51 de ani de viață, 36 de ani de culturism, 14 ani de profesorat la nivel liceal, 8 ani de antrenorat, două facultăți absolvite, 3 de săli de fitness și culturism deschise, până în prezent, în Bacău: Red Gym (2013), Red Gym Premium (2021) și Red Gym Gold (2023, Fiald). Așa arată în cifre viața lui Ionuț Ionesi, un pionier al culturismului băcăuan, profesor de matematică, antrenor și antreprenor de succes. În sălile sale, se antrenează, într-o atmosferă de respect și prietenie, de la oameni simpli, elevi și studenți, până la profesioniști din diverse domenii, oameni politici și sportivi de performanță, campioni naționali și internaționali.
OMUL, SPORTIVUL, ANTRENORUL
Laura Huiban: Cred că te-am văzut prima dată într-o sală de forță, alături de soția ta, Mona Ionesi, când eram elevă de liceu, pe la sfârșitul anilor ’90, și încercam să fac sport, într-o sală din spatele actualului magazin Jysk. Erați un cuplu care nu trecea neobservat. Când și de ce ai început să practici culturismul?
Ionuț Ionesi: Am început să practic sportul cu greutăți în jurul vârstei de 15 ani, dar nu la sală, făceam cu un prieten într-un beci, cu niște gantere improvizate, în niște condiții ciudate, în care am evoluat foarte mult, am pus foarte multă masă musculară. Am ales sportul ăsta, în primul rând, pentru că aveam o predispoziție genetică, eram un copil robust, puternic, și factorul principal care m-a motivat a fost o carte, ”Culturism”, scrisă de Laszlo Szekely, în care am văzut primele poze cu Arnold (Arnold Schwarzenegger, nota mea), cu Franco Columbu, cu Frank Zane, care, și el, a fost profesor de matematică, și care a fost și de trei ori ”Mister Olympia”, deci a dus trupul către perfecțiune. Și mi-am luat ca repere, ca să zic așa, aceste legende vii ale culturismului mondial.
Laura Huiban: Aveai un obiectiv, atunci, ca sportiv amator?
Ionuț Ionesi: N-aveam un obiectiv, dar trupurile lor au trezit în mine un sentiment ciudat, un sentiment care mi-a creat o stare… nu știu… voiam s-ajung acolo. Nu am sperat vreodată să-mi depășesc limitele genetice, pentru că eram un tip robust, dar eram gras în perioada aia, adică, la 1.75 m, aveam 97 – 98 de kg, și asta din cauza lipsei de cunoștințe în ceea ce privește nutriția.
Eram într-o perioadă ciudată, erau anii ’90, imediat după Revoluție, în care starea socială era precară, laptele praf era lux, ca sursă de proteină. Când mâncai trei ouă, deja erai bogat, pieptul de pui se procura doar pe sub mână, de la Agricola, banii erau puțini. Eu citeam despre sportul ăsta că alimentația este 80 – 90 la sută din reușită, și când mă uitam la culturiștii de-afară mă descurajam, în sensul în care mă gândeam că nu am capacitatea financiară să susțin sportul ăsta la nivelul la care vream eu să-l duc.
Laura Huiban: E important să ai un obiectiv, atunci când te-apuci de sport sau e mai important să începi și obiectivul îl găsești pe parcurs? Poți avea rezultate fără un obiectiv clar?
Ionuț Ionesi: Neapărat trebuie să faci un sport, indiferent de obiectiv, pentru că întotdeauna trebuie să pleci de la premiza că sportul este singura activitate care poate să elibereze anumiți hormoni ai liniștii, endorfinele, și hormoni ai fericirii, dopamina și serotonina. Deci, în primul rând, devii mai fericit făcând sport, mai mulțumit de tine, mai împlinit.
În al doilea rând, făcând sport, se știe că îmbunătățești, să spun așa, condiția fizică. Dacă mai și aduci schimbări în dietă, iar e un factor pozitiv, pentru că, în general, sportul, dacă vrei să-l practici la un anumit nivel, te obligă; te obligă să te odihnești, te obligă să mănânci într-un fel, te obligă să-ți respecți trupul, te ține, în primul rând, departe de vicii. Lumea, în general, caută fericirea, lumea invocă ideea de fericire: ”Cum să fiu fericit?”. A găsi fericirea e foarte simplu, prin sport, și sportul este cea mai ieftină și mai sănătoasă cale de a-ți găsi fericirea. Poți să-ți găsești fericirea temporară prin chestii nesănătoase, cum sunt viciile – lumea care vrea fericire rapid se îndreaptă imediat către vicii: alcool, droguri, jocuri de noroc ș.a.m.d. Zahărul, de asemenea, aduce o fericire rapidă, endorfinele cresc când consumi zahăr, dar zahărul creează mari probleme după, în primul rând o secreție insulinică ridicată, care în timp duce la diabet, insuficiență cardiacă, și alte nenorociri. Drogul numărul 1 în lume este zahărul, lumea nu prea știe chestia asta, zahărul este consumat din fragedă pruncie, este introdus în laptele praf, este introdus în cereale la copii. Adicția de zahăr este creată, special.
Laura Huiban: Tu consumi zahăr sau recomanzi eliminarea lui din alimentație? Și, dacă da, cu ce-l înlocuiești?
Ionuț Ionesi: Eu văd zahărul, în primul rând, nu ca zahărul tos pe care-l știe toată lumea, sau dulciurile. Zahărul este în tot. Avem nevoie de zahăr pentru a funcționa creierul, dar avem nevoie de surse de glucide cu un indice glicemic mic și care să nu pună pancreasul să secrete prea multă insulină. Pe o secreție mare de insulină, au loc și acumulări mari de grăsime. Lumea nu se-ngrașă de la mâncatul gras, lumea se-ngrașă de la zahăr. Cu cât secreția insulinică este mai mare în pancreas, cu atât depunerile de grăsime în corp vor fi accentuate. Este foarte important să consumăm zahăr, dar din alimente cu indice glicemic mic: ovăzul, cartoful copt, anumite fructe.
Laura Huiban: Ce fructe?
Ionuț Ionesi: La sportivi, banana e ok, e foarte ok avocado, grapefruit, ananasul e foarte bun la digestie, și chiar în procesele de slăbire, pepenele galben, dar nu în exces, nu prea mult zahăr. O masă echilibrată trebuie să conțină proteine, glucide de calitate, și grăsimi de calitate, grăsimi nesaturate, din nuci, alune, caju, unt de arahide, migdale, nuci Pecan, sunt o grămadă.
Laura Huiban: Când ai început tu să faci sport, ce se găsea în Bacău ca sală de forță?
Ionuț Ionesi: Ca sală de forță, era o sală la Atletism, în care erau trei bănci de împins la piept, era o singură presă de picioare, ciudată, cinci perechi de gantere, la care stăteam la rând să facem toți, nu era absolut nimic altceva. Era sala de forță a Sălii de Atletism, deci nu era specifică culturismului. Bacăul n-avea nicio dotare pe zona asta. Culturismul era văzut ca un sport ciudat, nu prea era înțeles trasul ăsta ”de fiare”, în jargon. Nu știam nici să ne alimentăm. Prima dată am intrat în Sala de la Atletism la 16 ani, după un an în care am făcut în beci, cu un prieten, Cezărică îi zicea, și acolo am întâlnit anumiți băieți care erau mult mai mari ca mine, mult mai antrenați, care, la rândul lor, m-au motivat să continui și să mă autodepășesc, către un trup perfect. Îmi doream s-arăt ca ei.
Laura Huiban: Fetele făceau atunci body building?
Ionuț Ionesi: Nu existau atunci fete în sportul ăsta, nici nu se punea problema. Erau fetele de la atletism, care mai făceau fandări cu bara, dar nu pe fitness, pe culturism. Era un sport total tabu pentru ele. Nu exista ideea ca fetele să tragă de fiare. Eram în urmă tare. Numai că, tot dintre băieții ăștia au început să mai facă săli prin Bacău, în următorii trei – patru ani s-au mai deschis săli. Pe Carpați, un tip Costică Velescu a făcut sala de la Școala nr. 27, a mai fost Mihai Aconstantinesei, care a făcut Sala Conex, undeva, la Stadion, apoi în holul Cinema Orizont, în care am făcut vreo patru – cinci ani. Pentru Mihai am concurat prima oară, la 21 de ani, la Campionatele Naționale de la Constanța.
”Moartea tatălui meu a fost ca o resetare a mea, totală”
Laura Huiban: În acești 36 de ani de culturism, câte titluri sau medalii ai obținut?
Ionuț Ionesi: Pentru mine, culturismul nu e doar un sport, e singurul lucru care m-a ținut drept în viață, din toate punctele de vedere, și emoțional, și fizic. Sala este locul unde eu defulez tot ce înseamnă energie negativă, unde mă încarc. Pentru mine, culturismul este un stil de viață sănătos. Primul concurs a fost în 1995 sau ’96, nu mai țin minte exact, au fost campionatele zonale, la Bacău, la Casa de Cultură, organizate de Federația Română de Culturism. Ca să participi la naționale, trebuia să ocupi măcar locul III la campionatele zonale în Moldova, erau cinci sau șase regiuni în România și primii trei din regiuni se luptau la naționalele care au avut loc la Constanța.
Eu, în octombrie, l-am pierdut pe tata, aveam 21 de ani, a făcut un infarct, a murit în brațele mele, am avut un șoc. Eu, atunci, aveam undeva la 117 kg, făceam sală, dar mai mult power lifting, adică ridicam foarte mult, făceam cu 160 – 170, la piept, genoflexiuni, cu 200, deci eram pe forță. Mâncam haotic, foarte mult, așa auzisem, eram total dezinformat, pusesem și mușchi, dar pusesem și multă grăsime, dar nu eram obez, eram ok, dar nu eram atletic, eram puternic. Țin minte că a venit la mine un antrenor de rugby și mi-a zis să intru la ei, că are nevoie de oameni puternici. Bineînțeles că l-am refuzat, nu eram pentru așa ceva, eu atunci eram în anul III la Energetică, prima facultate, la Bacău, la Inginerie, și-am aflat că se organizează zonalele de culturism la Bacău. Chestia asta m-a motivat să concurez și eu, prima oară, pe o scenă de culturism. Iar moartea tatălui meu a fost ca o resetare a mea, totală, pentru că tata își dorea să mă vadă altfel. Mereu îmi spunea: ”Măi, Ionuț, ești băiat deștept, ești frumos, dar ești prea gras, mă! Nu-i sănătos, tată”.
Laura Huiban: Tatăl tău era sportiv?
Ionuț Ionesi: Nu era sportiv, era inginer silvic, aici, șef de proiectări, la IFET Bacău. Și, și în memoria lui, am luat hotărârea să slăbesc și să încerc și eu, prima oară, să concurez pe o scenă de culturism. Și din noiembrie, până în martie, am slăbit undeva la 36 de kg, cu o dietă strictă. De-abia atunci am intrat în ceea ce înseamnă ”dietă strictă”. Am citit că trebuie să mănânci piept de pui, legume, să faci mult cardio, pe stomacul gol, dimineața. Nu aveam biciclete, nu aveam nimic. Dimineața mă trezeam și mergeam, pe stomacul gol, 6 km, prin oraș, un mers mai alert, ăsta era cardio-ul meu. Apoi, m-antrenam, bineînțeles continuam și studiile, la Facultatea de Energetică, și am reușit să ajung la o formă sportivă, la 80 de kg, pe scenă, cu care am șocat pe toată lumea, nu mă mai recunoșteau nici la față, și-am luat locul III, care îmi conferea participarea la naționale.
La naționale, n-am prins finala, pentru că trebuia să fii în primii șase, un concurs foarte greu, cu 18 participanți pe scenă, foarte buni, toți, spuma din fiecare regiune, ardelenii, foarte buni, dar a fost primul meu contact cu campionatele naționale. Apoi n-am mai concurat până după 32 de ani, când s-a născut fiu’miu, pentru că între timp am urmat o a doua facultate, a urmat căsătoria, perioada de după, iar în momentul în care Rareș al meu s-a născut, în septembrie, imediat la două săptămâni, am fost la naționalele din 2006, la Onești, și-am prins finala, locul VI. Și de-atunci am tot concurat, opt ani.
Laura Huiban: Și ce rezultate ai mai obținut?
Ionuț Ionesi: Am avut, în 2007, locul III, la naționale, am avut, în 2009, locul III, la ”Cupa Sebastian”, locul IV, la Pro Nutrition Grand Prix, am mai avut locul I, la zonale, de multe ori, la categoria 90 de kg, mereu, finala, locul șase, la Semtex Suceava, un concurs foarte greu, am avut multe rezultate foarte bune.
“Un antrenor bun este și un bun psiholog”
Laura Huiban: De câți ani ești antrenor?
Ionuț Ionesi: Antrenor sunt de când am făcut cursurile, de acum opt ani. Intrând în business-ul cu săli, era necesar să fac aceste cursuri de antrenor, eu știam foarte multe, dar trebuia să am și acreditarea necesară, ca să pot să-mi desfășor activitatea. De cinci – șase ani sunt acreditat de centrul de formare fitness din Iași să fac practica la Bacău pentru sportivii din regiune. Deci ei fac practica pentru antrenori în sălile mele, cu mine, după care dau examenul cu un profesor universitar de la Facultatea de Educație Fizică și Sport Iași, totul este legal, diploma este recunoscută la nivel UE. Foarte mulți antrenori, pe care eu i-am format, antrenează în sălile mele, cu acordul meu, fapt care mă bucură și îmi aduce și mai mulți clienți.
Laura Huiban: Zi-mi un principiu de antrenorat pe care li-l transmiți viitorilor antrenori, în formarea cu ei.
Ionuț Ionesi: În primul rând, antrenorul trebuie să aibă capacitatea să vadă, pentru început, ce-și dorește clientul. Majoritatea vin să slăbească, nu neapărat să construiască mușchi sau să devină atleți desăvârșiți, vor să aibă o formă fizică mai bună. Deci antrenorul trebuie să stăpânească foarte bine ideea de nutriție, el trebuie să adapteze un plan nutrițional sportivului în funcție de tipul lui somatic. Sunt oameni ectomorfi, care asimilează foarte ușor grăsimea, sunt oameni care au dezechilibre hormonale, atât femeile, dar și bărbații, în lipsă de testosteron. Sunt unii bărbați efeminați, cu testosteronul foarte jos, de aceea e bine ca, înainte de a începe, să se facă o analiză a testosteronului, să se vadă nivelul de testosteron. La femei, sunt fluctuații de estrogen, dar care nu influențează foarte mult antrenamentul, pentru că ele trebuie mai mult să se tonifieze. Paradoxal, la femei e mult mai simplu ca la barbați.
Laura Huiban: Ce criterii trebuie să urmărească un client ca să fie sigur că și-a ales un antrenor bun?
Ionuț Ionesi: Deci, în primul rând, un antrenor bun este și un bun psiholog. Majoritatea clienților nu-s oameni care au avut tangență cu sportul, sunt oameni care vin, în primul rând, cu probleme osoase, de ligament, oameni supraponderali, cu dezamăgiri, cu tot felul de frustrări, cu complexe. Mulți nu vin la sală pentru că le este teamă că se va râde de ei, deci oamenii au anumite reticențe înainte de a veni la sală, și atunci antrenorul trebuie, în primul rând, să fie un bun psiholog, și să aibă o discuție în care să-i insufle încredere, să proiecteze în viitor cum va putea evolua clientul, adică să-și propună efectiv targheturi de la o lună, la alta, trebuie să discute foarte mult legat de nutriție. Este foarte simplu să intri în sală cu cineva și să-i arăți niște exerciții. Nu, un bun antrenor trebuie întâi să-l învețe să se alimenteze, fiiindcă rezultatele, fără o alimentație corectă, nu vor apărea. Lumea trebuie să știe chestia asta, să conștientizeze, că dacă vii la sală și stai pe bandă o oră, două, nu se va întâmpla nimic cu corpul tău, doar puțină condiție fizică în plus, dar corpul nu se va transforma.
În primul rând, clientul trebuie foarte bine informat. În momentul în care acel om te plătește, tu ai responsabilitatea să nu-l minți. Sunt antrenori care mint, ca să-l țină pe om clientul lui, dietele nu sunt în concordanță cu ceea ce-și dorește clientul respectiv, antrenamentele sunt evazive.
E bine să-i spui omului în față ce șanse are, ca așteptările lui să fie, până la urmă, încununate cu succes, pentru că cel mai important este ca acel client să vadă anumite progrese, o evoluție. Trebuie să fii foarte sincer.
”În sală sunt cel mai fericit”
Laura Huiban: Știu că ești născut pe 4 decembrie, despre care se spune că este ”ziua forței morale”. Ce anume ți-a dat ție tăria de caracter și forța mentală de a fi consecvent 36 de ani în acest sport și de a (te) construi continuu?
Ionuț Ionesi: Forța asta mi-a dat-o pasiunea pentru sport, efectiv iubesc ceea ce fac și se spune că dacă dintr-o pasiune reușești să faci și bani devii fericit total. Ca dovadă, am lăsat cariera de profesor pentru a dezvolta business-uri legate de fitness și culturism. O altă pasiune mare a mea a fost și matematica, dar fitness-ul a fost peste, clar, pentru că în sală sunt cel mai fericit, iar după un antrenament reușit mă simt împlinit, și nu pot să trăiesc fără sport. Și ambiția și consecvența cred că sunt și moștenite genetic. Apoi tu le dezvolți.
Laura Huiban: Crezi că femeile ar trebui să aibă o rutină de antrenament diferită de a bărbaților, chiar pentru obiective similare, precum slăbire sau definire musculară? În ce sens?
Ionuț Ionesi: Diferențele nu-s prea mari, dar la femei aș vedea alte exerciții, aș vedea un număr mai mare de repetări. Femeile vor să rămână feminine, vor tonifiere, nu vor mușchi, nu vor să-și schimbe feminitatea în masculinitate. Sunt și femei care vor să fie musculoase, dar cazurile acelea sunt foarte rare. Femeile vor să arate bine, să fie sexi, pe românește. Asta implică o dietă, un antrenament de calitate, recomand, în primul rând aparatele, care protejează ligamentele și articulațiile. Dar, în mare, exercițiile sunt aceleași. Numărul de repetări să fie 12 – 15, maxim 20, 15 este cel mai bine, asigură și creștere musculară, și ardere, și nici nu te accidentezi; dacă poți mai mult, trebuie crescută greutatea, ca să faci cu dificultate 15, eventual să mai duci una – două repetări peste. Dieta e cam aceeași, cantitățile diferă, pentru că voi aveți un sistem hormonal bazat pe estrogen, nu puteți asimila atâta proteină ca noi, dar alimentația nu suferă mult.
Laura Huiban: În ce fel ar trebui să fie diferite antrenamentele după 45 de ani?
Ionuț Ionesi: Având în vedere că, la barbați și la femei, apar niște transformări hormonale ireversibile, la bărbați scade nivelul testosteronului, iar femeile intră în perioada de pre-menopauză, și scade nivelul de estrogen, metabolismul e mai lent, astfel că asimilarea de proteină nu mai e aceeași și creșterea musculară se blochează, efectiv, atunci, noi trebuie să mergem pe niște antrenamente mai relaxante, cu greutăți medii, cu repetări mai multe.
Dar, repet, factorul esențial este alimentația, și aia trebuie să se schimbe după 45 de ani. Alimentația, după această vârstă, mai ales, trebuie să fie, în primul rând, foarte echilibrată în ceea ce privește proteina, carbohidrații și grăsimile.
Și revin: zahărul efeminează, emasculează, zahărul îmbătrânește organele, zahărul îmbătrânește sistemul cardiovascular. Bărbații ar trebui să renunțe la țigară și la alcool, pentru că deja nivelul testosteronului scade biologic, iar alcoolul, berea, în primul rând, care are foarte mult zahăr, efeminează. Sunt bărbați care se îngrașă și au ginecomastie, devin femei efectiv, scade libidoul, de aici apar probleme emoționale mari. Odată cu scăderea libidoului, bărbatul devine anxios, spre depresie, se apucă și mai tare de vicii, intră și mai tare în groapa viciilor, și iese foarte greu după, pentru că nici n-are cum. Singura alternativă este să facă sport, să vină la sală, să se alimenteze perfect.
Laura Huiban: Ce dezaprobi în lumea fitness-ului și a culturismului, astăzi?
Ionuț Ionesi: Eu nu dezaprob absolut nimic în lumea asta, pentru că știu ce înseamnă să practici sportul ăsta, iar oamenii care au rezultate în acest sport sunt oameni speciali. Știu ce înseamnă să ții o dietă de concurs, știu ce înseamnă pregătire pentru concurs, ce înseamnă să ai un echilibru în viață. E foarte complicat și greu să ții un echilibru în viață în toate. Îi apreciez pe toți cei care fac sportul ăsta.
”Bacăul are o rată de absorbție pe fitness foarte slabă la tineret”
Laura Huiban: Ce recomanzi adolescenților, tinerilor, care sunt la începutul lor în lumea fitness-ului și culturismului?
Ionuț Ionesi: Recomand să nu mai aibă internetul sursă inspirațională, să nu se hazardeze, să nu folosească greutăți prea mari, să evite acceidentările, să aibă răbdare, în primul rând, că rezultatele vor veni, dar nu cât vor ei de repede, să-ntrebe antrenorii din sală, să aibă încredere. În general, Bacăul are o rată de absorbție pe fitness foarte slabă la tineret, undeva la 4 la sută, față de orașe precum Oradea, Iași ș.a.m.d. Avem foarte puțini tineri în săli, mă refer la segmentul 15 – 25 de ani.
Laura Huiban: Și care crezi că este explicația?
Ionuț Ionesi: Nu știu de ce este mentalitatea asta în Bacău. Tinerii are trebui să vină mai mulți la sală, pentru că, dacă observăm în jurul nostru, sunt foarte mulți obezi. Sunt copii care sunt pierduți, efectiv. Sunt obezi de la vârste fragede, copii de clasa a VIII-a care au 100 de kg, depresivi, în anxietate, dependenți de telefon. Părinții trebuie să ia hotărârea asta, să fie foarte categorici. Din confort personal, îi lasă în lumea lor, și-i pierd. Se pierd tinerii ăștia, chiar dacă sunt copii foarte capabili și inteligenți, o să fie frustați și bolnavi toată viața. Cu vârsta, o să apară frustrările, din cauza obezității. A fi obez pe toată perioada adolescenței inhibă secreția de testosteron, creșterea organelor sexuale, totul în viață devine frustrare. Toate astea îs cu bătaie lungă, vor deveni niște tineri slabi. Ei trebuie să facă mișcare, mai ales că acum, în România, condițiile sociale sunt foarte bune, sunt săli foarte multe, este acces la informație, trebuie să profite din plin, să adopte un stil de viață sănătos. Dar totul pleacă de la părinți, părinții trebuie să-și schimbe mentalitatea. Copiii, adolescenții trebuie să îmbine perfect sportul cu școala, cum am făcut eu. Și nu erau condițiile astea.
Laura Huiban: Ce admiri și ce te îngrijorează la lumea în care trăim?
Ionuț Ionesi: Detest, în primul rând, manipularea, care se creează din exterior, o manipulare invizibilă care ne creează o anumită filosofie de viață. Suntem ghidați către rău, în general, în ceea ce privește alimentația, clar. Nu suntem învățați ce înseamnă viață sănătoasă, ce înseamnă să mănânci sănătos. Și de la alimentație pleacă totul. Eu am un principiu, că la baza fericirii stă alimentația, nu alte chestii. N-ai cum să fii fericit, niciodată, dacă mănânci prost. Și alimentația conferă, în primul rind, o sănătate. Iar fără sănătate ideea de fericire nu există. Alimentația, în al doilea rând, este factorul care generează fericirea în creier, hormonii fericirii. De ce se spune că stomacul este al doilea creier, pentru că în stomac un aminoacid numit triptofan, care se ia exclusiv din proteina animală, este răspunzător de dopamină și serotonină. Acel aminoacid, care se ia de unde am spus, îți generează ție acei hormoni esențiali stării de bine, de auto mulțumire, de împlinire. Deci, odată cu o alimentație perfectă, odată cu o activitate sportivă axată pe greutăți – s-a demonstrat că doar sportul cu greutăți generează dopamină, hormonal plăcerii – ingredientele fericirii sunt simple. Și pleacă din alimentație, pleacă din sport, și apoi restul.
La femei, am înțeles că și prin shopping se dezvoltă dopamina și serotonina, s-a demonstrat, la bărbați serotonina și dopamina sunt secretate în cantități mari la jocurile de noroc și-n pornografie, de asta este prosperă zona Only Fans, care aduce venituri uriașe unor non-valori, pentru că speculează efectiv anumite vicii și vulnerabilități. Pornografia este un viciu, este ceva distructiv. Consumul de droguri, consumul de alcool generează într-adevăr hormonii fericirii, dar hormonii fericirii trebuie luați exclusiv din chestii sănătoase, nu din chestii nesănătoase. Poți să fii fericit nesănătos, și poți fi fericit sănătos, asta-i ideea. Problema este că 80 la sută aleg fericirea nesănătoasă, autodistructivă.
NUTRIȚIE
”Până nu există un reset hormonal, nu poți să ții o dietă”
Laura Huiban: Știu, din sală, că ești foarte riguros cu alimentația ta. Care sunt regulile tale de antrenament și de nutriție de la care faci foare rar rabat? Nu te-ai plictisit niciodată?
Ionuț Ionesi: Multă lume mă-ntreabă chestia asta, cum de reușesc să țin dietă de-aproape 30 de ani. Pentru mine, dieta asta nu este un calvar. Pentru mine, alimentația este ceva firesc. A mânca corect, a mânca, să zic așa, calitativ, pentru mine e firesc. Efectiv ador ceea ce mănânc, poți să mănânci pe dietă foarte gustos, dar, revin, până nu există un reset hormonal, nu poți să ții o dietă.
Laura Huiban: Ce înțelegi prin ”reset hormonal”?
Ionuț Ionesi: Noi avem un anumit metabolism, când ne-apucăm de-o dietă, avem anumite arderi. Noi trebuie să schimbăm total metabolismul, dieta asta face. Ca s-ajungi la o constanță într-o dietă, trebuie să treci prin anumite curbe de sacrificiu, trebuie să treci prin anumite sevraje grele, pe care unii le trec, depășesc pragul acela, și apoi merg drept, și unii reîncep, iar eșuează, niciodată nu reușesc să depășească pragul ăla.
Laura Huiban: Ce anume generează sevrajul?
Ionuț Ionesi: Sevrajul îl generează lipsa zahărului din sânge,care, repet, este inamicul numărul 1. Zahărul, acum, se găsește-n tot. Lumea nu știe că iartul, care are lactoză, e de fapt un zahăr. Foarte periculos, iar oamenii care vor mânca brânzeturi nu vor reuși niciodată să ajungă la o formă fizică pe care ei și-o doresc. Apoi, fructele. Toată lumea spune să mâncăm fructe, că au vitamine. Corect. Dar câte fructe, și ce fructe și-n ce momente ale zilei. Fructele se mănâncă dimineața, dacă le mănânci, și banana e ok, sau imediat după sală, când corpul are nevoie de glicogen în mușchi. În rest, nu văd consumul de zahăr util. Lumea trebuie să-nțeleagă că a evolua în zona asta de fitness trebuie să mănânce hiper proteic, adică trebuie să consume proteine de calitate. Și vin aici și spun că proteina animală este baza. De ce? Pentru că omul, din vremuri ancestrale, consumă carne. A fost vînător deodată, iar creierul, musculatura s-au dezvoltat datorită consumului de carne, vânatul. Nu putem să fim altfel, pentru că așa suntem noi, genetic. ADN-ul nostru are nevoie de aminoacizii din carne, chiar dacă dorim să devenim vegetarieni. E foarte complicat, pentru că proteina vegetală este un lanț aminoacidic incomplet, care nu hrănește mușchiul cum trebuie.
Laura Huiban: Care este, concret, dieta ta zilnică?
Ionuț Ionesi: Pot să spun, nu-i niciun secret. În general, dimineața nu mănânc nimic, iau niște aminoacizi pe stomacul gol, aminoacizi cu catenă ramificată, și aminoacizi esențiali, vitamine, minerale.
Laura Huiban: Ce vitamine iei?
Ionuț Ionesi: Iau Opti Men sau Animal Pack, și neapărat un complex de Omega 3. Eu iau Animal Omega, pentru sistemul cardiovascular, foarte bun. Sunt niște suplimente pe care orice sportiv trebuie să le ia, de orice nivel, nu contează că ești începător sau avansat. Suplimentele trebuie să le ia oricine vrea să aibă o evoluție.
După care, vin la sală, mă antrenez două – trei ore, cu acei aminoacizi în sânge, care-mi susțin foarte bine efortul muscular, imediat după sală beau un shake de proteine din zer, pentru că proteina din zer se asimilează foarte repede. Iar foarte puțină lume știe că, după ce ne-am antrenat, se deschide o fereastră anabolică, de 40 de minute, în care corpul are nevoie de proteină cu absorbție foarte rapidă, care se digeră în alea 40 de minute, în care acele proteine, acei aminoacizi trebuie să plece în sânge, ca să refacă fibra musculară distrusă în timpul antrenamentului. Într-o definiție simplă, antrenamentul înseamnă distrugerea fibrelor musculare. Cum creștem? Reconstruind mai multe, la loc. Cum reconstruim? Cu alimentație perfectă, și cu odihnă, cu un stil de viață sănătos. Degeaba mă antrenez dacă nu reconstruiesc. Iar, pentru mine, proteina de după sală este cea mai importantă masă, pe care mulți o evită. Ei spun că mănâncă. Bun, mănânci după sală, digestia durează cel puțin o oră – două. Asta înseamnă c-ai trecut de fereastra anabolică de 40 de minute, n-au intrat aminoacizi esențiali în mușchi, în alea 40 de minute. Deci asta trebuie să știe orice om care intră-n sală. Nu e niciun secret, trebuie să știi asta. Dacă intri-n sală, și vrei rezultate, proteina din zer, Whey protein, de după sală, e cea mai importantă masă a ta. Toată lumea mă-ntreabă de ce trebuie să bea shake-ul ăla de după sală. Asta e explicația științifică: ca să repari fibra musculară distrusă, să eviți anumite febre musculare urâte, pentru că în timpul antrenamentului crește acidul lactic în mușchi, apar durerile, și proteina repară, instant, nu tot, dar repară.
După acea proteină, la o oră jumătate, mănânc prânzul, care-nseamnă carne albă sau vită, ador curcanul, pieptul de curcan, ador peștele, cu orez basmati sau cartofi copți și nepărat legume, pot fi legume la grătar, poate fi salată. Deci trebuie să am fibre vegetale sau carbohidrați de calitate, cum este orezul, și trebuie să am proteină de calitate, care înseamnă carne, pește, poate fi și omletă, din albușuri de ou. Albușuri pot să mănânc șapte – opt – zece, două gălbenușuri,zece albușuri.
Femeile pot mânca o omletă din cinci – șase albușuri și un singur gălbenuș, e foarte important, pentru că albumina este o proteină foarte asemănătoare cu proteina din placenta mamei, deci e o proteină primordială pentru noi, noi ne-am hrănit cu albumină foarte mult, în placentă, acolo, cât am stat nouă luni. De aceea, albușul mi se pare cea mai bună și mai pură proteină. Și apoi urmează cina, care trebuie să fie cu trei – patru ore înainte de somn. Foarte des mănânc pește seara, tot cu orez, cu avocado. E foarte simplu, și mănânc și sănătos, și gustos.
SPORT ȘI SUPLIMENTE
”Suplimentele sunt indispensabile în evoluție”
Laura Huiban: Femeile și bărbații care practică, ca amatori, fitness-ul și culturismul ar trebui să ia suplimente diferite?
Ionuț Ionesi: Nu! Nepărat, dimineața trebuie un supliment de minerale și vitamine. La bărbați, recomand Opti – Men-ul, trei capsule, și la femei, Opti – Women. Iar Omega 3, și bărbații, și femeile. Și Animal Omega, e un plic cu șase pastile, foarte bune. Sau altceva, Omega 3-6-9, dar de pe piață aș evita, că nu-s așa concentrate, aș vrea tot de la firmele de nutriție consacrate, Weider, Scitec, Muscle Tech, sunt multe firme. Apoi, dacă tot faci sală, repet, proteina din zer de după sală, care se găsește în orice sală sau ți-o cumperi tu și ți-o faci singur și-o ai în geantă. Dacă vrei să-ți depășești nivelul de amator, poți să mai iei glutamină, 5 – 10 grame, pe zi, foarte importantă pentru sistemul imunitar, aminoacizii cu catena ramificată și aminoacizii esențiali. Glutamina este cel mai abundent aminoacid din mușchi, iar ca să-ți iei 5 grame de glutamină trebuie să mănânci un kilogram de carne de vită, și nu e cazul. Deci este foarte importantă glutamina. Astea sunt suplimente pe care le folosesc de ani de zile și am analizele perfecte, deci presupun că ceea ce fac e bine. Am fost propriul meu cobai.
Laura Huiban: Se pot obține rezultate fără suplimente? În ce condiții?
Ionuț Ionesi: Se pot obține rezultate fără suplimente, dacă reușești să-ți iei vitaminele din alimente, ceea ce este foarte greu pe-o dietă. Suplimentele vin să completeze anumite carențe, pentru că o dietă nu-ți mai permite să mănânci fructe, ca să-ți iei vitamin C, nu-ți mai permite să mai mănânci atât zahăr, pentru că fructele vin și cu zahăr, nu vin doar cu vitaminele. Suplimentele sunt indispensabile în evoluție, așa cred eu. Dar se poate să ai rezultate și fără, dar nu vei avea rezultatele pe care le-ai avea cu suplimente, aici e problema. Depinde de cât dorești de la tine.
Laura Huiban: Ce suplimente recomanzi femeilor care doresc să slăbească? Dar acelora care doresc să construiască masă musculară?
Ionuț Ionesi: Femeile care doresc să slăbească trebuie să ia, clar, ce-am recomandat, minerale, vitamine, Omega 3 și L – carnitină, un aminoacid care transformă molecula de grăsime în energie, și pe care poți să-l consume la sală, și, pe-un deficit caloric, corpul va prelua din resursele de grăsime deja existente. În plus, neapărat proteina din zer, după antrenament, pentru că crește rata metabolică, crește anabolismul muscular. Iar femeile care vor masă musculară să consume glutamină, aminoacizi de calitate și, la fel, neapărat proteina de după sală. Îs cam aceleași chestii. Vrei să slăbești sau să construiești masă musculară, nu-s mari diferențe, lumea nu prea știe chestia asta. Indiferent de obiectiv, trebuie să ai o anumită dietă, care seamănă foarte mult.
Laura Huiban: Recomanzi eliminarea glutenului din alimentație?
Ionuț Ionesi: Total! Stomacul nostru este setat genetic să nu digere gluten. Glutenul se găsește, în primul rând, în făinoase, care trebuie eliminate total când ții la corpul tău, când vrei să evoluezi, când vrei să fii frumos. Dar vorbim în primul rând de sănătate, asta contează, nu doar cum arăți. Glutenul este cea mai proastă sursă de zahăr. Glutenul și lactoza. Paradoxal, e mai periculos zahărul, din vin, decât alcoolul din vin. Oamenii nu beau vin pentru alcool, în mare parte sunt dependenți de zahăr. Iar acel vin este desertul, le crește nivelul insulinic, și le dă endorfine, și euforia aia, fericirea aia temporară.
ANTREPRENORUL – FILOSOFIE DE BUSINESS
”Un rol hotărâtor în dezvoltarea business-ului l-a avut socrul meu”
Laura Huiban: Care e filosofia și viziunea ta de antreprenor în domeniul sportului?
Ionuț Ionesi: Filosofia mea, în ceea ce privește business-ul a fost și este să merg pe calitate. Mereu am căutat să aduc cele mai performante aparate, mereu am căutat să creez în sală atmosferă plăcută, să fie un mediu de socializare, în primul rând, un club în care trebuie să existe o atmosferă plăcută, nu rigidă. Nu toată lumea vine la sală să facă sport, multă lume vine la sală, pe lângă că face sport, să socializeze, să găsească prieteni noi, până la urmă, să elimine stresul cotidian, să defuleze toată energia negativă acumulată în cursul zilei, asta-i ideea sălii. Sălile trebuie să fie niște locuri de întâlnire până la urmă, așa le văd eu. Cu toate că-i un sport individual, socializarea în săli este ok. Eu așa văd business-ul, vreau ca în sală să fie o atmosferă în care lumea să vină cu plăcere, pentru că dacă ne rezumăm doar la ideea de sală, foarte puțină lume o să vină doar pentru asta, că nu toți iubesc sportul ăsta în aceeași măsură. Dar, intrând în mediul acela social, în care am oameni de calitate, în care există o energie pozitivă, ușor, ușor, lumea începe să se-ndrăgostească de ideea de mișcare, involuntar, chiar dacă n-a agreat-o pân-atunci. Am clienți care n-au făcut sală niciodată, au venit foarte reticenți la-nceput, iar acum le-a dat dependență; dar nu neapărat sala și mișcarea – bine, au observant anumite schimbări, că se simt mai bine, că nu-i mai dor oasele, ligamentele, dar sunt și mai veseli, mai extrovertiți, mai deschiși, zâmbesc mai mult, socializează mai mult, asta-i foarte important.
Laura Huiban: Ce rol a avut și are familia ta în acest, să-i spunem, ”imperiu de fitness și culturism” pe care l-ai construit în acești ani în Bacău?
Ionuț Ionesi: Un rol hotărâtor în dezvoltarea business-ului l-a avut socrul meu, care a avut încredere în mine, a investit foarte mulți bani în domeniul ăsta – și eu am investit foarte mulți bani, a avut încredere în mine în sensul în care era conștient că ceea ce fac fac bine, chiar mă pricep să fac săli, știu să aleg aparatele, niciodată n-am cumpărat un aparat fără să-l probez personal, să văd unghiul, mișcarea, sunt pasionat de aparate, mereu merg la târguri cu produse noi și-ncerc să mențin sălile Red Gym la cel mai înalt nivel de aparatură, mereu am adus cele mai noi aparate de pe piață, mereu fac schimbări în săli. E pasiune, până la urmă. Îmi place să ușurez și munca în sală, aparatele performante reduc riscul accidentărilor, sunt mult mai confortabile, antrenamentul nu mai devine greoi și epuizant, antrenamentul devine placere.
Laura Huiban: Care este cel mai scump aparat pe care-l ai în rețeaua Red Gym?
Ionuț Ionesi: Pot să spun că un multi funcțional e undeva la 15 – 16 mii de euro, că am aparat de fesieri de 5500 de euro, că un aparat Hoist e undeva la 4000 de euro iar un Hammer MTS e 4500 de euro. Aparatele de calitate sunt foarte scumpe. În general, eu am adus aparate americane, pentru că sunt făcute altfel. Sunt și aparate produse în Europa bune, am și de tehnologie europeană, dar baza e America: Hammer, Hoist, Precor, Nautilus, pe care le vezi în sălile Red Gym.
”Lumea se simte ca acasă, la Red Gym”
Laura Huiban: În ultimii ani au apărut mai multe săli de fitness și culturism în Bacău. Prin ce se diferențiază rețeaua Red Gym? Care este atuul său?
Ionuț Ionesi: Este un lucru foarte bun că apar săli, asta ar trebui să determine cât mai mulți tineri să vină la sală, pentru că s-au creat condițiile. Red Gym se diferențiază prin calitatea aparatelor, prin atmosfera din săli, intimă, de club, nu de hală, de uzină. Este un loc intim, lumea se simte ca acasă, la Red Gym. Ne diferențiem și prin servicii, prin curățenie, prin autenticitate. Astea-s atuurile sălilor Red Gym.
Laura Huiban: Investești continuu în sălile Red Gym, în aparatură, în renovare. De ce faci asta? Ce îți dorești pentru clienții tăi Red Gym? Care sunt cele mai recente investiții?
Ionuț Ionesi: Cea mai recentă investiție a fost făcută acum trei luni, la Red Gym Premium, în centru, unde am dat o altă imagine sălii, în ceea ce privește design-ul și am schimbat șapte aparate, cu alte șapte, de o generație mai nouă, mult mai calitative și mult mai evoluate. Investiția a fost undeva la 30 și ceva de mii de euro. Următoarea investiție va fi la Red Gym, pe Buciumului, unde voi mai face niște schimbări. Sala Red Gym Gold, de la Fiald, este cea mai nouă și nu necesită schimbări momentan. Dar în doi – trei ani am speranța să deschid o sală de 1600 de metri pătrați, care să fie la alt nivel, din toate punctele de vedere, lux, aparatură, atmosferă, poziție. Va fi emblema sălilor Red Gym.
Laura Huiban: Care simți că este viitorul în acest domeniu?
Ionuț Ionesi: E un domeniu plin de evoluție, asta este foarte important. Lumea este din ce în ce mai preocupată de cum arată, e din ce în ce mai preocupată de propria sănătate, lumea se emancipează, începe să fie interesată din ce în ce mai mult de ce mănâncă, de calitatea alimentelor, e din ce în ce mai receptivă către zona de fitness, către a avea o viață sănătoasă. Și nu neapărat lumea cu o condiție socială bună, toată lumea vrea să aibă o viață mai fericită, mai sănătoasă și s-arate mai bine. Trăim într-o lume a imaginii și nu e rău. Că… ”Mens Sana in corpore sano”, nu ”in corpore barosano…”.
PROFESORUL
”Voi face meditații la matematică”
Laura Huiban: Ionuț Ionesi este și profesor de matematică Unde și cât ai predat? De ce ai renunțat la a preda matematica?
Ionuț Ionesi: Am predat 14 ani în învățământ, în mare parte la Liceul ”Mihai Eminescu”, la”Dumitru Mangeron”, la ”Antipa”, am fost profesor titular, cu gradul II. Înainte de a fi profesor de matematică, am predat doi ani, cât eram student la Mate – Fizică, pe catedra Tehnică, la ”Mangeron”, am predat Motoare electrice, deci am luat contact cu învățământul, ca profesor inginer, înainte de a fi profesor de matematică
În 2013 am făcut prima sală, Red Gym, de pe Buciumului, și dorind să mă implic foarte mult pe zona asta, efectiv n-am mai avut timp. Un an de zile am luat un concediu, apoi am fost informat, de la Inspectoratul Școlar, că nu se mai poate prelungi și în umătorul an mi-am semnat demisia și-am renunțat și la titulatură.
Laura Huiban: Te gândești să reiei activitatea de profeesor de matematică?
Ionuț Ionesi: Anul acesta, fiu’miu a dat Bacul și prin primăvară m-a solicitat să-l ajut la matematică. L-am pregătit patru luni de zile și a luat Bac-ul cu o notă bună la matematică, și asta a creat în mine o nostalgie a trecutului, în sensul în care m-am regăsit iar ca profesor, explicându-i fiului meu. Și, da, m-aș întoarce oricând la catedră, dacă aș avea timp, fără nicio motivație financiară, dar acum o să încerc să dezvolt un proiect, să fac meditații la matematică. Am amenajat o sală de clasă, pe Buciumului, cu tablă, cu bănci, și-aș vrea să încep iar activitatea asta de predare, voi face meditații la matematică, pentru orice nivel, gimnaziu, liceu, pentru Evaluarea Națională, pentru Capacitate.
”Consider că iubirea este cea mai mare forță din Univers”
Laura Huiban: Închei, adresându-mă laturii tale filosofice. Clienții Red Gym te-au auzit deseori lansându-te, în sală, în dezbaterii filosofice, sociologice, pline de umor și substanță. Recent, te-am auzit cum într-un dialog cu o doamnă care mergea pe bandă i-ai spus: ”Ăsta e paradoxul vieții, alergatul ăsta în gol”. Cine ești tu, filosofic vorbind?
Ionuț Ionesi: Filosofic… am fost influențat de Schopenhauer, am citit mult Schopenhauer, am citit și Nietzsche, dar filosofia mea de viață nu-i asta… e foarte simplă. Eu consider că suntem parte dintr-un Univers, în care există un schimb energetic continuu între noi și Univers și, în general, câmpul acesta energetic, din care ne hrănim, noi îl creăm. Se spune că dacă ceri Universului ceva și crezi în acel ceva și lupți pentru acel ceva se va îndeplini. Întotdeauna, Universul va răspunde conform acțiunilor noastre. Dacă noi vom oferi o energie pozitivă, bună, în jurul notru, vom crea o energie favorabilă și vom primi de la univers aceeași energie. Consider că iubirea, care îmbracă cele mai multe forme de existență, nu neapărat iubirea în sensul simplu, că iubești o femeie, iubirea, în general, pasiunea, este cea mai mare forță din Univers. Iar dacă ai șansa-n viață să iubești cu-adevărat ceva, să ai pasiune pentru ceva este dar de la Dumnezeu. Și trebuie să respecți chestia asta. Eu cred că Dumnezeu mi-a dat capacitatea să iubesc cu adevărat ceea ce fac, să am pasiune pentru ceea ce fac, și harul ăsta cred că e un dar, pe care îl respect, care mă încarcă și care mă ține sus. Dacă n-aș iubi, n-aș putea trăi. N-aș putea trăi fără iubirea de oameni. Îmi place să-i învăț. Cred c-am fost născut să fiu un pedagog, cred c-am fost născut să-nvăț lumea, să trăiască, să fie mai fericită, să-și schimbe poate modul de-a gândi, să insuflu o anumite încredere în oameni, să le dau anumite speranțe, nu deșarte, speranțe reale, să-și găsească singuri valoarea, să aibă un sistem de valori bine pus la punct, în viață, să aibă mereu în minte piramida valorilor, pe care s-o folosească, să nu se subestimeze niciodată, să-și caute în ei anumite virtuți și să le dezvolte. Toți avem ceva frumos în noi. Important este să vină acel cineva, să-ți găsească acel ceva și să te-nvețe să dezvolți acel ceva. Mulți au nevoie de cineva din exterior să le ghicească virtuțile, că ei nu știu cât îs de buni, nici nu se recunosc unii, ”Ce-s eu?”, se subestimează multă lume, pentru că sunt subestimați de alții și li se inoculează ideea că-s inutili.
Deci e important ca întotdeauna tu să fii bine cu tine, nu neapărat să-ți găsești fericirea prin alții, găsește fericirea întâi prin tine, fii bine întâi cu tine, și pe urmă vei fi bine cu toți. Dar până n-ajungi tu la propriul echilibru n-ai cum să ceri echilibru de la alții, pentru că ne place mereu să pasăm tot ce-i rău la alții, să dăm ce-i rău din noi la alții, frustrările, energia negativă, acei vampiri energetici care vin și te-ncarcă cu problemele lor. Eu nu suport acești oameni, încerc să-i evit, pentru că sunt oameni slabi.
Interviu realizat de Laura Huiban
Sursa foto: Arhiva personală Ionuț Ionesi
