Concursul NASA Ames Space Settlement a reprezentat o adevărată provocare pentru elevii clasei a X-a E Sebastian Romeo Pintilie și Teodor Ursu, de la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, coordonați de prof. Anișoara Nechifor.

Competiția interdisciplinară a avut drept obiectiv proiectarea și descrierea unei colonii spațiale locuibile, îmbinând cunoștințe de astrofizică, inginerie, chimie, biologie etc. Volumul complex de muncă și timpul limitat nu i-au împiedicat însă pe cei doi să obțină o mențiune din 10.000 de concurenți din întreaga lume, 2.500 de proiecte, împărțite pe categorii de vârstă și de mărime a echipei. De remarcat faptul că această participare constituie prima de acest fel pentru județul Bacău și mai ales la asemenea nivel de complexitate.
Chiar dacă e doar în clasa a X-a, Sebastian Pintilie este deja un obișnuit al olimpiadelor naționale de Biologie și Științele Pământului.

– Ce te-a determinat să participi la concursul organizat de NASA?
– Principalul imbold a fost pasiunea mea pentru spațiu, tehnologie și fizică. De asemenea, am fost atras de originalitatea și noutatea concursului.

– Prezintă-ne, pe scurt, ideea proiectului vostru!
– Conceptul nostru constă într-o stație spațială plutitoare în atmosfera lui Venus, care ar putea găzdui 192 de persoane, printre care rezidenți permanenți și turiști, pe o perioadă de timp nedefinită. Probabil că amplasarea originală ne-a pus proiectul în evidență. Este o idee relativ nouă și, din ce am văzut noi, rar tratată în cadrul acestui concurs. Scopul principal al stației este de cercetare, poziția facilitând studierea solului și a atmosferei. În final, proiectul a avut 127 de pagini, însumând o muncă de aproape 3 luni.

– Ce v-a provocat cel mai mult în cercetarea pentru acest concurs?
– Din cauza amplasării stației spațiale, a trebuit să rezolvăm multe probleme și să gândim peste ordinar, deoarece condițiile în atmosfera lui Venus sunt mai rele (dar, în alte feluri, mai bune) decât cele din vid. Am petrecut luna octombrie schițând, pe zeci de foi, structura (pe care am schimbat-o de multe ori), dimensiunile, capacitatea și modul în care putem menține viața într-o colonie adaptată la niște circumstanțe absolut extraordinare.
Scrierea eseului în sine a început în noiembrie și a fost finalizată în mare parte în decembrie, ultimele detalii fiind adăugate în ianuarie. Rezultatul a fost un proiect de 40.269 de cuvinte, cu peste 5 zile continue de redactare.

– Cum ai descrie colaborarea cu profesorul coordonator?
– Doamna profesoară Anișoara Nechifor a fost principalul nostru sprijin, fiindu-ne alături la editare și trimitere, rămânând munca noastră în partea propriu-zisă de creare. Totodată, am fost încurajați de mai mulți profesori din liceu.

– Dorești să participi și anul viitor la acest concurs? De ce?
– Cu siguranță. Voi participa însă singur, deoarece coechipierul meu, Teodor Ursu, a emigrat împreună cu familia sa. Îmi place mult concursul și am deja o idee despre care abia aștept să scriu. Conform calculelor mele, anul viitor vor fi aproape de două ori mai multe proiecte competitoare, deci concurență mai strânsă – dar cine mă cunoaște știe că asta îmi și doresc.

Având în vedere rezultatele sale școlare și extrașcolare despre care cu siguranță vom mai auzi în viitorul apropiat, precum și tenacitatea cu care abordează orice provocare științifică, ne încumetăm să credem că Sebastian Pintilie va avea succes în urmarea unei cariere de medic chirurg cardio-toracic, așa cum își dorește.

Anișoara Nechifor, profesor de fizică și coordonatorul celor doi elevi: „În cele aproape 3 luni în care au lucrat la acest proiect, a fost un volum de muncă de documentare imens pentru cei doi elevi. După ce au analizat cu mare atenție condițiile impuse de concurs, primul pas important a constat în ideea proiectului, aspectul inedit fiind amplasarea coloniei spațiale în atmosfera planetei Venus. Periodic, îmi trimiteau capitolele lucrate, totul în limba engleză, bineînțeles, iar eu citeam și verificam, inclusiv calculele realizate de aceștia.”

Mateea Țacu (clasa a XI-a C)

Anul Centenarului Marii Uniri aduce un nou proiect special la CNVA Bacău: „Istorie și Istorii”. Sâmbătă, 21 aprilie, colegiul a fost gazda unui eveniment inedit, o expoziție de artefacte din Primul Război Mondial, descoperite în zona Oituzului. Manifestarea a fost coordonată de profesoarele Ramona Jitaru și Ramona Mocanu.

Începutul activității a fost marcat de „lecția” de istorie a prof. dr. Viorel Cruceanu, care a introdus auditoriul în atmosfera Primului Război Mondial, în care România a jucat un rol important pe harta marilor imperii ale vremii. Atunci, după momentul în care armata română a luptat eroic, în anul 1917, pe fronturile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, deviza „Pe aici nu se trece!” a intrat în conștiința românilor.

Numeroșii participanți au putut admira o colecție consistentă de artefacte, care a adus mai aproape viața ostașilor de pe câmpurile de luptă ale Marelui Război.

Asociația „Prospectorii Istoriei”, înființată în anul 2017 și reprezentată prin Florin Boșoteanu, alături de Răzvan Boșoteanu, Ciprian Racoș, Alin Stoica și Sorin Mare, le-a împărtășit vizitatorilor o parte din povestea găsirii obiectelor și ceea ce înseamnă pasiunea de arheolog (amator). Pentru acești oameni uimitori, pasiunea pentru istorie a devenit, în timp, un mod de viață.

Alături de organizatori a fost și ISU „Maior C-tin Ene” al județului Bacău. Doi membri ai echipei pirotehnice, plutonierul ajutant-șef Dorel Veliche și plutonierul major Florin Pătru, au explicat cum se intervine în ajutorul prospectorilor și care sunt măsurile de siguranță pe care sunt obligați să le respecte. De asemenea, au amintit că teritoriul Bacăului este împânzit de muniție rămasă neexplodată, care reprezintă un real pericol.

Eleva Ștefania Micu i-a emoționat pe cei prezenți prin interpretarea câtorva versuri despre război, semnate de Camil Petrescu, reușind să transmită un crâmpei din încrâncenarea frontului.

Alături de atracția principală, care a fost expoziția de obiecte de pe front, a fost prezentată și imaginea războiului surprinsă în literatura română. Unele dintre cele mai reprezentative romane care tratează subiectul Marelui Război au fost ilustrate de eleva Ștefana Arbănaș într-o serie de picturi ce înglobează șocul și ororile trăite de soldați, dar și frântura de speranță care este mai puternică decât orice frică.

Theodora Ladaru (clasa a X-a G)

De-a lungul timpului, maestrul Tudor Gheorghe a încântat mereu publicul bacăuan. De fiecare dată când a avut o producție nouă, Bacăul a figurat pe harta concertelor sale. Fie că a fost „Stagiunea Permanentelor Frumuseți”, la Sala Ateneu în 2009, „Pelerini în țara nimănui”, la Casa de Cultură în octombrie 2013, sau alte și alte spectacole, de fiecare dată băcăuanii l-au întâmpinat cu căldură pe artist, savurând la maxim prestațiile sale.

Iar Tudor Gheorghe a împărtășit cu ei toate trăirile sale prin muzică și poezie. De această dată, maestrul Tudor Gheorghe ne-a adus „Rândunici printre lozinci”.

Nostalgia a cuprins sala Teatrului de Vară „Radu Beligan” miercuri seară (25 aprilie), atunci când inegalabilul Tudor Gheorghe a oferit publicului băcăuan un specacol de excepție.

„Rândunici printre lozinci” a readus în sufletul băcăuanilor aroma anilor ’60-’70 prin frumusețea poeziei cântate și recitate, un spectacol care a trezit multe amintiri în rândul celor care au trăit acele vremuri, iar cei tineri au făcut cunoștință, practic, cu o nouă filă de istorie. Cu o prestație excepțională, Tudor Gheorghe, susținut de orchestra Concertino din Chișinău dirijată de Marius Hristescu, a reușit să ofere băcăuanilor prezenți la spectacol o seară de neuitat. O seară în care, prin puterea muzicii și a versurilor, artiștii i-au purtat pe iubitorii de muzică bună într-o altă lume.

1 de 8

Printre piesele interpretate s-au numărat și celebrele „Două rândunici” sau „Tu ești primăvara mea”, ce au creat un tablou de primăvară, bine ticluit cu versuri alese. Între toate aceste momente, maestrul nu a făcut rabat de la glumele care au fost gustate de publicul băcăuan, ce s-a dovedit a fi unul fin și cunoscător.

La final, spectatorii au aplaudat îndelungat și au primit asigurări de la maestrul Tudor Gheorghe că va reveni de fiecare dată când va avea ocazia în Bacău pentru acest public „cald și minunat”.

Vineri şi sâmbătă peste 350 de copii, părinți şi voluntari au făcut curat în zona din coada Lacului Bacău şi în pădurea de la Şerbăneşti.

A venit weekendul şi a ieşit lumea la iarbă verde într-un loc frumos şi curat. S-au simțit bine, s-au distrat şi au plecat.

Nesimțirea e mare şi din păcate ne-am obişnuit să trăim înconjurați de melteni.

„Dar nu putem să ne obişnuim cu lipsa de activitate a Gărzii de Mediu şi Poliției Locale – autorități care au prea puține sancțiuni aplicate pe abandonarea deşeurilor. Aceste sancțiuni nu trebuie date o dată pe lună, de ochii lumii. Doar sancțiuni zilnice pentru cel mai mic gest, autosesizarea polițiştilor locali şi a comisarilor gărzii de fiecare dată când văd o astfel de situație, oriunde s-ar afla, poate conduce la “educarea forțată” a acestor primitivi”, se arată într-o postare pe FB a Centrului Regional de Ecologie Bacău.

„Fără sprijin pentru puținele organizații de mediu din Bacău şi preocupare reală din partea autoritătilor ne rămâne doar să facem mereu curat”, mai spun ecologiștii băcăuani.

O veste cutremurătoare a pornit de pe înălțimile Măgurei întristând cu durere iubitorii credinței creștine: în dimineața zilei de 25 aprilie Arhimandritul Epifanie Bulancea, starețul Mănăstirii Măgura Ocnei ”s-a mutat la cer”! Născut la 30 octombrie 1929 într-o familie numeroasă – cu 12 copii- în Corodul Galațiului (o așezare unde se află un sit arheologic din perioada daco – romană), el a urmat școala primară și gimnazială în comuna natală. Atras din tinerețe de viața monahală, la vârsta de 21 de ani îl întâlnim la Mănăstirea Bogdana (din apropierea Oneștiului), loc sfânt unde este călugărit în 1951 cu numele Epifanie. Timp de 35 de ani va lucra (din 1955) la Episcopia Romanului, fiind hirotonosit preot.

Epifanie urmează Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț și Facultatea de Teologie din București, pe care o absolvă în anul 1968. În vremurile grele de restriște a comunismului,
între 1982 – 1984 a participat la restaurarea bisericii de lemn din Pralea (comuna Căiuți), care se află la doar 500 de metri, fiind ”ferită” privirii de culmea unui deal, de cabana de vânătoare la care venea Nicolae Ceaușescu. În anul 1986 a fost numit stareț al Schitului Durău, unde timp de mai mulți ani a desfășurat o activitate duhovnicească deosebită, sub culmile Ceahlăului.

Aici părintele Epifanie a fost vizitat în anul 1990 de către o delegație din Târgu Ocna, preotul protopop Dumitru Ciubotaru propunându-i să reînființeze Mănăstirea Măgura Ocnei. Într-un loc încărcat de istorie, unde în timpul Primului Război Mondial s-au dat lupte crâncene, pe înălțimile Măgurii, în apropierea Monumentului Eroilor, aici a început, în august 1990 părintele Epifanie primele construcții ale ansamblului monahal. Acestea au fost ridicate pe locul unde s-a aflat o biserică, demolată în anii de început ai comunismului din România iar strălucirea Mănăstirii Măgura Ocnei străjuie azi frumusețea văii Trotușului – sfântul lăcaș fiind vizibil la zeci de kilometri depărtare.

Părintele Arhimandrit Epifanie Bulancea a dăruit peste 40 de catapetesme și clopote bisericilor și mănăstirilor din mai multe episcopii și a fost un duhovnic prețuit și iubit de către credincioși, ce nu au pregetat nici un efort pentru a urca la Mănăstirea Măgura Ocnei- una dintre cele mai frumoase mănăstiri din Moldova. Prin străduința sa aceasta a devenit și un punct de atracție pentru credincioși și pentru pelerini, care s-au bucurat mult și de privirea blajină și vorba blândă a părintelui Arhimandrit Epifanie. ”Parcă prea multe mi-a dat Dumnezeu și nu l-am mulțumit cât trebuie! Am mari satisfacții, în special Mănăstirea Măgura Ocnei”– mărturisea Arhimandritul Epifanie, care timp de 28 de ani din înălțimile culmilor cu fagi ale Măgurii, a dăruit ”hrana duhovnicească” celor care poartă în suflet credința strămoșească.

Trecerea în Împărăția Cerurilor a acestui duhovnic al Măgurei Ocnei a întristat preoții Protopopiatului Onești, ai Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului, pe toți cei cărora le-a adus mângâierea credinței.

Sicriul cu corpul neînsuflețit al părintelui Arhimandrit Epifanie a fost depus la Biserica „Înălțării Domnului” de pe Măgura Ocnei.

Un tânăr de 20 de ani, din judeţul Suceava, şi-a pierdut viaţa într-un accident rutier produs în această dimineaţă, la ora 5.45, pe DN 11, în afara localităţii Poiana Sărată, din comuna Oituz.

Aflat la volanul unei autoutilitare, acesta se deplasa pe direcţia Oneşti – Braşov, iar într-o curbă uşoară la dreapta, spun poliţiştii, ar fi pătruns pe sensul opus şi a intrat în coliziune frontală cu o altă autoutilitară, condusă de un bărbat de 39 de ani, din Oneşti. În urma impactului, cei doi şoferi au rămas încarceraţi, fiind solicitată intervenţia pompierilor cu descarcerarea.

Echipajele de salvatori i-au scos dintre fiarele contorsionate, însă doar unul mai era viaţă, fiind transportat la spitalul din Oneşti în stare gravă şi a rămas internat în Secţia de Chirurgie. „Echipajele ajunse la faţa locului au găsit două victime încarcerate. Una conştientă, cealaltă decedată. Persoana rănită a fost predată echipajului de ambulanţă”, a declarat mr. Andrei Grecu, ofiţer de relaţii publice la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bacău.

Poliţiştii de la Serviciul Rutier Bacău au făcut cercetări la faţa locului şi au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

Din cauza acestui accident, traficul pe DN 11 a fost întrerupt pentru câteva zeci de minute.

Autovehiculele implicate în eveniment erau încărcate cu legume, respectiv colete.

O nouă minivacanță în unitățile de învățământ și în toate instituțiile publice.

La liberul de 1 mai (marți) s-a mai adăugat o zi în plus, cea de 30 aprilie (luni), după cum a decis Guvernul.

Așadar, va fi din nou liber, până miercuri, 3 mai, în tot ce înseamnă instituție de stat, timp de patru zile, de pe 28 aprilie (sâmbătă), până pe 1 mai inclusiv.

Se vor asigura în schimb turele de urgență în spitale, magazinele vor avea și acestea programe speciale, farmaciile, la fel.

Ziua de luni se va recupera însă ulterior, prin suplimentarea programului sau în zilele de sâmbătă, după cum va decide fiecare instituție în parte, inclusiv în școli.

Următoarele zile libere „de la stat” vor fi pe 28 mai (luni), a doua zi de Rusalii, și 1 iunie (vineri), de Ziua Copilului.

– un fost ofițer de jandarmi a descoperit după nouă ani de procese că, deși a fost dat afară pe baza unei sentințe nedrepte, nu are dreptul la despăgubiri

Iniţial, Tribunalul Bacău a obligat statul român să-i plătească băcăuanului despăgubiri morale de 10.000 euro. Prima instanţă a respins, însă, cererea privind daunele materiale („sumele cheltuite cu deplasarea la instanţe, onorariile de avocat, deplasarea martorilor, pierderea locului de muncă şi a gradului militar).

Vasile S. cerea despăgubiri de peste 1 milion de euro. Recent, Curtea de Apel Bacău a respins şi apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, dar şi pe cel al lui Vasile S.. A fost admis doar apelul formulat de statul român prin Ministerul Finanţelor Publice şi a fost schimbată soluţia.

Practic, s-a apreciat că statul român nu are calitate procesuală în legătură cu cererea reprezentând drepturi salariale. Prin urmare, a fost respinsă această solicitare care viza drepturile salariale aferente perioadei 2008-2014, dar au fost menţinute celelalte dispoziţii din sentinţa civilă, respectiv despăgubirile dispuse de prima instanţă. Decizia poate fi atacată cu recurs.

9 ani de procese

Vasile S., din Podu Turcului, a reuşit să-şi dovedească nevinovăţia după 9 ani de procese. Bărbatul avea grad de căpitan în cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Bacău în momentul în care a fost acuzat de purtare abuzivă (în 2005), împreună cu un coleg, ambii trimişi în judecată, un an mai târziu, de către Parchetul Militar Iaşi.

Cei doi au intervenit într-o altercaţie, la discoteca din comuna Podu Turcului, unde un tânăr se pare că fusese bătut de patronul discotecii. Însă, tocmai băiatul pe care încercau să-l salveze a ajuns să facă plângere împotriva jandarmilor, acuzând că a fost bătut de aceştia. Procesul în care au fost judecaţi cei doi jandarmi nu a reuşit să facă lumină în acest caz, declaraţiile martorilor fiind contradictorii.

Cu toate acestea, cei acuzaţi au fost condamnaţi, în 2008, la Curtea Militară de Apel Bucureşti, la plata unei amenzi penale de câte 2.000 lei. Vasile S. a reclamat constant că a fost condamnat pe nedrept şi a început un lung şir de acţiuni în instanţă. A făcut plângere penală împotriva a patru martori pentru infracţiunea de mărturie mincinoasă, dar procurorii de la Parchetul Judecătoriei Iaşi nu l-au luat în seamă şi au dispus scoaterea de sub urmărirea penală.

Au urmat plângeri la prim-procurorul Parchetului, respinse de asemenea, apoi la Judecătoria Iaşi unde, în sfârşit, magistratul a dat atenţie acuzaţiilor sale. Plângerea lui s-a judecat aproape doi ani, iar în 2010, martorii mincinoşi, dar şi tânărul agresat în discotecă au fost condamnaţi, ceea ce dovedea că sentinţa de condamnare a jandarmilor a fost nedreaptă.

Lucrurile ar fi trebuit să fie simple şi achitarea să fie dispusă imediat. Însă, magistraţii au judecat cu măsuri diferite, iar procesul s-a întins pe încă patru ani!

În cererea de revizuire a condamnării a primit de trei ori achitări pe motiv că fapta nu există, dar deciziile erau ulterior anulate la instanţele superioare. În cadrul celui de-al treilea recurs formulat de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iaşi, a treia sentinţă de achitare a fost menţinută şi s-a dispus respingerea recursului.

Mai precis, pe 8 mai 2014, a rămas definitivă hotărârea de achitare. Pentru toate aceste abuzuri, bărbatul a făcut plângere la CEDO, dar a deschis şi o acţiune la Tribunalul Bacău, împotriva statului român, prin care a cerut daune morale de 1.080.000 euro şi daune materiale de 50.000 lei, ca urmare a pierderii locului de muncă şi a gradului militar.

procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău au preluat ancheta şi fac cercetări pentru tentativă de omor

Doi bărbaţi, unul de 33 de ani şi altul de 38 de ani, din satul Ghilăveşti, comuna Vultureni, au ajuns la camera de gardă a Spitalului Judeţean Bacău plini de sânge şi cu mai multe traumatisme, după ce s-ar fi bătut de la o bucată de păşune. Altercaţia a avut loc pe drumul de lângă terenul pentru care aceştia s-ar fi certat în ultima perioadă.

„I-a dat cu muchia de la secure în cap şi l-a ameţit. Eu am încercat să-i despart, am văzut că nu vor şi am plecat să păzesc animalele. Mai erau încă doi oameni de aici din sat, dar am zis să nu ne băgăm. Eu am două luni de când lucrez aici şi nu ştiu dacă s-au mai certat şi înainte”, spunea Benone Călin, martor.

În zadar ar fi încercat doi localnici să-i despartă „Au început să se certe şi au ajuns de s-au bătut. Noi n-am putut să intervenim că ei se ceartă de la o păşune şi s-au mai certat. Acum s-au bătut şi erau amândoi plini de sânge. A venit salvarea şi i-a luat”, povestea şi Florin Busuioc.

„Eu am dat păşunea asta la unul dintre ei. Aseară, când mă duceam acasă, celălalt era plin de sânge şi cu urechea mutilată”, spunea Viorel Boghianu. Cei doi au fost transportaţi la spitalul din Bacău pentru investigaţii şi îngrijiri medicale şi au rămas internaţi sub supravegherea medicilor.

„Pacienţii au ajuns la Unitatea de Primiri Urgenţe cu traumatisme rezultate în urma unor agresiuni. Unul dintre ei, în vârstă de 38 de ani, este internat în Secţia de Neurochirurgie cu traumatism cranio-facial şi traumatisme toracice şi fronto-parietale, iar celălalt de 33 de ani este internat pe ORL, pentru că are un traumatism cranio-facial şi un traumatism auricular.

Momentan, starea lor este stabilă”, a declarat Mirela Romaneţ, purtător de cuvânt la Spitalul Judeţean de Urgenţă Bacău. Cazul a ajuns în atenţia procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău care fac cercetări pentru infracţiunea de tentativă de omor, urmând ca după audierea celor implicaţi să dispună măsuri legale.

Autorizația de construcție eliberată de municipalitate „în regim de urgență” pentru demararea lucrărilor de reparații la fațada blocului nr. 12 de pe strada Nicolae Bălcescu a pus în mișcare un întreg sistem. Conducerea Asociației de proprietari nr. 93 „Central” are sprijinul municipalității în ceea ce privește autorizarea șantierului, iar acum caută un expert tehnic pentru a face evaluarea imobilului.

Vestea bună este că proprietarii nu trebuie să mai achite cei 5 euro/mp pătrat către Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național Bacău. Inițial s-a pus problema achitării unei taxe pentru autorizarea construcției, întrucât blocul nr. 12, aflat peste drum de magazinul Luceafărul se află într-o zonă de protecție a monumentelor istorice.

„Nu mai avem nevoie să plătim nimic la Direcția de Cultură! De la 20.000 de lei, nu plătim nimic la cultură pentru că legea a fost înțeleasă greșit de cei care m-au informat. Aceștia percep o taxă de 1 leu/mp pentru suprafața extinsă, dar noi nu avem astfel de spații. Sunt agenții economici de la parter, dar acolo nu se intervine”, declară Dumitru Pravăț, președintele Asociației de proprietari nr. 93 „Central”

Lucrările stagnează momentan pentru că reprezentanții asociației nu găsesc un expert tehnic care să facă evaluarea imobilului. Prețul final al cheltuielilor va fi făcut public după efectuarea expertizei tehnice.