La Expoziția Universală de la Paris, de la 1889, România a expus, între altele, și un tablou al pictorului Nicolae Grigorescu numit „Bâlciul de la Bacău”. Pictat la 1874, tabloul se află acum în Galeria de Artă Românească Modernă a Muzeului de Național de Artă al României și e bazat, probabil, pe schițele realizate la 1864, când pictorul a coborât pe Valea Siretului, spre București, venind din Franța prin Galiția. Tabloul cu bâlciul de la Bacău a fost destul de cunoscut în epocă, ne-o spune Alexandru Vlahuță, care dedică lucrării aproape un întreg capitol în cartea sa, “Pictorul Grigorescu”.
Astăzi, e foarte puțin cunoscut, probabil din motive de corectitudine politică: tabloul are în plan central câțiva negustori evrei care se tocmesc pentru văcuța unui țăran. La vremea respectivă, românii erau minoritari în oraș. Conform Dicționarului geografic al județului Bacău publicat la 1892 de Ortensia Racoviță, în oraș erau 6.122 de evrei și numai 5.110 de români. Alexandru Vlahuță nu-i va descrie prea prietenos pe neguțătorii care se tocmeau pe văcuța scoasă la vânzare de țăranul moldovean.
Este epoca în care și Eminescu va scrie circa 100 de articole despre «cestiunea evreiască», în fapt, un aflux masiv de emigranți din Austria și Rusia care se vor stabili în vechiul Regat. Problema acestora a fost pusă pe tapet la Congresul de la Berlin de la 1878, Marile Puteri condiționând recunoașterea independenței României de acordarea de cetățenie tuturor evreilor care se aflau pe teritoriul său.
“Așa e făcut Bâlciul de la Bacău. O pânză mare, pe care e aruncat dintr-o dată, în icoane puternice, un mare înțeles istoric al vieții neamului românesc din Moldova, o pagină sfâșietoare, scrisă de un profet. Este iarmarocul anual al Bacăului. Pe câmpia din marginea orașului, în atmosfera încărcată de praf a unei zile de vară, se vede în fundal mulțimea clocotitoare, al cărei freamăt ne aduce aminte de o altă învălmășeală, tot așa, subt un cer greu ca acesta, sunt ispitit să zic: de un alt război…”
Așa începe Vlahuță descrierea tabloului.
