Acasă Blog Pagina 3516

Anuca si Iustin

de
Ovidiu Pauliuc
-
Casa Anucai si a lui Iustin a ramas pustie / foto: Ovidiu Pauliuc

Aproape toata viata au trait la Vatra Dornei, iar la batrânete, nu stiu din ce motiv, si-au cumparat o casuta în alta zona si s-au retras acolo, între pomii din livada. Erau vecinii mei de peste drum, iar prezenta lor, simplul fapt ca îi stiam acolo, lumina becului ce razbatea seara de dupa o draperie a unei camere, toate acestea dadeau viata locului. Anuca fusese educatoare si avea o eruditie aparte, ce o scotea în evidenta în tabloul satului. Plus o cochetarie asisderea, purtata cu grija în amintirile din tineretea-i demult trecuta.

Tricota mult si interesant, facea rame pentru iconite si tot felul de chipuri din tricot, pe care ori le dadea cadou, ori la schimb prin vecini, pe un castron cu oua, pe un bidon cu lapte de vaca proaspat muls, la înserat.

Cu toata forta palida a trupului adus de spate il îngrijea pe Iustin, sotul ei octogenar, apasat de betesuguri adunate cu vârsta. Si el fusese cadru didactic, iar acum toata ziua asculta stirile la radio, citea ziare, iar când le ispravea, le recitea. Parea ursuz si iesea rar din casa, dar numai suferintele fizice îl faceau sa para asa. Anuca îi cumpara de la chioscul din sat tot ce îsi permitea mai bun, iar daca banii nu îi ajungeau, uneori lua pe datorie, la caiet, biscuiti cu cacao si salam din cel mai bun.

Nostalgia

Aveau copii profesori, la oras, care îi vizitau destul de des si le asigurau cele necesare. Singuratatea nu le-o luau însa niciodata si nici amintirile nepretuite ale unei vieti în care era limpede pentru oricine ca s-au iubit cu nesat. „Era cel mai mândru barbat de la Vatra Dornei. Era ca bradul”, spunea blajin Anuca, despre omul vietii sale, de fiecare data când ma vizita. Se aseza pe un scaunel în curte, cu picioarele în iarba, si povestea despre el. De multe ori nu o ascultam decât în treacat, fiindca imi vedeam de treburi, mai spargeam lemne, mai curatam pomii, mai bateam o sipca, si ea statea la locul ei si vorbea despre cât de mândru era Iustin al ei. Anuca era genul minion, avea trasaturi frumoase, chiar si acum, inspre amurg, asa ca alegerea lui Iustin pentru ea parea justificata.

Uneori o vedeam cum, maruntica, zorea pasii pe cararuie de-a lungul gardului, sa îsi viziteze vecinele de vârsta ei. Dar asta se întâmpla rar; dialogurile ei cu celelalte femei se infiripau mai anevoie, fiindca ea avea o boemie neinteleasa în lumea rurala, aspra, cu pragmatism brut si palme batatorite de munca fizica.

Iustin ramânea mereu acasa, bea cafea, asculta stirile si o astepta pe Anuca. Iar ea ii aducea uneori placinta calda cu brânza, primita în vecini, pe care o mâncau cu lapte rece. O delicatesa.

Plecarea

Despre Iustin nu am stiut niciodata cât era de bolnav cu adevarat. Brusc, de parca ar fi avut vreo treaba urgenta de rezolvat pe undeva, în iarna a plecat. Pur si simplu s-a stins, iar Anuca si-a pierdut reperul vietii. Cel mai mândru, cel ca bradul, dupa care multe fete întorceau capul altadata, iar ea a fost aleasa, norocoasa. Zeci de ani au fost împreuna si s-au iubit cu nesat. Iar acum a ramas la o margine de lume si de viata, ca la o margine de hau, fara nici un punct de sprijin. Copiii au luat-o la oras, sa locuiasca la ei. Nu a rezistat fara Iustin decât patru luni.

Casa de peste drum de casa mea e învaluita de crengile merilor, printre care nu mai razbate nici o lumina, nici un sunet, ci o mare si pustiitoare singuratate. Uneori, pisica Anucai si a lui Iustin revine de prin vecini, unde s-a aciuat, si se odihneste pe gardul casei. Are o figura nostima si am pozat-o.

Nu stiu de ce, pe Anuca sau pe Iustin nu i-am pozat niciodata. Doi oameni oarecare, cu o poveste pe care nu am avut niciodata rabdare sa o ascult pe îndelete, asa cum o spunea Anuca, asezata pe scaunelul din curtea cu iarba atât de verde. Dar despre care, de fapt, stiu doar ca au fost, s-au iubit fara sfârsit si, grabiti, au plecat.

El si ea

de
Deșteptarea
-

In ultimele zile, omul nostru se simtea tot mai slabit… Statea la rând, pe holul clinicii, atunci când l-a apucat criza. Albul spitalicesc i-a disparut brusc dinaintea ochilor, lasând locul unei umbre de un gri patat. Totul se învârtea în jurul sau, iar peretii i se pareau oblici, în picaj. Fara mila, o durere ametitoare l-a doborât peste oamenii cu care de abia facuse cunostinta.
Medici au dat diagnosticul: atac vascular cerebral, soldat cu semipareza severa pe partea stânga. Sansele de recuperare totala erau mici, iar durata minima în care s-ar fi putut obtine îmbunatatiri era de sase luni.

Zilele petrecute în spital au fost cele mai negre din viata sa. De aceea, nu la mult timp dupa atac, bolnavul a implorat externarea. S-a încapatânat, a insistat, a facut greva, a plâns ca un copil, s-a jurat ca nu îl doare nimic, iar prin subterfugii de un tragic-comic nefiresc pentru parul lui alb, a asigurat asistentele ca boala lui era închipuita, numai ca sa ajunga acasa. Acolo îl astepta sotia lui bolnava, de care se îngrijise singur în ultimii ani. Acolo îl asteptau tabieturile zilnice, discurile cu Maria Tanase, ziarul de pe canapea, leaganul antic al copiilor, borcanul cu ardei iuti, tabla de sah la care juca singur, râzând copios sau enervându-se pentru propriile obtuzitati. Acolo erau cartile lui de rugaciune, de care nu s-a despartit niciodata… Acolo era inima lui – si în ultimele zile se tot mira cum de-a putut trai fara inima.

I-a deschis usa vecina de sus, care în timpul absentei sale s-a îngrijit de sotia lui. Calm dar emotionat, a facut primul pas, si-a închis ochii cu încetinitorul, si cu o expiratie sonora a transmis ca se simte bine acasa. Sprijinit de doua asistente, târâindu-si piciorul, tinându-se de cadrul metalic, s-a apropiat de patul sotiei. Lumina primavarateca se îngramadea lacoma pe geam si se juca pe fata ei atinsa de riduri si de suferinta, facând-o tânara si feciorelnica. Stia ca avea cea mai frumoasa sotie, iar reîntâlnirea i-a confirmat acest lucru. Privirea lui a îmbratisat privirea ei. Cu miscari gratioase si calde i-a mângâiat fata alba. Apoi, cu maxima solemnitate de care era capabil, i-a ridicat mâinile si i le-a sarutat recules.

– Iarta-ma ca am întârziat. M-au tinut fara voia mea.

– Ai mâncat ceva azi? Ca tare vlaguit te mai vad.

– Ai auzit, am vrut sa vin mai devreme… Iarta-ma. Ma voi face bine, ca sa am grija de tine.
Epuizarea mocnita din glasul batrânului a coborât, fara a cere voie, în trupul sau de septuagenar. Incetisor s-a asezat pe scaun, a cautat mâna sotiei si în acea strângere dureros de dulce a adormit linistit. Era acasa. Era cu ea. Era fericit.

Si asa au trecut zile bune.

Vecinii de dedesubt erau nedumeriti de ceea ce se întâmpla în casa lor. Doar îngrijitoarea le mai dezvaluia din misterul ce se revela ochilor ei. In fiecare dimineata, înainte de micul dejun, sotia începea antrenamentul. Intinsa, cu ochii vioi si vigilenti, cum doar femeile pot sa aiba, sotia dicta sonor ritmul maratonului terapeutic pe care l-a început barbatul ei. „Stâng, drept, stâng, drept… Iar ai târâit piciorul. Nu fii lenes, ridica-l. Fii atent cu cadrul…”

Patul a fost asezat în mijlocul camerei, si totul în jur s-a reamenajat pentru a face posibila deplasarea pacientului nostru. Ingrijitoarea adesea îsi închidea ochii cu devotiune. Pe fundalul cuvintelor celor doi, avea impresia ca asista la o lectie de vals pentru începatori. „Stâng, drept, stâng, bravo! E din ce în ce mai bine”.

Era o minunatie sa îl surprinzi entuziasmat ca un copil care începe sa mearga în picioare. Incordat, ca un luptator. Obedient, ca un soldat. Fericit, ca un îndragostit.

Niciodata nu îsi pierdea sotia din priviri. Întotdeauna astepta calificativul. Era dependent de glasul ei, de aprecierea ei, de iubirea ei.

Dupa o luna, a renuntat cu totul la cadru. Sotia i-a dat sarcini mai grele. Pe parchetul peste care anii nu au avut nicio putere, la distante egale, îngrijitoarea a lipit câte o bucata de banda. Vârful piciorului bolnavului trebuia sa atinga banda din fata, pe ritmul dat de cea mai exigenta profesoara: „stâng, drept, stâng, bravo”.

Nimeni nu putea explica cum de s-a vindecat atât de repede. La vârsta sa, în cazul sau, multi si-ar fi pregatit cele necesare pentru drumul fara întoarcere. Dar el nu a fost dintre aceia. A iubit si a fost vindecat. Vorba lui, cine altul s-ar fi putut îngriji de sotia bolnava mai bine decât el?
Trecusera doua luni de la caderea batrânelului, atunci când îngrijitoarea si-a luat ramas bun de la familia în care iubirea a facut minuni.

pr. Iulian Robu

Dans contemporan, stand-up comedy si muzica lautareasca

de
Gheorghe Bălțătescu
-

Evenimentul „E-Motional, Bacau dance connection -2015” organizat de Centrul de Cultura „George Apostu” Bacau continua. Vineri, 29 mai, de la ora 11.00, la Centrul Apostu va avea loc colocviul: „Dansul contemporan, încotro?” La dezbatere vor participa dansatori si coregrafi din România, Polonia, Portugalia, Franta, dar si manageri, jurnalisti, profesori: Anca Sigartau (manager Teatrul Municipal „Bacovia”), Gina Serbanescu (critic de arta al spectacolului), lector univ. dr. Nicoleta Popa Blanariu (Universitatea „Vasile Alecsandri”), prof. dr. Liviu Dospinescu (Universitatea Laval, Quebec, Canada), Silvia Cazacu (redactor „Revista de Arte si Meserii”), Beatrice Lapadat (redactor „LiterNet”), invitati ai evenimentului „E-Motional, Bacau dance connection -2015”. Întâlnirea va fi moderata de Gheorghe Geo Popa, directorul Centrului Apostu.

De la ora 18.30, la Teatrul Municipal „Bacovia”, Centrul de Cultura „George Apostu” va invita la spectacolul „Saraiman” – o colaborare între Teatrul Odeon si Fundatia perfoRM, ce reuneste trei ipostaze artistice aparent incompatibile: dans contemporan, stand-up comedy si muzica lautareasca interpretata de Romica Puceanu. „Saraiman a aparut dintr-o senzatie personala, resimtita ca un gând rece, pe care ai vrea sa îl alungi repede, si anume aceea a ratarii unor evenimente din viata mea, a noastra, a celor care am ales sa traim în România”, marturiseste cu sinceritate Razvan Mazilu. Împreuna cu artistul de stand-up comedy Dan Badea si inspirati de muzica lautareasca autentica, cei doi artisti incearca, cu foarte mult umor, sa lanseze mai multe intrebari si, eventual, sa gaseasca niste raspunsuri.

Special pentru realizarea coregrafiei acestui proiect a fost invitat coregraful israelian Nadar Rosano, ale carui creatii sunt prezentate în numeroase tari.

Proiectul “E-Motional: rethinking dance” este finantat de programul Cultura al Uniunii Europene si de Ministerul Culturii.

Handbal masculin/ Liga Nationala: Cântec de lebada

de
Dan Sion
-

Stiinta MD Bacau a câstigat la loviturile de la 7 metri mansa tur a confruntarii pentru locurile 7-8 cu HC Odorhei, dar risca sa se desparta urât de propriul public

Pe 25 mai 2014, Stiinta Municipal Dedeman Bacau câstiga mansa retur a finalei de campionat cu HCM Constanta, dar pierdea titlul. Aseara, la un an si o zi distanta, Stiinta MD a câstigat cu 30-28 dupa executarea loviturilor de la 7 metri (26-26, 12-10), prima mansa a confruntarii pentru locurile 7-8 cu HC Odorhei, insa risca sa piarda tot: si echipa, si locul in Liga Nationala, si consideratia suporterilor.

Partida tur cu Odorheiul a fost, cu siguranta, cântecul de lebada al Stiintei MD. Al acestei Stiinta MD, cel putin. O echipa care, aseara, a câstigat frumos, dar care astazi, când este deadline-ul depunerii de proiecte pe Legea 350/ 2005, este pe cale sa moara urât. Luni, directorul CS Stiinta, Florin Grapa, le-a propus jucatorilor si antrenorilor Stiintei MD doua variante de salvare a echipei, ambele girate de Compania Dedeman.

Primo: jucatorii care nu vor sa-si mai continue activitatea la echipa din vara incolo, isi vor lua doua restante contractuale (lunile ianuarie si februarie) si sunt liberi sa plece unde doresc, cu conditia de a nu-si depune memorii la Federatie. Secondo: jucatorii care vor sa ramâna („iar noi ne-am dori sa ramâna cât mai multi”, a declarat Grapa), vor primi tot doua restante (ianuarie- februarie), cu promisiunea ca restul de bani vor fi inclusi in noul contract pentru stingerea intregii datorii.

Acest plan de salvare a Stiintei MD venea ca urmare a desfiintarii Asociatiei Top Sport si constituia singura varianta viabila pentru jucatori de a mai vedea vreun ban din urma. In cazul in care handbalistii si-ar depune memorii la FRH, forul condus de Dedu ar sanctiona Stiinta MD cu interdictia de a efectua transferuri (lucru ce ar putea compromite permenenta echipei in Liga Nationala), dar nu ar putea executa financiar CS Stiinta sau Stiinta MD pentru ca jucatorii sa-si recupereze banii. Si asta pentru ca Asociatia Top Sport, prin care Consiliul Local Bacau a finantat echipa, s-a desfiintat in aceasta primavara, lasând in urma datorii si intrebari.

Cum Dumnezeu s-au „topit” aproape sapte milioane de euro in mai putin de un deceniu, fara ca toti banii sa ajunga la jucatori si antrenori si fara ca Stiinta MD sa câstige vreun trofeu e o alta poveste. Una SF. Revenind la realitate, trebuie spus ca, pâna aseara, jucatorii nu dadusera niciun raspuns oficial. Neoficial, insa, cei mai multi dintre ei sunt decisi sa respinga propunerile facute de Florin Grapa, CS Stiinta si Compania Dedeman.

Iar urmatorul pas ar fi sa-si depuna memorii la FRH. Acest lucru compromite, in mod categoric, viitorul sportiv al echipei de la vara incolo. Si, inainte de toate, poate arunca in aer principala sursa de finantare: proiectul pe 350/ 2005 pe care o noua asociatie, coordonata de viitorul manager al Stiintei MD, Gabriel Armanu ar urma sa-l depuna azi, in ultima zi permisa de lege. „N-am luat, inca, o decizie. Ne focusam pe mansa retur a meciului cu HC Odorhei”, a fost una dintre declaratiile facute aseara, de handbalistii Stiintei MD. OK, baieti, poate aveti sanse sa câstigati locul 7. Veti pierde, in schimb, nu doar banii pentru care, ce-i drept, ati muncit, ci, in special, afectiunea unui public care ar merita sa aiba, in continuare, echipa de Liga Nationala. Cu voi sau fara voi. Dar- oricât ar suna de ciudat- cu voie de la voi. Mingea este in mâinile voastre si poate ar fi bine sa va gânditi ca in joc e ceva mai mult decât o lovitura de la 7 metri sau o confruntare pentru locurile 7-8.

Stiinta MD Bacau: Tamas (12 interv.), Erhan (1 interv.)- Iancu (2 goluri), Rotaru (3), Moisa, Bondar (6), Vartic (2), Celestin (5), Pinnonen, Paunica (2), Carali (1), Cotinghiu, Johannson (4), Lita (1).
HC Odorhei: Orban (7 interv.), Tevzadze (1 interv.)- Komporaly (9 goluri), Konya (1), Sipos (2), Rusia (2), Talas (2), Ferenczi (2), Szasz (2), Ramba (6), Kuzmanoski, Onyejekwe.
Au marcat pentru Stiinta de la 7 metri: Johannson, Bondar, Rotaru si Vartic. A ratat: Paunica.
Au marcat pentru Odorhei de la 7 metri: Ramba si Onyejekwe. Au ratat: Kuzmanoski si Rusia.

Tenis/ Trofeul Municipiului Bacau: Finala se joaca sâmbata

de
Dan Sion
-

Prima zi „plina” pe tabloul Trofeului Municipiului Bacau la tenis a gazduit si conferinta de presa a evenimentului. Competitia din circuitul Futures organizata de Consiliul Local Bacau, FRT, Simba Invest si SCM Bacau si dotata cu premii in valoare de 15.000 dolari plus ospitalitate constituie unul dintre cele mai puternice turnee de profil ale momentului din intreaga lume, reunind la start peste 30 de straini, multi dintre acestia aflându-se intre primii 250 in ierarhia mondiala . A punctat-o si arbitrul Dan Nicolae, care, dupa ce si-a amintit cu nostalgie ca „pe aceste terenuri am jucat primul meu turneu, pe vremea când eram tenismen legitimat la Focsani”, a afirmat: „Trofeul Municipiului Bacau este o competitie foarte puternica, iar ceea ce ma bucura cel mai mult este ca, zilnic, vin foarte multi copii pentru a urmari meciurile”. Dan Nicolae a tinut, totusi, sa precizeze ca „desi, conditiile pe care le ofera baza sunt OK, ele ar putea fi imbunatatite mai mult”.

Promisiunile si datoriile Primariei

Declaratia arbitrului s-a dovedit un adevarat assist pentru presedintele de onoare al sectiei de tenis de la SCM Bacau, Vasile Manole: „Sper ca Primaria sa-si onoreze o promisiune mai veche si sa largeasca baza SCM Bacau, astfel incât sa avem si noi o arena principala. Daca este sa vina mai multi de 50 de spectatori, nu avem unde sta pentru a vedea meciurile”. Fara a da un raspuns punctual, viceprimarul Radu Ababei a afirmat ca „datoria Primariei este sa nu strice nimic din ce s-a construit inainte. Daca ne sta in puteri sa adaugam ceva, o facem cu draga inima”. Nostim este ca aceasta declaratie a fost facuta in asa-zisa sala de conferinte a SCM Bacau, amplasata la stadionul „Municipal”, arena lasata intr-un stadiu de degradare avansata chiar de Primaria Bacau de peste doi ani si jumatate!

Pe când un bacauan laureat?

Revenind la turneul propriu-zis, antrenorul SCM Bacau, Mihai Ciuntea a anuntat ca, in premiera, finala se va juca sâmbata, de la ora 11.00 si nu duminica, asa cum s-a intâmplat in editiile precedente. Unul dintre sponsorii Trofeului Municipiului Bacau, Cristinel Lungu (Simba Invest) a promis ca, anul acesta, va renunta la fazele finale ale turneului de la Roland Garros in favoarea finalei de pe arena bacauana, in timp ce directorul SCM Bacau, Relu Auras a precizat ca si-ar dori ca intr-un viitor cât mai apropiat, competitia sa fie câstigata de un localnic: „Sper ca Alexandru Manole sa reuseasca acest lucru intr-o buna zi”. Desi in primul tur a cazut cu favoritul nr. 2, spaniolul Samper-Montana (nimeni altul decât câstigatorul de acum doua editii), Alex Manole a marturisit ca „un meci contra unui asemenea adversar ma ajuta foarte mult in planul experientei”. Celalalt tenismen prezent la conferinta, Petru Alexandru Luncanu a intarit ideea ca Bacaul gazduieste cel mai important trofeu Futures al tarii si ca „aici tenisul este foarte iubit, ceea ce inseamna foarte mult si pentru noi”.

Ignat, ce performanta!

Dragos Ignat, singurul bacauan ajuns pe tabloul principal al competitiei venind din calificari (Manole si Avram au beneficiat de wild card) a reusit o adevarata performanta, ieri, in turul inaugural al Trofeului Municipiului Bacau. Ignat l-a eliminate pe spaniolul Marc Giner, favoritul 5 al turneului si locul 318 mondial. Etalând un serviciu foarte bune, elevul lui Eugen Lupes l-a invins pe Giner cu 6-3, 6-3 si il va intâlni in batalia pentru “sferturi” pe Dragos Dima. Ceilalti doi bacauani, Manole sI Avram s-au oprit, in schimb, in turul inaugural, fiind invinsi categoric de adversari superiori.
Rezultatele primului tur

Simplu: Hans Podlipnik (Chile) – Bogdan Borza 6-2, 6-2, Kamil Majchrzak (Polonia)- Nicolae Frunza 7-6(3), 7-6(4), Miki Jankovic (Serbia) – Ilija Vucic (Serbia) 7-6(2), 4-6, 6-0, Michael MMoh (SUA) – Calin Manda 6-1, 6-1, David Vega Hernandez (Spania)- Alexandru Daniel Carpen 6-4, 6-4, Lukas Mugevicius (Lituania)- Patricio Heras (Argentina) 6-3, 6-2, Juan Carlos Saez (Chile)- Sergiu Bucur 7-5, 6-3, Andrei Stefan Apostol- Dragos Dima 6-7, 1-6, Petru Alexandru Luncanu- Mircea Jecan 6-4, 6-4, Andrei Cociasu- Teodor Leahu 6-3, 6-3, Teodor Craciun- George Tatomir 6-4, 6-2, Jordan Thompson (SUA)- Richard Waite (Germania) 6-5, abandon, Maxim Dubarenco (Belarus)- Matei Avram 6-0, 6-0, Dragos Ignat- Marc Giner (Spania) 6-3, 6-3, Jordi Samper Montana (Spania)- Alexandru Manole 6-0, 6-2, Vasile Antonescu- Yannick Reuter (Belarus) 4-6, 6-2, 3-6.

Dublu: Andrei Stefan Apostol/ Nicolae Frunza- Miki Jankovic (Serbia)/ Kamil Majchrzak (Polonia) 6-3, 6-3, Petru-Alexandru Luncanu/ Lukas Mugevicius (Liiuania)- Vasile Antonescu/ Dragos Dima 7-5, 6-4, Matei Avram/ Tudor Diaconu- Mihaita Damian/ Alexandru Grigorita 6-3, 6-4, Marc Giner (Spania)/ David Vega Hernandez (Spania) – Arturo Palma (Chile)/ Francisco Stuardo (Chile) 6-0, 6-0, Patrick Grigoriu/ Luca George Tatomir- Tudor Burghelea/ Sabin Saveluc 6-1, 6-0, Teodor Craciun/ Richard Waite (Germania) – Dragos Ignat/ Alexandru Manole 6-3, 6-1.

Lupte greco-romane / AS Lupte ridica stacheta

de
Dan Sion
-

O noua premiera pentru AS Lupte Bacau. Primul si, deocamdata, singurul club privat clasat pe podiumul Nationalor de lupte greco-romane a mai atins o borna a performantei prin convocarea la lotul national de juniori a sportivului Valentin Botez. Acesta si-a inceput pregatirile din aceasta luna la Centrul National Olimpic de la Câmpulung Muscel.

O convocare meritata, care vine dupa trei ani de rezultate deosebite din partea gruparii bacauane ce il are ca presedinte pe Marius Botez, iar ca antrenori pe Ion Sarban si Sorin Tasca. Rezultatele obtinute de AS Lupte au demonstrat potentialul clubului, care a fost remarcat si de Federatia Româna de Lupte. De altfel, imediat dupa convocarea la lot, Valentin Botez a confirmat, cucerind o medalie de bronz la categoria 58 kg la Internationalele României de la Bucuresti, turneu care a reunit la start sportivi din 20 de tari, printre care Rusia, SUA, Canada, Turcia, Polonia, Franta, Suedia sau Israel.

Merita mentionat faptul ca AS Lupte, care desfasoara ample actiuni de selectie atât in cartierele din Bacau, cât si in mediul rural (Saucesti, Sascut, Nicolae Balcescu si Luizi Calugara) functioneaza in special cu resurse materiale si financiare asigurate de membrii sai fondatori. Or, având in vedere ca aceste resurse sunt destul de limitate, indreapta asteptarile celor de la AS Lupte catre o sustinere din partea Primariei si a Consiliului Local Bacau.

Având in vedere nivelul rezultatelor atins de clubul prezidat de Marius Botez (locul 2 la CN U15 in 2014, locul 2 la etapa 1 la CN U17 in 2015 etc) intr-un timp relativ scurt si, mai ales, faptul ca acesta pregateste si promoveaza in mod eficient doar copiii din Bacau, fara a apela la imprumuturi si transferuri, ASL Bacau este indreptatit sa spere la o sustinere mai consistenta din partea municipalitatii bacauane.

Taranii isi schimba periuta de dinti la 10 ani

    de
    Ramona Ionescu
    -

    Statisticile arata ca românii au o stare de sanatate orala precara. Majoritatea românilor nu se spala pe dinti seara, asa cum recomanda stomatologii, ci doar dimineata, pentru ca identifica periajul dentar cu momentul de pregatire pentru interactiune sociala, vazându-l ca un act estetic decât unul pentru propria sanatate.

    Astfel, in lipsa unei intâlniri cu prietenii, colegii de serviciu sau a unei activitati din afara casei, este mai putin probabil ca românii sa aleaga sa nu se spele pe dinti si sa ignore consecintele asupra sanatatii.

    Dintr-un studiu al „Zambeste Romania” 45 la suta dintre persoanele intervievate au declarat ca isi periaza dintii mai putin de doua ori pe zi, desi 90 la suta din esantion este de acord cu importanta rutinei minime de dimineata si seara. Un procent de 10 la suta din cei care au facut obiectului studiului au spus ca se spala pe dinti doar de câteva ori pe saptamâna, o data pe saptamâna sau ocazional. Pentru opt din 10 români, principala bariera de igiena orala este programul aglomerat al zilei si lipsa facilitatilor pentru a se spala pe dinti la serviciu.

    In alta ordine de idei, intrebati care sunt beneficiile spalarii dintilor, majoritatea oamenilor (45 la suta) au declarat ca o fac pentru a avea o respiratie placuta, 36 la suta pentru senzatia de dinti curati, 17 la suta pentru beneficiul de albire a dintilor si doar o mica parte din categoria celor mai rigurosi au spus ca pentru ei, dintii sanatosi inseamna pe lânga toate acestea si sa nu ai carii vizibile.

    Taranii invata sa se spele pe dinti

    Conform studiului „Zâmbeste România” desfasurat in rândul populatiei generale, 80 la suta dintre adulti au probleme dentare, cariile reprezentând cea mai frecventa afectiune (71 la suta), patru din zece persoane prezinta probleme cauzate de placa bacteriana, iar trei din zece au respiratie urât mirositoare si dinti sensibili.

    Conform aceluiasi studiu, 49 la suta din persoanele intervievate nu vizitasera un cabinet stomatologic in ultimul an, in timp ce doar 29 la suta au mers la medicul dentist pentru control. „Exista inca un procent de noua la suta dintre români care nu au mers niciodata la dentist. Am constatat cu surprindere ca in mediul rural, o persoana isi schimba periuta de dinti o data la zece ani, iar unii o tin in baie pe post de bibelou”, a declarat Silvia Jalea, reprezentant „Zâmbeste România”. Ea spune ca intâlnirile organizate in mediul rural au loc cel mai adesea la bibliotecile publice, spatiile respective fiind potrivite pentru astfel de intâlniri. In proiectul „Zâmbeste România” sunt parteneri mai multi medici din Bacau. Prin cabinetele de stomatologie, acestia ofera consultatii gratuite, tratamente sau periaje profesioniste.

    Pretul apei tulbura linistea in asociatiile de proprietari

      de
      Elena Țintaru
      -

      Majorarea tarifului apei potabile (4,30 lei/mc) si al celei canalizate (3,19 lei), de la 1 mai, a stârnit nemultumire si in rândul locatarilor din Asociatia 71 „Taifun”, de pe strada Bicaz. De când a afisat noile preturi pe usile scarilor de bloc, conducerea asociatiei trebuie sa faca fata zilnic valului de locatari care vin la sediul acesteia pentru a-si exprima revolta.

      „Oamenii vin la asociatie, urla la noi, tipa ca nu am luat atitudine, ne-a declarat George Pantiru, presedintele asociatiei. Nici noi, conducerea, nu suntem de acord cu majorarea, dar nu ne-a chemat nimeni la negociere. Cei de la Compania de Apa ne pun in fata faptului implinit, ne baga in fata adresa cu cresterea tarifelor si noi ce sa facem?

      Dar vor fi mari probleme. Foarte multi locatari vor fi tentati sa declare un consum mai mic de apa fata de cel real, pentru ca nu au de unde plati. Deja se simte din declaratiile privind consumul pe luna aprilie iar noi, cei din conducere, nu avem cum sa mergem in fiecare locuinta si sa verificam. Impactul social al majorarii este foarte mare.” Declararea unui consum mai mic de catre un numar mult mai mare de locatari din asociatie va duce la o diferenta enorma fata de ceea ce inregistreaza apometrele Companiei Regionale de Apa Bacau. De aici va rezulta la fiecare scara de bloc un coeficient de corectie mult mai mare decât inainte, care va fi suportat si de catre locatarii corecti.

      Locatari cu datorii enorme

      Aceasta asociatie are nu mai putin de 600 apartamente, dispuse in 8 blocuri, cu 31 de scari. In cele 600 de apartamente sunt aproximativ 1.400 locatari.

      Din 2005, de când conducerea a fost preluata de actualul comitet, asociatia este cu plata la zi a facturilor catre furnizori.

      Asociatia are un debit de dinainte de 2005 de 260.000 lei (2,6 miliarde lei vechi) „suma care nu se regaseste in fisele locatarilor, din cauza neglijentei predecesorilor”, dupa cum mai afirma presedintele asociatiei. Unul dintre locatari, care, intre timp, a decedat, a acumulat o datorie de nu mai putin de 50.000 lei. Datoria a fost preluata de catre fiica decedatului, care plateste esalonat 600 lei/luna. Alte 12 familii au ajuns, in total, la o datorie de 40.000 lei si au fost actionate in judecata de catre conducerea asociatiei. Si este de asteptat sa ajunga in aceasta situatie si mai multe familii, dupa ce tariful total la apa-canalizare a fost majorat de la 6,34 lei la 7,49 lei.

      Batalie pentru gradinile dintre blocuri. Alesii, fata in fata cu locuitorii revoltati

        de
        Silvia Patrascanu
        -

        „Ati defrisat totul intre blocuri”, „A ramas ogor in urma”, „Ne-ati smuls pomii si trandafirii”, „Gardul trebuie completat, nu distrus!, „Asta e spalare de bani!” strigau, ieri, cetatenii din cartierul Miorita, adunati pe str. Logofat Tautu.

        Presedinti de asociatie si simpli locatari au venit sa se intâlneasca cu alesii locali si managerul proiectului privind modernizarea spatiilor verzi din fonduri europene. Invitatia a fost precedata de o petitie inmânata viceprimarului Vasile Tescaru in sedinta de luni, petitie in care oamenii isi manifestau nemultumirea fata de desfiintarea gradinilor din jurul blocurilor.

        „De patru decenii investim bani in spatiile verzi, iar acum ne trezim ca intra utilajele si smulg tot”, acuza cetatenii. Ei au vrut ca decidentii sa vina la fata locului si sa vada ca gradinile lor sunt bine ingrijite si nu trebuie distruse. Au raspuns apelului consilierii Ilie Birzu, Cristi Manolache, Paul Timofte si George Bogatu. Pâna sa ajunga si managerul de proiect, Mihaela Ionesi, corul nemultumirilor s-a transformat in harmalaie.

        „S-a facut publicitate, a declarat managerul. A fost conferinta de presa, am dat fluturasi tuturor presedintilor de asociatie, pentru ca ei sa-i informeze pe locatari. Pâna aici, nu am avut probleme. Trebuie sa inteleaga ca daca nu scoatem gardurile, care sunt puse fara autorizatie, nu pot intra utilajele.”

        Ilie Birzu le-a oferit informatii privind lucrarile prinse in proiect (plantare de arbori, gazon, montarea de instalatii de iluminat, cosuri, banci etc.), dar a provocat un nou tir de acuzatii: „Nu avem nevoie de banci! Trebuia sa ne consultati inainte, nu sa ne infomati dupa!”, „De acum, alegeti-va singuri!”,”Suna frumos, dar unde pun 999.000 m de gazon?”, „Asta-i spalare de bani!”

        Enervat, cu obrajii ca focul, managerul de proiect s-a urcat in masina si a parasit câmpul de lupta. „Degeaba se supara, a strigat Silvia Tilici. Trei milioane de lei am dat pe pomii fructiferi. Nu am ceapa, nu am cartofi, am flori si copaci!” Zecile de voci i-au acoperit pe consilieri, care n-au mai apucat sa spuna mare lucru.

        „E clar ca acest proiect a fost prost conceput pentru ca acolo unde exista spatii verzi trebuia completata vegetatia, nu distrusa”, a declarat, in final, Cristi Manolache, UNPR, adaugând ca, la ora asta, nu exista solutii.

        Cetatenii, insa, nu vor sa renunte. „Noi, cei care nu suntem ascultati de consilieri si autoritati, vom face un grup de initiativa, arata Doru Tanase. Vom cere sa se reanalizeze proiectul si sa fie ocolite spatiile deja amenajate!”

        Fir-ar mama ei de viata… de taran

        de
        Florentin Radu
        -

        Am spus mereu despre tarani ca, pentru mine, ei reprezinta aproape singura categorie de români pe care o plac, sunt oamenii de care imi este cel mai drag. Si afirmatia nu este bazata doar pe imaginea bunicii mele, unica dintre parintii parintilor mei pe care am mai prins-o in viata.

        Nu, ci mai curând pe faptul ca ei, taranii, au fost si vor fi pururi cei care vor sustine tara neconditionat. Si s-a vazut asta tot timpul, inclusiv când Isarescu sau mai stiu eu ce oficial de la Bucuresti raporta o crestere economica a tarii ca urmare a productiilor uriase din agricultura.

        Daca jumatate plus 1 dintre cei 4-500 de parlamentari ar fi inteles valoarea fara tagada a celor care muncesc pamântul, ar fi facut pe dracu-n patru sa le fie bine taranilor. Si nu sa nascoceasca tot soiul de legi care sa-i bage si mai abitir in pamânt.

        Caci asa se intâmpla in zilele actuale cu Maria sa Taranul – bogatul sarac al României – pe care, dupa ce ca nu-l ajuta mai nimeni de 25 de ani si mai bine, nici nu face vreunul cumva sa il ridice macar la nivelul european al fermierului. Il mai si batjocoreste, il umileste. Bunaoara, cam de o luna, nu-l mai lasa sa-si duca la piata cartofii din gradina sau porumbul din hambar, decât daca dovedeste ca e…taran.

        Altfel, il cocoseaza cu amenzi mari cât templul lui Budha. In schimb, comerciantii, samsarii, bisnitarii, ca-s oachesi sau nu, sunt lasati sa faca legile prin piete. Cica s-a facut ordine. S-o ia naiba de ordine, daca asa inteleg astia de la Bucuresti sa reglementeze lucrurile din piete. Caci tot omul vede ca marfa la tarabe e tot scumpa, si tot mai artificiala, si mai otravita cu pesticide si alte inventii de-ale chimistilor.

        C-o s-ajungem sa mâncam legume din plastilina achizitionate de la gradinite si sa mirosim aroma de capsune de pe paginile parfumate ale companiilor de cosmetice. In vreme ce pe taranul nostru il vom face paznic la padurile de eoliene din Dobrogea. Sau il vom angaja la irigatii, lânga plaja de la Burj Al Arab. Fir-ar mama ei de viata… de taran.

        Care Justitie?

        de
        Răzvan Bibire
        -

        Spuneam luna trecuta despre faptul ca asa-zisa „campanie anticoruptie” de la noi este doar o reglare de conturi, un prilej de reimpartire a cascavalului si de pedepsire a unora.

        Justitia este doar praf in ochi câta vreme se apeleaza una-doua la masura arestarii preventive urmata de defilarea suspectului cu catuse la mâini prin fata camerelor de televiziune.

        Am sustinut, de aceea, necesitatea, exprimata si intr-un proiect aflat in Parlament, ca arestarea sa nu se mai faca pe baza unor „suspiciuni rezonabile”, ci pe baza unor „indicii temeinice”.

        Nu e o simpla diferenta de semantica; este, practic, deosebirea esentiala dintre un sistem totalitar si unul democratic; dintre arestarea pe baza unor presupuneri si arestarea pe baza de probe.

        In mijlocul acestei dezbateri a cazut ca un traznet cazul femeii acuzate de santaj care a stat sase luni in arest preventiv si a fost declarata, in final, nevinovata.

        Cazul ilustreaza excelent abuzul care este posibil in acest moment; femeia a fost anchetata pentru ca si-a cerut banii care i se cuveneau de la un debitor.

        Intâmplator, acel debitor ocupa o functie marcanta in sistemul de Justitie. Intr-un timp foarte scurt, femeia a fost interceptata, anchetata si trimisa in judecata doar pe baza plângerii unei judecatoare si a cumnatului sau; a stat sase luni la inchisoare pentru ca „existau suspiciuni rezonabile” ca practica santajul dar nici un indiciu, nici o proba.

        Cu toate acestea, a fost condamnata de prima instanta la trei ani de inchisoare cu suspendare pentru santaj. Abia instanta de apel a avut curajul sa o declare nevinovata pentru ca fapta nu a existat.

        Dar in timpul arestului au incercat sa o convinga sa semneze un acord de recunoastere a vinovatiei, probabil pentru ca stiau ca nu au probe s-o poata condamna.

        Ce se va intâmpla in continuare? Intr-un stat de drept, persoanele implicate in acesta inscenare judiciara ar fi fost demise imediat. La noi nu. La noi se va astepta sa se stinga scandalul si, probabil, vor primi câte o medalie pentru lupta neobosita contra coruptiei.

        Exista o singura intrebare: câte astfel de cazuri mai exista?

        Rafo are aviz pentru demolarea constructiilor si instalatiilor inutile

        de
        Petru Done
        -

        Societatea Rafo Onesti a primit aviz pozitiv din partea Agentiei pentru Protectia Mediului Bacau pentru demolarea partiala a constructiilor si instalatiilor vechi.

        „Acordul de mediu – preciza, recent, consilierul de imagine al societatii, Ion Marian – a fost solicitat pentru instalatiile vechi, în special din ceea ce numim rafinaria veche, si de constructiile aferente acestora, precum tablourile de comanda si alte asemenea constructii, care nu vor mai fi folosite niciodata, dar care odata aflate în picioare sunt purtatoare de taxe si impozite.” Ion Marian a mai precizat ca nu este vorba de taierea instalatiilor aflate în conservare si care ar putea fi repornite oricând.

        Principalele categorii de deseuri care vor rezulta sunt amestec de beton, caramizi, tigle si material ceramic (463 tone), caramizi (200 tone), deseuri metalice (o tona), vata minerala (doua tone) si lemn (0,05 tone). Deseurile rezultate de demolarea efectiva vor fi folosite la aducerea la nivel a amplasamentului parcului de rezervoare dezafectat.

        Asa cum am informat deja, actionarul majoritar al Rafo, Iakov Goldovskyi, a anuntat pregatirea „Strategiei reorganizarii productiei, modernizarii si dezvoltarii Rafo pâna în 2018”, prin care se urmareste modernizarea si repornirea Complexului Cracarii Catalitice si a instalatiilor de cocsare, pentru prelucrarea rentabila din punct de vedere economic a pacurii de distilare atmosferica livrata din Rusia (pâna la 1,2 milioane de tone pe an) si a gazului condensat din România (pâna la 250.000 de tone pe an) în produse usoare de calitate Euro 5 si cocs.

        Iakov Goldovskyi a mai spus, cu aceasta ocazie, ca intentia de a se taia în rafinarie o parte dintre instalatii, pentru valorificare la fier vechi, viza numai partea veche si neîntrebuintata a complexului de rafinare, iar prin valorificarea acestora sa fie acoperite cheltuielile curente ale întreprinderii, în care lucreaza 410 oameni.

        Tranzitia de la certificatul de producator la atestat, spre final

        de
        Florentin Radu
        -

        Inceput la 1 aprilie, odata cu aparitia Legii 145/2014, procesul de autorizare a producatorilor agricoli care vor sa-si vânda productia in piete a intrat in linie dreapta. Astfel, pâna la aceasta data, aproape toti fermierii din judet au facut demersurile pentru a intra in legalitate, solicitând primariilor eliberarea atestatelor de producatori, documente care inlocuiesc vechile certificate de producator.

        Potrivit evidentelor, au fost autorizati circa 850 de producatori agricoli din tot judetul, dintre care circa 730 de Camera Agricola Bacau si diferenta de catre Directia pentru Agricultura Bacau. Din totalul celor care au solicitat atesatarea de producatori, doar patru fermieri au primit aviz negativ din partea specialistilor din agricultura. „Mai avem doar câteva de rezovat, respectiv in Asau, Sascut, Corbasca, Hemeiusi si Odobesti. La chemarea primariilor, am avut si 3-4 echipe, pentru ca numarul fermierilor era foarte mare – 50-60 – numai intr-o singura comuna, cum ar fi Pâncesti, Letea Veche, Parava, de regula in bazinele legumicole.

        Or, aici, oamenii produceau rasaduri si riscam sa blocam valorificarea in piete a acestora. De aceea, tin sa apreciez eforturile colegilor mei care au stat, in unele zile, pâna seara târziu pentru a incheia avizele consultative necesare eliberarii atestatelor de producatori”, a declarat Vasile Aichimoaie (foto), directorul Camerei Agricole Bacau. Reamintim ca atestatul de producator, obligatoriu de luna aceasta, este documentul care confirma calitatea de producator agricol, persoanei fizice care desfasoara o activitate economica în sectorul agricol. Atestatul se elibereaza pe baza avizului consultativ dat de structurile asociative profesionale/patronale/sindicale care se înregistreaza în acest scop la primariile autoritatilor administratiei publice locale.

        Urmeaza etapa a doua, de completare atestatelor, când legumicultorii vor scoate rasadurile in câmp, moment in care specialistii din agricultura, impreuna cu functionarii primariilor responsabili cu Registrul Agricol, se vor deplasa din nou in comune pentru a stabili cu exactitate infiintarea culturilor si a face estimarile viitoarelor productii de legume.

        „Legal, nu as fi putut sa le dau avize favorabile fermierilor doar in baza unei promisiuni ca vor cultiva rosii sau castraveti. Pentru ca el ar fi putut foarte bine sa cumpere rosii de la matca si sa spuna ca le-a produs el. Or, acum, când revenim in comune, vedem la fata locului daca, intr-adevar, acestia cultiva ce au pretins”, a completat directorul Aichimoaie. Taranii care vând produse agricole fara a detine un atestat de producator risca amenzi uriase ce pot ajunge la 15.000 de lei.

        A crescut numarul cazurilor de depresie si a tentativelor de suicid

          de
          Geta Panaite
          -

          In ultimele doua saptamâni, in judetul Bacau, sase femei, majoritatea tinere, au incercat sa-si puna capat zilelor cu medicamente.

          Continuați

          Afacerist din Buhusi, dat disparut de zece zile

          de
          Florentin Radu
          -

          Disparita misterioasa a unui afacerist si politician bacauan a pus pe jar autoritatile si familia acestuia. Este vorba despre Mihail Lupu, de 50 de ani, proprietar al mai multor afaceri din judet si, totodata, consilier local la Primaria Buhusi.

          Continuați

          Parchetul Tribunalului a contestat achitarea dr. Iulian Ichim

            de
            Cătălina Chifu
            -

            Dosarul de luare de mita si fals in inscrisuri in care a fost trimis in judecata dr. Iulian Ichim a ajuns la Curtea de Apel, dupa ce Parchetul Tribunalului a contestat decizia primei instante de achitare a medicului.

            Dr. Ichim a fost trimis in judecata, in decembrie 2013, alaturi de un angajat al Directiei de Sanatate Publica (DSP) si o asistenta medicala din cadrul Spitalului Buhusi, intr-un dosar de rasunet in care procurorii vorbeau de o adevarata retea de falsificare de buletine de analize pentru angajati din mai multe societati comerciale.

            In toata aceasta retea, Vasile Vladut Pavel, functionar public in cadrul DSP Bacau, ar fi fost prima veriga, cel care i-ar fi constrâns pe agentii economici din judet prinsi cu nereguli sa cotizeze cu bani, pe de o parte, pentru a scapa de amenzi, dar si sa accepte o colaborare cu un anumit medic pentru intocmirea fiselor de aptitudini ale angajatilor.

            “Pavel a colaborat cu Ichim Constantin Iulian, medic specialist in medicina muncii, care a acceptat sa completeze fisele de aptitudini ale angajatilor fara a-i consulta si fara a-i examina, precum si cu Ciuperca Teodora Mihaela, asistent medical in cadrul Spitalului Orasenesc Buhusi, care completa in mod fictiv buletinele de analiza fara de care nu puteau fi finalizate fisele de aptitudini ale angajatilor societatilor verificate”, se spune in rechizitoriu.

            Pentru a scapa de amenda, mai sustin procurorii, firmele prinse in ofsaid trebuiau sa cotizeze cu cel putin 1.000 de lei la angajatul DSP. Pe “lista clientilor” cu fise aranjate figurau si societati de alimentatie publica (brutarii) in care angajatii aveau obligatia sa-si faca analizele medicale periodic pentru a evita contaminarea populatiei cu anumiti virusi sau boli. Vasile Vladut Pavel si Teodora Ciuperca si-au recunoscut faptele si au fost condamnati definitiv la trei ani, respectiv doi ani de inchisoare cu suspendare.

            Dr. Ichim s-a declarat de la inceput nevinovat si a fost achitat de prima instanta. El a sustinut in apararea sa ca legislatia ii permitea sa completeze fisele de aptitudini fara a examina personal angajatii si ca nu a comis nicio fapta penala. “Am facut tot ceea ce fac toti medicii de medicina muncii. Consider ca sunt doar minciuni la adresa mea si ma consider nevinovat. Rechizitoriul ii transforma in potentiali infractori pe toti medicii de medicina muncii din România”, a fost declaratia data de dr. Iulian Ichim in instanta.

            Justitie cu ochelari de cal. A pierdut si casa, si banii

              de
              Cătălina Chifu
              -

              – o bacauanca acuza ca a fost indusa in eroare chiar de nepoata sotului (decedat) in momentul in care s-a incheiat un contract de preluare a unor datorii – femeia spune ca a ajuns, in final, la situatia bizara in care si-a achitat si creanta “cumparata” de nepoata, dar a pierdut si casa pusa drept garantie

              Crina M. (57 ani) povesteste ca toate problemele pornesc de la un contract pe care, recunoaste, nu l-a citit cu atentie, incheiat in 2005 cu nepoata sotului prin care aceasta din urma cumpara o datorie bancara de 100.000 euro.

              “La un moment dat ne-am confruntat cu probleme financiare, am facut credite bancare pe care le-am garantat cu casa noastra din Luncani. Societatea sotului meu a intrat in faliment si nu am mai reusit sa ne platim creditele. Banca urma sa scoata casa la licitatie, iar nepoata sotului a mers la banca si a cumparat creanta. Ne-a chemat la notariat si am facut un act de subrogatie conventionala si dare in plata. Nu am inteles ce inseamna asta. Notarul mi-a spus ca e un act de garantie si ca, atunci când ii dam banii inapoi, reintram in posesia casei. In realitate, era un act de vânzare-cumparare fara nicio pretentie. Insa, la acel moment nu am stiut.

              Am stiut ca trebuie sa platim datoria ca sa reintram in posesia casei. 100.000 de euro trebuia sa achitam”, povesteste Crina M. Ea sustine ca in perioada 2008-2009 a platit nepoatei sotului 90.000 euro. Acum isi da seama ca a fost indusa in eroare si ca nepoata ei nu a urmarit decât sa o insele, acuza femeia care, in final, a pierdut si casa, si banii. “Barbatul ei (nepoatei, n.r.) era plecat in Germania, era camatar, a facut si puscarie. Tinând cont de aceasta situatie, nepoata ne-a spus sa ii dam banii soacrei ei, pentru ca ei se fereau sa apara cu bani, ca sa nu li se confiste.

              Am act pe care scrie ca am platit datoria conform contractului. Insa, dupa sapte ani, nepoata a deschis actiune de evacuare si a spus, in instanta, ca banii pe care i-am dat noi erau in contul altei datorii. Sotul meu a murit in 2011 si acum am ramas singura sa ma lupt cu camatarii. Ultima rata de 10.000 de euro nu a vrut sa o primeasca. Mi-a spus ca sotul meu i-a promis ca ii mai da 50.000 euro. Eu am platit si ultima rata, i-am consemnat banii la CEC, dar nu a vrut sa-i ridice pentru ca ar insemna sa recunoasca intelegerea cu sotul meu si sa-mi dea casa”, mai spune Crina M.

              Instanta a ignorat si martorii, si chitantele

              Faptul ca femeia a semnat un contract fara sa stie ce presupune nu este o scuza. Pe de alta parte, insa, instanta ar trebui sa judece nu doar in litera legii, ci si in spiritul ei. Or, in acest dosar, judecatorii au luat in calcul doar contractul incheiat la notar care nu prevede ca, odata platita datoria, oamenii reintra in posesia proprietatii.

              Nici martorii care au vorbit in instanta despre intelegerea verbala dintre cele doua parti nu au fost luati in seama, asa cum au fost ignorate si chitantele care dovedesc ca femeia a platit o suma de bani in baza contractului. Din contra, judecatorii au mers pe varianta nepoatei, ca ar fi vorba de o alta datorie, fara sa ceara insa un act doveditor! “Nu le-au cerut nicio dovada a acelei presupuse datorii de care vorbeste nepoata. Sotul meu nu a apucat sa depuna marturie, procesul lui a inceput dupa moartea lui. Nepoata a spus in instanta ca ne da casa inapoi daca ii dam banii, ca si cum nu i-am dat nimic pâna acum”, arata Crina M.

              “Instanta a pronuntat o hotarâre nelegala si a ignorat complet probele admise si administrate in cauza preluând in motivarea hotarârii pasaje intregi din contractul incheiat de parti. Am dovedit cu inscrisuri si cu martori ca intelegerea reala dintre parti a fost sa se incheie un act de dare in plata, dar sub conditie rezolutorie, in sensul ca daca oamenii vor achita suma de 100.000 euro vor redeveni proprietarii imobilului. Avem inscrisuri prin care se atesta, dupa incheierea actului de dare in plata, plata acestei sume, iar in aceste inscrisuri este mentionat in mod expres numarul actului de dare in plata si faptul ca se restituie aceasta suma pe ideea ca s-a garantat cu imobilul din litigiu, adica cel care este prevazut in actul de dare in plata”, au aratat avocatii femeii, in apelul facut la Tribunal.

              De-abia dupa 7 ani, a cerut evacuarea

              Roberta I. a confirmat in instanta ca a fost martora la aceasta intelegere si ca proprietarii casei au facut imbunatatiri la imobil tocmai in conditiile in care stiau ca vor redeveni proprietari asupra imobilului. Avocatii pagubitei au depus si certificat de atestare fiscala care dovedeste plata impozitului pe imobil, plati care nu s-ar fi facut daca oamenii nu ar fi fost siguri ca vor reintra in posesia casei.

              Toate aceste probe au fost ignorate de cele trei instante – Judecatorie, Tribunal si Curtea de Apel – care au judecat dosarul. In mod paradoxal, au fost respinse declaratiile pagubitei si martorilor, precum si dovada platii (chitantele), dar a fost acceptata declaratia nepoatei care vorbeste de o alta datorie, fara ca instanta sa ceara un act! “Instanta de apel nu a analizat si nu a stabilit o situatie corecta a cauzei, in sensul ca de la data incheierii actului de dare in plata si pâna la data formularii actiunii in evacuare au trecut mai bine de 7 ani, imprejurare din care rezulta ca intimata nu a dorit sa devina proprietara imobilului in litigiu si nici nu a intreprins vreun demers pentru a intra in posesia bunului imobil”, mai arata avocatii femeii pagubite.

              “Potrivit art. 1191 alin. 2 din Codul civil, nu se va primi niciodata o dovada prin martori, în contra sau peste ceea ce cuprinde actul, nici despre ceea ce se pretinde ca s-ar fi zis înaintea, la timpul sau în urma intocmirii actului. (…) Instanta de apel a constatat, in mod corect, ca recurentii au efectuat platile în cuantumul invocat si a retinut ca aceste plati nu au legatura cu actul juridic dedus judecatii (contractul, n.r.).” – decizia Curtii de Apel

              Un nou succes al elevilor de la „Saligny”, recent intorsi din Spania

                de
                Roxana Neagu
                -

                16 elevi ai Colegiului Tehnic „Anghel Saligny” s-au intors recent din Spania, din al doilea stagiu al proiectului Erasmus A cu titlul „Competente europene in Web Design”, nr. 2014 – 1- RO01 – KA102 – 001233. Proiectul s-a desfasurat timp de doua saptamâni, 5 – 18 mai 2015, si face parte din Actiunea Cheie 1 – Mobilitati de Formare VET. Beneficiarii proiectului au fost elevi din clasele a XI-a profil real si tehnic, care au desfasurat stagii de invatare si de lucru in cadrul agentiei Mobility European Proiects Granada (MEP Europrojects Granada). Programul de lucru s-a desfasurat in birourile agentiei MEP si a vizat diferite si complexe sarcini de lucru in domeniul IT, aprofundând notiunile de curriculum specifice disciplinei pentru clasa a XI-a si cuprinse in Acordul de fomare (Learning Agreement), aprobat de Agentia Nationala pentru Programe Comunitare in Domeniul Educatiei si Formarii Profesionale. Pe toata durata programului profesional, care cuprinde 4 ore de munca zilnic, elevii bacauani au dat dovada de cunostinte avansate a notiunilor de operare IT, precum si de utilizare a acestora in mod optim. Performantele lor au fost apreciate si la finalul stagiului in cadrul sesiunii de prezentare a proiectelor realizate pe parcursul mobilitatii.

                Programul realizat de agentia MEP a fost extrem de complex si variat, in fiecare dupa-amiaza elevii având si vizite pentru a cunoaste fascinanta si bogata istorie si civilizatie andaluza. Au fost vizitate importante obiective de cultura din Granada – Palatul Alhambra, Catedrala, Muzeul de Stiinte, dar si orasele Sevilla, Malaga si Cordoba. Bucuria, emotiile, satisfactia si implinirea s-au citit pe chipul elevilor participanti, când, reintorsi acasa, intr-un cadru festiv si-au impartasit frumoasa experienta colegilor din liceu si cadrelor didactice. „Elevii colegiului nostru sunt principalii beneficiari ai stagiului deoarece, intr-o societate a cunoasterii, se pune accent din ce in ce mai mult pe dezvoltarea competentelor in Web Design, iar schimbul de informatii obliga elevul sa fie permanent in pas cu noutatile aparute in domeniul IT. Pe toata durata stagiului, elevii colegiului au dat dovada de punctualitate, corectitudine, seriozitate, aspecte remarcate si de partenerii nostri spanioli. Experienta s-a dovedit a fi una de succes intrucât elevii au invatat sa se integreze intr-o societate noua, si-au imbunatatit comunicarea in limba engleza si au dobândit minime cunostinte de limba spaniola”, a declarat prof. Elena Carmen Popa, directorul colegiului. La finalul stagiului de pregatire si de lucru elevii au primit, fiecare, din partea agentiei, un Certificat de Recunoastere a Experientei si Competentelor dobândite.

                In cadrul proiectului au participat elevii Vasile Verdes, Vladislav Pascal, Vasile Buhalau, Wilhem Cosa, Ioan Ghiurca, Anca Bilboc, Catalin Puscalarga, Dragos Afrentoaie, Alexandru Craciun, David Cosmin, Sorin David, Alin Forcos, Gheorghita Humulica, Liviu Iancu, Bianca David si Marcelin Fodor, insotiti de profesorii Oana Cruceanu si Carmen-Daniela Negrea, monitorizati de prof. Elena Carmen Popa, director al Colegiului Tehnic „A.Saligny” Bacau.

                Cursul festiv al claselor a XII-a din Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacau

                  de
                  Roxana Neagu
                  -

                  26 mai 2015. Zi importanta pentru absolventii claselor a XII-a de la Colegiul National „Vasile Alecsandri” Bacau, care ieri si-au luat ramas bun de la cei patru ani de liceu. Majoretele si Ansamblul „Ciucurelul” (condus de prof. Mitica Pricopie), embleme ale institutiei de invatamânt, au deschis defilarea, din care nu au lipsit baloanele colorate, bucuria, muzica populara, elevii si profesorii, intr-un tot unitar.

                  O noua promotie a renumitului colegiu a ajuns la ora bilantului. Marea sarbatoare a inceput la ora 11.00, cu traditionala parada a absolventilor, ce a incântat lumea pe tot traseul, de la Prefectura la Primarie, apoi la Teatrul de Vara „Radu Beligan”, unde a avut loc cursul festiv.

                  Sala a gazduit pe cei 249 elevi absolventi din cele opt clase a XII-a, alaturi de parinti si colegii lor de la clasele mai mici, care au venit sa le fie alaturi in aceste momente de bucurie. Cei care i-au indrumat de-a lungul anilor de liceu au fost, si ei, prezenti la ultima strigare a catalogului pentru absolventii promotiei 2015, respectiv prof. Madalin Bertea (clasa a XII-a A – filologie intensiv engleza), prof. Ionela Tuduriu (clasa a XII-a B – filologie bilingv engleza), prof. Elena Chelaru (clasa a XII-a C – stiinte sociale intensiv engleza), prof. Viorel Cruceanu (clasa a XII-a D – stiinte sociale), prof. Ionut Dantis (clasa a XII-a E – stiinte ale naturii intensiv engleza), prof. Catalin Barbu (clasa a XII-a F – stiinte ale naturii), prof. Ingrid Lazar (clasa a XII-a G – matematica/informatica intensiv engleza) si prof. Gabriel Puiu (clasa a XII-a H – matematica/informatica).

                  Aceste clipe de bucurie si nostalgie au fost traite la cote maxime de sefa promotiei Stefana Bostan, de la clasa a XII-a A, eleva de „10 pe linie”.

                  „Totul este posibil, daca iti place ceea ce faci si daca ii respecti pe cei din jur”, ne-a spus absolventa, care va urma Istoria Artelor, iar dupa finalizarea studiilor universitare isi doreste sa ajunga curator de arta, cel mai probabil in strainatate. La cursul festiv, Stefana, care inca de anul trecut a preluat cheia succesului, a predat-o acum unei noi candidate la obtinerea aceluiasi titlu pentru promotia viitoare, Raluca-Andreea Donici, de la clasa a XI-a G – stiinte ale naturii.

                  „In aceste momente de maxima incarcatura emotionala, ne despartim de una dintre cele mai bune generatii pe care le-a avut colegiul nostru. Le dorim cu acest prilej o cariera cât mai stralucita in domeniile pe care si le vor alege, in sensul ca fiecare dintre ei sa reuseasca sa-si cucereasca propriul Everest.”
                  prof. Calin Boamba, directorul colegiului

                  [wonderplugin_gallery id=”266″]

                  La revedere … ani de liceu si la Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”

                    de
                    Roxana Neagu
                    -

                    Ziua de marti a fost una greu de uitat si pentru cei 184 de elevi de la Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”. Cu totii au sarbatorit cu fast, prin obisnuita defilare prin centrul orasului, ziua in care, pentru ei cel putin, anii de liceu vor ramâne doar o frumoasa amintire. Ultimul sunet al clopotelui s-a auzit intr-un cadru festiv in Aula Modova a Universitatii „George Bacovia”.

                    „Pentru ei se incheie un drum si incepe altul. Urmeaza un mare necunoscut, dar suntem siguri ca vor reusi. Au trecut cu bine peste toate, dar ceea ce urmeaza va fi si mai greu, pentru ca de acum incolo nu vor mai fi evaluati doar in note, ci si in realizari, in fapte. Le doresc din suflet sa le fie viata plina de lumina si sa construiasca pentru noi, dar mai ales pentru ei, o lume mai buna”, a declarat, la festivitatea de final, prof. Iulia Corlade, director adjunct al Colegiul Tehnic „Dumitru Mangeron”.

                    In total, au fost 8 clase de elevi de la forma de invatamânt de zi, si inca 3 clase de la forma de invatamânt seral, de la specializarile: tehnician in gastronomie, tehnician in activitati economice, tehnician proiectant CAD, tehnician mecatronist, tehnician in transporturi, tehnician instalatii electrice, tehnician analize produse alimentare, tehnician electrician electrotehnist auto, tehnician ecolog si protectia calitatii mediului, tehnician electromecanic si tehnician electrotehnist.

                    Seful de promotie 2015 de la „Mangeron” este Polina Erhan, din clasa a XII-a E, cu media generala 9.63, care a predat cheia liceului urmatoarei promotii de absolventi, elevilor din clasa a XI-a, sustinând si un nostalgic si, totodata, emotionant discurs adresat celor care le-au indrumat pasii timp de patru ani: dascalii. „Finanul anilor de liceu …. o adevarata rasplata pentru mine, dupa multa munca, dar si multa satisfactie. Au fost 4 ani de liceu frumosi. Simt si putin regret, pentru ca las in urma colegi dragi, profesori minunati. Doresc succesc tuturor!”, ne-a declarat si noua „sefa” liceului.

                    [wonderplugin_gallery id=”267″]

                    1...3.5153.5163.517...5.880Pagina 3.516 din 5.880

                    ULTIMELE ȘTIRI