Vineri:

„Iguazu Terrace” va asteapta sa va distrati impreuna la „Summer Break Weekend”, de la ora 20.00, in fiecare sfârsit de saptamâna.

Formatia Playlist va intretine atmosfera, de la ora 22.00, in „Valhalla Pub”. Pretul unui bilet este 10 lei. Pentru rezervari puteti suna la 0742856782.

„Club Marinarul” organizeaza „White Sin”, de la ora 23.00. Invitat special este DJ Christian Lepah. Acesta va asigura buna dispozitie a bacauanilor ajutat de DJ Yoshi si Budoars Dancers. Tinuta obligatorie este imbracamintea alba.

Petronela Rotar va lansa volumul „O sa ma stii de undeva”, la „Centrul Cultural George Apostu”, de la ora 17.00.

Radu Moscu va asteapta la „Pub S” sa va bucurati de o seara „Rock & Metal Night”, de la ora 20.00.

Petrecaretii vor putea participa si la o tombola la care pot câstiga o invitatie dubla la „Rockstadt Extreme Fest 2014”. Intrarea este libera.

Sâmbata:

„Pub S” a pregatit o alta seara „Open Mic”, de la ora 20.00. Tengu si Kult’ura vor fi gazdele dumneavoastra. Sunt acceptate doar câte trei piese de trupa sau artist. Pentru informatii suplimentare si rezervari sunati la 0733076413.

Formatia Artist va asteapta sa petreceti la „Business Time Coffee”. Recitalul live va incepe la ora 21.30.

Susanu va invita in „Club LM”, de la ora 22.00. Intrarea costa 10 lei.

In „Police Pub” puteti petrece româneste, de la ora 23.00, alaturi de formatia Relevance.

Cinefilii pot viziona, in acest sfârsit de saptamâna, in premiera, la „Cinema City”, filmul:
Transformers: Exterminarea
Regia: Michael Bay Gen: Actiune, Aventuri, SF
Cu: Mark Wahlberg, Nicola Peltz, Jack Reynor
Rasa umana încearca sa se refaca dupa evenimentele din Transformers: Dark of the Moon, iar Autobotii si Decepticonii au disparut cu totii de pe fata Pamântului. Însa un grup de ingeniosi si puternici oameni de afaceri si cercetatori, convinsi ca este cazul sa învatam ceva din dramaticele incursiuni pe meleagurile noastre ale Transformerilor, forteaza limitele tehnologiei peste ceea ce poate fi controlat – asta în vreme ce Pamântul devine centrul de interes al unei stravechi si puternice amenintari a Transformerilor.

Madalina Gheta

Între filogini şi misogini, evident, îi aleg pe cei dintâi. Misoginii sunt însă mai mulţi, Călinescu era unul dintre ei, expediindu-le pe scriitoare, în monumentala sa istorie, într-un fel de „ghetou”, după cum expresiv şi ironic zice criticul literar Bianca Burţa-Cernat.

Dar parcă Cioran nu vorbea despre femei ca despre nişte „nulităţi simpatice” ?- ca să nu mai amintesc de Noica şi de mulţi alţii care vedeau în femei doar fiinţe cu câteva roluri precise. Minore, de obicei, circumscrise gospodăriei şi alcovului.

Literatura feminină este şi ea privită de sus, cu un aer superior, arucată în derizoriu, sintagma în sine fiind cât se poate de explicită în ideologia ei. Ce să mai spun de sarcastica formulă chick lit, care se referă la un gen dulceag, superficial, frivol, de literatură produsă de femei pentru femei. Eu prefer termenul de scriitură feminină, iar despre literatură cred că este de două feluri, bună sau proastă, indiferent de genul autorilor.

Când deschid o carte nu am niciun fel de prejudecăţi, aşteptând doar să fiu prinsă în mrejele ei. Şi, mai nou, mă uit şi pe unele bloguri, deşi rămân o pasionată a lecturii pe hârtie. Aşa se face că am descoperit, acum puţin timp, prin intermediul unei doamne care e atrasă de vocile noi din literatură, de cele neconvenţionale, o tânără autoare, Petronela Rotar, care, cu siguranţă, are ceva foarte personal de spus.

Jurnalistă de profesie, Petronela Rotar scrie pe un blog (acestblogdenervi.ro) şi a debutat, recent, cu o carte numită „O să mă ştii de undeva”, care va fi lansată şi la Bacău. Ceea ce-mi place în primul rând la această autoare este curajul de a fi ea însăşi, şi faptul că spune poveşti adevărate într-un chip direct, spontan, fără artificii de stil. Vorbeşte despre viaţa ei (care seamănă cu o telenovelă, până la un moment dat, dar uite că viaţa bate telenovela), despre experienţe, trăiri, suferinţe, eşecuri, nelinişte, nostalgii, singurătate, căutare de sine, limpezire, aflarea echilibrului, etc. Lucruri de viaţă autentică, adevăruri netrucate. Scrie la cald, denudat, într-un flux continuu al trăirii pe cord deschis.

Nu cosmetizează, nu fardează realitatea, nu se fereşte de cuvinte argotice, de expresii tari, hard (cea de-a treia parte a volumului ei de debut se intitulează „Pizda lirică”), e clar că nu scrie pentru puritani şi pudibonzi. Şi fiecare poem sau prozopoem are un sunet distinct, o muzică a lui, care te ia în stăpânire. Petronela Rotar scrie cu nerv, mustos, în notaţii scurte, gâfâite, vii până la ţipăt. Se mărturiseşte, e o scriere de sine, o vivisecţie, cu bucăţi din fiinţa ei.

Nu spune banalităţi, nu te plictiseşte, chiar vrei să o cunoşti mai bine pe femeia aceasta plină de viaţă, jucăuşă, versatilă, diversă ca un întreg batalion de femei. Petronela Rotar e o alergătoare pe cont propriu (sper să fie şi de cursă lungă) pe un cerc al autenticităţii, al sincerităţii existenţiale, o simt delicată, feminină, sensibilă, fragilă, dar şi bătăioasă, mândră, luptătoare.

O fiinţă liberă (sălbatic de liberă, zice ea, la un moment dat), care şi-a luat, cu forţă, cu poftă, viaţa în propriile mâini. Şi care are curajul, într-o relaţie, să meargă până la capăt, refuzând minciuna călduţă, traiul confortabil dar călâu, conformismul stupid. Am să închei cu câteva versuri din prima parte a volumului „O să mă ştii de undeva”, numit Hani, şi care conţine încântătoare poeme de dragoste. „te iubesc hani/ şi eu te iubesc hani, hai să ne despărţim.

Publica in revistele Plumb, 13 Plus, Agora literara, Citadela, Tribuna, Ateneu etc. Debut literar in volumul colectiv “Lira pentru patru puncte cardinale” (2010), in antologia Poetic@ (2011), brosura “Aud materia plângând”, dupa care urmeaza debutul in volum, in 2011: “Un sarut mai adânc”.

Adriana Marinela Balan, care semneaza Mirela Balan, publica un nou volum de poezii – Supradoza, la editura ePublishers, 2014, lansat, cu un numeros public, la Casa memoriala “George Bacovia”.

Au citit poeziile din volum si au comentat pentru asistenta Calistrat Costin, Petre Isachi si Marius Manta. “Poezia sa persifleaza banalul, penduleaza intre paradigma trecutului si a unui prezent continuu. Este asumata existential, autodefinindu-se sub forma unui “rosu arterial”.

Este un volum autoreferantial, cu trei parti, care interdialogheaza: La periferia simtirii, Alchimia durerii, Reverberatii (Marius Manta). O poezie profunda, “grea”, “de asumare a vinei tragice”, o poezie a iubirii, dantelarie in doi.

Un concert extraordinar – Arta si Har – a avut loc joi seara la Sala Ateneu, sustinut de Fanfara Soli Deo Gloria Brass Band, din Statele Unite. Infiintata in anul 2006, in Chicago, membrii fanfarei sunt din SUA si Canada, cu radacini in România, Ungaria, Ucraina, cu aceeasi credinta in Isus Cristos, babtisti si penticostali.

Organizat de Asociatia Valoare Plus si Biserica Neo-Protestanta Bacau, concertul sustinut in Bacau de cei 45 de instrumentisti americani se inscrie in programul declarat inca de la infiintare de incurajarea, si prin muzica, a tinerilor din mai multe tari sa aiba o credinta sincera si puternica in Isus Cristos, sa favorizeze oportunitati pentru oamenii din comunitatile locale, pentru a-si dedica viata Mântuitorului si sa-si ajute semenii. De altfel si repertoriul fanfarei este structurat pe melodii religioase, cantari de Slava numai lui Dumnezeu, pe ritmuri Gospel.

Aflata intr-un turneu mai lung, sustinând concerte in Italia, Slovenia, Ucraina, in orasele cu comunitati de români, acum au ajuns in Bacau, dupa care vor merge si in alte orase din România, inclusiv in Bucuresti. Asa cum procedeaza peste tot, si in Bacau, a cântat cu fanfara si o eleva de la Colegiul National “George Apostu”, Benedicta Cadar, cu un solo la nai, cât si un solist al Operei din Timisoara, Felix Burghelea, la tuba, acompaniat de pian.

“Intrarea a fost libera, deoarece toate cheltuielile au fost suportate de oaspetii nostri, doar ca participantii la concert sunt rugati sa faca o donatie, in functie de posibilitatile fiecaruia, bani care vor fi destinati proiectelor pe care Asociatia “Valoare Plus” le are in derulare. Unul dintre proiectele noastre, de exemplu, este cel dezvoltat la Scoala “Domnita Maria”, denumit “Pentru un viitor mai bun”, care se adreseaza elevilor cu un grad mare de risc”, ne-a spus pastorul Marian Paduret, de la Biserica “Sf. Treime”, presedinte al Asociatiei “Valoare Plus”.

Au mai vorbit, in timpul concertului, pastorul Valentin Popovici si dirijorul fanfarei Sorinel Cimpoes. Concertul a inceput si s-a sfârsit cu Tatal Nostru, mai multi membri ai fanfarei ivitând publicul sa rosteasca impreuna scurte rugaciuni inchinate Domnului Isus Cristos.

Doua scoli gimnaziale, ,,Mihai Eminescu” Buhusi si Sarata, au gestionat in acest an scolar proiectul-concurs De veghe la capatâiul planetei, coordonat de prof. Tinca Vârlan si Monica Maria Ionita.

Cu tematica ecologica si anvergura interjudeteana, având ca leitmotiv gândul potrivit caruia natura a existat fara om, dar omul nu poate exista fara natura, proiectul-concurs a antrenat sute de elevi, cadre didactice, parinti.

Scrisorile inedite catre adulti ( afise, pliante, eseuri, fotografii…), expozitiile de desene, postere, pliante cu mesaje ecologice, creatiile literare referitoare la problemele globale ale mediului, colectarea de maculatura, dar si gala de premiere, au constituit emotionante gesturi de promovare a unei atitudini responsabile fata de suferinda noastra planeta, Pamantul.

Dintre sutele de competitori de mare isprava le amintim pe buhusencele Teodora Târdea, Amalia-Cristina Poetel, Delia Andrei, Rebecca Sandu-Sileni, Alexia Apostica, Diana Secure, Andra Derla, Ana Patricia Bitire, Teodora Zetu, dar si pe Daria Balaj, Melania Pasare, Agripina Pâscu si Miruna Podaru, din Baicoi-Prahova, sau pe Petrisor Matusa si Mihaerla Patrascu, din Corbii Mari-Dambovita.

Dintre cadrele didactice, gala premierii a evidentiat pe Maria Fercu, Manuela Bontas, Liliana Butuc, Violeta Serban, Vlad Barburescu. In anul scolar viitor, proiectul va avea o anvergura nationala.

Acei profesori care şi-au susţinut teza de doctorat şi activează în învăţământul preuniversitar au dreptul să-şi echivaleze titlul ştiinţific cu gradul didactic I. Comisia are un preşedinte şi un metodist, iar probele se opresc la susţinerea a patru lecţii demonstrative. În general, chiar dacă respectivul profesor arde etapele, sărind de la definitivat la gradul I şi beneficiind doar de o preinspecţie la clasă, prestaţiile lui sunt de calitate.
Ramona Jitaru este autoarea unei teze de doctorat despre scrierile lui Paul Goma, iar la începutul lui iunie ne-a invitat să o asistăm la cele patru ore regulamentare: trei la gimnaziu şi una la liceu. Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“ din Bacău şi-a adăugat o bilă albă la şi-aşa numeroasele succese repurtate cam de când fiinţează această unitate de învăţământ. Multe sunt argumentele constatării noastre. Explorând nivelul fonetic, un elev de-a V-a observă că repetarea lui e în „Ce te legeni…“ sugerează melancolia, iar tonul este ori interogativ (De ce te legeni?), ori constatativ (Ce te [mai] legeni…). Pentru nivelul lexico-semantic, la aceeaşi clasă, am asistat la o paşnică explozie stelară: 19 corpuri cereşti ascundeau sub ele întrebări despre titlu, timp, limbaj, formă, idee centrală etc. Deşi aveau culoarea vegetalului (alături de noi, în spatele clasei, se afla o planşă cu un titlu atractiv: „Pădurea limbii române“), nimeni nu a văzut… stele verzi. Mai mult decât atât: în trei minute, copiii au avut de răspuns la întrebarea „Ce este sensul poeziei?“ N-a fost uşor… Pentru nivelul gramatical, am apreciat priceperea elevilor de a depista subiectul neexprimat: te învăţ = subiect inclus, „eu“, în desinenţa zero a verbului predicativ „învăţ”, respectiv „te învaţă“ = subiect subînţeles, „el/ea“, dintr-o propoziţie anterioară. Manualul de-a şasea semnat de băcăuanii Anca şi Sergiu Şerban (Ed. All) este de mare ajutor, încât capcana din propoziţia „Nu-i nimeni drac“ devine o joacă (numele predicativ e „la distanţă“). Elevii au cultură generală (Karina Ambăruş, dintr-a şaptea, a vorbit despre patul lui Procust) şi imaginaţie civică: „Oamenii sunt ca nişte boboci de flori care aşteaptă să înflorească. Pentru a-i ajuta nu trebuie decât să le dăm drepturi egale tuturor, indiferent de rasă, sex, religie, origine sau ţara în care s-au născut“ (Rareş Drugă, VI). Receptivi, gata să se implice în propria pregătire, au primit cu naturaleţe sfatul Nicoletei Iftimiu, metodista comisiei: „Lucraţi mult, scrieţi, rezolvaţi, citiţi!“ Aceasta m-a încurajat să-i sfătuiesc cu vorbele lui Mihai Eminescu: „Gramatica trebuie(şte) învăţată nu pe de rost, ci prin dese exerciţii orale şi în scris“. Când le-am spus că poetul-revizor le-a scris la Lipova în 29 aprilie 1876, un elev s-a şi arătat norocos că bunicii lui sunt din această comună băcăuană.
Surprinzător, dar elevii dintr-a zecea s-au descurcat foarte bine când a venit vorba de „Culoarea curcubeului’ 77. Cutremurul oamenilor“, de Paul Goma, „singurul disident autentic“ (dr. Viorel Cruceanu). Au definit corect samizdatul („ansamblu de mijloace folosite în fosta URSS pentru difuzarea operelor interzise de cenzură“) şi cuvintele-valiză („în afara patrupereţilor“), au diferenţiat disidentul de opozant şi au aşezat în clepsidră realitatea politică (pre-text), jurnalul lui Paul Goma (text) şi romanul acestuia (post-text). Când o elevă a citat vorbele scriitorului din acel exploziv sfârşit de secol XX – „Se mişcă toată Europa, iar voi vă plimbaţi pe bulevardul Kiseleff!“, gândul m-a dus spre „Deşteptarea României“ a lui Vasile Alecsandri. Şi uite-aşa un scriitor paşoptist devine actual peste mai mult de o sută de ani…

Trăim într-o lume secularizată şi tot mai plină de încercări, în care lupta cu lipsurile materiale , a celor necesare vieţii de zi cu zi este permanentă, așa încât tema din duminica aceasta “Care sunt grijile noastre raportate la viaţa personală ?”devine foarte actuală.
Răspunsul îl aflăm în Evanghelia după Matei capitolul VI,versetele 22-33 ce sunt parte a Predicii de pe Munte a Mântuitorului, minunat îndemn de a reconsidera priorităţile din viaţa noastră.
Vorbind despre “grijile vieţii”, gândul ne zboară aproape instantaneu la preocuparea pentru mâncare, îmbrăcăminte, băutură, confort în cele zilnice, bogăţie , etc. Descoperim din cuvintele Domnului că ne-am fixat un obiectiv greşit ! Toate acestea sunt trecatoare şi constituie strict instrumente de care să ne folosim pentru a dobândi viaţa veşnică!
Există şi griji mântuitoare : „Toată grija cea lumească de la noi s-o lepădam”, spunem la Sfânta Liturghie . Deci grijile lumeşti trebuie acoperite cumva cu încrederea în Dumnezeu şi în Bunatatea Lui. Există şi grija pentru a deveni bun, o grijă pentru împlinirea voii lui Dumnezeu, grija de a trăi corect, grija de a face ceea ce eşti dator să faci, griji care te ridică, te angajează în viaţa sfântă, grija de a-ţi împlini datoriile pe care le ai prin situaţia în care te găseşti. De exemplu, cineva care are familie, grija de copii, de a-i creşte, de a-i educa frumos şi bine, grija de a le da o înzestrare spirituală care să-i păzească de necazurile vieţii, pentru că necazurile vieţii vin de pe urma păcatelor. Ceea ce vrea Dumnezeu cu noi este ca în fiecare zi să trăim o viaţă frumoasă şi liniştită, o viaţă din care să lipsească îngrijorarea pentru lucruri pământeşti, dar în care să se facă vădită grija de a-I sluji lui Dumnezeu şi de a-I face voia Lui. Şi în felul acesta omul este angajat spre bine şi nu este asuprit de rău.
Extraordinar este îndemnul Domnului Iisus : “ Căutaţi mai întâi Împărăţia lui Dumnezeu şi dreptatea Lui şi toate acestea se vor adauga vouă”(Matei VI,33),iar sfinţii spun pe înţelesul nostru: “Nu căutaţi zdrențe la Cel care poate să vă dea odăjdii. Nu cerşiţi firimituri de sub masa Celui care vrea să vă aşeze la ea cu cinste. El e Împăratul, şi voi sunteti fiii Lui. Căutaţi cele cuvenite fiilor împărăteşti: cele ce le-aţi avut odată şi le-aţi pierdut prin păcat. Căutaţi bogaţiile pe care nu le roade molia, nici rugina, nici nu le fură hoţii. Iar dacă vă veţi face vrednici să primiţi ce este mare, veţi primi fară îndoială şi ce este mic”.La fel spune şi psalmistul:”Căutaţi împărăţia lui Dumnezeu, în care Dumnezeu Însuşi domneşte pe tronul slavei Sale”( Psalm 102,19); “împărăţia bucuriei şi a dreptăţii, în care drepţii vor străluci ca soarele” (Matei 13,43). Cu toate că cele spuse de Domnul sunt atât de multe şi atât de puternice, totuşi noi ne îngrijim de cele de pe pământ, iar de cele din ceruri deloc. Am răsturnat rânduiala ! Am uitat Calea şi am pierdut poteca ! Ne-am rătăcit de Adevăr,de Hristos !
Acum conştientizăm ca lumea şi împărăţiile nu sunt veşnice, iar la “sfârşitul veacurilor”,doar drepţii vor cânta cu îngerii în ceruri: „Împărăţia Ta, Hristoase Dumnezeul nostru, este Împărăţie veşnică şi stăpânirea Ta din neam în neam!

Pr. Liviu Burlacu
Fundaţia “Episcop Melchisedec”-Bacău