– zeci de familii de pe strada Tecuciului traiesc, de ani buni, un calvar fara sfârsit – mii de masini de tonaj greu circula cu viteza pe strada ciuruita de gropi, cu denivelari – casele, odata mândria tineretii lor, sunt acum sfarâmate, crapate, cu tavanele cazute, in pericol sa se darâme

Peste 100 de familii, care au „ghinionul” sa locuiasca pe strada Tecuciului din Bacau, stiti, strada aceea pe care se afluieste traficul de masini grele dinspre Bucuresti spre Suceava, Bârlad, Vaslui si invers, traiesc de mai multi ani un adevarat cosmar.

Pentru o mai buna localizare, tot pe Tecuciului se afla inca si Târgul de Masini, deschis in fiecare duminica. N-are mai mult de un kilometru, cu multi ani in urma, sa fie vreo 50, era o oaza de liniste, unde oamenii isi duceau traiul de fiecare zi, cu mai bunele si mai relele vietii, si-au construit case frumoase, trainice, si-au crescut copiii, care acum au si ei, la rândul lor, copii.

Pe neobservate, strada lor a devenit un adevarat calvar, odata cu transformarea ei in centura ocolitoare, cea de est, a orasului, care s-a napustit cu tot cu masini peste vietile si casele lor. Nimic nu mai este ca in anii tineretii lor: zilnic, ceas de ceas, minut de minut, zi, noapte, sute de mastodonti, cu zeci de tone pe cauciucuri, ruleaza peste sutele de gropi, canale ingropate, asfalt distrus, pe doar doua benzi, saltânt, odata cu ele, si casele oamenilor, care cedeaza putin câte putin din tineretea lor.

Reclamatii fara raspuns

N-am stat decât o ora cu acesti oameni, majoritatea in vârsta, batrâni peste care timpul a lasat urme, urme adânci, buimaciti, care umbla de colo-colo fara rost, mereu cu ochii pe sosea, mereu cu ochii la casa care tremura, se clatina la trecerea masinilor: se darâma – nu se darâma, mai cade un tavan, se mai crapa un perete.

Dimineata – care dimineata? – pentru ei ziua este noapte si noaptea zi, nedormiti, calvarul reincepe: basculante, trailere, remorci, TIR-uri, dube, carosate, tractoare, motociclete turate la maximum, toate cu incarcaturi de milioane de euro, pe care soferii le mâna nebuneste pe strada ingusta, fara a avea habar de suferinta produsa unor oameni pe care nu-i cunosc, accelereaza, 80-90-100 de km la ora, destinatia de pe GPS este tinta care-i mâna, banii patronului, salariul lor, nebunia ce nu se mai opreste, zi de zi, ora de ora.

Ce vina au locuitorii de la numerele 41, 43, 47, 52, 58: toti? Au scris, au reclamat, au fost in audienta la primarul municipiului, din patru in patru ani au contabilizat promisiuni, au caiete intregi, jurnale ce nu vor fi publicate niciodata! 2012: vom face trotuare; 2013: strada va intra intr-un program de reabilitare; 2014: primarul trimite o echipa cu misiunea sa acopere gaurile din asfalt cu o galeata de nisip; 2015: din nou audienta la primar – mergeti la societatea de drumuri, de la Drumuri sunt indreptati, din nou, la Primarie.

Nepotii nu mai vin la bunici de frica prabusirii caselor

Masinile rod in continuare din zidurile caselor, din tavane, televizoare, tablouri cu fotografii de la nunta, de la botez, cad si se fac tandari: pâna si amintirile! Ce mai ramâne? „Nici cutremurele nu le mai simtim, la noi fiecare masina care trece prin fata casei produce un cutremur. Tavanele au cazut, zidaria se crapa, caramizile nu mai stau la locul lor, acoperisul l-am sprijinit cu doi popi. Pamântul de sub casa se crapa, gardul a devenit o salcie: se pleaca dupa cum trec masinile: la dreapta, la stânga. Am 80 de ani, nu stiu cât mai rezist, eu si sotia.

Au venit, cu bucurie, nepotii la noi, dar n-au stat decât doua zile, mi-a fost frica ca se darâma casa peste ei. Am chemat parintii sa-i ia”, ne spune domnul Emil Ciomârtan, de la nr. 41, cel care ne-a chemat, disperat, in lipsa oricarei sperante ca vor fi auzite si durerile familiei lui, ale vecinilor. Intru in casa: pereti crapati, tavane cazute.

„Auziti, simtiti, acum trece un TIR spre Roman, acum altul spre Bucuresti, nu se opresc niciodata. Cum sa traiesti, cum sa te odihnesti, nici noaptea nu mai este noapte. Ce sa ne facem? Puteti face ceva pentru noi?”, continua domnul Emil. Mi-e teama sa promit ceva. Voi scrie, ma voi informa. Oamenii se aduna ca la miting.

Vine toata strada, vorbesc tare, sa-i aud: „Nu se mai poate, platim taxe, votam, suntem bacauani, avem dreptul sa ne bucuram de viata, atâta cât o mai avem”, „Bine, strada este a Drumurilor Judetene, a cui o fi, dar trotuarele, gurile de canal, santurile de scurgere, ale cui sunt?”, ne intreaba doamna Dumitra Mastachin, de la nr. 47.

De la 52 vine grabita Emilia Iosub: „Este inuman, este o incalcare a drepturilor omului la o viata normala.” La 39 sunt doua familii, Mihai si Valentin Vasilache: „Aici a fost vechea albie a Bistritei, pamântul nu are stabilitate, nu se asfalteaza strada, nu stiu de ce, am cerut si cerem si prin ziarul dumneavoastra, sa se impuna o limita de viteza, macar noaptea. Am solicitat acest lucru, insa ni s-a spus ca nu-i posibil, se creaza blocaje, dar de «blocajele» noastre nu vorbeste nimeni. Suntem toti bolnavi, stresati, nu-i vorba de o zi, de o luna, ci de ani fara liniste, fara siguranta.”

Cine are raspunsuri la intrebarile cetatenilor

La toate acestea se adauga, in fiecare duminica, aglomeratia produsa de sutele de masini care parcheaza pe trotuare, in fata portilor, peste tot, iar daca mai si ploua, apa intra in curti, in case, poti sa-ti iei câmpii, sa te duci la Bistrita… Constantin Nastac locuieste la nr. 43: „Stai in casa si nu te poti intelege, iesi afara – infernul, ceva trebuie facut, cineva trebuie sa faca ceva. Soseaua de Centura se tot face de vreo 10 ani, ni se promite ca atunci traficul va fi mai lejer. Când, domnule primar? Ajungem toti la balamuc.”

Da, iti trebuie nervi de otel, antrenament, rabdare, oamenii fac inventarul injuraturilor, le dau adresa. Se aud? Slabe sperante.

Mi se spune sa solicit raspunsuri de la administratia locala, de la Drumuri, de la consilieri (cine mai este consilier local in zona, ca nimeni nu l-a vazut vreodata). La ce bun? Cunosc raspunsurile: strada este in administrarea…Exista un program national de reabilitare… Soseaua de centura va rezolva problema cetatenilor de pe Tecuciului…Trotuarele se vor reface doar dupa ce strada va fi reabilitata…Daca mai intrebi CÂND?, raspunsul se pierde printre rânduri sau in neant…

Strada Tecuciului are doar cu putin peste 1000 de metri si multe suflete chinuite, zilnic sub asediul zgomotului, prafului, trepidatiilor, nesomnului, stresului. In Bacau, sunt sapte partide, sapte lideri, un primar, doi viceprimari, un buget local, mai are Bacaul un prefect, un subprefect, un presedinte de CJ, doi vicepresedinti. Cine are un raspuns pentru cetatenii de pe strada Tecuciului, din Bacau?

In editiile umatoare, vom incerca noi sa gasim raspunsuri la intrebarile acestor oameni.

– proiectul se desfasoara in colaborare cu Inspectoratul Scolar Judetean, Universitatea „Vasile Alecsandri”, Universitatea „George Bacovia” si Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca

Camera de Comert si Industrie (CCI) Bacau a anuntat derularea unui amplu proiect destinat absolventilor acestui an scolar aflati in cautarea unui loc de munca, denumit „Integrarea pe piata muncii a absolventilor 2015. Facilitatile fiscale oferite de stat”.

Ideea proiectului a plecat de la constatarile deloc favorabile facute la nivelul ultimilor ani privind integrarea pe piata muncii a absolventilor. Statisticile oficiale arata ca, anual, sunt in cautarea unui loc de munca circa 7.000 de absolventi din invatamântul liceal sau profesional, universitar si postuniversitar. Din pacate, insa, in 2014, din acest total, doar 128 de persoane au beneficiat de facilitatile oferite de stat angajatorilor.

„Prin urmare, prin acest proiect, ne-am propus sa informam atât absolventii, cât si angajatorii despre aceste oportunitati. Daca anul acesta reusim sa angajam 500 de absolventi, in viitor, putem spera la mult mai multi, poate reusim sa-i tinem pe tineri acasa. Iar, daca ei nu vor sta un an si jumatate, cât prevad regulile, macar vor capata experienta, si tot este un câstig“, a declarat Doru Simovici, presedintele CCI Bacau.

Proiectul prevede, printre altele, organizarea de sesiuni de informare a absolventilor cu privire la facilitatile disponibile, de la oportunitatile existente de angajare, facilitatile de infiintare a unei afaceri de tip SRL – Debutant, Startup etc, pâna la schemele de ajutor de minimis, subventii, fonduri europene etc.

„Proiectul raspunde unei nevoi reale, de valorificare a resursei umane in zona judetului Bacau si nu numai. Si nu ma gândesc doar la absolventii nostri, ci si la resursa umana a angajatorilor, pentru ca ei se dezvolta impreuna”, a subliniat conf. univ. dr. Venera Cojocariu, de la Universitatea „Vasile Alecsandri”.

In urmatoare etapa, in cadrul proiectului, vor fi organizate trei conferinte de informare a firmelor privind facilitatile fiscale acordate angajatorilor, prima fiind programata luni, 29 iunie, la Moinesti (eveniment la care sunt invitate sa participe peste 100 de firme din zona), urmatoarea, marti, 30 iunie, la Onesti, in Aula Bibliotecii Municipale „Radu Rosetti”, ultima oprire urmând sa aiba loc pe 1 iulie, in Bacau, la Aula Universitatii „Vasile Alecsandri” (organizatorii mizând pe cel putin 150 de participanti).

„Este foarte bine aleasa perioada derularii proiectului, pentru ca in invatamântul nostru are loc sustinera examenelor de finalizare a ciclurilor de studii. In plus, in ultimii ani, se observa o scadere dramatica a populatiei scolare, in contextul in care se vorbeste despre formarea continua a persoanelor calificate, de la debutul in cariera si pâna la pensionare”, a punctat Dumitru Bontas, reprezentantul Universitatii „George Bacovia”. In proiect, mai sunt prinse si organizari de burse ale locurilor de munca pentru firme din zonele Bacau, Onesti si Moinesti.

In municipiul Bacau sunt 18 parcari cu plata. Majoritatea sunt prevazute cu aparate de autotaxare, doua sunt cu bariera si mai exista posibilitatea de achitare prin SMS, de pe telefonul mobil.

Autoritatile din Slanic Moldova au fost asaltate zilele trecute de sesizari venite din partea turistilor care erau extrem de nemultumiti de faptul ca la izvoarele minerale, pentru care alesesera aceasta statiune balneara, nu mai curge o picatura de apa.

Primaria s-a adresat in scris lichidatorului firmei “Flora”, cea care detine terenul, pentru a-i cere sa furnizeze informatii asupra persoanei responsabile “pentru actiunea intreprinsa de Flora SRL”, spre a actiona persoana respectiva in instanta.

Instant Expert, administratorul judiciar al SC Flora SRL, afirma ca nu a autorizat inchiderea izvoarelor si ca a solicitat firmei sa remedieze situatia “astfel incât activitatea statiunii sa nu fie perturbata.”

Cu toate acestea, izvoarele minerale au ramas inchise. In situatia asta, Primaria Slanic Moldova s-a adresat Politiei Orasului, solicitând sa fie identificat vinovatul.

In sesizarea sa, primarul Andrei Serban arata ca Flora SRL nu detine licenta de administrarea izvoarelor, nu este proprietara acestei resurse, care apartine statului, fiind proprietara doar pe terenul respectiv, si ca efectele acestui abuz sunt foarte grave pentru economia orasului.

“De asemenea, inchiderea izvoarelor de apa minerala terapeutica pune in pericol mentinerea calitatii acestora”, mai arata Andrei Serban. Conductele care transporta apa izvoarelor minerale intra intr-o cladire in care se afla pompele, inchise fiind aceste pompe, precum si usa de la intrarea in cladire, explica autoritatile locale.

Urmarile sunt foarte grave, multi dintre turisti amenintând ca nu vor mai veni niciodata in statiunea Slanic Moldova. In timp, prejudiciul poate fie enorm.

“Primaria si agentii economici vor face face plângere in instanta pentru ca vinovatul sa raspunda si penal, si material”, a declarat Andrei Serban, primarul orasului Sl. Moldova.

*mii de turisti trec zilnic pe la strandul cu apa adusa din mina de sare * moldovenii de peste Prut, ucrainienii si rusii, deopotriva, isi trateaza oasele si articulatiile betegite de gerul estic

Zeci de bacauani au fost tepuiti de o firma din Cluj care promitea împrumuturi în conditii neverosimil de avantajoase. Acestia, alaturi de alte sute de clienti din intreaga tara, au platit, în avans, o asa numita taxa de înscriere, plus 5% din valoarea împrumutului pe care intentionau sa-l obtina. Pâna la urma, niciunul dintre ei nu a primit si creditul sperat.

Firmele care se ocupa cu astfel de afaceri dubioase, multe la numar si cu sediul principal in Cluj, sunt cunoscute in zona Ardealului drept “Constelatia Caritasul Unguresc”. Si asta pentru ca pagubitii, care au sperat ca vor lua usor si rapid un credit, s-au trezit ca, inainte de a primi imprumutul, trebuie sa cotizeze luni intregi cu sume importante, fara a avea nicio garantie ca in final isi vor recupera banii. Anuntul postat pe site-ul Neptunus Fondation suna prea bine ca sa fie adevarat si a atras in capcana sute de oameni din zona Moldovei, câteva zeci numai din Bacau.

Unul din cei pacaliti, Vali G., a pierdut peste 1.600 de lei pe comision si taxe lunare, fara sa-i fie acordat creditul cerut. “In ianuarie, am facut contract cu Neptunus pentru un credit de 20.000 lei, pe o perioada de 15 ani. Mi-au spus ca trebuie sa platesc comision 5 la suta din suma imprumutata, adica 1.000 de lei. La acesta s-au adaugat 158 de lei rata pe luna ianuarie. Daca nu plateam taxa lunara, nu intra contractul in Adunarea Generala ca sa fie analizat. Mi-au promis ca in maxim o luna primesc banii. Pe 20 februarie am sunat la societate si mi-au spus sa fac o oferta financiara, adica sa renunt la o anumita suma de bani pentru a primi banii cât mai repede. Am renuntat la 12 luni si mi-au promis ca primesc banii in luna martie.

La mijlocul lunii martie am primit o instiintare de la ei ca nu am fost ales si ca trebuie sa mai renunt la inca o suma de bani. Am mers din nou la ei, am mai renuntat la inca 12 luni si, bineinteles, am platit si rata pe lunile februarie si martie, altfel nu intra contractul in analiza. Si de acea data mi-au promis ca in aprilie primesc banii”, povesteste Vali G.

Reclamatii la Protectia Consumatorilor

Unii bacauani s-au adresat Protectiei Consumatorilor. „Numai intr-o saptamâna, au fost inregistrate 6 reclamatii impotriva acestei firme, prin care ne sesizau aceeasi metoda de inselare a consumatorilor. In urma cercetarilor efectuate de noi in luna aprile, firma in cauza a fost sanctionata cu 15.000 lei si s-a propus, în conformitate cu Legea nr. 363/2007, emiterea unei decizii de încetare a practicilor comerciale incorecte”, a precizat Alin Nastasa, seful Protectiei Consumatorilor Bacau. Interesant ca pâna si Banca Nationala a României a confirmat ca societatea in cauza nu detine autorizatie speciala emisa de catre autoritatea bancara, conform legislatiei in domeniu.

17 plângeri la Politie

Reprezentantii Inspectoratului Judetean de Politie sustin ca impotriva societatii Neptunus Fondation s-au inregistrat pâna acum 17 plângeri de la bacauani inselati. “Nu stiu daca ne mai recuperam banii si daca imi mai acopar vreodata paguba. Eu am salariu de 8 milioane (lei vechi, n.r.). La Neptunus am dat bani dintr-un imprumut bancar facut anul trecut, pentru care platesc lunar rata de 2,7 milioane lei”, mai precizeaza Vali G. Reprezentantii Neptunus nu au putut fi contactati pentru un punct de vedere.

„Oamenii urmau sa primeasca, dupa criteriile societatii, împrumuturile sub o forma foarte alambicata, greu de înteles pentru consumatorul simplu, dar menita a-i duce in eroare, astfel incât sa nu inteleaga exact ceea ce semneaza.”
Alin Nastasa, seful Protectiei Consumatorilor Bacau

Catalina Chifu
Florentin Radu

Rodica Odobisteanu, azi viceprimar al comunei Buhoci, fost primar in mandatul 2008-2012, a fost depistata de Agentia Nationala de Integritate (ANI) ca aflându-se in conflict de interese.

Concret, in timpul mandatului de primar, Odobisteanu “a semnat un contract de concesionare incheiat intre Primaria Comunei Buhoci, reprezentata de persoana evaluata, in calitate de concedent, si sotul persoanei evaluate, in calitate de concesionar, incalcând, astfel, dispozițiile art. 75, lit. a) din Legea nr. 393/2004.” ANI arata ca “persoana (…) fata de care s-a constatat existenta conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decazuta din dreptul de a mai exercita o functie sau o demnitate publica (…) pe o perioada de 3 ani de la data eliberarii, destituirii din functia ori demnitatea publica respectiva sau a incetarii de drept a mandatului.”

ANI a fost sesizata de alesii locali: “Noi am facut sesizare la ANI cu privire la faptul ca a concesionat sotului sau 100 ha de teren. Ulterior, s-a revenit la 70 ha deoarece 30 ha nu erau islaz”, arata Dumitru Munteanu, consilier, adaugând: “Am facut sesizare si la DNA pentru ca primea fonduri europene ca sa intretina islazul, insa islazul e plin de buruieni si copaci.”

Demisa din cauza ca vinde brânza

Mandatul de primar al Rodicai Odobisteanu a fost unul destul de furtunos, fiind reclamata si de angajatii institutiei, si de cetateni. In 2012, a trecut de la PSD la PP-DD si a ajuns consilier comunal.

In iunie 2014, ea s-a aliat cu Dumitru Munteanu pentru a-l inlatura din functie pe vicele Iustin Stoica, dar in septembrie a trecut la PNL, in tabara adversarilor lui Munteanu, a candidat ca viceprimar si a obtinut majoritatea voturilor in CL Buhoci.

La ora asta, Rodica Odobisteanu nu pare ingrijorata de decizia ANI: “Eu nu am ce sa comentez. Actiunile sunt demarate de cei care au vrut sa obtina functia de viceprimar dar nu au reusit pe alte cai si fac un circ de râde toata lumea!” Nu va demisiona, fiind convinsa ca lucrurile se vor rezolva deoarece a trimis catre ANI toate documentele solicitate.

“Exista o decizie”, ii spunem. “Nu am primit-o!”, se apara Odobisteanu. In acest timp, Munteanu, descoperind ca vinde brânza in piata, se pregateste sa o demita: “Noi am propus pentru sedinta de joi un proiect de hotarâre privind schimbarea din functie a Rodicai Odobisteanu deoarece este incompatibila: desfasoara activitati de comert pe Persoana Fizica Autorizata, intrând in contradictie cu legea!”.

La data de 22 iunie a.c., în jurul orei 20.00, Poliţia Staţiunii Tg.Ocna a fost sesizată despre producerea unui accident rutier, pe strada Vîlcele, din localitate.

Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un bărbat de 60 de ani, din localitate, în timp ce conducea o caruta, pe strada Vîlcele, pe fondul consumului de băuturi alcoolice s-a dezechilibrat şi a căzut pe partea carosabilă.

Bărbatul în cauză a fost transportat la Spitalul Municipal Oneşti, pentru îngrijiri medicale.

Acesta a fost testat cu aparatul etilotest, care a indicat valoarea de 0,99 mg/l alcool pur în aerul expirat şi ulterior s+a suspis recoltării mostrelor biologice necesare pentru stabilirea alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporal din culpă.

Primaria a cerut Politiei sa investigheze de ce nu mai curge apa minerala la izvoarele din statiune.

Circa 50 de postasi bacauani au organizat luni dimineata un pichet de protest in fata Prefecturii, pentru a-si arata nemultumirea fata de refuzul Ministerului Finantelor de a aproba o rectificare bugetara necesara pentru ca Posta sa functioneze in bune conditii in anul 2015.

De mentionat ca in luna octombrie a anului 2014 a avut loc o negociere intre administratie si sindicate care au stabilit o majorare salariala de 100 de lei pentru acest an.

„Majorarea s-a produs, numai ca bugetul trebuia rectificat, fiindca altfel suntem in situatia ca in luna decembrie sa nu mai putem asigura salariile. In plus, se pare ca in Consiliul de Administratie al Postei s-a luat decizia sa se practice din nou sistemul zilelor libere neplatite, cum am avut si in anii 2011-2012.
Practic, este o diminuare mascata a salariilor cu circa 10% si nu dorim ca acest lucru sa se intâmple”, a declarat Sorin Sova, presedintele filialei Bacau a Sindicatului lucratorilor postali din România.

Lipsa bugetului afecteaza si calitatea serviciilor, mai ales ca prin instituirea zilelor libere, 10% dintre salariati sunt fortati sa stea acasa, prin rotatie, in loc sa ofere servicii.

Pichetul este prima forma de protest, dupa care, daca problemele nu se rezolva, urmeaza ca de joi sa ne putem astepta la orice, chiar si la oprirea spontana a lucrului in oficiile postale sau centrele de tranzit.

In judetul Bacau, Posta Româna isi desfasoara activitatea cu 650 de salariati.