Despre Paris, Julio Cortazar, marele scriitor sud-american spunea că e un loc „mitic”. Un oraș fascinant, extrem de viu, pulsând mereu, și de aceea avea cu el o relație strânsă, aproape biologică, osmotică. „Eu zic că Parisul este o femeie; într-un fel, e femeia vieţii mele.” Încântătoare declaraţie! Nu încape nicio îndoială că-i mai simplu să animi un frumos oraș, un lucru, în general, și să faci o pasiune pentru el, decât să iubești o femeie și apoi s-o trădezi. Pentru că ea se poate transforma într-o Medee modernă, care se răzbună îngrozitor, găsind alte mijloace, mai subtile decât eroina greacă.
Mi-aduc aminte ce scandal uriaş a stârnit o femeie înşelată şi părăsită, publicând o carte despre povestea ei de dragoste cu fostul preşedinte al Franţei, François Hollande. „Mulţumesc pentru acest moment” este cartea (apărută la editura Rao) jurnalistei de la Paris Match, Valérie Trierweiler, amanta oficială, pentru o vreme, a lui Hollande. Un tip care, în ciuda fizicului său destul de modest, avea trecere la femei, nemulțumindu-se doar cu una singură, astfel că a tradus-o pe Valérie cu o jună actriţă, Julie Gayet. După ce a părăsit Palatul Elysée, unde a locuit doi ani (bucurându-se de toate privilegiile poziţiei sale de primă doamnă, chiar dacă neoficial), umilită, rănită, repudiată, Valérie a scris o carte în care şi-a pus tot talentul în joc pentru a se răzbuna.
A povestit că a trăit o dragoste nebună cu Hollande, care era foarte amuzant în intimitate, făcând-o mereu să râdă, iar femeile adoră asta la un bărbat, știu din propria experiență. Îl descrie pe fostul președinte ca pe un tip cu umor, de o vivacitate spirituală deosebită, optimist, devorând viaţa, în stare să danseze sirtaki la volan, după o melodie de Dalida. În plus, e un om simplu, nepretenţios (e în stare să-şi cumpere cămăşi şi pantofi de la supermarket, de pildă), are simţul dreptăţii, nu-i plac micile mizerii, bârfele, etc. În alte pagini, însă, ea dezvăluie și că președintele nu-i suportă pe handicapaţi şi-şi bate joc de ei, că nu-i iubeşte pe săraci, numiţi, dispreţuitor, „sans-dents”.
Reiese portretul unui individ rece, cinic, lipsit de compasiune, lucruri greu de admis la un om de stânga. Hollande a reacționat, a negat, dar degeaba, cartea jurnalistei acţionând „ca o otravă lentă, fără antidot”, rezultatul fiind totala discreditare a lui Hollande. Cu „Merçi pour ce moment”, autoarea a dat lovitura, pentru că a fost cartea cea mai bine vândută în Franţa, în 2014 (a avut și o publicitate fantastică), Valérie Trierweiler câştigând o avere, peste jumătate de milion de euro, se pare. Răzbunarea fostei prime doamne a fost una cât se poate de dulce şi de profitabilă. Să tot publici astfel de cărți! La ora actuală, jurnalista de la Paris Match, care este foarte pasionată de profesia ei, are o viață frumoasă și echilibrată, cu multe satisfacții.
Asta după ce a traversat ani dificili, în care a ales să fie singură, până când și-a reconstruit încrederea în sine și în bărbați. Călătorește mult, cunoaște oameni și locuri noi, publică reportaje interesante, are un nou partener de viață, un fost jucător de rugby (Romain, mai tânăr decât ea cu zece ani), un bărbat puternic, optimist, generos, de caracter, care o susține în tot ce face, despre care scrie în cartea editată anul trecut, „On se donne des nouvelles”. Noutăți care dau un gust plăcut vieții, lăsând în urmă dezamăgiri, tristeți.


















„Față de ceilalți ani, perspectivele sunt foarte bune. Dacă ne ajută Dumnezeu, că din partea noastră se depune tot efortul, să reușim să curățăm Insula, după licitație, și avem noroc, venim cu bărcile clubului să ne desfășurăm activitatea. Noi funcționăm aici ca ONG, din 2000. Am organizat și Ziua Marinei de mai multe ori. După ce s-a colmatat zona, erau mai multe avioane și baloane cu aer cald, decât bărci pe apă. Când nu a mai fost apă, din motive obiective, ne-am mutat la Bicaz. Înainte de 1989, erau la debarcader peste 100 de bărci. Noi putem veni tot cu atâtea, dar modele noi. Mai reparăm și din cele vechi. Suntem producători de mici ambarcațiuni. Am avut și veliere, pe care le-am adaptat. Suntem societate non-profit, așa că toți banii pe care îi facem, îi vom investi să realizăm ceva aici. În afară de bărci vor fi și câteva ambarcațiuni, până la 20 de locuri, pentru plimbări pe lac. Să trecem de licitație. Oferta e liberă și se poate înscrie oricine. Eu îmi doresc ca după atâția ani să organizăm iar Ziua Marinei la Bacău, luna viitoare. Acum trebuie să convingem orașul, prin reprezentanții lui, să menținem nivelul apei mai sus. Vegetația a reapărut, pentru că adâncimea este mică. Suntem dispuși să aducem și o instalație de dragare.”
„Nivelul apei este ridicat cu jumătate de metru. Mai mult nu se poate. Pânza freatică este aceeași. Dacă ridici aici, apa urcă și în partea dreaptă, în oraș. Am stat o lună și jumătate prin subsolurile blocurilor, când s-a umplut lacul. Trăgeam linii cu creta pe pereți, să văd cât crește. Prin construcție, ele erau gândite ca subsoluri tehnice. Însă oamenii și-au făcut boxe acolo. Nu vă imaginați ce miros îmbâcsit și câți țânțari erau. Aici vegetația va crește în fiecare an. Nu o să scăpăm niciodată de ea. Pentru că nu este flux de apă peste tot. Nu stuful este problema. Ce se depune pe fund și se acumulează. Nu tu oxigen, rău pentru pești. Și începe să miroase a baltă. Dacă adâncești un canal, la prima viitură, ce vine de la munte se depune aici. Aceasta este configurația zonei.”
,,Noi am finalizat peste 90% din lucrări. Am făcut predarea către Primăria Bacău a obiectivelor de interes public. S-a făcut recepția lor. Asta înseamnă că băcăuanii au acces în incinta parcului, de la Insula de Agrement, urmând ca în urma Hotărârii Consiliului Local să fie scoasă la licitație fiecare locație, pentru concesionare pe un temren de 5 ani. Procedura se va desfășura la sfârșitul lunii iulie, conform legislației în vigoare. Activitatea societăților, care vor câștiga licitația, va putea începe imediat după semnarea contractului de închiriere. Sunt 11 locații. Unul dintre spații va funcționa ca un mini-magazin, cu produse specifice, o altă locație vizează accesul la debarcader și bărcile, pe zona nautică, iar celelalte vor fi cluburi, cafenele, pe o suprafață de 70 mp fiecare, cu tot cu zona de terasă. Insula va fi deschisă publicului tot anul. Noi suntem siguri că, în luna august, băcăuanii și nu numai se vor bucura de serviciile de calitate, oferite de aceste societăți.” 
























