Polițiștii au efectuat cercetări, la data de 16 august a.c., cu privire la un accident rutier produs în jurul orei 22.30, pe DN11, în localitatea Bogdăneşti.
Din primele verificări efectuate la locul producerii evenimetului a rezultat că un bărbat de 43 de ani, din comuna Săuceşti, care conducea o autoutilitară spre Oneşti, a efectuat manevra de depăşire a unui autovehicul, în curbă la dreapta fără vizibilitate şi a intrat în coliziune frontală cu un autoturism, condus regulamentar din sens opus de un tânăr de 29 de ani, din județul Brașov.
În urma evenimentului rutier, cei doi conducători auto și și cei trei pasageri din autoturism, cu vârste de 25 de ani, 47 și 50 de ani, au fost transportați la Spitalul Municipal Oneşti, pentru îngrijiri medicale.
Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative şi le-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Polițiștii au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Stiam ca Salvador Dali se joaca genial cu formele si culorile lumii, cu vorbele, dar când mi-a spus ca sportul este rugaciunea trupului m-a tulburat ca un poem pe care aș vrea să-l port mereu in suflet. Zicerea lui avea farmecul unui bob de roua care zâmbea inocent in asteptarea primei raze de soare.
Abia când am ajuns in Spania și am văzut peste tot oameni alergând pe terenuri publice de sport sau in parcuri, jucând tenis, fotbal sau volei, zbenguindu-se de poveste cu pruncii prin publice locuri de joaca desprinse parca din imaginatia lui Walt Disney, am priceput cum de i-a trecut lui Dali prin cap si minunea aceea de gând travestit in metafora imperiala: sportul este rugaciunea trupului…
Pentru a aprecia calitatea vietii unei comunitati, nu te intereseaza doar câte kile de carne si pâine se infuleca pe cap de locuitor, care este rata somajului sau cum se bucura/ofteaza banii prin nu stiu ce conturi, ci si elemente raportate la calitatea consumului de timp liber si practicarea sportului.
Am devenit o tara care nu-si mai respecta nici macar pruncii. Priviti catre locurile de joaca ale copiilor. Cele mai multe dintre ele sunt un pericol public, surse sigure de accidente. Parcurile civilizate, spatiile publice amenajate pentru sport sunt raritati. Zapaciti de zeul profit sau de saracie, românii au intrat intr-un fel de greva ticnita a sportului.
Regretatul Muhammad Ali ne-a sugerat ca marii campioni nu se nasc inghesuind câtiva inși in salile de sport ultradotate, ci promovând competitia aceea uriasa, permanenta, in care sunt cuprinsi milioane de oameni care au credinta ca miscarea este sursa de sanatate si civilizatie. Pentru locuitorii tarilor normale la cap sportul este o adevarata religie, face parte din din gena bucuriei lor.
Esecul nostru umilitor de la actuala Olimpiada nu este intâmplator. Sportul a devenit asociat cu marea coruptie. Sa fii tara care a uimit lumea cu Nadia Comaneci, dar sa nu obtii la o competitie olimpica de gimnastica nici macar o singura medalie este o adevarata rusine nationala. Am uitat si de rugaciunea trupului.
Reforma agrara a lui Cuza nu a rezolvat problema improprietaririi taranilor decat partial. De fapt, a fost o rezolvare pe moment deoarece, pe de o parte, taranii dadeau semne de nerabdare si incepusera revoltele iar, pe de alta parte, proprietarii de terenuri s-au impotrivit cat au putut.
Deatfel, Cuza nici nu a putut trece proiectul sau prin Parlament deoarece conservatorii – care reprezentau boierimea proprietara de pamanturi – s-au impotrivit. A trebuit sa sa dizolve Legislativul si sa emita o noua Constitutie care-i dadea drepturi mai mari si care dadea drept de vot si claselor de jos. De la aceasta lovitura de palat avea sa i se traga, peste doi ani, abdicarea fortata.
Reforma agrara nu a rezolvat problema taraneasca. Pentru o generatie sau doua a fost cum a fost, dar apoi au inceput sa se faramiteze pamanturile primite de tarani, prin mostenire.
Ce se intamplase?
Conform dreptului romanesc medieval, proprietarul mosiei nu detinea drepturi absolute asupra pamantului; el era obligat ca, atunci cand o doi tarani se casatoreau, sa le dea o bucata de pamant din care sa se hraneasca. Pentru asta, taranii prestau un numar de zile de munca in folosul boierului sau, mai tarziu, le rascumparau cu o suma de bani. Pamantul acesta nu se mostenea, ci se intorcea la mosie la moartea celor care-l lucrasera.
Or, reforma lui Cuza nu a mai prevazut aceasta problema. Discutiile sunt multe, cert este ca legea a fost data pentru a potoli revoltele taranesti, dupa cum spuneam. Insa nici nu s-a apasat mai mult pedala pentru ca boierii puteau face mari probleme domnitorului.
Asa ca situatia s-a perpetuat. Romania nu a avut tarani fermieri cum au avut alte state. In Romania secolului XIX – inceputului de secol XX, taranul a avut statutul unui muncitor agricol. Si de aici problemele. Pe de o parte, viata taranului a fost din cale afara de grea: analfabet, cu speranta de viata redusa, imbolnavit din cauza hranei de proasta calitate, istovit de munca si pacalit de arendasi.
Pe de alta parte, proprietarii de mosii dezinteresati de soarta pamanturilor, tocmeau arendasi care sa le produca banii, fara sa-i intereseze ce metode foloseau acestia. Iar din acest motiv, problema taraneasca avea sa se loveasca, la 1907, de problema evreiasca.
Care era problema?
Cu pamantul de la Cuza faramitat, taranii nu aveau alta sansa decat sa accepte conditiile impuse de arendasi pentru a munci pe pamanturile boierilor. Fara mecanizare, fara modernizarea agriculturii, cu o forta de munca platita prost, productia agricola in Romania nu se ridica la nivelurile celei din Occident. De fapt, rentabilitatea unei mosii era asigurata exclusiv de faptul ca forta de munca era platita prost.
Spre deosebire de Occident, in Romania arendasia nu este reglementata legal iar forta de munca ocupata in agricultura nu scade la niveluri care sa oblige arendasul sa caute modernizarea mijloacelor de productie. Tranul nu poate merge la oras sa se angajeze; e nevoit sa ramana la tara si sa accepte conditiile impuse de arendasi.
Se putea altfel? Se putea. De exemplu, in vestul Europei, taranul, daca nu detinea pamant, il lua in arenda, inchiria masinile agricole si platea totul in bani. Nu mai exista intermediarul intre muncitorul agricol si proprietarul pamantului. Taranul occidental stia carte, era educat, sanatos si protejat cat de cat de sistemul legislativ. In Romania, insa, pana si autoritatile ii pacaleau – atunci cand nu-i fortau – pe tarani sa accepte intelegerile defavorabile.
A fost nevoie de rascoala de la 1888 si de cea din 1907 ca sa se ia unele masuri. Dar o reforma agrara va fi facuta abia la 1921. Taranii au primit pamant dar atat. Si nu toti au primit: din cei 2,3 milioane de tarani care aveau dreptul la improprietarire au primit pamantul numai 1,47 milioane, adica 64% Impartirea pamantului se incheie in 1927, cu doar doi ani inainte de izbucnirea Crizei.
Ce a insemnat Reforma de la 1921? A inlocuit marea proprietate agricola cu proprietatea faramitata, detinuta de familii, de cele mai multe ori, cu inventar agricol rudimentar, al carei randament era extrem de scazut.
O alta reforma agrara avea sa se mai faca abia la 1945, insa a urmat colectivizarea si e dificil de estimat ce efecte a avut.
A urmat o perioada in care situatia taranului avea sa se imbunatateasca. Primii ani in gospodariile colective au insemnat pentru taranii saraci o crestere a calitatii vietii; situatia taranilor avea sa fie relativ multumitoare pana la inceputul anilor ’80 cand incep probelemele. Romania se afla aproape de faliment, e nevoita sa plateasca datoria externa si vinde alimente. Pentru a putea vinde produsele agricole, trebuie sa demonstreze ca pastreaza in tara suficiente alimente pentru a-si hrani poporul. Asa incepe sirul recoltelor – record. Evident, raportate fals, pentru ca daca se raportau cresteri ale productiei, se putea exporta mai mult. Dar asta, insemna, evident, ca in tara ramanea mult mai putin.
Taranii din CAP-uri erau tot mai batrani si primeau tot mai putin pentru munca depusa. Normele pe care trebuiau sa le faca cresteau si, in acelasi timp, cantitatile de produse pe care le primeau pentru o norma scadeau.
A venit momentul 1989, o alta reforma agara care a durat vreo 15 ani si, din nou ne-am intors la situatia de pe vremuri: mii de tarani care nu au pamant si care nu au unde sa lucreze in alta parte deoarece nici la oras nu se mai gaseste de lucru; cei care au pamant nu-l pot munci pentru ca sunt prea batrani iar proprietatea agricola este faramitata ceea ce determina productii mici.
Ce avem in plus este partea de mecanizare a agriculturii. Insa insuficienta. Si mai avem o situatie in plus: faptul ca strainii cumpara pamantul agricol.
Câteva ore, atâta a durat minunea de la robinete. Unii bacauani au avut apa pâna la orele prânzului, dupa care, o noua avarie, de mai mari dimensiuni decât cea de luni noapte s-a produs, de aceasta data in zona Scorteni.
Totul s-a intâmplat in timpul sedintei de Consiliu Local in care, culmea, fusese chemat chiar directorul Companiei de Apa Bacau sa dea cont despre avaria care a afectat populatia de luni noapte pâna miercuri dimineata. Primarul Cosmin Necula a parasit sedinta si s-a deplasat la locul unde s-a produs avaria.
„Chiar daca reumplerea tevilor s-a facut treptat, in acest punct teava a cedat. Practic, un tronson intreg de conducta magistrala de apa a bubuit, presiunea apei a aruncat armatura conductei”, a declarat primarul Cosmin Necula.
Acesta sustine ca in acest moment angajatii Companiei de Apa au adus tronsonul de teava pentru a-l pune in locul celei care a explodat. Dar, lucrarile vor dura, ceea ce inseamna ca orasul ramâne fara apa cel putin doua zile, daca nu trei.
Intre timp, ca o masura complementara pentru cei care nu au apucat sa isi faca macar o mica rezerva de apa, primaria va pune la dispozitie cisterne cum a facut si in cursul zilei de marti.
Acestea sunt în următoarele locuri:
– Str. Mioriței (Liceul PTTR)
– Str. Războieni (Starea Civilă)
– Str. Gării (Gară)
– Str. Aeroportului / Str. Republicii
– Complex Aviatori
– Narcisa / Potcoava
– Piața Sud
– Str. Cornișa Bistriței / Str. P. I. Andreescu
– Str. Stadionului / Str. Miron Costin
– Bulevardul Alexandru Cel Bun (Adriatica)
– Biserica ”Sfântul Nicolae”
– Str. Neagoe Vodă / Str. Martir Horia
– Str. Banca Națională / Str. Mioriței
– Str. Aprodu Purice
În această seară la ora 21:00 va avea loc o ședința a Consiliului Local pentru aprobarea unei hotărâri pentru deblocarea fondurilor destinate situațiilor de urgență în vederea distribuirii de apă POTABILĂ către cetățeni, în puncte de repartizare pe lângă cele de apă NEPOTABILĂ.
Si in 2015 bacauanii au trecut prin acelasi tip de experienta. Mai intâi la inceputul lunii ianuarie, când un segment al magistralei a cedat la imbinari, in zona Darmanesti. Culmea, era vorba despre conducta noua, montata cu fonduri europene care a cedat pentru prima data in patru ani. Orasul a ramas fara apa trei zile.
Urmatoarea avarie majora a avut loc in luna mai. Conducta a cedat in zona Valea Budului, iar reparatiile au durat, din nou, trei zile. Oamenii au avut apa cu program.
Iar aici vorbim doar de avariile majore, nepunând la socoteala alte intreruperi de mai mici dimensiuni.
In urma cu doua decenii, AS Bacau reusea cea mai mare surpriza din intreaga istorie a Diviziei A la fotbal, spulberând Steaua, chiar in Ghencea, cu un neverosimil 5-1
17 august 1996- S-a scris istoria
17 august 2016- Au ramas doar aminitirile
Steaua Bucuresti- AS Bacau 1-5 (0-2). Stadion: „Steaua”. Spectatori: 6.000. Au marcat: Ciocoiu (’88), respectiv Jercalau (’12 si ’65, ambele din penalty), Pavel (’38), Scânteie (’74 si ’84).
Steaua- Gherasim- Filipescu, Csik, B. Bucur, Prodan, Nagy (’46 Ciocoiu)- Militaru, Denis Serban, Adrian Ilie- Lacatus, A. Calin (’57 Sabin Ilie). Antrenori: Dumitriu Dumitriu si Mihai Stoichita.
AS Bacau: Bratu- Jercalau, Gireada, Popovici, R. Ciobanu, D. Munteanu- Rotariu (’84 Capusa), Pavel, Manta (’80 Pavaluta)- Serea (’82 Condurache), Scânteie. Antrenori: Mircea Nedelcu si Mircea Pana.
Cartonase rosii; Lacatus (’65) si Adrian Ilie (’76).
Arbitru: Adrian Porumboiu (Vaslui).
Lacatus, Adi Ilie, Prodan
Era intr-o sâmbata seara. Nimic asemanator nu se intâmplase, pâna atunci in campionatul primului esalon la fotbal. Si nimic asemanator nu avea sa se mai intâmple, de atunci incoace, in Divizia A. In acea sâmbata de 17 august 1996, o adevarata bomba a zdruncinat din temelii fotbalul românesc: AS Bacau o invingea pe Steaua chiar in Ghencea.
Si nu cu 1-0 sau 2-0, ci cu un uluitor 5-1! Cinci la unu!!! Pe atunci, Steaua era ce e si acum: Steaua. In fapt, chiar mai mult decât este acum. Era o echipa de top. Cu Lacatus vârf de lance. Gata oricând sa-si joace sansele in Europa cu Juventus, Atletico Madrid, Rangers sau Dortmund. De altfel, la patru zile de la meciul de pomina cu Bacaul, Steaua avea sa obtina cea de-a treia calificare la rând in grupele Ligii Campionilor, gratie unui 3-0 cu Bruges-ul lui Frankie van der Elst si Mario Stanic. Un 3-0 reusit tot in Ghencea, locul macelului cu „galben-albastrii”.
Si Bacaul? Ei bine, Bacaul nu-si depasise inca rolul de provinciala de lux. Dar incepea sa creasca. Iar in acea seara de august a dat spectacol pe terenul lui Lacatus, Adrian Ilie sau Didi Prodan. Un spectacol cum nu se mai vazuse. Si cum nici nu avea sa se mai vada.
„Pai, tu te pricepi la fotbal?”
Povestea incepe cu noua luni mai devreme. Pe 9 decembrie 1995, in penultima etapa a maxi-turului Diviziei A, Steaua primeste vizita Bacaului.
„Ros-albastrii” defileaza spre un nou titlu. Bacauanii, in schimb, se lupta sa ramâna in divizie. In aceste conditii, nu e loc de suprize.
Prin urmare, pe un teren greu, strajuit de mantinele din zapada, Steaua se impune lejer. Cu 5-0. In pauza meciului, generalii isi freaca mâinile; de frig, dar si de satisfactie. Iar George Constantin Paunescu, unul din magnatii României de atunci si de acum, tine sa-l intepe in salonul de protocol al „oficialei” din Ghencea pe Dumitru Sechelariu, patronul echipei bacauane.
„Da’ ce credeai, ba Sachelarie, ca veniti aici ca sa ne bateti? Pai, ce, voi chiar aveti impresia ca va pricepeti la fotbal?”, ii arunca Paunescu lui Seche.
„Conducatorii Stelei infulecau sarmale si ma luau la misto. Eu taceam si imi muscam buzele. Atunci mi-am jurat insa ca nu voi iesi din fotbal pâna când Bacaul nu va da de pamânt cu Steaua macar o data”, avea sa-si aminteasca, peste ani, Sechelariu.
Le tremura fundul
Si Bacaul avea sa dea de pamânt cu Steaua mai repede decât avea sa-si imagineze cineva. Chiar la urmatoarea confruntare directa. Pe 17 august ’96. In runda a treia a editei de campionat 1996-’97.
„Cu câteva zile inainte de meci, Seche, Dumnezeu sa-l ierte, mi-a zis mie si lui nea’ Mircea Nedelcu, care era antrenorul echipei:
„«Auziti, nu credeti ca e timpul sa faceti un rezultat mare cu care sa ramâneti in istorie?».”, povesteste unul dintre eroii de pe Ghencea, Daniel Scânteie.
„Aveam echipa buna. Cu trei ani mai devreme, o facusem pe Dinamo sa piarda titlul dupa un 1-0 de senzatie reusit pe fostul «23 August».
Steaua ramânea, insa, Steaua. Mie, la drept vorbind, imi cam tremura fundul in dimineata jocului. Eram cazati la Izvorani si ma gândeam ca nu cumva sa luam multe si sa ne facem de râs, mai ales ca meciul era televizat si ne vedea o tara intreaga”, adauga Scânteie, omul care urma sa faca instructie cu apararea Stelei: „Am dat doua goluri atunci si am scos un penalty”.
Un balon teleghidat
Doua goluri a dat si Vasile Jercalau. Ambele, din lovituri de la 11 metri. De fapt, meciul asa a si inceput: cu un penalty transformat de Jercalau.
In min. 28, Manta a slalomat ca la Val d’Isere, „crostetând” trei stelisti si fiind faultat de Prodan.
Arbitrul Adrian Porumboiu a indicat punctul cu var, iar Jercalau a sutat in stânga lui Gherasim, care, desi ghicise coltul, s-a vazut nevoit sa scoata mingea din plasa: Steaua- AS Bacau 0-1.
Suporterii Stelei au zâmbit ca la un banc bun. Numai ca gluma s-a ingrosat zece minute mai târziu atunci când, servit scurt de Manta, Florin Pavel a prins un rist exterior de senzatie de la 30 de metri, teleghidând balonul direct in vinclul portii lui Gherasim.
„A fost cel mai frumos, dar si cel mai important gol din intreaga mea cariera”, spune si astazi, Pavel, cel care a fixat scorul pauzei. Dar pauza nu a venit inainte ca Popovici sa scoata de pe linia portii un balon lobat de Adi Ilie.
„Mult timp m-am gândit ca daca nu respingeam acea minge, Steaua ar fi intors rezultatul”, sterge praful de pe amintiri Cristi Popovici, libero-ul de ieri al Bacaului.
Inghesuiala la punctul cu var
In partea secunda show-ul a continuat. Iar la rampa a aparut Daniel Scânteie.
In min. 65, atacantul oaspetilor l-a pacalit pe arbitrul Porumboiu, obtinând o noua lovitura de la 11 metri, in urma unui contact inexistent cu portarul Gherasim. Jercalau si-a facut din nou datoria, urcând scorul la 3-0!
Iar tabela continua sa clipeasca. In min. 74, o degajare a lui Bratu l-a „sarit” pe Csik lasându-l pe Scânteie, singur cu Gherasim: sut cu latul la coltul lung si…4-0.
Intre timp, nervii bucurestenilor cedasera, Lacatus (’65) si Ad. Ilie (’76) vazând cartonasul rosu. In minutul 78, e din nou penalty! Si tot pentru AS Bacau.
Un penalty acordat corect de aceasta data. Dar ratat de Jercalau, care are povestea sa: „La primul penalty, nu se inghesuise nimeni. Deh, era 0-0, responsabilitate mare…Acum, insa, la 4-0, toti vroiau sa bata lovitura de la 11 metri si sa dea gol contra Stelei. Fiind executantul de baza, am ramas pe pozitie, insa, din cauza discutiilor, mi-am pierdut concentrarea si…am ratat”.
Pâna la urma, a cazut si golul cinci. Si ce gol! Lansat spre poarta, stângaciul Scânteie, a sutat napraznic cu dreptul sub transversala. Steaua era in genunchi; la propriu si la figurat. Iar ca umilinta sa fie totala, golul de onoare al bucurestenilor a fost marcat de un atacant adus, chiar in acea vara, de la Bacau: Cristi Ciocoiu.
Un retur fara pereche
In primavara urmatoare, AS Bacau, care se pregatea sa-si schimbe numele in FCM, avea sa o invinga din nou pe Steaua.
„Am fost singura echipa care in acel campionat ce avea sa fie câstigat ca de obicei de Steaua, am luat toate cele sase puncte militarilor”, tinea sa le reaminteasca tuturor regretatul antrenor Mircea Nedelcu. Spre deosebire de festivalul de goluri din Ghencea, in meciul retur disputat in martie 1997, „galben-albastrii” s-au „multumit” cu un 1-0, prin golul marcat de Ionica Serea.
In acea primavara, insa, AS Bacau a reusit o performanta greu de egalat pentru o echipa de provincie: a câstigat toate cele noua meciuri jucate acasa in retur.
Iar in opt dintre ele, nu a primit gol. Si asta chiar daca in acel retur i-au trecut pragul si Steaua, si Rapid, si Dinamo.
„Ca si marea majoritate a suporterilor nostri, am un singur regret la finalul acestui campionat: ca nu am reusit sa mergem in Cupa Uefa.
Chiar si asa, insa, Bacaul are de ce sa fie mândru de echipa sa”. avea sa declare Dumitru Sechelariu, dupa ultimul joc de pe „Municipal”, câstigat cu 2-0 contra Politehnicii Timisoara, care lua astfel drumul B-ului.
Astazi, la 20 de ani distanta, „Municipalul” arata ca dupa bombardament. Iar Bacaul nu mai are cu ce sa se mândreasca atunci când vine vorba de fotbal. Poate si pentru faptul ca nu mai are un Dumitru Sechelariu.
Ce fac azi, „eroii lui 5-1”
Marius Bratu, portar- si-a deschis o scoala privata de fotbal in Qatar.
Vasile Jercalau, fundas dreapta- antreneaza echipa feminina de fotbal Magura 2012, cunoscuta si sub denumirea de “Pisicile Rosii”.
Marius Gireada, stoper- antrenor secund la divizionara B Foresta Suceava.
Cristi Popovici, libero- antrenor principal la divizionara B Foresta Suceava
Radu Ciobanu, stoper- antrenor coordonator la scoala de fotbal FC Bacau.
Danut Munteanu, fundas stânga- antrenor la divizionara C Stiinta Miroslava.
Ovidiu Rotariu, mijlocas dreapta- stabilit de mai bine de zece ani in Belgia, unde detine o societate comerciala cu profil de gradinarit.
Florin Pavel, mijlocas central- aflat la munca in Germania.
Claudiu Manta, mijlocas stânga- antrenor la Soimii Mircesti, echipa din campionatul judetean al Vrancei.
Ionica Serea, atacant- dupa ce si-a dat demisia de la Penitenciarul Focsani, s-a angajat ca sofer pe tir.
Daniel Scânteie, atacant- administrator la hotelul EMD.
Giani Capusa, atacant- antrenor la scoala de fotbal Viitorul Bacau.
Valentin Pavaluta, mijlocas central- dupa ce s-a retras din fotbal, a detinut un magazin cu unelte de pescuit.
Sorin Condurache, fundas dreapta- dupa ce a parasit-o iarna trecuta, pe SC Bacau, a plecat in Anglia, la munca.
Mircea Nedelcu, antrenor principal- a decedat pe 18 noiembrie 2001, la vârsta de 65 de ani, ca urmare a unei boli incurabile.
Mircea Pana, antrenor secund- pensionar.
Teofil Bora, medic- a decedat pe 29 iunie 2009, la vârsta de 69 de ani, ca urmare a unui infarct.
Simion Blaga, preparator fizic – a decedat in 2015, la 81 de ani, dupa o lunga si grea suferinta.
Nicolae Paduraru, presedintele clubului- a decedat pe 19 octombre 1996, la doar doua luni dupa meciul cu Steaua, ca urmare a unui tragic accident rutier petrecut in apropiere de Adjud.
Dumitru Sechelariu, finantatorul FCM Bacau- a decedat pe 16 februarie 2013, la vârsta de 54 de ani, ca urmare a unei boli incurabile.
Daniel Scânteie: „Nici nu visam la acest scor”
-Daniele, care este primul lucru care-ti vine in minte referitor la acel 5-1 din Ghencea?
-Primul lucru care imi vine in minte este chipul lui Mircea Nedelcu, antrenorul nostru. Nea’ Mircea stia sa ne motiveze extraordinar. La drept vorbind, insa, nici el, nici noi nu credeam ca vom reusi o victorie la un asemenea scor. Nici nu visam. Pe final, când conduceam cu 5-0, nea’ Mircea intreba la fiecare minut cât a mai ramas de jucat si daca mai au timp adversarii sa ne egaleze! Pur si simplu, intrase in transa. Era si normal deoarece vorbim de un rezultat urias.
-La care tu ti-ai adus contributia cu doua goluri.
-Si am scos si un penalty, transformat de Vasilica Jercalau.
-Un penalty in urma unui fault inexistent.
-Eram maestru in a scoate penalty-uri, chiar si atunci când nu eram faultat. Ca sa fim sinceri, insa, rezultatul nu a stat in acea eroare de arbitraj. Am fost mult mai buni, chiar daca am intrat tematori pe teren. Steaua ii avea pe Laca, pe Prodan, pe Adrian Ilie, pe Filipescu, pe Denis Serban…Jucând bine si distantându-ne pe tabela, noi am prins tot mai multa incredere. Cum s-a terminat, se stie. Pâna la urma, am facut un mare bine si stelistilor deoarece i-am bagat in sedinta pentru jocul retur cu Bruges.
-Câte goluri ai dat cu piciorul drept in cariera?
-Putine si alea pe care le-am dat au fost din doi- trei metri, la nimereala. Golul de 5-0 inscris in Ghencea, cu un sut cu dreptul sub bara, a fost insa o bijuterie. Altul de o asemenea factura, nici n-am izbutit sa mai dau cu piciorul drept. Dupa reusita cu Juventus, din Uefa- Intertoto, golul de 5-0 contra Stelei se afla in topul preferintelor mele.
-Cum s-a materializat, totusi, acel 5-1 cu Steaua?
-Repet, Mircea Nedelcu stia sa ne motiveze foarte bine. La fel stia sa ne stimuleze, inclusiv din punct de vedere financiar, si Dumitru Sechelariu, care tot insista pe ideea ca putem sa invingem pe oricine in campionat. Avea Seche niste intuitii! Tin minte ca in ’93, inainte de victoria cu Dinamo, de la Bucuresti, ne-a zis ca o sa batem cu 1-0. Revenind la jocul cu Steaua adevarul este ca ne-a mers totul. Practic, noi am prins una dintre acele zile de senzatie pe care le poate trai o echipa care crede cu adevarat in sansa sa.
-Nu te intreb când crezi ca se va mai bate Bacaul cu granzii fotbalului românesc. As vrea sa stiu, in schimb, daca si când va reusi un alt Scânteie, ma refer la fiul tau Vladut, sa joace si, eventual sa marcheze contra Stelei?
-In cariera mea, eu am avut sansa de a fi sprijinit si de antrenor, dar si de conducere, chiar si atunci când am jucat mai slab. Imi aduc aminte ca, la un moment dat, in perioada lui Halagian, nici nu nimeream poarta la antrenamente. Atunci, Hala decidea sa jucam fara portari, numai ca sa dau eu gol sI sa-mi intru in mâna.. Daca Vladut va beneficia, la rândul sau, de un sprijin pe masura, am speranta ca in urmatorii doi ani va ajunge jucator. Si, cine stie, poate ca va ajunge sa marcheze, ca si tatal sau, contra Stelei.
O garnitura a lasat fara apa un oras intreg / FOTO: https://www.facebook.com/necula.cosmin/
Surpriza marti dimineata pentru locuitorii municipiului. N-au avut cu ce se spala pe fata sau pe dinti. Nu mai vorbim de altele, apa necesara la toaleta sau bucatarie.
Cine avea curiozitatea sau inspiratia sa se uite pe site-ul Companiei Regionale de Apa Bacau (CRAB) avea sa afle ca la ora 21.30 a avut loc „o avarie la conducta de aductiune a apei de la Valea Uzului, in zona localitatii Margineni. Programul de furnizare va fi restrictionat ca debit si presiune.”
De la ora publicarii comunicatului, pâna dimineata, bacauanii au aflat ca „restrictionat” inseamna de fapt oprit cu totul, iar reluarea programului „normal” avea sa se faca abia spre seara.
Daca dimineata nu se stia clar unde anume era avaria, pe la orele amiezii s-a descoperit.
„Este vorba despre o garnitura care a cedat, cum sunt si garniturile in casa. Nu le poti face mentenanta si nici nu stii când vor ceda”, a explicat, contactat telefonic, directorul CRAB, Razvan Gaina.
O echipa consistenta de muncitori a fost trimisa sa descopere, rudimentar, prin sapaturi unde este avaria, ca sa se inceapa lucrarile. Mai multe curti ale oamenilor care au case in apropiere au fost inundate, dar „panta acolo este mare si cum a fost seceta in ultimul timp, toata apa s-a dus in pamânt”, ca sa il citam pe directorul Gaina.
Reumplerea completa dureaza 24 de ore
Directorul CRAB a anuntat ca imediat ce se remediaza problema va incepe reumplerea retelei. De la momentul la care incepe procedura, pâna ajunge apa la robinete dureaza.
„Circa 24 de ore, pentru ca sunt 20 de kilometri de retea. Ce a mai ramas pe conducta, s-a mai folosit pâna la amiaza”, a mai explicat directorul Gaina.
Asadar, miercuri dupa-amiaza ar urma sa avem apa la un debit normal.
Sistari dupa sistari, in special vara!
Numai din luna iunie incoace, la o numaratoare a comunicatelor postate pe site-ul furnizorului se poate vedea ca apa a fost intrerupta programat sau in urma unei avarii de sapte ori.
In cazul interventiilor anuntate, oamenii au avut timp sa-si faca provizii, in rest…fiecare s-a descurcat cum a reusit.
Cele mai multe intreruperi au fost luna trecuta in incercarea de a conecta noua conducta de apa de pe strada Milcov cu cea existenta. Din acest motiv, jumatate sau un sfert de oras a ramas fara apa de mai multe ori.
O solutie ar putea fi sa existe o rezerva de apa. „Realizarea acestuia ar costa 2 milioane de lei. Nu este o suma foarte mare. S-ar crea o retea de conducte din care sa ne alimentam in astfel de situatii. Pe de alta parte, conducta principala trebuie inlocuita cu una de fonta, nu de azbociment cum este acum, ca sa faca fata debitului. Aici, sumele ar fi foarte mari, de aceea ma gândesc la fonduri europene”, a declarat primarul Cosmin Necula.
CRAB are in lucru un astfel de proiect pe care intentioneaza sa-l implementeze cu fonduri europene. Când si cu ce costuri pâna atunci, ramâne de vazut.
Bacauanii au luat cu asalt izvorul de pe strada Chimiei inca de la ora 8. Când au vazut ca n-au apa, s-au inarmat cu bidoane, galeti si resemnati s-au asezat la coada pentru a-si lua apa. Unii chiar cereau intariri, adica mai multe recipiente din plastic prin telefon, celor ramasi acasa. Cei care n-au avut rabdare sa stea aici, au facut un drum pâna la Margineni. Acolo sunt doua izvoare cu apa la care in scurt timp s-a format coada.
La fel de repede s-a epuizat apa si in supermarketuri si la magazinele de cartier. Apa imbuteliata la cinci litri a fost la mare cautare, macar pentru a gati, dupa cum comentau oamenii.
Ieri dupa amiaza primaria a pus la dispozitia locuitorilor cisterne cu apa in mai multe zone din oras.
„Conducta de apa este foarte veche. De la Stejaru pâna in Bacau n-a fost inlocuita si cedeaza. Inlocuirea integrala ar costa 12-14 milioane de euro. Vom incerca sa accesam banii pâna in 2020. O astfel de investitie ar mai reduce din frecventa avariilor.” Razvan Gaina, director Compania de Apa Bacau
In mai multe zone din oras, Primaria a trimis cisterne cu apa nepotabila.
prof. Theodora Sotcan, inspector scolar general ISJ Bacau
Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) Bacau a stabilit noile numiri cu detasare in interesul invatamântului, care vor intra in vigoare de la 1 septembrie si au o valabilitate de un an. Lista a fost deja transmisa si la Ministerul Educatiei, iar daca vor mai fi ceva schimbari, acestea se vor opera pâna la inceperea anului scolar.
Schimbari in licee…
In colegiile si liceele din Bacau au fost schimbati 14 directori si directori adjuncti. Sa ii luam pe rând.
La Colegiul National „Gheorghe Vranceanu” ramâne director prof. Gabriel Andrei, dar este schimbat directorul adjunct, care va fi prof. Mirela Berza (fost director la Colegiul „Ferdinand I”), in locul prof. Daniela Epuran.
La Colegiul National „Vasile Alecsandri”, director va fi in continuare prof. Calin Boamba, dar adjunct a fost numita prof. Teona Codreanu, in locul prof. Loredana Ghelasa.
La Colegiul National „Ferdinand I”, prof. Nicu Harasemciuc (director adjunct) este numit director, iar adjunct va fi prof. Luminita Hututui (de la Liceul Tehnologic din Sascut).
La Colegiul National de Arta „George Apostu”, prof. Dana Birzu va fi schimbata din functia de director cu prof. Adriana Busuioc (director la Palatul Copiilor), iar adjunct ramâne prof. Antonela Leahu.
La Colegiul Economic „Ion Ghica”, prof. Ovidiu Relu Cojocaru va fi director, care va lucra cu echipa de adjuncti formata din prof. Teodora Craus si prof. Anca Dabija, asta pentru ca prof. Dana Enache, care a condus liceul in ultimii doi ani, va iesi la pensie.
La Colegiul Tehnic de Comunicatii „N.V.Karpen” ramâne director prof. Remus Cazacu, iar adjuncti vor fi prof. Virgil Popa si prof. Simona Sova (in locul prof. Gheorghe Ilcos, care nu a mai dorit sa ocupe aceasta functie).
La Colegiul National Pedagogic „Stefan cel Mare”, director va fi Florin Lazar (care va renunta pentru acest post la functia de inspector scolar adjunct), iar directori adjuncti vor fi prof. Elena Lavinia Baisan si prof. Anca David (nou numita).
La Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”, prof. Ioan Balcan nu va mai fi director, iar locul va fi ocupat de prof. Iulia Corlade, care va preda functia de director adjunct prof. Adriana Galbeaza. Si prof. Mihai Guramulta ii va inceta mandatul de director adjunct, pentru ca s-a decis ca unitatea de invatamânt nu are nevoie si de un al doilea post pe aceasta functie.
La Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”, directorul adjunct prof. Crisalinda Nona Irimia va deveni director, in locul prof. Carmen Popa, iar adjuncti vor fi prof. Cornelia Piper si prof. Mirela Cojocaru.
La Liceul cu Program Sportiv intreaga conducere va fi schimbata. In locul prof. Dan Ciudin (director) si prof. Ion Gorun (director adjunct) vor fi prof. Mihai Mihalcea (director) si prof. Dragos Furdui (director adjunct).
Nu sunt schimbari din functie la Colegiul „Henri Coanda”, unde conducerea va fi asigurata in continuare de prof. Catalin Gargaun – director si prof. Gheorghe Manolache – director adjunct, la Colegiul „Grigore Antipa”, cu prof. Constantin Ciofu (director) si prof. Daniela Bilbor (director adjunct), la Colegiul National Catolic „Sf. Iosif”, director prof.pr. Anton Saboanu, la Colegiul „Mihai Eminescu” – prof. Constantina Hulea (director) si prof. Ana – Maria Andrioaie (director adjunct), si nici la Liceul Tehnologic „Petru Rares”, unde director ramâne prof. Ioan Stan si prof. Sorin Gutunoi, director adjunct.
…. dar si in scoli
Si in scoli sunt schimbati directori si directori adjuncti. La Scoala Gimnaziala „Al. I.Cuza”, prof. Doinita Sârbu (director) va lucra cu prof. Cornelia Istoc, ca director adjunct, ca il inlocuieste pe prof. Costel Paduraru.
La Scoala Gimnaziala „Alecu Russo”, prof. Jeny Ghioc este schimbata din functia de director de prof. Maria Chiriloaie, iar la Scoala Gimnaziala „Alexandru cel Bun” ramâne prof. Cristina Stamate ca director, dar este schimbata prof. Carmen Moisa, director adjunct, cu prof. Elena Rosca.
Si la Scoala Gimnaziala „Constantin Platon”, prof. Sorin Bostan va fi in continuare director, dar va lucra cu prof. Maria Daraban, director adjunct, care o inlocuieste pe prof. Manuela Neculcea.
Si la Scoala Gimnaziala „Dr. Al. Safran” se schimba directorul adjunct cu prof. Doinita Bulgaru, dar ramâne in functie prof. Irina Vrinceanu, ca director, iar la Scoala Gimnaziala „George Bacovia”, director va fi prof. Carmen Nedelcu (directorul Clement Florescu si-a dat demisia din motive personale), iar adjunct va fi prof. Dana Sturzu.
La Scoala Gimnaziala „Ion Creanga”, prof. Florentina Vieru ramâne director, dar director adjunct ca fi prof. Oana Adam, in locul prof. Daniela Petrescu.
La Scoala Gimnaziala „Mihai Dragan”, director va fi prof. Didi Alistar (in locul prof. Nicoleta Olaru, care este deja inspector scolar), iar adjuncti, prof. Nicoleta Zarnescu si Bogdan Paduraru, in locul prof. Irina Moroi si prof. Florentina Manaila.
La Scoala Gimanziala „Mihail Sadoveanu” ramâne director prof. Iustin Antonie, dar va fi schimbat directorul adjunct prof. Mihaela Florea ce va fi inlocuita cu prof. Nadia Galis.
La Scoala Gimnaziala „Miron Costin”, prof. Anca Craciun, director, intra in concediu de maternitate si va fi inlocuita cu prof. Nicolae Patrichi, dar prof. Otilia Stan ramâne adjunct.
La Scoala Gimnaziala „Octavian Voicu” se schimba doar directorul adjunct. In locul prof. Dana Teleaga va fi prof. Luminita Gora, iar director ramâne prof. Ionel Tarasa.
Nu sunt modificari in conducerea Scolii Gimnaziale „Spiru Haret” (prof. Codrin Ciuchi – director si prof. Gabriela Veliche – director adjunct), Scolii Gimnaziale „Domnita Maria” (prof. Elisabeta Deaconu – director), Scolii Gimnaziale Nr.10 (prof. Iulia Jicu – director si prof. Elena Amarinoaie – director adjunct), Scolii Gimnaziale „Nicolae Iorga” (prof. Mariana Umbrarescu – director si prof. Cristina Oltea – director adjunct).
Schimbari au fost si in unitatile scolare din judet. O lista oficiala cu noile nume o vom publica in editiile viitoare.
Palatul Copiilor va fi condus de prof. Gabriel Stan, in timp ce Casa Corpului Didactic ramâne iar fara director, dupa ce directorul interimar numit aici, prof. Nicoleta Gargaun, va fi inspector scolar pe resurse umane. La Inspectoratul Scolar Judetean Bacau va fi schimbata prof. Anca Constantinescu, inspector scolar pe limba româna, care va fi inlocuita cu prof. Ana – Maria Egarmin.
„Nu intentionez, cu toate presiunile care sunt, sa intru in jocuri murdare. Sper sa reusesc sa nu fiu nevoita sa dau socoteala elevilor, parintilor, presei, de anumite nereguli ale colegilor mei, pentru ca nu vreau sa fac asta. Am cel putin un motiv foarte obiectiv in dreptul fiecarei schimbari de directori. Sunt decizii pe care mi le asum.” prof. Theodora Sotcan, inspector scolar general ISJ Bacau
Sa ne amintim. Pe 16 august 2015, ora 23.00, s-a tras cortina peste ultimul spectacol al primei editii a Theaterstock-International Arts Festival, eveniment care a tinut capul de afis timp de 16 zile, in Bacau, apreciat de artistii invitati, regizori, critici de arta si de marea majoritate a bacauanilor drept „un eveniment de exceptie al artelor spectacolului, cel mai mare festival de acest gen din Moldova”.
Costurile totale nu se cunosc inca, bugetul alocat de Consiliul Local a fost de 1,8 milioane de lei, 1,4 milioane de lei provenind de la sponsori.
Desfasurat in perioada 1-16 august, Festivalul a avut opt sectiuni, la care au participat peste 1600 de artisti, 60 de trupe din 15 tari, care au sustinut 20 de spectacole mari de strada, peste 15 concerte de rock, fado, flamenco, patru spectacole de teatru-dans, numeroase spectacole de teatru, in care protagonisti au fost actori de la teatre din Bucuresti, Cluj Napoca, Timisoara, Craiova, Tulcea, Buzau, Târgoviste, Constanta etc., cât si din tari ca Italia, Belgia, Germania, Cehia, Franta, Rusia, Anglia, Israel, Republica Moldova, Olanda, Portugalia. Bacauanii au avut posibilitatea sa vada pe viu mari actori, dar si tineri aflati in plina afirmare, cum ar fi Ion Caramitru, Anca Sigartau, Maia Morgenstern, Aurelian Temisan, Radu Gheorghe, Monica Davidescu, Ovidiu Lipan Tandarica, Tudor Chirila, Firuta Apetrei, Eliza Noemi Judeu, Ileana Stana Ionescu, Magda Catone, Claudiu Bleont, Mihai Bisericanu si multi altii, care au evoluat, cu sali pline, la Teatrul de Vara, Teatrul Municipal, Centrul de Expozitii, Centrul de Cultura “George Apostu”, in cluburi si cafenele din unele cartiere ale orasului.
Un festival cât o vara fierbinte
Managerul proiectului a fost desemnata Anca Sigartau, director al Teatrului “Bacovia”, care declara inainte de startul manifestarilor: “Aflat la prima editie, festivalul îsi propune sa devina un spatiu al întâlnirii artistice si al exprimarii libere. Un spatiu care valorizeaza calitatea si reuneste zona teatrala de stat, cu segmentul independent si initiativa privata, cu arta stradala si muzica. Este un festival orientat catre public, pe care ni-l dorim în numar cât mai mare si pe care cu siguranta îl vom avea alaturi.”
Sa mai adaugam cuvintele de apreciere unanima asupra calitatii si amplorii festivalului, rostite de actori si manageri ai unor teatre din tara: “Eu nu m-as incumeta sa fac asa ceva, de aceea apreciez curajul si profesionalismul organizatorilor. Exceptional.” (Maia Morgenstern), “Este de apreciat efortul financiar al administratiei locale, al organizatorilor de a aduce in Bacau teatre de prestigiu din tara si din afara, dar mai ales de a da coerenta unui asemenea festival” (Ion Caramitru).
Bacauanii nu s-au lasat mai prejos si au comentat aproape zilnic pe bloguri si diferite site-uri calitatea unor spectacole si prestatia actorilor. Au fost si destui participanti care si-au manifestat dezacordul fata de sumele cheltuite, perioada de desfasurare, cât si locurile unde au fost planificate unele spectacole.
N-a fost sa mai fie!
Motivele si-au avut izvorul inca din timpul desfasurarii primei editii, spectacole anulate, trupe care nu au fost platite, refuzul directorului Anca Sigartau de a comunica presei, opiniei publice, modul in care au fost cheltuite anumite sume, totul culminând cu actionarea in instanta a Teatrului, de catre unii artisti si formatii muzicale, de societati si organizatii care au prestat diferite servicii in festival. Tavalugul a pornit si este greu de oprit. La presiunea opiniei publice, DNA se autosesizeaza si deschide un dosar in rem, iar Curtea de Conturi promite un control.
Lucrurile se precipita, pe adresa “Municipalului” sunt deja mai multe hotarâri ale instantei de executare silita, Anca Sigartau isi da demisia din functia de manager (aprilie 2016), aproape concomitent cu o hotarâre a Tribunalului Bacau care anuleaza rezultatele concursului, prin care Sigartau câstigase postul de director. La Primarie se instaleaza, in urma alegerilor, o noua formula de conducere. Impas total. In media locala apar tot mai des voci care reclama organizarea editiei a II-a a Theaterstock.
Somat sa-si exprime opinia cu privire la organizarea sau nu a editiei a II-a a Theaterstock, primarul Cosmin Necula declara, pe 30 iunie 2016: „De la inceput vreau sa precizez ca nu sunt si nu am fost impotriva organizarii si in 2016 a Festivalului Theaterstock, insa nu in orice conditii. Ne dorim sa organizam acest eveniment, dar in conditii de legalitate, normalitate si moralitate, astfel ca asupra orasului, respectiv a Primariei si a Teatrului, a altor entitati care au contribuit sau vor contribui la desfasuarea lui, sa nu planeze suspiciuni si neincredere. In final am concluzionat ca nu exista buget pentru asa ceva, nu exista fila bugetara. Eu trebuie sa respect legea, orice incercare de a iesi din cadrul legal inseamna infractiune”, declara primarul Necula.
In memoriam sau La revedere?
Curios este ca, in aceeasi zi, primarul, impreuna cu sefii unor departamente, a avut o intâlnire cu Anca Sigartau, Dragos Pandele (“Eminenta cenusie” a Festivalului) si reprezentanta Asociatiei “Muze Colorate” (coorganizator al primei editii), unde s-au discutat problemele de fond ale unei noi eventuale editii a festivalului. In ce calitate au solicitat intrevederea, in numele cui, a ramas un mister. Negocierile au esuat, festivalul ramâne amintire.
“Ramânem deschisi oricarei alte solutii, insa pâna ce institutiile abilitate nu fac lumina la ce s-a intâmplat anul trecut, nu putem demara alte cheltuieli la acest capitol”, mai declara Cosmin Necula. N-a mai fost nicio solutie. Bacauanii, iubitori de teatru si muzica, de distractie, inclusiv cei veniti in vacanta, de peste mari si tari, care au petrecut si s-au delectat, anul trecut, cu arta de buna calitate pâna noaptea târziu, au trebuit sa-si umple vara cu altceva.
Pacat ca o initiativa generoasa, aplaudata inca din start, a sfârsit lamentabil, presarata cu flori uscate si miros penal. In acelasi timp, optimistii afirma ca un an ragaz, de analize si decantari, poate fi de bun augur, suficient pentru a elimina zgura depusa in aceste luni pe canalele de decizie si comunicare.
Teatrul Bacovia este notificat cu titluri de executare silita in valoare de 1.064.884 de lei si mai sunt litigii cu alte trupe neplatite, unul in valoare de 51.000 de lei, iar altul de 43.500 de lei, deoarece Teatrul, prin fostul manager Anca Sigartau, a depasit, fara aprobarea CL, bugetul alocat. Intre timp, Teatrul a denuntat si rezultatul Actului de mediere dintre Anca Sigartau si Asociatia “Muze Colorate”, prin care institutia teatrala se obliga sa achite o suma restanta de peste 130.000 de euro.
Asociatia Culturala „Arta-Traditii-Patrimoniu Fara Frontiere” din Bacau, prin proiectul Les chemins du bleu en Europe: transversalité des apprentissages et transculturalité des langages, finantat de Comisia Europeana în perioada 2015-2018 în cadrul programului „Parteneriate strategice pentru educatia adultilor”, a implementat zilele acestea un atelier de pictura pe linguri de lemn cu un grup de etnie rroma, cu scopul de a dezvolta deprinderi si competente artistice, precum si abilitati de a se integra pe piata muncii prin crearea de obiecte de artizanat.
Pictura pe lingurile de lemn este un obicei stravechi. Cromatica obiectelor realizate a fost dominata de albastru, care în cultura populara româneasca era valorificata pentru a simboliza apa, râurile si cerul. Atelierul de pictat linguri de lemn cu motive traditionale românesti a fost cu totul inedit si interesant pentru copii, dar si pentru adulti, care, în functie de imaginatia fiecaruia, au încercat sa dea viata unor bucati din lemn. Realizarea lor a fost laborioasa, atât adultii, cât si copiii încercând cu drag acest mestesug, alaturi de coordonatorii acestui proiect, prof. Nicoleta Nistor si prof. Mariana Craciun. S-a folosit tehnica colajului si pictura, utilizând ca materiale linguri de lemn, pensule, culori acrilice, modele cu motive traditionale românesti.
Rezultatul muncii lor a fost o satisfactie atât pentru ei, cât si pentru îndrumatorii lor, doamna profesor Liliana Puiu si Nistor Dorel, presedinte al Asociatiei Culturale „Arta-Traditii-Patrimoniu Fara Frontiere” din Bacau.
Casunenii s-au intrecut in organizarea editiei din acest an a manifestarii „Obârsia Mioritei” (ce a avut loc cu sprijinul Consiliului Judetean Bacau, al primariilor din comunele Casin si Manastirea Casin si al Asociatiei “Casin- Tezaur de frumusete”), astfel ca toate momentele sa fie la inaltime.
Dupa ce au sosit in comuna Manastirea Casin, fiind intâmpinati cu multa ospitalitate, musafirii prezenti la aceasta manifestare culturala de prestigiu au pornit, cu ajutorul unor autovehicule de teren din cele mai puternice, spre platoul montan de la Zboina Verde, acolo unde se intâlnesc tinuturile celor trei personaje din balada populara “Miorita”.
Pentru a ajunge la Monumentul de cultura populara “Obârsia Mioritei”, in aceasta ascensiune s-au facut doua popasuri, la “Masa lui Voda” si la “Fântâna lui Ferdinand Intregitorul”. Comuna Manastirea Casin a gazduit o interesanta sesiune de comunicari stiintifice etnografice pe tema “Drumul Oilor – Transhumanta la români”, la care au participat specialisti de la mai multe institutii muzeale din tara.
La sosirea in comuna Casin oaspetii au fost intâmpinati de catre primarul acestei comune, Daniel Soroiu, de viceprimarul Gabriela Cojocea Flintoaca si de numerosi cetateni ai localitatii, in costume populare traditionale, alaturi fiind si un grup de calareti. La Simpozionul national pe tema “Remitizarea Mioritei”, ce s-a desfasurat la Caminul Cultural Casin, au participat personalitati ale vietii culturale si stiintifice din mai multe zone ale tarii si din Republica Moldova precum si invitati din comunele argesene Rucar si Dragoslavele.
Este de subliniat faptul ca “in cea mai profunda cercetare etnografica” personalitatile prezente la manifestarea “Obârsia Mioritei” au avut prilejul ca sa cunoasca mai multi gospodari ai Casinului, care au porti de lemn cu trei stâlpi si acoperis, ce constituie faima acestei zone. Musafirii au trait si un adevarat moment de incântare alaturi de fii acestor meleaguri la desfasurarea paradei carutelor cu coviltir, unica prin autenticitate si inedit.
Prezenta interpretului de muzica folk Marcel Zgherea (din Basarabia) si a solistului bacauan de muzica populara Anton Achitei a dat stralucire multor momente ale evenimentului.
Piesele de vara au avut mare cautare in ultimii ani, iar de curând peisajul muzical autohton s-a imbogatit cu un nou titlu: „Vara cea mai tare”.
Piesa, cu un sound in stilul lui Connect-R si cu versuri care nu te vor lasa indiferent (mai ales daca esti licean in preajma examenului de bacalaureat), este compusa de un absolvent al Colegiului National de Arta din Bacau, Theodor Stefan Achivei, textul apartinând lui Adrian Boaca, si el absolvent al aceluiasi colegiu, dar in urma cu câtiva ani.
„Venind de la scoala intr-o zi de mai inainte cu câteva zile de cursul festiv, am inceput sa cânt la pian si din joaca am pus pe hârtie niste versuri in acordurile pianului. I-am intrebat pe cei din familie cum suna melodia, urmând ca dupa, sa adun mai multe pareri. Ele fiind pozitive , am hotarât ca dupa sustinerea examenului de bacalaureat sa plec la Bucuresti si sa cer parerea unor profesionisti” ni s-a destainuit Theodor, care a facut precizari cu privire la ce a urmat dupa realizarea liniei melodice:
„Intre timp l-am intâlnit pe Adrian Boaca, care a terminat si el Liceul de Arta cu câtiva ani in urma si i-am cerut parerea despre piesa. Eu nu stiam ca el scrie versuri si doar in jumatate de ora a scris niste versuri geniale. Am hotarât ca sa fie alaturi de mine in piesa cu versurile sale, alaturi de colegul meu Iulian Stoica, cel care m-a ajutat la realizarea profesionista a liniei melodice.”
Theodor Stefan Achivei provine dintr-o familie de intelectuali (tatal este preot, iar mama medic) si de mic a avut tot felul de inclinatii artistice. A fost practicant de dans sportiv si a luat cursuri de canto la Palatul Copiilor. In gimnaziu era singurul baiat din cor (a facut scoala generala la „Spiru Haret”) fiind puternic sustinut de profesoara sa care l-a pregatit, si drept urmare, a intrat la sectia de canto clasic la Colegiul National de Arta „George Apostu” Bacau.
Din postura de elev a Colegiului de Arta, Theodor a participat la diferite spectacole si concerte, la zilele comunitatilor bacauane, inclusiv Zilele Bacaului si multe altele, ceea ce i-a dat incredere si i-a calauzit pasii spre mai departe pe aceasta linie. „La unul dintre festivalurile la care am participat , presedintele juriului a fost Mihai Traistariu, iar eu am obtinut premiul I .
Dupa concurs am stat de vorba cu domnul Traistariu care m-a felicitat si mi-a spus ca am potential si sa merg mai departe”, ne-a povestit Theodor. Timpul a trecut, a compus „Vara cea mai tare” , iar dupa examenul de bacalaureat a hotarât impreuna cu Adi Boaca sa mearga la Bucuresti sa inregistreze melodia si sa continue visul pe care l-a inceput: inregistrarea melodiei si realizarea videoclipului.
„Ne-am grabit sa obtinem in timp optim melodia si sa o adaptam sezonului, evenimentului si vârstei. In urma postarii pe youtube si pe facebook am avut foarte multe vizualizari si aprecieri si asta ma determina sa continui”, a incheiat Theodor Stefan Achivei. Videoclipul piesei „Vara cea mai tare” il puteti vedea si pe site-ul nostru, www.desteptarea.ro.
Rafo a trecut, in 60 de ani, prin mâinile a sase proprietari
Societatea Rafo Onesti a ajuns, de la sfârsitul lunii iulie, pe mâna unor investitori belgieni, dupa ce in luna mai fusese preluata de un grup de afaceristi moldoveni, in frunte cu Vitalie Ceban.
Noul proprietar al rafinariei este, acum, Daniel Goldenberg, care a preluat, din 25 iulie, pachetul de 96,51% din actiunile Rafo de la compania Petrochemical Holding prin compania Result-4-You BVBA.
Tranzactia s-a facut in mare secret, dupa ce Vitalie Ceban daduse rafinorilor asigurari ca in termen de zece zile le va achita drepturile salariale restante si chiar se va intâlni cu ei, pentru a le explica strategia de repornire a instalatiilor.
Si noul proprietar s-a angajat sa achite restantele salariale, dar nu se tine de cuvânt. Disperati, cei 372 de salariati au actionat societatea Rafo in judecata la Tribunalul Bacau.
Promisiunile de modernizare si de repornire a rafinariei din Onesti au aparut inca de pe vremea actionarului majoritar Iakov Goldovskiy si a companiei sale, Petrochemical Holding. Acestea au dat sperante rafinorilor, dar acum ei au ajuns la capatul rabdarii.
„Pentru domnul Goldovskiy – ne-a declarat liderul sindicatului Rafinorul, Ion Marian – Rafo a fost buna numai cât a avut de unde sa valorifice active, materii prime, semifabricate etc.
Dar la sfârsitul anului trecut ANAF a pus sechestru asigurator pe Rafo in contul datoriilor unui actionar minoritar, societatea Prospectiuni a lui Ovidiu Tender, care detine doar 2,70% din capitalul social. Goldovskiy a considerat ca aceasta este o dovada ca va fi tot timpul impiedicat in proiectele sale si a renuntat la Rafo”.
Moldovenii au uitat de Rafo
Preluarea rafinariei de alti actionari se dovedeste, insa, un proces plin de surprize pentru salariatii ei si, evident, pentru onesteni.
Mai intâi, Petrochemical Holding a solicitat intrarea Rafo in faliment, dar in aceeasi zi cu primul termen fixat pentru aceasta la tribunal, pe 12 mai, la Rafo s-au prezentat noii actionari ai rafinariei.
Urmau sa preia si actiunile libere de sarcini (46%) si sa negocieze si pentru restul de 54%.
„Eu m-am intâlnit prima oara pe 17 mai cu Vitalie Cebanu, iar dupa discutie totul parea normal, noii actionari afisau bune intentii. Dar, nu s-au tinut de cuvânt.
Timpul trecea, iar oamenii nu mai aveau nici ce mânca. Astfel, am actionat societatea in instanta, pe 13 iulie, pentru recuperarea drepturilor de natura salariala cuvenite pâna la 30 iunie 2016.
Tot acolo am cerut daune de interese. Nu mai stiam daca societatea este in proces de a intra in faliment, dar am initiat un program de concediere colectiva, insa numai 17 salariati au aderat la aceasta idee.
Acum magistratii au vacanta de vara si nu s-a fixat un termen in dosarul nostru. Speram ca in septembrie sa fie primul termen”, spune Ion Marian.
Si belgienii amâna investitiile in Rafo
Din 18 iulie, salariatii au aflat, pe surse, ca la Rafo se face o noua tranzactie de preluare, iar pe 25 iulie, Depozitarul Central al actiunilor societatilor comerciale a confirmat ca firma Result-4-You BVBA a preluat circa 96% din Rafo.
Prin contractul incheiat intre Andres Capital si Result-4-You, pâna pe 3 august noul actionar trebuia sa achite catre Rafo cinci milioane de euro, care inchideau toate obligatiile salariale, bugetare si comerciale.
Conform unei scrisori primite de la Iakov Goldovskiy, noul proprietar se pare ca nu a achitat nici ce datorau catre Petrochemical. Ion Marian i-a scris presedintelui de la Petrochemical si l-a informat cu starea de lucruri din Rafo, cu rugamintea de a interveni.
Goldovskiy raspunde si se arata indignat de noul proprietar si chiar ii propune acestuia revocarea contractului de preluare, pentru a evita apelul la instanta de judecata.
Goldenberg cunoaste Rafo si promite solutii
Daniel Goldenberg a mai fost in Rafo prin anul 2006. Este in colaborare cu un nou membru al administratiei Rafo, numit la ultima AGA, pe 2 august, Jean Marie Achille Verlinden, fost director economic in rafinarie in perioada 2006 – 2008.
„Acum am mai inteles ca si tranzactia cu Result-4-You BVBA este vremelnica, pentru ca investitorii se vor regrupa ca actionari. Goldenberg spune ca a preluat rafinaria pentru a o dezvolta si nu pentru a o aduce in faliment, dar are nevoie de timp.
Un sever grup de auditori din Italia a venit cu proiecte pentru dezvoltarea ei, dar din momentul in care instalatiile vor intra in functiune vor aparea si pierderile financiare. Investitorul ia serios in calcul aceasta.
Rafinaria nu va fi repornita numai pentru a fi create locuri de munca, pentru protectie sociala. Astfel, am inteles ca in luna septembrie va fi facuta o analiza economico-financiara, pentru ca Rafo sa fie integrata intr-un grup care sa ofere si materie prima si piata de desfacere si altele asemenea, pentru ca intreprinderea sa fie profitabila”, mai spune Ion Marian.
„Noi ne intrebam de ce astfel de «actionari», care nu achita nimic, pot face asemenea jocuri fara sa fie intrebati nimic de autoritatile române. Cum de s-au facut doua tranzactii in numai doua luni? Andres Capital a trecut prin Rafo fara nici un interes? Si mai interesant este ca jumatate din actiunile Rafo erau puse garantie de Petrochemical in contul unor credite in Rusia, dar Andres Capital a preluat pachetul de actiuni liber de orice sarcina. Deci Andres nu a trecut intâmplator pe la Rafo”. Ion Marian, liderul sindicatului Rafinorul
Inca un accident la intersectia strazilor Venus si Bucium
La intersectia strazilor Bucium cu Venus, in cartierul Nord, tamponarile si accidentele se tin lant.
Dupa cum va relatam intr-o editie precedenta, vizibilitatea in acea intersectie aparent mica, dar cu un trafic intens le da serioase batai de cap soferilor.
Drept dovada, in ultimele zile, de la publicarea stirii, mai multe incidente au avut loc: masini lovite, un biciclist accidentat. Viceprimarul Constantin Scripat a promis inca de data trecuta ca va lua primele masuri. Si asa a facut.
„Am dispus montarea a doua limitatoare de viteza, pentru ca sunt doua treceri de pietoni pe Venus si asa se va reduce viteza. Totodata, vom face o presemnalizare cu semne rutiere pentru o mai buna atentionare. Acelasi lucru se va intâmpla si la urmatoarea intersectie cu aceleasi probleme, intre Primaverii si Bucium”, a declarat viceprimarul Constantin Scripat.
Viceprimarul sustine ca nu se vor monta oglinzi acolo pentru ca, din experienta ultimilor ani, acestea nu scapa de mâinile vandalilor.
Ramona Ghinet a postat un film pe internet si isi acuza sotul ca nu vrea sa-i trimita banii donati de oameni
– tânara de 28 de ani, diagnosticata cu leucemie, pentru care s-a derulat, in Onesti si in judetul Bacau, o ampla campanie umanitara, este internata intr-o clinica din Franta si isi acuza sotul ca nu-i trimite banii strânsi din donatii pentru a se putea trata – barbatul neaga acuzatiile si spune ca sotia lui are asigurare incheiata in Franta si ca toate costurile cu spitalizarea si transplantul de maduva vor fi suportate de statul francez
Ramona Ghinet, in vârsta de 28 de ani, din Onesti, a fost diagnosticata cu leucemie acuta limfoblastica inainte de sarbatorile de iarna. Tânara, mama a doi copii de 4 si 6 ani, nu s-a lasat doborâta de boala si a inceput alaturi de familie o campanie umanitara la care onestenii, dar si oamenii cu suflet din tot judetul Bacau, din tara si din strainatate nu au putut ramâne indiferenti.
Fiecare a donat cât a putut pentru ca ea sa ajunga intr-o clinica din strainatate unde sa se trateze si sa se intoarca acasa la familie. Desi initial s-a vorbit despre un transplant de maduva in Israel, ea a ajuns in luna mai in Franta, unde s-a internat intr-o clinica din Nisa. Zilele trecute, tânara a postat un film pe o retea de socializare in care isi acuza sotul ca nu vrea sa-i trimita banii strânsi din donatii pentru a-si continua tratamentul in strainatate.
„In luna octombrie este prevazut transplantul. Sora mea o sa fie donatoare. (… ) Am avut incredere intr-o persoana, care am crezut-o aproape de mine, si anume sotul meu, care s-a ocupat de toata strângerea de bani, donati de dumneavoastra.
Acesti bani nu au ajuns la mine. De aproape doua luni, ma rog sa-mi transfere banii, in contul meu personal din Franta, unde fac tratament. De fiecare data refuza si nu stiu de ce. De aceea, apelez inca o data la dumneavoastra, la sprijinul dumneavoastra, la o sustinere, poate o presiune mediatica, juridica, sa pot intra in posesia a ceea ce dumneavoastra ati donat, sa ma pot descurca si sa incerc sa-mi salvez viata”, spune Ramona in filmul postat pe contul de socializare.
La Onesti, sotul ei, Ciprian Ghinet, se apara si spune ca lucrurile nu stau chiar asa si arunca si el cu acuzatii. El spune ca acolo tânara, ajutata de doi cunoscuti, ar fi incheiat o asigurare si ca toate costurile cu spitalizarea si transplantul ar fi suportate de statul francez, prin urmare nu ar mai avea nevoie de banii donati.
„Ea nu a spus adevarul pentru ca transplantul ei este gratuit si pe ea nu o costa nimic acolo. Eu vreau sa returnez toti banii acestia la toate societatile cu care am facut contract de sponsorizare, la primarie si la lumea care a fost alaturi de noi, pentru ca nu vreau sa am probleme cu legea si vreau sa ma justific cu documente legale.
Toata lumea o sa vrea sa demonstrez ca banii au fost folositi pentru transplant, dar nu o sa am cum, ca va fi facut gratuit. Ei vor sa trimit banii in Franta”, spunea Ciprian Ghinet.
Barbatul spune ca in total, in contul deschis pe numele sau si nu pe cel al sotiei, s-au strâns 53.000 de euro, din care ar mai fi vreo 30.000 de euro, pentru ca i-ar mai fi trimis o data in Franta 7.500 de euro, iar ceilalti bani s-au cheltuit pe drum si cazare, pentru ca si el ar fi fost la Nisa, impreuna cu cei doi copii, si ar fi stat o perioada destul de lunga.
Dupa aparitia filmului postat de Ramona pe internet au aparut si reactiile celor care au donat bani pentru ca ea sa se poata trata.
Oamenii sunt dezamagiti de ceea ce se intâmpla, mai ales ca au fost multe firme care au donat mii de lei, dar si oameni simpli care au contribuit cu cât au avut pentru a salva o viata.
Impresionat de situatia Ramonei, un tânar care detine un salon de tatuaje in Onesti a pus o urna in holul de la intrare si a reusit sa strânga 7.500 de euro, bani incasati din tatuaje si donatii de la clienti si nu numai. Acelasi lucru l-au facut si alte societati, dar si colegii de la locul de munca.
Acum, toti au ramas cu un gust amar si inca mai sunt persoane care doresc sa faca din nou donatii pentru ca tânara sa scape cu bine din aceasta incercare.
Bacauanii care detin o polita la societatea Carpatica Asig sau cei care au suferit o dauna provocata de un asigurat al societatii pot depune la Fondul de Garantare a Asiguratilor (FGA) solicitari de daune.
Astfel, institutia a comunicat ca „a luat act de publicarea în Monitorul Oficial nr. 586/02.08.2016, a Deciziei ASF nr. 1.498/27.07.2016 privind închiderea procedurii de redresare financiara pe baza de plan de redresare, stabilirea starii de insolventa, declansarea procedurii de faliment si retragerea autorizatiei de functionare a societatii «Carpatica Asig» S.A.
De la aceasta data, creditorii de asigurari ai societatii Carpatica Asig S.A. pot solicita FGA plata sumelor cuvenite”. Asadar, incepând din aceasta luna, practic, FGA poate primi cereri de plata si de deschidere a dosarelor de dauna de la potentialii creditori de asigurari ai Carpatica Asig S.A.
Tot dupa data publicarii deciziei ASF, la cererea posibililor creditori de asigurari ai Carpatica, FGA poate proceda la deschiderea dosarelor de dauna pentru evenimente întâmplate între data publicarii deciziei ASF si cea a denuntarii contractelor de asigurare, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data pronuntarii hotarârii de deschidere a procedurii falimentului. Solicitarile pot fi depuse direct, la sediul Fondului, din str. Popa Petre nr. 24, Sector 2, Bucuresti, sau prin posta, cu scrisoare recomandata, cu confirmare de primire.
Cererea de plata va mai putea fi trimisa si prin posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia.
Deocamdata, se stie ca plata despagubirilor se va face în limita a 450.000 lei pentru fiecare creditor in termen de cel mult de 5-7 zile lucratoare de la data la care dosarul este complet si aprobat la plata de catre Comisia Speciala.
In acest sens, FGA va forma o Comisie Speciala, din proprii specialisti, în vederea aprobarii sumelor solicitate la plata din disponibilitatile sale, iar dupa preluarea evidentelor societatii Carpatica Asig S.A., institutia va publica pe site-ul propriu, www.fgaromania.ro, lista potentialilor creditori de asigurari ai companiei. Intre timp, pentru a-i ajuta pe cei pagubiti, Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a publicat ghidul destinat clientilor si pagubitilor Carpatica Asig. Publicatia include un set de întrebari si raspunsuri pentru situatii cu care se pot confrunta pagubitii.
Ghidul poate fi consultat pe site-ul ASF. „Plata dosarelor se va realiza de catre FGA doar dupa ce instanta de judecata va stabili, definitiv, falimentul Carpatica Asig S.A., conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 213/2015 coroborat cu art. 266 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa”, au precizat reprezentantii Fondul de Garantare a Asiguratilor. Politele de asigurare emise de Carpatica Asig ramân în vigoare pâna la data expirarii.
Societatea Carpatica Asig a fost trimisa în judecata, ca persoana juridica, pentru infractiuni de cumparare de influenta si dare de mita, patronul firmei fiind deja condamnat de Curtea de Apel Bucuresti la inchisoare, impreuna cu alti inculpati. La data de 30 iunie, firma detinea un portofoliu de 1.310.852 de contracte de asigurare, dintre care 936.089 polite RCA. La 31 mai, erau deschise nu mai putin de 26.520 de dosare de dauna.
Consilierii locali se reunesc miercuri de la ora 11, la Centrul de Afaceri pentru o sedinta extraordinara cu noua puncte pe ordinea de zi.
Este vorba, printre altele, de o rectificare bugetara, asocieri ale municipiului pentru organizarea mai multor evenimente, premierea sportivei Georgiana Anitei si a antrenorului Cristi Nemteanu pentru rezultate deosebite obtinute in acest an.
De altfel, consilierul local Adrian Gavriliu, propune, intr-un alt proiect modificarea sistemului de premiere, in sensul acordarii aceleiasi sume de bani si sportivului si antrenorului.
In fine, se va oficializa si numirea ca director interimar a Elizei Noemi Judeu la conducerea Teatrului „Bacovia”.
De marti, 16 august, elevii care nu au reusit sa promoveze examenul de bacalaureat sustin o noua sesiune. In total, in Bac-ul de toamna sunt inscrisi 943 de candidati, 622 din promotia curenta si 321 din promotiile anterioare.
Acum se sustin probele de evaluare a competentelor lingvistice si digitale, unde sunt 282 de candidati – la limba româna (16 – 17 august), 295 de candidati la limbi moderne (17 – 19 august) si 284 de candidati – la probele digitale (18 – 19 august).
Aceste probe se sustin in opt centre de evaluare: cinci din Bacau (colegiile „Henri Coanda”, „N.V.Karpen”, „Antipa”, Economic si „Anghel Saligny”) si trei din Onesti (Colegiul Tehnic „Petru Poni”), Moinesti (Colegiul Tehnic „Grigore Cobalcescu”) si Comanesti (Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika”).
De pe 22 august incep probele scrise, mai intâi cu Limba si literatura româna (246 de candidati), apoi, pe 23 august, cu proba scrisa la Limba si literatura materna (doi candidati). Pe 24 august va fi proba obligatorie a profilului (Matematica sau Istorie – 608 candidati), pe 26 august, proba la alegere a profilului si specializarii (595 de candidati), pentru ca pe 29 august sa se afiseze primele rezultate.
In aceeasi zi, cei nemultumiti de note pot depune contestatii, ce se vor rezolva intre 30 si 31 august. Rezultatele finale vor fi cunoscute pe 1 septembrie. In prima sesiune a Bacalaureatului 2016 s-au prezentat in jur de 4.000 de candidati, iar rata de promovare a fost de peste 80 %.
Imi aduc aminte de niste statistici ce ne plasau undeva in esalonul inapoiatilor in privinta igienei, dar si a utilitatilor. Unele date indicau folosirea extrem de rar a sapunului, altele se refereau la absolut normalele obiecte de stricta necesitate, cum ar fi pasta de dinti si periuta.
In fine, altii care s-au preocupat mai mult de nivelul nostru de trai si educatie decât alesii nostri (dar in mod statistic, si nu altfel), ei bine, acestia constatau ca aproape jumatate din gospodariile din România au WC-ul in curte si nici nu dispun de apa curenta la robinet.
Nu insist prea mult asupra acestor chestiuni, stiind ca statisticile sunt doar niste date, care nu reflecta nicicum realitatea din teren. Vreau doar sa subliniez ca s-ar putea ca aceste conditii deloc normale mileniului in care traim sa fi fost accentuate si de clasa politica.
Spun asta pentru ca cei care si-au arogat puterea au avut grija sa urce protejatii in scaunele confortabile ale unor diverse institutii ori regii de stat. Adica, aproape deloc nu s-a avut in calcul criteriul performantei.
Asa a ajuns cutare sef la cutare firma de stat; pentru ca „trebuia” sa ajunga acolo. Si starea asta de fapt s-a perpetuat de la o guvernare la alta, fie ca erau social-democrati cei care ne conduceau, fie liberali ori taranisti. In fine, partea proasta e ca prima grija a lor a fost sa-si faca portofelul doldora de la o luna la alta, si mai putin ori deloc sa se ingrijeasca de investitii serioase in infrastructura.
Ma gândesc ca asa s-a ajuns in mileniul III, ca de fiecare data când crapa tevile de la munte, sa caram apa cu galeata de la pompa din fata blocului ca sa ai sa cureti closetul ori sa-ti speli mâinile la nevoie. Si asta in vreme ce Compania de apa, se stie, te taxeaza pentru apa de ploie chiar si in verile in care nu ploua cu lunile. Si atunci, nu-ti vine sa dai…cu caciula in câine de draci?
De noua ani de zile, in invatamântul bacauan nu au mai fost organizate concursuri pentru directorii de scoli.
Rezultatul este ca aceste functii au fost atribuite pe criterii politice clientelare iar managerul unei unitati de invatamânt este la mila schimbarilor de guvern sau de primar.
Prin urmare, el trebuie sa se ocupe nu de bunul mers al scolii, ci de multumirea celui care l-a pus in functie. Si sistemul a functionat aproape un deceniu pentru ca s-a putut.
Pentru ca nimeni nu a protestat. Pentru ca liderii Opozitiei au tacut stiind ca va veni si rândul lor sa-si puna protejatii in functii.
Exista si directori care si-au facut datoria si care au avut rezultate. Nu toti cei numiti politic au mers pe burta gândindu-se sa-si pastreze functia cu orice pret.
Dar acestea sunt exceptii. In rest, sistemul a functionat dupa modelul fanariot. Ca in toata societatea. Da, ca sa fii lasat sa aduni averea. Plateste peschesuri ca sa primesti functia. Accepta ce ti se cere de la Imparatie ca sa-ti pastrezi capul!
Iar dupa ani de zile de astfel de numiri ne miram ca ne ducem de râpa…
Acum ni se promite ca prin primavara va fi organizat concurs. Sa fim noi sanatosi ca sa traim si minunea asta, desi nu cred ca se va face nimic.
Pentru ca la noi sistemul nu este obisnuit sa functioneze asa. Sistemul românesc este unul clientelar, in care functiile de conducere se impart dupa preferinte si nu dupa competente.
Iar daca se va face concurs, stim, doar, cum se procedeaza ca sa se puna in functii oamenii doriti de politicienii aflati la Putere: se schimba iarasi numele ministerului. Câta vreme in România nu se va intelege ca rezultatele sunt in strânsa corelatie cu competenta managerilor, vom merge in continuare dupa sistemul fanariot.
