Președintele Uniunii Scriitorilor din România, Varujan Vosganian, și-a lansat și în Bacău, miercuri seara, 11 decembrie, cea mai recentă carte a sa, „Dublu autoportret”, apărută în acest an în colecția „Fiction-Ltd” a Editurii „Polirom”, din București. Evenimentul a avut loc la Biblioteca Județeană „Costache Sturdza”, unde a fost organizată conferința „Condiția de a fi liber” susținută de autorul cărții. Coorganizatori ai manifestării au fost Consiliul Județean, Filiala Bacău a Uniunii Armenilor din România, Editura Polirom, Forumul Democrat al Germanilor din România, Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, Asociația Italienilor din România și Partida Romilor „Pro Europa”. Iar evenimentul a marcat în avans „Ziua Minorităților Naționale”, sărbătorită anual pe 18 decembrie, Varujan Vosganian fiind el însuși membru al minorității armene din țara noastră.
Varujan Vosganian a vorbit, în Bacău, despre problema libertății la 35 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, temă tratată și în cartea sa, în care personajul principal ar fi chiar poporul român aflat în căutarea propriului destin și după acele întâmplări. Autorul rememorează o singură zi dintre cele ale evenimentului „decembrie 1989”, ziua 21 a acelei luni, dar nu sub forma unui banal jurnal, ci în maniera în care un romancier vede evenimentele în contextul lor, plasate în șirul unei întregi istorii a unui popor și nu numai.
„În peisajul literaturii române – spun editorii – «Dublu autoportret» este o carte unică în felul ei, o cruciadă a inocenților. Paginile ei pot fi citite ca un jurnal în care stările lăuntrice și descrierile detaliate ale lumii înconjurătoare alternează, ca o reconstituire istorică a Revoluției, atât de necesară unei memorii colective înțesate de ambiguități, ca o meditație asupra istoriei ori, de ce nu, ca un roman de acțiune. Deși evenimentele sunt relatate la persoana întâi, ar fi prea puțin să spunem că e o carte autobiografică. Fiecare dintre cei care au supraviețuit se va putea regăsi, într-un fel sau altul, printre protagoniști”. În fapt, și autorul spune: „Chiar dacă în paginile astea eu sunt protagonistul și tot eu povestitorul, cartea de față nu este, totuși, o autobiografie. Nu e vorba, de fapt, de mine, ci de atâția alții ca mine”.
Autorul cărții avea, la momentele din decembrie 1989 doar 31 de ani. De atunci a mai parcurs 35 de ani din viață. Una judeca atunci, alta a înțeles după atât timp. Elocventă este chiar ilustrația de pe coperta volumului, unde vedem o celebră pictură a lui Caravaggio, „David cu capul lui Goliat”. Și chiar Varujan Vosganian explică: „Am sentimentul că David mă înfățișează pe mine, cel care a stat față în față cu moartea. El a rămas acolo pe acel câmp, dar îl judecă de departe pe cel care sunt, pe Goliat cu trăsăturile îmbătrânite, cu o viață trăită între limite supradimensionate, închipuite, o grandilocvență pe care timpurile au permis-o, ignorând, în ce privește libertatea, tocmai detaliile care ar fi contribuit la miracolul ei. Cel ce a năzuit îl judecă pe cel în care și-a pus speranțele”. A scris, deci, o carte despre sine în Revoluție și despre ce s-a întâmplat cu el după aceea. Ziua de la care pornește povestea ei pare tot mai mult mai lungă decât veacul pe care îl parcurgem – cum poate ar fi văzut-o și Cinghiz Aitmatov -, dar care a devenit laitmotivul unei analize despre condiția sentimentului de libertate.
În Bacău, cartea a fost prezentată de Prof. univ. dr. Vasile Spiridon și de Lect. univ. dr. Adrian Jicu, iar conferința a fost urmată de un recital susținut de actorii Florin Chivorchian și Valentin Braniște, după proiecția documentarului „Decembrie 1989”, realizat de Paul Cozighian.
Despre semnificația Zilei Minorităților Naționale a vorbit președintele Sucursalei Bacău a Uniunii Armenilor, Vasile Agop.
Varujan Vosganian s‑a născut la 25 iulie 1958, în Craiova. Copilăria și adolescența și le‑a petrecut la Focșani. A absolvit Liceul „Alexandru Ioan Cuza” din Focșani, apoi Facultatea de Comerț a Academiei de Studii Economice și Facultatea de Matematică a Universității din București. Este președintele Uniunii Armenilor din România și președintele Uniunii Scriitorilor. Timp de trei decenii (1990‑2020) a fost membru al Parlamentului României, fiind între decembrie 2006 și decembrie 2008 ministru al Economiei și al Finanțelor, iar între decembrie 2012 și octombrie 2013 ministru al Economiei și Comerțului. Lucrările sale includ volume de poezie, romane, volume de nuvele și volumul autobiografic Dublu autoportret (2024). A obținut mai multe premii naționale și internaționale.
