ 5 minute, timp în care numitul C.O.B. a asezat ceva pe bancheta autoturismului VW Golf, purtând niste manusi improvizate, iar numitul S.B. a asezat ceva în portbagaj. (…)

        Imediat dupa depistarea în trafic, numitul T.C.M. a contactat-o telefonic pe mama sa, careia i-a solicitat sa mute în alta locatie produsele de contrabanda pe care le detineau în incinta farmaciei proprietate a acesteia.

        În dimineata zilei urmatoare, inculpatul T.C.M. a contactat telefonic un prieten pe nume I., care nu a fost identificat, caruia i-a cerut sa depoziteze la locuinta sa tigaretele de contrabanda, întrucât se temea de o eventuala perchezitie a organelor de urmarire penala.” Prejudiciul produs bugetului de stat depaseste 5 milioane lei.

        Curtea de Apel Bacau a dat, recent, condamnarile definitive in acest dosar. Dupa ce Tribunalul, tinând cont de gravitatea faptelor, consecintele directe asupra bugetului statului si valoarea mare a prejudiciului produs, a dat condamnari cu inchisoarea intre 2 si 5 ani, in apel, pedepsele au fost micsorate cu circa un an si jumatate pentru majoritatea dintre inculpati.

        Astfel, unii au scapat cu pedepse cu suspendare. Si despagubirile impuse in prima instanta au fost reduse dupa ce inculpatii au platit o parte din ele.

        Tancuri M1A2 Abrams in Romania

          Imaginile au fost filmate in Poligonul Cincu.

          Sursa pentru un posibil nou antibiotic a fost descoperită în cavitatea nazală

            Oamenii de știință din Germania au descoperit o bacterie ascunsă în căile nazale care produce un compus antibiotic ce poate ucide mai mulți agenți patogeni periculoși, inclusiv superbacteria stafilococului auriu rezistent la meticilină (MRSA), informează agenția Reuters.

            Descoperirea aflată în stadiu incipient, prezentată miercuri în revista ‘Nature’, ar putea duce cândva la dezvoltarea unei noi clase de medicamente antibiotice pentru a lupta împotriva bacteriilor rezistente la medicamentele actuale împotriva infecțiilor, au declarat cercetătorii.

            Pe lângă faptul că este un punct focal pentru multe infecții virale, cavitatea nazală este, de asemenea, un ecosistem bogat în circa 50 de specii diferite de bacterii, a declarat în cadrul unui briefing telefonic conducătorul cercetării Andreas Peschel de la Universitatea din Tuebingen.

            „(Acesta este) motivul pentru care ne-am uitat la sălașul acestui organism aparte. (Și) ne-a condus la unele descoperiri foarte neașteptate și interesante care pot fi foarte utile în căutarea de noi concepte pentru dezvoltarea de antibiotice”, a spus specialistul.

            Cele mai multe antibiotice descoperite și dezvoltate până acum au fost izolate din alte bacterii din sol sau din ale medii unde acestea trăiau, dar cercetătorii consideră că această descoperire scoate în evidență valoarea microbiomului uman ca o potențială nouă sursă de antibiotice.

            „Corpul uman are o mulțime de nișe ecologice diferite”, a spus Peschel. „Poate că acesta este tocmai locul potrivit pentru a căuta noi antibiotice umane”, a afirmat acesta.

            „Lugdunin este un exemplu pe care am fost în măsură să-l caracterizăm. Suntem siguri că vor fi descoperite și altele”, a spus specialistul.

            Atribuind numele ‘Lugdunin’ noii descoperiri, cercetătorii au spus că acesta este primul exemplu cunoscut al unei noi clase de peptide antibiotice.

            Lugdunin este produs de bacteria ‘Staphylococcus lugdunensis’ (S. lugdunensis), care ”locuiește” în nară. În experimentele pe șoareci, echipa lui Peschel a arătat că această bacterie este capabilă să trateze în mod eficient o infecție a pielii cauzată de bacteria Staphylococcus aureus (S.aureus), despre care se știe că poate provoca infecții grave și suprainfecții.

            De asemenea, ei au descoperit că Lugdunin a fost eficient și împotriva unei game largi a așa-numitelor bacterii gram-pozitive, inclusiv a tulpinilor de stafilococ auriu rezistent la meticilină (MRSA).

            Cercetătorii au analizat apoi tampoane nazale de la un număr de 187 de pacienți spitalizați și au constatat că dintre cei care au avut pe căile nazale bacteria S. lugdunensis, numai 5,9 la sută aveau și o potențială infecție cu bacteria S. aureus.

            Dintre cei fără bacteria S. lugdunensis pe căile nazale, la un procent de 34,7 la sută a fost descoperită bacteria S. aureus. Acest lucru sugerează că, în nasul uman, bacteria S. lugdunensis ajută la menținerea în adormire a bacteriei S. aureus, au remarcat cercetătorii.

            Peschel a subliniat faptul că cercetarea este într-un stadiu foarte incipient iar echipa va avea nevoie de mulți ani de studiu, care la modul ideal ar trebui să se desfășoare în asociere cu o companie farmaceutică, înainte ca un potențial nou medicament antibiotic să poată fi dezvoltat și testat în cadrul unor studii clinice, mai notează agenția Reuters.

            AGERPRES/

            Caruta IMM-urile adusa cu oistea in gard

            Lansata de mai bine de doua saptamâni, Carta Alba a IMM-urilor 2016, editata de 14 ani de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România, a provocat putine comentarii in presa. Poate si pentru ca fenomenele economice nu mai tin de multa vreme pasul cu cele mondene, de exemplu, poate si pentru ca vara gândurile omului zboara mai mult spre zonele exotice de vacanta.

            Acesti oameni ar fi aflat, macar din comentarii, daca nu chiar de la sursa, adica din Carta Alba, ca situatia in mediul cel mai important al economiei oricarei tari, in cazul de fata al României, cel al IMM-urilor, nu este tocmai roz.

            O treime dintre IMM-uri considera ca evolutia mediului economic din tara noastra este stanjenitoare dezvoltarii si doar mai putin de 14% dintre companii estimeaza ca evolutia mediului de afaceri românesc pe intreg anul 2016 va fi favorabila intreprinderilor. Totodata, aproape jumatate dintre firme apreciaza evolutia mediului economic drept neutra.

            Pe acelasi plan, increderea intreprinderilor in mediul economic autohton este foarte slaba, doar 6,72% dintre persoanele intervievate considerând ca evolutia economica va fi pozitiva.

            Mai putin de un sfert dintre IMM-uri se finanteaza de la banca, alte surse de finantare accesate fiind creditul furnizor (21,2%), leasingul (7,9%) sau imprumuturile de la institutii specializate (1,7%). Pe de alta parte, fondurile structurale nu prezinta interes pentru IMM-uri si doar 0,18% dintre companii declara ca au primit aprobarea pentru proiectele depuse.

            Iar pentru a o mai spune o data, sa consemnam si ca birocratia ramâne in continuare principala problema a firmelor (spun 61,41% dintre respondentii studiului de la baza Cartei Albe), in timp ce fiscalitatea excesiva este acuzata de 54,74%, coruptia de 45,16% si controalele excesive de 44,98%.

            De ani si ani auzim asemenea doleante, dar masuri pentru eliminarea cauzelor se iau foarte greu. Statul a bagat cu oistea in gard sectorul IMM-urilor.

            In tara lui Caragiale

            Dupa cum se stie, primarul Craiovei, Olguta Vasilescu, a fost retinuta intr-un dosar in care a fost acuzata de primire de foloase necuvenite materializate in… intentii de vot. Adica, au explicat procurorii, niste firme varuisera niste blocuri si, prin asta, au determinat niste alegatori sa-si doreasca sa voteze cu Olguta.

            Dovezi? Pai, ce nevoie mai are Justitia noastra de dovezi când exista atâtia denuntatori?! Pentru ca lucrurile au mers mai departe si, in tara lui Caragiale, a aparut un nou dosar contra primaritei. De data asta in urma unui denunta al unui tânar presedinte de asociatie de proprietari.

            Care s-a simtint amenintat de faptul ca Olguta Vasilescu a declarat, dupa ce a iesit de la tribunalul in care se judecase cererea sa de arestare in primul dosar, ca „nici o fapta buna nu ramâne nepedepsita”.

            Asa ca Asociatia de Proprietari face o plângere penala deoarece reprezentantii sai „se simt amenintati de pedeapsa la care face referire” Olguta Vasilescu.

            Dar lucrurile nu se opresc aici! Punctul al doilea al plângerii penale semnate de presedintele de asociatie de proprietari este dedicat unei „vizite neplanificate a unei echipe RDS la domiciliul presedintelui” asociatiei.

            Echipa primise ordin sa traga fibra optica in urma unei solicitari depuse, se pare, de presedintele asociatiei. Ca a fost vorba de o incurcatura, ca presedintele-denuntator nu-si mai aminteste ca a depus cererea, cert este ca vizita echipei de la operatorul de cablu i s-a parut suspecta si omul a depus plângere penala pentru „oprirea intimidarii” formulate de Olguta Vasilescu si „a verificarii intentiei echipei RDS”.

            Ca sa avem o imagine clara asupra persoanei respective, sa mai precizam ca este aceeasi persoana care a denuntat-o pe Olguta Vasilescu in problema varuirii fatadelor, in numele Asociatiei de Proprietari in urma unei sedinte la care ar fi participat doar opt locatari din 100.

            Si tot el este cel care, in 2009, a reusit, dupa ore de discutii si proteste, sa inregistreze la Finantele Publice din Craiova un contract scris pe hârtie igienica conform caruia se angaja sa invete porcul vecinului sa calculeze taxe si impozite pe calculator, iar daca nu reusea, se obliga sa plateasca o despagubire in moneda statului Botsuana.

            Problema nu este ca exista astfel de persoane. Statistica ne spune ca fiecare tara are parte de cetateni de acest gen.

            Problema este ca denunturile penale formulate de acest gen de persoane sunt luate in serios si transformate in dosare penale. Iar alti cetateni sunt arestati pe baza acestor dosare iar viata lor este distrusa si cariera compromisa.

            Acum, nu trebuie sa mai desenez ca daca nu ar fi existat anumite interese, dosarele penale realizate pe baza acestor denunturi ar fi fost infirmate.

            Dansatorii din Tarhausi coboara folclorul autentic pe Valea Trotusului

              Dansatorii din Tarhausi, in parcul din Slanic Moldova (Foto: Petru Done)

              Trecator ca oricare turist prin statiunea Slanic Moldova acum in miez de vara, am dat, in preajma chioscului din parc, peste un grup de tineri dansatori dintr-un sat de munte bacauan, Tarhausi. Sase perechi care, acompaniate de o vioara si de o gorduna faceau deliciul trecatorilor cu iscusitele lor piruiete, dar si cu strigaturile specifice dansurilor populare din zona Ghimesului.

              Erau dansatorii din grupul „Datina stramoseasca”, indrumati chiar la fata locului de „nasii” acestui ansamblu de datini si obiceiuri populare ghimisene, cunoscutii Viorica si Petrica Bilibok-Bârsan, invatatori la scoala „Grigore Tabacaru” din Tarhausi.

              Gordunasul si violonistul tin hangul dansatorilor din „Datina stramoseasca” (Foto: Petru Done)
              Gordunasul si violonistul tin hangul dansatorilor din „Datina stramoseasca” (Foto: Petru Done)
              „Cu acest ansamblu – ne-a spus Petrica Bilibok-Bârsan – incercam sa revigoram, pe cât posibil, traditiile populare, in speta pe cele artistice, cântul si jocul. Avem o activitate cu circa 16 tineri, pentru dansuri populare si culegere de folclor. Vrem sa redescoperim traditiile care au fost uitate, acum prafuite. Ma refer mai cu seama la traditiile românesti, care deranjeaza foarte mult in zona, dar am incercat de fiecare data sa promovam elementul românesc, sa demonstram ca avem traditii, dovezi ale vietuirii noastre pe aceste locuri”

              Grupul „Datina stramoseasca” a fost infiintat in anul 1998. Acum are un veritabil palmares artistic, dupa participarea, an de an, la mai multe festivaluri folclorice. Vioara si gorduna sunt singurele instrumente dupa sunetele carora joaca tinerii. Instrumentistii sunt autentici, localnici, iar gorduna, un soi de contrabas pitic, este un instrument muzical arhaic, confectionat numai in zona Bolovanis, vecina cu satul Tarhausi. „Gorduna, in formatiile de cântareti din zona noastra – spune Petrica Bilibok-Bârsan – este un instrument rar si apare din ce in ce mai rar. Ultimul constructor gordunar din Ghimes, Gavrilut Suciu, a murit in acest an, la vârsta de 91 de ani”.

              Grupul „Datina stramoseasca” participa an de an la festivaurile folclorice
              Grupul „Datina stramoseasca” participa an de an la festivaurile folclorice

              Membrii ansamblului sunt, in buna parte, copii care au crescut sub mâna celor doi dascali. Unii au terminat scoala generala, dar invatatorii ii mentin aproape de ei. In 2007 – 2008, când au facut filmarea pentru documentarul „Nunta din Tarhausi”, erau 28 de perechi. Acum nici jumatate nu au mai ramas.

              Viorica si Petrica Bilibok-Bârsan
              Viorica si Petrica Bilibok-Bârsan

              „Am reusit sa initiez cât de cât tineretul de la noi, altfel mâine-poimâne ni se va spune ca noi nu am existat acolo. Unii spun ca in Ghimes-Faget nu ar mai fi decât cel mult 11 familii de români. Maghiarii au scos multe lucrari prin care vor sa demonstreze ca ei sunt autohtonii zonei. Dar si in Hartile Iosefine, din Austria, in tinutl nostru apare trecuta o biserica româneasca, de orice rit o fi fost ea. Inca din 1725 avem o mentiune in lucrarea unui preot, care a mentionat existenta unei scoli si a unui invatator, Vasile Rusu, in Ghimes Faget, o scoala cantorala, cam in zona unde acum este asezamântul filantropic «Sfintii Voievozi Mihail si Gavriil», inugurat in urma cu doi ani.”
              Petrica Bilibok-Bârsan, coordonatorul Grupului folcloric „Datina stramoseasca”

              O nouă pagină de istorie creștină pentru comunitatea ortodoxă din Săucești

                • IPS Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului, a sfințit Așezământul social-filantropic și cultural „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” al Parohiei „Adormirea Maicii Domnului” din comuna Săucești, județul Bacău.

                Se obișnuiește ca, la o sărbătoare importantă, să se adune întreaga suflare a satului, cu mic, cu mare. Iată că și acum, în ziua lăsatului de sec a Postului Sântămăriei, credincioșii din comuna Săucești au umplut curtea bisericii satului, ce poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ca să participe la sfințirea noului așezământ social.

                Edificiul a fost ridicat în apropierea bisericii și vine să întregească truda de peste două veacuri a acestei comunități creștine.

                „Construcția, începută în anul 2008, are o arhitectură deosebită și cuprinde o sală centrală cu multiple utilizări, alături de o bucătărie utilată și o cameră mortuară. De asemenea, ea beneficiază de o pictură frumoasă, în stil bizantin, care întregește atmosfera de rugăciune”, a declarat preotul Ioan Vadana, parohul bisericii din Săucești.

                Ziua de duminică, 31 iulie, a venit și ea ca o încununare a muncii ctitorilor contemporani, urmași ai celor care, în urmă cu peste două veacuri, puneau piatra de temelie a bisericii. Enoriașii, în frunte cu preotul-paroh Ioan Vadana și primarul Valentin Manea, l-au avut ca invitat la această sărbătoare, alături de oficialități locale și județene, pe ierarhul locului, IPS Ioachim, care, împreună cu un sobor de preoți din Protopopiatul Bacău, a săvârșit slujba de sfințire a așezământului.

                Prin rugăciune, agheasmă și untdelemn sfințit, Așezământul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” și-a primit menirea, aceea de centru al activităților sociale, filantropice, culturale și duhovnicești ce se vor desfășura în această parohie. În continuare, a fost săvârșită Sfânta Liturghie arhierească pe o scenă amplasată în fața bisericii, în timp ce credincioșii, în liniște, au putut să viziteze noul spațiu social-duhovnicesc.

                Cuvinte ca „Foarte frumos!”, „Ca-n filme!” sau „Bravo părintelui Ioan, c-a făcut așa o mândrețe de casă!” se auzeau pe buzele vizitatorilor încântați de ceea ce-au văzut.

                „Comunitatea aceasta, satul acesta are o istorie multiseculară care – iată! – astăzi se înnoiește cu o nouă pagină scrisă în cartea veacurilor prin truda jertfelnică a frățiilor voastre”, a precizat IPS Ioachim ca o concluzie, în cuvântul său de învățătură.

                Pagina 1

                  pagina1

                  Tanchistii deschid portile unitatii pe 1 august

                    Bacauanii vor avea acces liber in unitatea militara/Foto: Ramona Ionescu

                    – cu aceasta data se schimba si comandantul unitatii

                    Luna august debuteaza cu o atmosfera de sarbatoare la Batalionul 631 Tancuri „Oituz”. Unitatea militara cu sediul in strada General Stefan Gusa, nr. 6, aniverseaza pe 1 august, 97 de ani de la infiintarea armei tancuri in armata României. Cu aceasta ocazie, bacauanii iubitori de forta bruta camuflata sub blindaj de tanc si alte mijloace blindate din dotarea militarilor bacauani, sunt asteptati la sediul unitatii, incepând cu ora 11.00, pentru a lua parte la Ziua Portilor deschise.

                    Citat: “Evenimentul face parte din seria de manifestari prilejuite de aniversarea a 140 de ani de existenta a Brigazii 15 Mecanizata “Podu Inalt” din Iasi, esalon superior al batalionului de tancuri Bacau”, declara cpt. Ion Anghel, ofiter de relatii publice la Batalionul 631 Tancuri “Oituz”

                    Cu 1 august 2016, la comanda unitatii va fi preluata de locotenent colonel Gabriel Turculet. Acesta il inlocuieste in functie pe lt.col. Marius Marian.

                    Asociatia Lumina, cooptata in Norvegia, intr-un schimb de experienta in ingrijirea paliativa

                      Luna august 2016 debuteaza pentru Asociatia Lumina, Bacau, cu o noua reusita in eforturile pe care echipa de lucratori ai acesteia le intreprind de ani in cresterea gradului de acces la ingrijirilie paliative pentru persoanele diagnosticate cu boli limitatoare de viata, in special copii, din judetul Bacau si imprejurimi.

                      Astfel, in perioada 8-12 august, o delegatie din cadrul „Lumina” formata din directorul executiv al asociatiei, Mihaela Dumitrache si Mara Matei, specialist in relatii publice, se va afla, in premiera in Norvegia, intr-un schimb de experienta in domeniul ingrijirilor paliative pentru copii.

                      „Vom vizita, practic, un ONG similar din Norvegia, Foreningen for Barnepalliasjon, in scopul de a aduce din experienta norvegiana in domeniul ingrijirilor paliative in Romania, dar si de a initia ulterior noi proiecte in parteneriat cu organizatia norvegiana. Credem ca acest lucru va duce la cresterea gradului de acces la ingrijirea paliativa pentru copiii cu boli incrabile in ambele tari”, a spus Mara Matei, reprezentant Asociatia Lumina.

                      Vizita va fi „intoarsa” la inceputul lunii octombrie 2016, atunci cand o delegatie din partea ONG-ului partener norvegian, din care va face parte si presedinta acestuia, Natasha Pedersen, va veni in Bacau pentru a cunoaste modul in care se ofera aici servicii de ingrijiri paliative.

                      Totul se petrece in cadrul proiectului intitulat „Next Step in Palliative Care” („Urmatorul pas in ingrijirile paliative”, n.r.), cu finantare norvegiana, grant obtinut ca urmare a succesului implementarii de catre Asociatia Lumina in parteneriat cu Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau, a proiectului „Ingrijiri paliative – masuri integrate pentru incluziune sociala” (aprilie 2015 – noiembrie 2016), derulat cu sprijinul financiar al Programului R010-CORAI, finantat de Granturile SEE 2009-2014 si administrat de Fondul Roman de Dezvoltare Sociala.

                      Prin programul CORAI a fost lansat Apelul Bilateral pentru Suportul Promotorilor de Proiect in vederea identificarii si dezvoltarii de parteneriate cu entitati similare din Statele donatoare, Islanda, Norvegia si Liechenstein, in urma caruia Asociatia Lumina din Bacau a obtinut un grant de 5.000 euro.

                      Pana in prezent, prin „Ingrijiri paliative – masuri integrate pentru incluziune sociala” au fost formati in ingrijirile paliative 420 de specialisti din tara, au fost informati pe tema 500 de studenti – viitori lucratori sociali si a fost elaborata „Metodologia de lucru in ingrijirea paliativa, in institutii”, instrument trimis spre testare in 13 DGASPC-uri din tara.

                      Batrân mort intr-un incendiu la Somusca

                        Barbatul in vârsta de 83 de ani, din satul Somusca, comuna Cleja, a fost gasit fara viata in locuinta sa, sâmbata dimineata, când un nepot a mers sa-l viziteze.

                        Casa nu mai avea energie electrica de câtiva ani si se pare ca focul s-a iscat de la o lumânare, uitata aprinsa peste noapte si care ar fi cazut pe covor.

                        Acesta a ars mai mult mocnit, iar proprietarul s-ar fi intoxicat cu fumul gros.

                        La fata locului au ajuns si pompierii, insa pentru batrân nu s-a mai putut face nimic, trupul neinsufletit fiind transportat la Morga pentru efectuarea necropsiei si stabilirea cauzei mortii.

                        Bacau: Pieton beat, accidentat in timp ce traversa neregulamentar

                          La data de 29 iulie a.c., în jurul orei 07:30, polițiștii au fost sesizați despre producerea unui accident rutier cu victimă, pe Bulevardul Unirii din municipiul Bacău.

                          Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 40 de ani, din Bacău, care conducea un autoturism pe Bulevardul Unirii a surprins şi accidentat un bărbat de 30 de ani, din Bacău, care s-a angajat în traversarea străzii prin loc nepermis şi fără să se asigure.

                          Pietonul a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Bacău, unde a primit îngrijiri medicale, fără a necesita internarea.

                          Persoanele implicate în evenimentul rutier au au fost testate cu aparatul etilotest, care aindicat valoarea 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru conducătorul auto şi 0,56 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru pieton.

                          În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

                          Accident mortal la Fundu Tutovei

                            Un barbat de 77 de ani din Bacau si-a pierdut viata, in aceasta dimineata, intr-un accident rutier petrecut pe DN-2F, in localitatea Fundu Tutovei, din comuna Plopana.

                            Acesta conducea un autoturism Dacia si se indrepta catre Vaslui, iar la un moment dat a intrat intr-o caruta incarcata cu fân, semnalizata corespunzator, care se deplasa pe aceeasi directie de mers, dupa care a ajuns pe contrasens unde a intrat in coliziune si cu o autoutilitara, condusa regulamentar, din sensul opus, de un sofer de 40 de ani, din Vaslui.

                            In urma accidentului, soferul autoturismului Dacia a murit iar un alt barbat de 50 de ani, pasager in caruta, a fost ranit si a fost transportat la spital pentru ingrijiri medicale.

                            Politistii de la Rutiera au deschis un dosar penal si fac cercetari pentru a stabili imprejurarile exacte in care s-a produs evenimentul.

                            Traficul greu a fost intrerupt mai bine de o ora, cât s-au facut masuratori la fata locului, dar autoturismele au putut circula pe un drum de pamânt, paralel cu cel national.

                            O genealogie din veacul al XIX-lea

                            Radu Rosetti ne povesteste cum, dorinta de a dovedi ca radacinile familiei sunt foarte vechi, a determinat domnitorul Mihai Sturdza sa plateasca 800 de galbeni pe un act falsificat.

                            „Alt Alexandru Sturdza, un var al lui Mihai Sturdza, stabilit în Rusia, logodindu-si fiica cu un cneaz rusesc si fiind rugat de familia acestuia sa-i deie un arbore genealogic al familiei Sturdza, s-a adresat domnului Moldovei pentru a-i cere sa dispuie alcatuirea unei asemene lucrari. Mihai Sturdza s-a grabit sa numeasca o comisie, din care facea parte si Gheorghe Asachi, pe care a însarcinat-o cu strîngerea si coordonarea documentelor necesare.

                            Lucrarea a fost facuta de Asachi, împreuna cu membrii familiei Sturzesti alcatuind comisia, în chipul cel mai serios, cel mai constiincios si cel mai obiectiv, pe temeiul unor documente de indiscutabila autenticitate, dovedind existenta familiei Sturdza în Moldova de la începutul veacului al cincisprezecelea.

                            Dar într-o calatorie facuta, mi se pare în anul 1813, la baile de la Mehadia, logofatul Grigoras Sturdza, parintele domnului, se întîlnise acolo cu un membru al familiei contale ungare Béthlen, cu desavîrsire ruinat, care îsi procura mijloace de trai prin alcatuire de genealogii. El a spus logofatului ca poate dovedi cum ca familia Sturdza se trage în realitate din acea ungara a contilor Turzo si a ademenit chiar pe logofat sa intre în vorba cu el pentru alcatuirea unui arbore genealogic al Sturdzestilor.

                            Din nu stiu ce cauze însa nu s-a dat urmare acestui proiect, dar credinta ca Sturdzestii se trag din contii Turzo a prins radacina în mintea mai multor membri ai familiei. Comisia însarcinata de domn cu alcatuirea arborelui genealogic a rugat pe un ungur ardelean, barbat învatat, însarcinat de ocîrmuirea Moldovei cu cercetari orologice, care tocmai pleca în congediu în Transilvania, sa faca acolo cercetari în privinta înrudirii Sturdzestilor cu famalia Turzo. Prin cercetarile facute de acest învatat, s-a raspîndit în Transilvania zvonul ca preabogatul domn al Moldovei cauta sa gasasca peste munti urme despre vechimea familiei sale.

                            Doi nemesi de origine româna, fratii Boier, complect ruinati, s-au gîndit sa se folosasca de aceasta împrejurare pentru a pune mîna pe ceva bani. Posedau copia unui uric al lui Vlad Dracul, în calitate de herteg al Fagarasului, din a patra decada al veacului al cinsprezecelea, prin care Vlad întarea unui membru al familiei Boier niste posesiuni în ducatul Fagarasului. Apoi mai stiau ca o alta copie a zisului uric se gaseste în arhiva manastirii de la Cluj. S-au adresat superiorului manastirii si au obtinut o copie legalizata a actului transcris în arhiva lor, copie care, dupa toate probalitatile, a fost facuta sau de unul din ei, sau de un instrument al lor.

                            Pe acea copie au avut grija sa lese un spatiu oarescare îndata dupa cuvintele: „Ion Vlad”, din titulatura. Apoi au pus pe superiorul manastirii sa legalizeze acea copie si au plecat în Moldova dupa ce, în spatiul liber, au introdus, dupa cuvintele „Ion Vlad”, acel de Sturdza. Acolo au oferit-o domnului în schimbul unei sumi de bani.

                            Desavîrsita lipsa de cunostinti istorice serioase în vremea cînd Kogalniceanu de-abie îsi tiparea Letopisetile, iar în tara Româneasca înca nu se începuse, în Magazinul istoric pentru Dacia, publicarea cronicelor muntenesti, a facut pe Mihalache Sturdza, barbat mai mult decît chibzuit în cheltuieli, sa deie pe acest act falsificat suma de 800 de galbeni, sau 9 400 franci, iar comisia însarcinata cu alcatuirea genealogiei sturdzesti sa cuprinda actul în numarul documentelor sale si sa porneasca arborele genealogic din Ioan Vlad Sturdza-voievod. Despre absoluta buna-credinta a membrilor comisiunii nu ne putem îndoi un moment, precum si, în cît priveste domnul, este sigur ca daca nu ar fi fost încredintat ca copia legalizata a actului de la Cluj este absolut fara prihana, nu ar fi dat bani pe dînsa. Acea genealogie a fost adeverita în urma de catra Obsteasca Adunare si întarita de domn.

                            Dar cucoana Elena Sturdza nu era multamita cu simpla descendenta din Vlad Dracul: îi trebuia numaidecît o origine straina, mai ales un titlu. Spre a-si ajunge scopul, s-a hotarît a merge la Viena si a face, la curtea împarateasca, demersurile necesare pentru a obtine recunoasterea descendentii Sturdzestilor din familia Turzo, precum si titlul de conte, luîndu-l chiar de mai înainte pentru dînsa. Înainte de plecare a stiut sa adune, de la diferiti Sturdzesti, o suma de cinci mii de galbeni pentru întîmpinarea cheltuielilor necesare spre obtinerea acelei recunoasteri. Dar la Viena, cu toate relatiile frumoase ce le avea, nu a putut izbuti la nimica.

                            Afacerea a fost deferita competentei camerei heraldice, care nu a putut gasi nici vro legatura între familiile Turzo si Sturdza; aceasta reiesa cel putin dintr-un fragment de raport al zisei camere, pe care l-am vazut si care exista la unul din membrii familiei. Visterniceasa Elena Sturdza s-a întors deci la Iesi fara nici o recunoastere de titlu sau de descendenta, ceea ce însa nu a împiedecat-o sa urmeze pana la moarte sa se întituleze contesa Turzo-Sturdza si sa sustie ca titlul îi fusese recunoscut de împaratul Austriei”.

                            Radu Rosetti

                            Meritam sansa de a-l sarbatori pe Ovidiu

                            Scriitorul Viorel Savin (foto), neastâmparatul, inventivul, tulburatorul de spirite,
                            s-a intors recent, impreuna cu prietenul Petre Isachi, scriitorul sef de revista, de la Universitatea ,,Ovidius” Constanta, mai bogat cu inca o indrazneala frumoasa pe care ne-o marturiseste, intr-o scrisoare deschisa…

                            ,,Faptul ca sunt îndatorat locuitorilor si urbei Constanta pe scenele careia mi s-au jucat „Tu nu esti trupul tau” si „Ginere de import”, la Teatrul Fantasio, iar „Batrâna si hotul” la Teatrul de Stat, si care prin istoria sa unica mi-a prilejuit scrierea tragediei „Bucuria de a fi indurerat la Tomis”, în care contextualizez orasului de la marginea imperiului frustrarile si temerile marelui Publius Ovidius Naso, pe care dintotdeauna l-am considerat si al nostru!; faptul ca în timp, piesa închinata lui Ovidiu a fost onorata cu Locul I si medalia de aur la Concursul National de Dramaturgie din 1978, a fost inclusa în volumele „Teatru”, Ed. Eminescu, Bucuresti, 1979, „Drame istorice”, Ed. Casa scriitorilor, Bacau, 2004, „Teatru”, colectia „Opera omnia”, Ed. Tipo Moldova, Iasi, 2012, si a fost jucata la Teatrul National al Radiodifuziunii Române în 1997, regizor Cristian Munteanu, – întotdeauna fiind bine primita de critica de profil!; faptul ca noi, românii, spre deosebire de francezi etc., iata: Ionescu, Cioran, Eliade s.a., nu avem / nu ne-am dovedit abilitatea si determinarea de a ne asuma macar partial, cu benefice consecinte pentru imaginea patrimoniului cultural, valori alogene, – desi motive si îndreptatiri au existat: Puskin a trait în exil la Chisinau, Petoffi a murit la Albesti lânga Sighisoara, Ady Endre s-a nascut în satul Macentiu – Salaj, Lenau s-a nascut în actualul Lenauheim – Timis etc., etc., iar Ovidiu, nu? si-a scris „Tristele” si „Ponticele” CHIAR AICI; marturisind despre obiceiurile, îmbracamintea si armele stramosilor nostri; despre vegetatia, relieful si clima în care acestia vietuiau. Si, mai mult decât atât: gasim dovada / afirmatia în cartile sale tomitane ca a scris versuri ÎN GRAIUL GETIC!; Si ca „însinguratul” chiar a corespondat (în ce limba oare?) cu regele odris Cotis, poet la rândul lui!, faptul ca în nicio istorie literara româneasca, spre paguba zestrei obstesti, nu figureaza cu pozitiva ostentatie aceste… „vitale amanunte”; ma determina, neîntrezarind înca nicio initiativa publica, sa ma grabesc a aminti ca în 2017 se împlinesc, ambele „cifre” sunt rotunde: 2060 de ani de la nastere si 2000 de ani de la moartea marelui Ovidiu si ma obliga sa întreb/propun: oare nu ar fi potrivit sa i se organizeze o sarbatoare? O Sarbatoare Nationala! (Doar avem tot interesul sa îndraznim!) Sau, de ce nu?, sa i se organizeze o sarbatoare EUROPEANA! Cu colocvii, cu volume tiparite despre el, cu reeditari si cu lansari de-ale operelor sale si cu spectacole, – jucate simultan la Constanta si la Sulmona! Scriu/vorbesc Domniilor Voastre cu marturisita… nemarginita speranta! Asteptând un semn de sprijin sau de dezaprobare, al Dvs. respectuos, Viorel Savin.”

                            Aceasta intentie de proiect a fost transmisa si unor importante institutii ale statului, inclusiv unor universitati. Viorel Savin a lansat si o provocare speciala: ,,Ce ziceti de un liceu bacauan care ar putea sa slaveasca bogata zestre culturala a neamului, omagiindu-l pe Ovidiu, – PRIMUL POET cunoscut pe aceste plaiuri? (Desi – poate stii ca -, agatârsii, când a sosit EL, deja îsi cântau/recitau Legile, acompaniindu-se la tetracord si ambub!)”.

                            ULTIMELE ȘTIRI