Marele premiu la jocul Loto 6/49 este de 3 milioane lei, a anunţat, marţi, Loteria Română.

La jocul Noroc, premiul este de peste 1,8 milioane de lei, iar la jocul ‘Joker’, la categoria I, reportul este de peste un milion de lei. La tragerea Loto 5/40, la categoria I se înregistrează un report în valoare de peste 48.000 lei.

În ceea ce priveşte jocul Super Noroc, la categoria I se înregistrează un report în valoare de peste 92.536 de lei. La Noroc Plus, la aceeaşi categorie, se înregistrează un report în valoare de 19.732 lei.

Noile trageri Joker, Noroc Plus, Loto 5/40, Super Noroc, Loto 6/49 şi Noroc vor avea loc joi, 18 iulie, în emisiunea ”Lozul cel Mare”. AGERPRES

Voluntarii Crucii Roșii, filiala Bacău, s-au deplasat astăzi, 16 iulie, în satul Mâgla, comuna Negri, pentru a distribui pături și pachete cu alimente persoanelor afectate de inundațiile de la sfârșitul lunii trecute.

Atunci, zeci de case din localitate au fost inundate după ce două pâraie, Mâgla și Mora, și-au ieșit din matcă după ploile puternice din noaptea de duminică, 30 iunie, spre luni.

În zonă au fost trimise mașini cu trupe de intervenție formate din jandarmi și pompieri, dotate cu bărci pneumatice. Cu astfel de bărci au fost evacuate aproximativ treizeci de persoane și duse pe uscat, pe drumul comunal. Apa a ajuns în unele locuri și până la doi metri, a intrat în casele oamenilor și a distrus mobile și dușumele.

Două bătrâne, văduve, ale căror case au fost grav avariate de inundații, au primit astăzi vizita celor de la Crucea Roșie, care au încercat să le aline suferințele provocate de puhoaiele de apă.

Pachetele distribuite au conținut alimente de primă necesitate: ulei, zahăr, făină, orez, pâine, bulion, precum și pături.

Crucea Roșie, filiala Bacău, va continua să spijine persoanele aflate în nevoie, de fiecare dată când vor exista astfel de situații nedorite.

Prin 1990, PETROM a purces la Moinesti o constructie cu destinatia „Baza de tratament cu spatii de cazare”. Hotelul avea ca tinta transformarea Moinestiului într-o cocheta baza de tratament care avea ca sustinere izvoarele minerale existente aici. Prin 1993, lucrarile au sistat. Presa vremii vorbea despre faptul ca el a ajuns apoi tinta hotilor si interlopilor.

În 2006, am înteles, Consiliul Local Moinesti a reusit sa-l treaca în domeniul privat al orasului. Apoi, o firma din Bucuresti l-a cumparat la un pret considerat bun de catre unii, jenant de catre altii. Se spera ca în 2009 hotelul va fi inaugurat. 8 etaje de ruina – cu trei piscine la subsol, cu restaurante si sali de conferinte, cu vreo cincizeci de camere, pe planseta – este astazi acest hotel despre care, prin 2004, fostul primar Vasile Ailincai, condamnat în 2006 la închisoare, îmi spunea ca va fi o bijuterie arhitectonica.

Ziaristii de la Desteptarea au scris recent istoria amara a acestei jenante ruine din centrul orasului. Eu n-am întrebat autoritatile locale de astazi „ce si cum” despre istoria trecuta si viitoare a ruinei. Am întrebat zeci de moinesteni, pe strada.

O ruina… dadaista, zic unii, zâmbind. O ruina a neputintei, zic altii. O ruina electorala, spun altii, facând trimitere la promisiunile de reabilitare a… ruinei. O tinta pentru demolatorii celebri din Discovery, care, cu putina dinamita bine plasata, ar putea transforma ruina într-un nor suprarealist de fum. O poveste atât de încîlcita, încât, pe masura ce vrei s-o descâlcesti, o încâlcesti si mai mult, cred multi dintre moinesteni. Un proaspat absolvent de liceu a pus cireasa pe tort: „M-am nascut cu ruina asta sub ochi. Lasati-o asa! E frumoasa! Merg cu prietena mea prin preajma ruinei si glumim, spunând ca ea este Colosseumul nostru! Colosseumul roman este cea mai impresionanta cladire-ruina a Imperiului Roman. Colosseumul moinestean este ruina noastra cea mai vestita”…

Am privit mult catre acest Colosseum, unul dintre tristele si absurde accente ale tranzitiei noastre care nu se mai termina. La ultimul etaj au început sa creasca tot felul de copacei. Unii au deja, daca am aproximat bine, vreo trei metri înaltime. Cu timpul, aici, pe crestetul ruinei, ar putea creste, spontan, chiar o padurice suprarealista, poate chiar dadaista. Profesorii si literatii încearca, de decenii în sir, sa explice pruncilor si adolescentilor spiritul manifestului Dada, initiat de celebrul moinestean Tristan Tzara. Acum, în sfârsit, cred ca daca unul dintre acesti formatori de opinie estetico-literara-arhitectonica si-ar aduce învataceii în fata acestei ruine si ar exclama simplu – „Acesta este spiritul Dada!”– lectia despre dadaism ar putea fi minunat însusita…

Ion Fercu

Curtea Directiei Agricole s-a aflat, luni, sub asediul fermierilor care au stat lipiti de usa Agentiei de Plati, temându-se sa nu-si piarda rândul.

Inghesuiala a fost provocata de faptul ca 15 iulie a fost ultima zi in care producatorii de lapte si carne de vita din zonele defavorizate au avut posibilitatea sa-si depuna cererea pentru sprijinul acordat de UE. Masura e destul de accesibila fermierilor, fiind impuse doar câteva conditii: sa aiba certificat, iar pentru rasele de import si pasaport, sa fie inregistrati cu cota de lapte, sa aiba intre 2 si 15 vaci etc.

Ca si in alti ani, desi au avut la dispozitie peste o luna, fermierii au lasat pe ultima suta de metri intocmirea dosarului, aglomerând institutia si, mai ales, riscând sa nu reausesca sa depuna dosarul. Suparati, oamenii au dat vina pe angajatii APIA sau pe cei ai primariilor din comune, care nu i-ar fi informat din timp. „Am plecat la patru dimineata de acasa si n-am intrat nici acum!” s-a plâns o batrâna din Stanisesti. „Eu am plecat de la sase. Am numarul 114 si sper sa intru.” Altii s-au infuriat de-a binelea: „Nu ne spun nimic, sa uita prin hârtii si te trimit acasa!”

Avem si drepturi, si obligatii!

Oamenii recunosc, totusi, ca e mai bine decât in anii trecuti, „când scarile erau pline”, „nu se putea respira”, beneficiarii intrau in birouri si nu-i lasau pe angajati sa lucreze, era galagie iar uneori se iscau si conflicte. Asta se intâmpla când Centrul Judetean APIA functiona in cladirea veche, la etajul II, iar oamenii intrau toti, buluc, neputând fi opriti. Acum, institutia e situata la parter, iar usa are comanda electronica si este deschisa din interior. Producatorii au primit bonuri de ordine si intra pe rând, ca la medic, atunci când sunt chemati.

„Am anticipat aceasta situatie, care nu e tocmai OK din perspectiva mentalitatii, si am luat unele masuri, arata Gabriela Mazilu, director APIA Bacau. Am facut mutarea din cladirea veche in cea noua si am organizat mai bine activitatea serviciului care primeste cererile. In acelasi timp, am incercat sa trimitem mereu informari prin intermediul primariilor, dar nu prea am avut succes.” Asa se face ca, in iulie, cei sase angajati ai serviciului s-au trezit si cu 230 de solicitanti pe zi si tot atâtea dosare de verificat.

Nu sunt rare cazurile in care actele nu au toate semnaturile sau anumite acte lipsesc. „Unul dintre documentele necesare este adeverinta eliberata de medicul veterinar, pe care noi o primim electronic in 48 de ore de la emitere. Aceasta adeverinta trebuie insa si verificata pentru a vedea daca solicitantul este eligibil sau nu”, arata Gabriela Mazilu, director al APIA Bacau.

La inceputul campaniei, APIA a primit 78 de cereri in 11 zile, pentru ca, in a doua parte, numarul dosarelor sa treaca de 200/zi. Pe 25 iunie s-au prezentat 54 de producatori, pe 1 iulie numarul lor a crescut la 102/zi, pe 8 iulie – 127, iar pe 11 iulie a ajuns la 238/zi.

Majoritatea localitatilor judetului Bacau s-au confruntat cu o scadere a populatiei active, dupa cum au demonstrat datele ultimului recensamânt raportate la cel din anul 2002.

Cele mai afectate comune sunt Faraoani, Gura Vaii si Luizi Calugara, care au pierdut aproape un sfert din populatie. Modul in care a fost recenzata populatia ridica semne de intrebare edililor, intrucât multi dintre cei absenti la apel sunt plecati la munca in strainatate, dar au domiciliul oficial in comunele natale si revin acasa cel putin o data pe an. Toate acestea i-ar scoate din categoria populatiei stabilite in afara granitelor, dupa cum considera autoritatile locale.

Insa cea mai mare nemultumire legata de imputinarea populatiei este ca si alocarea de fonduri de la bugetul judetean a scazut pe masura populatiei. “Am avut 5.290 de locuitori, iar la ultimul recensamânt au fost numarate 3.333 de persoane. Scaderea populatiei a avut ca urmare diminuarea alocatiei bugetare, cu 790.000 de lei fata de anul anterior”, a declarat primarul din Luizi Calugara, Aurel Varga. Primarul spune ca acest lucru i-a afectat toate proiectele, care au trebuit modificate in functie de fondurile existente. “Am modificat proiectul lucrarii de canalizare si am redus platile de la 2,5 milioane la un milion de euro. De asemenea, proiectul lucrarilor de asfaltare l-am redus de la doua milioane la un milion de euro”, mai spune primarul Varga.

Edilul spera ca majoritatea celor plecati vor reveni cândva si isi vor relua viata la Luizi, fiindca si in strainatate e foarte greu acum. “Le facem toate conditiile, le pietruim drumurile din zonele unde si-ar putea construi case, tragem apa si curent electric. Iar prin accesarea unor fonduri destinate micilor fermieri ar putea trai linistiti aici. Speram ca in urmatori trei ani sa apara 200 de case noi”, spune primarul Varga.

Comunitatea din Luizi Calugara va prinde contur si viata mai ales in luna august, când multi “stranieri” se vor intoarce acasa. Satul se va anima la o serbare câmpeneasca dedicata celor reveniti si mai ales la cununiile ce se asteapta a fi incheiate. Bunaoara, anul trecut au fost 33 de cununii doar in luna august, in timp ce in restul anului au fost doar vreo 5-6.

Programat initial sa intre in vigoare de la 15 iulie, programul de disponibilizari la Posta a fost amânat. Luni ar fi trebuit sa inceapa inmânarea preavizelor celor care urmeaza sa intre in somaj in luna septembrie.

“Proiectul a fost inaintat de CN Posta Româna catre Ministerul Comunicatiilor, care la rândul sau l-a trimis la Guvern. Lucrururile tergiverseaza si de aceea nici planul de preavizare nu a intrat in vigoare”, a explicat Sorin Sova, liderul sindical din cadrul Directiei Judetene de Posta Bacau.

De la Bacau ar urma sa fie disponibilizati 110 angajati de la oficiile urbane, rurale si ghiseele postale. Toti angajatii Postei au fost evaluati si dintre ei au fost deja alesi viitorii someri. Cei mai multi angajati vizati, circa 70 de persoane, sunt oficianti, iar restul sunt factori postali.

Conform contractului colectiv de munca, criteriile de evaluare sunt realizarea obiectivelor de performanta, optiunea salariatului, testarea profesionala, abaterile disciplinare inregistrate. Toti cei concediati vor primi intre 5 si 30 de salarii compensatorii, in functie de vechime. Valoarea unui salariu compensatoriu se stabileste ca medie a salariilor nete incasate in ultimele trei luni de activitate.

Doar 3 oficii postale in municipiul Bacau

Concedierile colective fac parte din planul de redresare a CN Posta Româna, care inregistreaza pierderi financiare imporatante an de an. O alta masura a planului presupune inchiderea mai multor oficii si ghisee urbane si reducerea la jumatate a programului de lucru in ghiseele rurale.

In municipiul Bacau se vor inchide majoritatea oficiilor postale, precum si ghiseele din cartierele CFR si Serbanesti. Vor ramâne functionale trei oficii – 1 (Centru), 8 (Mioritei) si 9 (Bacovia), dar sindicatele au propus sa mai fie lasate deschise doua ghisee.

Multi bacauani se adreseaza, in aceasta perioada, la Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate pentru a intra in posesia cardului de sanatate. Acesta le ofera posibilitatea ca in momentul in care ies in spatiul comunitar sa beneficieze de servicii medicale.

Cardul este trimis direct la domiciliul solicitantului, in maximum 10 zile, iar eliberarea lui este gratuita. Cardul european de sanatate confirma dreptul unei persoane de a primi tratament de urgenta in sistemul public de sanatate al tarii in care se deplaseaza.

Cardul este eliberat gratuit, dar nu poate fi utilizat pentru a acoperi tratamentele planificate in alta tara. Spitalele care asigura servicii de sanatate publica sunt obligate sa recunoasca documentul.

„Pâna in luna aprilie s-au eliberat doar certificate provizorii. In primul trimestru au fost eliberate peste 1.450 de astfel de documente. Din luna aprilie a reinceput si tiparirea cardurilor. De atunci am eliberat 591 de carduri in aprilie, 910 in luna mai si alte 973 in iunie. In paralel s-au eliberat si certificate provizorii. Cererile sunt mai mari, acum pe timpul verii” – a declarat Iulian Oboroceanu – purtator de cuvânt la CJAS Bacau.

Certificatul provizoriu are aceeasi calitate

În situatiile in care institutia competenta nu poate din motive obiective sa elibereze cardul european, aceasta va putea elibera un certificat provizoriu de inlocuire (document cu aceeasi valoare juridica). Cardul european/certificatul provizoriu de inlocuire dovedeste calitatea de asigurat a persoanei care il poseda si durata drepturilor care ii sunt deschise.

Titularii cardului european de sanatate beneficiaza de prestatiile medicale care se dovedesc necesare, tinând seama de natura ingrijirilor si de durata prevazuta a sederii. Pentru servicii de urgenta se poate ajunge chiar si la interventii chirurgicale, daca este cazul.

Pentru obtinerea cardului de sanatate, cererea trebuie insotita de o copie dupa buletinul sau cartea de identitate (certificat de nastere pentru minorii sub 14 ani) si de dovada calitatii de asigurat pe ultimii 5 ani. Termenul de 7 zile lucratoare pâna la eliberarea cardului curge de la data inregistrarii cererii. Cardul astfel obtinut este valabil pentru o perioada de 6 luni in orice tara a Uniunii Europene.

Titularii cardului european beneficiaza de serviciile medicale si in unitatle sanitare private, cu conditia ca aceasta sa se afle in relatie contractuala cu casa de asigurari de sanatate de pe teritoriul statului de resedinta. In cazul in care persoana asigurata in sistemul de asigurari sociale de sanatate din România se deplaseaza pe teritoriul statului membru UE fara sa solicite eliberarea unui card european (sau acesta a fost pierdut ori furat) si in timpul acestei deplasari starea ei de sanatate necesita asistenta medicala, aceasta are optiunea sa solicite un certificat provizoriu de inlocuire de la casa de asigurari de sanatate unde acesta este luat in evidenta ca persoana asigurata sau sa suporte contravaloarea asistentei medicale urmând ca, la intoarcerea in statul de asigurare, sa recupereze sumele platite, prin intermediul formularului E126, de la casa de asigurari de sanatate unde este asigurat.

DATE STATISTICE: Cum stam fata de alti europeni

Doar 0,6% dintre românii care au asigurare de sanatate deţin si un card european de asigurari sociale de sanatate. Este cel mai scazut procent din UE din acest punct de vedere, proporţia fiind in Italia de 100%, in Cehia si Austria de 96%, in Malta si Luxemburg de 70 %, in Germania de 65%, in Slovacia de 35%, in Polonia de 3,9% si in Bulgaria de 3,6%.

Populatia judetului Bacau este foarte diversificata in privinta convingerilor religioase ale populatiei si prezinta caracteristici aparte fata de ceea ce se intâmpla la nivel national din acest punct de vedere.

Conform datelor finale ale recensamântului din 20 octombrie 2011, populatia ortodoxa reprezinta 81,22% din totalul celor care au acceptat sa raspunda la chestionarul privind convingerile religioase, sub media nationala, care este de 86,45%.

In schimb, mult mai numerosi sunt romano-catolicii, care la nivel national sunt in medie de 4,64%, iar in judet sunt in proportie de 16,65%. Pe localitati, cei mai multi romano-catolici traiesc la Bacau (12.529), Cleja (6.352), Nicolae Balcescu (5.929), Oituz (3.899), Margineni (3.810), etc. Urmatorii ca pondere in judet sunt penticostalii, dar in proportie de numai 0,95%, in timp ce media nationala este de 1,92%.

In judet mai sunt adventisti de ziua a saptea, crestini de rit vechi, crestini dupa evanghelie, baptisti, martorii lui Iehova si altii. Spre deosebire de media nationala, care este de 0,11%, in judetul Bacau s-au declarat atei mult mai putini dintre cei chestionati, adica doar 0,04% din populatie.

Inscrierile pentru admiterea la Academia de Studii Economice la cele 11 facultati a inceput. Conform programarilor, dosarele se depun intre 16 si 19 iulie. Institutia de invatamânt superior pune la dispozitia viitorilor studenti la licenta un numar 5.540 de locuri la buget si taxa, la forma de invatamânt de zi, si 930 de locuri la forma de invatamânt la distanta.

Proba scrisa va fi sustinuta de candidati in zilele de 24 si 25 iulie, iar rezultatele finale vor fi afisate dupa numai o zi, pe 26 iulie. Pe de alta parte, cifra de scolarizare pentru masteratele de cercetare propusa de ASE este de 550 de locuri, pentru masteratele profesionale de specializare de 2.795 de locuri, iar pentru programele de masterat complementar de 2.515 locuri, inscrierile urmând a se face intre 27 – 29 iulie.

Admiterea la studiile universitare de licenta (3 ani) se face in doua etape distincte: pentru ocuparea locurilor finantate de la buget si a celor cu taxa, cu examen de admitere (70% – testul grila, 30% media examenului de bacalaureat), pentru ocuparea locurilor cu taxa, ramase disponibile dupa prima etapa, fara examen de admitere, pe baza mediei de la bacalaureat.

In ceea ce priveste studiile de doctorat, inscrierea s-a facut pâna pe 14 iunie, insa examenul de specialitate se va desfasura in zilele de 18 si 19 iulie, iar rezultatele vor fi afisate in 20 iulie.

Incepând cu anul viitor, salariile bugetarilor vor include atât o suma fixa, dar si o parte variabila care va depinde de performantele profesionale individuale ale angajatilor. Noul sistem va fi reglementat prin noua lege a salarizarii din sectorul public pregatita pentru 2014.

Salarizarea va include in continuare o limita minima si una maxima, dar va fi acordata si o suma variabila.

Specialistii de la Ministerul Muncii explica ca având in vedere multitudinea de forme de salarizare specifice fiecarui sector bugetar – invatamânt, sanatate, aparare, justitie, politie, functie publica, sport, afaceri externe, se impune elaborarea unui proiect normativ prin care sa se reglementeze salarizarea categoriilor de personal intre o limita minima si o limita maxima, acordarea unei parti variabile in funcţie de performantele fiecarui salariat si incadrarea in cheltuielile de personal alocate fiecarui ordonator principal de credite.