Acasă Blog Pagina 3284

Unde se duc 10 la suta din banii Casei de Sanatate? In medicina primara

    Medicii de familie din judetul Bacau primesc de la Casa de Asigurari de Sanatate, lunar, circa 35 miliarde de lei vechi. In total sunt 286 de cabinete de medicina primara. Din bugetul sistemului de sanatate, aceasta ramura “manânca” 10%. In comparatie, spitalele de stat primesc pentru serviciile efectuate, anual, 205.534 mii lei (41,67% din buget).

    În comparatie cu celelalte servicii din Sanatate, medicina de familie beneficiaza de un sistem diferit de plata. Veniturile unui medic de familie se compun din valorile obtinute „per capita” (pentru persoanele asigurate inscrie pe lista) si din valorile obtinute „per serviciu”, care pot fi efectuate si pentru persoanele neasigurate conform pachetului minimal de servicii. Concret, intr-un cabinet al medicului de familie, asiguratii beneficiaza de: servicii medicale de preventie si profilaxie, servicii medicale la domiciliu, servicii medicale aditionale, activitati de suport (concedii medicale, bilete de trimitere, retete, adeverinte pentru copii, in caz de imbolnavire, adeverinte pentru copii necesare la inscrierea la scoala, certificatul medical constatator al decesului etc) si servicii de administrare de medicamente, redeventa, asigurarile de malpraxis etc.

    Topul veniturilor medicilor de familie din judet pe ultima luna

    În judetul Bacau, 286 de medici de familie au semnat contract de finantare a serviciilor medicale cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS). Potrivit rapoartelor întocmite de CJAS, cel mai „prosper” medic de familie este dr. Costin Tintaru (din comuna Berzunti), caruia i-a fost virata, in ultima luna de raportare, ianuarie 2016, suma de 20.832 lei. Pe locul al doilea se claseaza dr. Adina Monica Radu (Bijghir – Buhoci), cu 19.642 lei. La polul opus sunt medici cu pacienti mai putini pe lista: dr. Livia Folea (Manastirea Casin), cu un venit pe luna ianuarie de 6.220 lei, dr. Cristina Chiribau (Beresti – Bistrita), cu 5.665 lei decontati luna trecuta, si dr. Monica Ene (Holt – Letea Veche) cu un venit decontat de 3.958 lei. În total, într-o singura luna, medicilor de familie le este decontata suma de 3.500 mii lei (35 miliarde lei vechi).

    „Din veniturile incasate de cabinet, medicul de familie plateste tot ce inseamna cheltuieli de administrare si functionare, utilitati, servicii de internet si telefonie, birotica, piese de schimb, reparatii, medicamente din aparatul de urgenta, tipizatele de certificate medicale si prescriptii medicale, cheltuieli cu salariile, impozitele la stat etc.”
    Dan Stoica, director executiv Contractari la CJAS Bacau

    Daca la inceputul anului 1999, când s-au incheiat primele contracte cu medicii de familie, in 13 comune din judet nu era medic, acum toate comunele sunt asigurate cu cel putin un medic de familie. In listele lunare, raportate de catre reteaua medicinii primare din judet, liste afisate si pe site-ul CJAS Bacau, suma totala, anuala, decontata este de 42.350 mii lei. „Asta inseamna circa 10 la suta din bugetul total al Casei de Sanatate. Ca sa se inteleaga raportul, spitalele cu paturi primesc 41,67 la suta. La inceput, când s-au incheiat primele contracte cu medicii de familie, bugetul alocat era de 14 la suta. Intre timp, a crescut si numarul medicilor de familie si s-a si micsorat lista de asigurati, prin plecarea lor in strainatate”, mai explica Dan Stoica, director executiv la CJAS Bacau.

    La tara, e mai bine

    Evident ca in zonele populate, in special in mediul rural, in comunele cu un numar mare de locuitori, veniturile cabinetelor medicilor de familie pot ajunge si sume de 20.000 de lei / luna. Cert este ca, din totalul de 286 de medici de familie aflati in contract cu CJAS Bacau, mai bine de jumatate (197 dintre ei), primesc lunar de la CJAS Bacau peste 10.000 de lei. Plata se face lunar, in baza raportarilor electronice ale medicilor de familie si a validarilor acestora de catre sistem.

    „Deocamdata, inca e bine. Si vorbesc din punctul de vedere al unui medic de familie care este in sistemul de sanatate pe medicina primara inca de la inceput. Numai ca trebuie sa se inteleaga ca din acesti bani, decontati de CJAS Bacau, daca ramân 4.000 de lei pentru medic, e bine. Iar o asistenta, eu am angajate doua, abia ia 2.000 de lei. Eu unul, sunt multumit. Nici nu vreau sa plec peste hotare, desi acolo salariile sunt mult mai bune, pentru ca sunt un bun român. In plus, m-am implicat foarte mult in aceasta activitate si sunt mândru de ce am realizat pentru comunitatea in care lucrez”, ne-a declarat dr. Costin Tintaru, din comuna Berzunti, medic de top in decontarile de la CJAS Bacau.

    Venituri „per capita” si „per serviciu”

    Plata „per capita” in medicina primara se calculeaza în puncte. Tuturor persoanelor aflate în evidentele medicilor de familie le corespunde un anumit punctaj. Cei mai bine „platiti” sunt copiii intre 0 – 3 ani si persoanele de peste 60 de ani. Aceste categorii au fost cotate de catre Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate cu 11,2 puncte. Persoanele cu vârste cuprinse între 4 si 59 de ani primesc 7,2 puncte.

    Totul înmultit cu 4 lei, cât reprezinta valoarea unui punct. Trimestrial, acest punct se regularizeaza, in functie de bugetul alocal si numarul de puncte obtinute. La venitul pe care un medic de familie îl încaseaza lunar, sumele din plata „per capita” reprezinta cel putin 50 la suta din total. Acestora li se adauga plata efectiva a serviciilor prestate. De exemplu, o consultatie pentru un pacient intre 18 si 39 de ani este cotata cu 5,5 puncte, o consultatie a unui copil abia nascut – 15 puncte, vizita la domiciliu a unei lehuze la nastere – 15 puncte, vizita la domiciliu a unei lehuze la 4 saptamâni de la nastere – 5,5 puncte, monitorizarea unei boli cronice – 6 puncte, constatarea decesului la domiciliu – 15 puncte, consultatie pe o situatie de urgenta – 15 puncte etc.

    Pareri pro si contra

    Este medicina de familie o structura necesara in sistem? Unii zic da, altii ba. Sunt asigurati care prefera sa plece la un alt medic, mai ales ca legea le permite, altii au medic de familie de ani de zile. „Eu am fost nevoit sa ma mut de la medicul meu de familie. La momentul la care l-am rugat sa-mi transcrie o reteta si a refuzat, mi-a zis sa il reclam la Directia de Sanatate Publica daca nu-mi convine. Imi dadea foarte greu o trimitere la laboratorul de analize sau la specialist. Mi-a recomandat sa nu mai vin lunea la control pentru ca e o zi mult prea aglomerata. Asa ca am decis sa-mi retrag dosarul de la el. Si atunci, a trimis dosarul meu medical foarte greu la noul medic, inca o dovada de sicana”, ne-a declarat Mihai Popescu, un bacauan, din zona de nord a orasului. „La mine e bine. E adevarat ca si medicul e tânar, abia intrat in sistem, care isi da tot interesul sa ne fie bine. Nu m-am confruntat cu situatii limita sau critice care sa ma determine sa ajung la medic, dar sunt multumita de serviciile oferite. Atât cât am avut nevoie”, ne-a spus si Mariana Cozma, o alta asigurata, de pe lista unui medic din zona Narcisa. Medicina de familie este specialitatea care asigura asistenta medicala primara si continua, prin actiuni preventive, educationale, terapeutice si de recuperare.

    „Sa stiti ca banii decontati de la CJAS Bacau nu intra in buzunarul medicului. Eu, da, poate câstig mai bine decât alti colegi de-ai mei, dar am si multi asigurati pe lista. In plus, tin si un centru de permanenta. Banii de care vorbiti intra pe cabinet. De aici sunt platite toate cheltuielile: salariile asistentelor, a femeii de serviciu si a altor persoane angajate – contabil, informatician, taxele si impozitele la stat, utilitatile, papetaria de cabinet, reparatiile din cabinet. Numai ca de la an la an aceste venituri scad, in contextul in care numarul de activitati pe care le derulam creste. Iar raportat la salariul minim, valoarea punctului dupa care suntem platiti e neschimbat de trei ani. Sa va dau un exemplu: in Franta, salariul minim este de 1.600 euro, iar punctul pentru medicul de familie este de 23 euro. La noi, salariul mediu e de 1.050 lei, iar punctul de nici 5 lei.”
    dr. Catalin Andriescu, medic de familie in Stanisesti si presedintele Asociatiei medicilor de familie Bacau

    „Poate ca pentru mine e mai usor, ca locuiesc in comuna, am cabinetul in casa, am si spor de rural de 40 la suta. Ma descurc, dar platesc si doua asistente, si femeie de serviciu, contabil, operator IT, sofer. Cred ca la oras e mai greu, la fel si pentru colegii care abia intra in sistem si care trebuie sa-si faca lista de asigurati. In plus, eu sunt singurul medic pe comuna. Cine sa vina la aceste distante, in mediul rural?”
    dr. Iudita Zorila, medic in comuna Rachitoasa

    „Da, e adevarat, sunt unul din medicii care nu primeste foarte multi bani de la CJAS. Am pâna in 800 de asigurati pe lista. Nu am ce sa comentez. Spun doar ca ma descurc.”
    Livia Folea, medic in comuna Manastirea Casin

    Atletism/ CN Universitar: Bacaul, pe locul 1

    96 de studenti sportivi din 20 de universitati din tara s-au intrecut weekend-ul trecut la Sala de Atletism din Bacau la cea de-a XXXI-a editie a Campionatului National Universitar de Atletism in Sala. De remarcat este faptul ca orasul nostru a gazduit XXI de editii ale acestei competitii, ultimele zece fiind consecutive.

    Universitatea “Vasile Alecsandri” din Bacau a participat la acest eveniment cu 12 sportivi si a reusit sa se plaseze pe locul I in clasamentul combinat (masculin si feminin) pe echipe, cu un total de zece medalii dintre care 4 de aur, 3 de argint si 3 de bronz. Aurul pentru universitatea bacauana a fost adus de: Sebastian Ursachi la Open 400 sprint cu un timp de 49.07; Catalin Atanasoaie la Open 1500 m. cu un timp de 3.59.98; Otilia Elena Strutinschi la Open 800 m. cu timpul 2.25.70 si de stafeta masculina la Open 4X400 m. formata din Cosmin Popa, Sebastian Ursachi, Catalin Atanasoaie sI Andrei Tofin, cu timpul de 3.29.20.

    “A fost un concurs foarte frumos chiar daca au fost cam putini participanti, acestia fiind atleti de performanta. Au participat componenti de lot national si trebuie mentionat faptul ca o serie de sportivi au fost plecati la competitii internationale.

    Daca in anii din urma facultatile aduceau sportivi care nu faceau atletism de performanta, acum ne bucuram de prezenta sportivilor de performanta, ceea ce a dus la cresterea nivelului competetional”, a declarat Tudorel Gherase, inspector la Directia Judeteana de Sport si Tineret si presedinte a Asociatiei Judetene de Atletism Bacau.

    Viorel Rusu ramâne in arest la domiciliu

      Tribunalul Bacau a respins, astazi, atât contestatia Parchetului de pe lânga Judecatoria Bacau, cât si cea a afaceristului Viorel Rusu împotriva deciziei primei instante prin care s-a dispus plasarea acestuia in arest la domiciliu pentru 30 de zile.

      Prin urmare, masura va fi mentinuta pâna pe 5 martie. Afaceristul a fost retinut de procurori, saptamâna trecuta, fiind acuzat de patru infractiuni de fals în declaratii si una de participatie improprie la abuz în serviciu.

      „În fapt, în sarcina acestuia s-a retinut ca la datele 20.02.2013, 05.06.2013, 17.07.2013 si 02.10.2014 a facut declaratii necorespunzatoare adevarului în fata notarului, sustinând cu ocazia înstrainarii catre terti a unor apartamente ca bunurile ce fac obiectul vânzarii nu fac obiectul vreunui litigiu pe rol”, se arata in comunicatul de presa trimis de Parchetul Curtii de Apel Bacau.

      Anchetatorii mai spun ca in februarie 2009, acesta ar fi prezentat in fata registratorilor din cadrul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bacau acte incomplete ce au avut ca efect înscrierea dreptului de proprietate deplina asupra unui bloc de locuinte, determinând producerea unui prejudiciu bugetului de stat în valoare de 468.960,6 lei.

      Ancheta procurorilor ar viza instrainarea unor apartamente de serviciu, dintr-un bloc de pe Bulevardul Unirii, ce erau destinate angajatilor Ministerului Afacerilor Interne.

      Legat de aceste acuzatii, avocatul Vlad Sebastian Secuiu, aparatorul lui Rusu, a refuzat sa dea declaratii motivând ca nu este mandatat.

      Institutia medicului de familie. Dureri si sperante

      România se afla pe antepenultimul loc din cele 35 de tari studiate in editia 2015 a Indexului european al sistemelor medicale. La capitolul rezultate ale tratamentelor ne regasim pe ultimul loc din cele 35 de tari studiate. Potrivit acestui studiu/raport oficial, România a facut insa progrese evidente in ceea priveste accesul in aceeasi zi la medicul de familie, accesul direct la medicul specialist, accesul la radioterapie sau chimioterapie sub 21 de zile si timpul de asteptare la camera de garda.

      Cauza situarii la subsolul acestor clasamente o constituie managementul defectuos al sistemului sanitar national asediat de birocratie, de decizii politice absurde si de tot felul de personaje apropiate Puterii care se racordeaza fericit la pârghiile infractionale care sufoca bugetul liliput al Sanatatii. Corpul nostru medical, in aplaudata sa majoritate, face uneori minuni, daca raportam rezultatele la infrastructura serviciilor medicale. Sanatatea ramâne mereu o Cenusareasa nationala, vreme in care liderii politici cu staif, familiile lor, interlopii si miliardarii de carton urmeaza tratamente medicale in spitale europene de lux.

      In acest sistem si medicul de familie este departe de a fi ceea ce doreste un pacient. Cred ca exista si multi medici de familie care nu sunt confortabili cu statutul lor. Inteleg ca un medic de familie poate avea si 3 500 de asigurati.

      Ma intreb mereu: cum poate asigura un asemenea medic servicii medicale de calitate? Când se mai poate deplasa si la domiciliul celor care se afla în mare nevointa? In tarile civilizate, un medic de familie are doar câteva sute de pacienti pe care-i cunoaste/consiliaza/trateaza. Acolo, medicul de familie este un fel de duhovnic pentru trup; si nu numai.

      De când n-ati mai fost la medicul de familie? Multi pacienti merg direct la specialist, într-o institutie medicala de stat sau privata, ocolindu-si medicul de familie, ca pe un jalon birocratic. Aud foarte des si expresia: ,,Merg la medicul de familie, ca sa-mi dea o trimitere la specialist!” Asadar, nu pentru un eventual tratament se merge uneori la medicul de familie. Statutul medicului de familie astfel perceput este zamislit de o legislatie care numai de interesele pacientului nu tine seama. Ca si dumneavoastră, am auzit si voci care spun că institutia medicului de familie, privita doar ca un intermediar birocratic in drumul catre specialist, ar trebui desfiintata. Eu cred c-ar trebui perfectionata, adaptata nevoilor reale ale asiguratilor.

      Circula si tot felul de legende aiurea pe seama medicilor de familie, din perspectiva veniturilor salariale pe care le-ar avea. Colegii de redactie care au documentat aceste… legende spun ca unii medici de familie au venituri nete de-a dreptul jenante, in timp ce veniturile altora, care au mai multi asigurati, nu depasesc 35 de milioane vechi. Ceea ce nu-i mult, la câtă corvoada birocratica sunt condamnati. Medicul de familie ramâne inca o institutie asediata de dureri cronice si multe sperante.

      De ce ii incurca istoria?

      Discutam, ieri, despre propunerile unei comisii prezidentiale de reforma a invatamântului de a inlocui, in scoala generala, Istoria cu o alta disciplina care sa cuprinda un amalgam de domenii – de la Uniunea Europeana la relatiile de cuplu sau integrarea pe piata muncii. Nici astazi istoria nu mai este studiata in stilul clasic – cronologic – ci pe mari teme care bulverseaza elevul, dar, totusi, copilul ramâne cu niste informatii.

      Totusi, de ce ii incurca atât de mult istoria pe propovaduitorii neocon? De ce apologetii pietelor libere, ai dereglementarii, ai taierii cheltuielilor publice se tem de Istorie si incearca sa o scoata din programa scolara?

      Raspunsul este ca Istoria ofera explicatii si solutii. Istoria ne arata ca anumite lucruri s-au mai intâmplat si ne spune cum au fost rezolvate anumite probleme. Ne spune de ce a fost declansata o revolutie sau un razboi, de ce a cazut un regim sau, mai important, ca un regim poate sa cada daca poporul este nemultumit, ca exista alternative.

      Mai rau, istoria ii face pe oameni sa constientizeze relatiile de cauzalitate ale fenomenelor, sa inteleaga ca marirea unui impozit poate declansa o revolutie iar cresterea pretului la alimente poate determina o revolta, ca razboaiele izbucnesc nu pentru ca unii vor sa fericeasca vreun popor cu implementarea democratiei, ci pentru ca aceia care pornesc razboiul vor sa-i jefuiasca de resurse pe cei cuceriti.

      Istoria formeaza o gândire critica dar, in acelasi timp, face educatie patriotica. Ne arata ca, la vremuri de restriste, poporul a gasit vointa si puterea de a lupta impotriva invadatorilor dar si impotriva celor care au preluat abuziv conducerea tarii si au folosit Puterea pentru a-si urmari propriile interese.

      Nu trebuie sa ne temem sa recunoastem faptul ca, in acest moment, România se afla sub ocupatia unor forte straine care au pus mâna pe resursele naturale si care ne jefuiesc cu zâmbetul pe buze. Noi nu ne dam seama pentru ca totul este mascat de vorbele frumoase ale formatorilor de opinie de genul celor care vor sa ne interzica istoria.

      A furat tigari de 2.000 de lei

        La data de 8 februarie a.c., polițiștii Secției 1 Poliție Bacău au depistat, în urma cercetărilor efectuate, un bărbat de 36 de ani, din comuna Sarata, bănuit de săvârșirea unei infracțiuni de furt calificat.

        Bărbatul în cauză este bănuit de polițiști că la data de 23 ianuarie a.c. ar fi pătruns prin efrcație într-un magazin din municipiul Bacău și ar fi sustras țigări în valoare totală de aproximativ 2 000 de lei.

        Față de bănuit s-a luat măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de arestare preventive.

        Bănuit de tentativă la furt calificat, depistat și reținut

          La data de 08 februarie a.c., în urma investigațiilor efectuate, polițiștii au depistat un minor de 16 ani, bănuit de săvârșirea tentativei la infracțiunea de furt calificat.

          Din cercetările polițiștilor a rezultat că în noaptea de 05/06 februarie a.c., minorul ar fi încercat să pătrundă în locuința unei personae de 82 de ani, din comuna Mărgineni, pentru a sustrage bunuri.

          Față de minorul în cauză, aflat sub control judiciar, s-a luat măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria bacău cu propunere de arestare preventivă.

          Accident cu sase raniti la Racaciuni. In masina facuta zob erau parintii si cei patru copii

            Accidentul rutier s-a produs in noaptea de luni spre marti, in jurul orei 2.00, pe DN-2, in localitatea Racaciuni. Un barbat de 45 de ani, aflat la volanul unui autoturism, la un moment dat a pierdut controlul si s-a izbit de un cap de pod, dupa care s-a rasturnat in afara carosabilului ajungând intr-un sant.

            In urma impactului, masina s-a facut zob iar conducatorul auto, sotia lui de 38 de ani, dar si cei patru copii ai cuplului, doi baieti si doua fetite, de 4, 6, 7 si 9 ani, au fost raniti, fiind transportati la spital cu mai multe echipaje de salvare.

            Acestia au suferit traumatisme si fracturi, insa nu au rani foarte grave si doar mama si copiii au ramas sub supraveghere medicala.

            „Din primele cercetari efectuate la fata locului s-a stabilit ca un barbat de 45 de ani a pierdut controlul volanului si s-a rasturnat in afara partii carosabile. Se continua cercetarile pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa”, a declarat inspector principal Narcisa Butnaru, purtator de cuvânt la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau.

            9.02 - accident racaciuni (1)

            Politistii de la Rutiera nu au gasit urme de frânare pe asfalt si ramâne sa stabileasca din ce cauza a pierdut controlul masinii.

            Se pare ca familia ranita in accident venea dinspre Ploiesti si se indreptau spre domiciliu, in municipiul Bacau.

            Coperta

              pagina1

              Autostrazile utopice ale Bacaului

                * ultimele actualizari ale Master Planului General de Transport pun Bacaul in coada prioritatilor privind constructia de autostrazi * pe hârtie, avem autostrazi si drumuri expres inspre toate directiile, dar in realitate, pâna cel putin in anul 2021 nu se va clinti nici o piatra

                „Traficantii” de ghiocei

                  In ziua de azi e mai usor sa vinzi tigari netimbrate decât ghiocei: riscul sa se ia de tine politia locala este mult mai mic.

                  Karate, un mod de viata

                  Sportivii de la CS „Dan Botezatu” invata sa fie campioni atât pe tatami, cât si in afara lui

                  Adeverinte pentru fermierii care vor credite de la banci

                  Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) Bacau le reaminteste fermierilor care beneficiaza de subventii de la stat ca pot solicita de la institutie adeverinte care sa-i ajute sa ia credite de la bancile care au încheiat conventii cu Agentia.

                  Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) si Fondul National de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) sunt organismele care garanteaza creditele acordate de banci fermierilor.

                  „La solicitarea scrisa a fermierului, APIA elibereaza o adeverinta prin care confirma ca acesta a depus cererea unica de plata pentru anul 2015 si a solicitat sprijin pentru masurile de dezvoltare rurala. De asemenea, prin adeverinta se confirma, la data emiterii acesteia, suprafata determinata pentru plata pentru masurile de dezvoltare rurala, ca beneficiarul nu face obiectul excluderilor de la plata pentru schema de plata unica pe suprafata si ca îndeplineste conditiile generale pentru acordarea sumelor cuvenite, în conformitate cu legislatia în vigoare.”
                  Raluca Iacobeanu, purtator de cuvânt la APIA Bacau

                  Valoarea creditului poate fi în cuantum de pâna la 80% din totalul sumei calculate conform adeverintei eliberate de APIA. Fermierii care au accesat credite în baza adeverintelor emise de APIA pentru schemele de sprijin pe suprafata pentru anul 2015 vor putea solicita imprumuturi pentru dezvoltare rurala de la aceeasi banca de la care au obtinut creditul anterior. In plus, banca trebuie sa respecte nivelurile costurilor aferente acordarii creditelor pentru beneficiarii platilor directe, astfel încât dobânda finala aplicata beneficiarului sa nu depaseasca ROBOR 6M A 4%, iar comisioanele aferente creditului sa fie în limita de 1%.

                  [/lock_content]

                  Politia Locala se muta, temporar, intr-un apartament

                    Politia Locala si-a luat dosarele, telefoanele si tot personalul si s-a mutat din sediul de pe 9 Mai, unde isi desfasurau activitatea serviciile Ordine Publica, Siguranta Rutiera si Evidenta Persoanei. Agentii au inceput deja sa duca tot echipamentul, deocamdata temporar, intr-un apartament de pe strada Garofitei, acolo unde inainte se facea instruire.

                    Institutia nu a mai primit nici o pasuire din partea proprietarului – Consiliul Judetean Bacau, care incearca de doi ani de zile sa reintre in posesia cladirii. A fost nevoie de o actiune in instanta si chiar un executor judecatoresc pentru ca politia sa ia masuri si sa se mute. Contractul in baza caruia Politia Locala a ocupat imobilul a expirat in 2014, iar CJ are nevoie de cât mai multe spatii, dupa cum a explicat vicepresedintele Ionel Floroiu.

                    „Sunt o gramada de servicii si compartimente care au nevoie de spatiu ca de aer. Dupa evaluarea situatiei acestora si dupa reabilitarea cladirii vom lua o hotarâre privind destinatia imobilului”, a spus Floroiu. Seful Politiei Locale da asigurari ca in ciuda dificultatilor impuse de mutare, activitatea institutiei nu va fi afectata. „Incercam sa fim la fel de operativi si functionali. Noi am cerut sa ramânem aici pâna la momentul când vom gasi un sediu nou, dar nu s-a putut”, a explicat seful Politiei Locale, Relu Mardare.

                     

                    Ce fel de spatiu se cauta

                    In timp ce politistii isi schimba domiciliul, procedura de licitatie merge mai departe. Ca element de noutate, aceasta selectie va fi coordonata de Bursa Româna de Marfuri (BRM) dintr-un motiv simplu: “Am dorit o procedura transparenta, fiind vorba despre un contract pe zece ani care va avea o valoare foarte mare. Am dorit sa nu avem nici un fel de discutii asupra procedurii de selectie, apelând in acest sens la BRM”, a declarat Relu Mardare, seful Politiei Locale. Primul termen este 12 februarie, data pâna la care se depun ofertele.

                    Nu se percepe tarif de acces la licitatie. Potrivit caietului de sarcini, se cauta un spatiu interior intre 700 – 900 metri patrati si o parcare de minim 300 metri patrati. Locatia trebuie sa fie intr-un perimetru stabilit tot de cei de la Politia Locala, delimitat de adresele Stefan cel Mare, Vadul Bistritei, IL Caragiale, Milcov, Garofitei, Constantin Ene, Garii, Mioritei, Prelungirea Bradului, Digu Bârnat. Durata contractului de inchiriere va fi de zece ani, cu posibilitatea de prelungire, iar costul maxim de inchiriere va fi de 7,5 euro/mp.

                    Pentru ca dupa deschiderea ofertelor si analiza tehnica se va face o licitatie deschisa, cu strigare, sunt sanse mari sa se obtina un pret bun. Desfasurarea licitatiei presupune trei etape: deschiderea ofertelor, evaluarea indeplinirii conditiilor de calificare si a ofertelor tehnice (inclusiv verificare în teren) si etapa de imbunatatire a preturilor prin licitatie cu strigare si atribuirea contractului. Comisionul datorat bursei este de 0,5 la suta din valoarea de adjudecare a contractului. La capitolul compartimentare, potrivit caietului de sarcini, se cauta un spatiu in care sa existe sau sa se poata amenaja 20 de birouri, sa existe o sala mare de sedinte, una mica, arhiva, patru magazii, centru de calcul, antecamera pentru ofiterul de serviciu.

                    Daca aceste spatii nu sunt reunite intr-o singura cladire, acestea trebuie sa fie totusi interconectate. Plata chiriei se va face din momentul darii in folosinta. Foarte important: pretul chiriei nu poate fi modificat pe intreaga perioada a contractului. Cei care prezinta oferte cu suprafete mai mari de 900 metri patrati vor da in folosinta spatiul excedentar gratuit.

                    „Ne dorim ca participantii sa fie seriosi, de aceea este important sa consulte cu atentie documentatia care le este pusa la dispozitie gratuit. Experienta si expertiza detinute de echipa noastra, dar si instrumentele si metodele utilizate clare, transparente, elimina suspiciunile privind favorizarea vreunui potential ofertant.”
                    Adrian Vatamaniuc, director Terminal Bacau Bursa de Marfuri

                    „Bacauanii sunt iubitori de schi”

                    – spune Florin Cristea, managerul primului magazin de schiuri si echipamente de schi din Bacau.

                    Contre si replici acide pe taxa de salubrizare

                      Gabriel Corodeanu (foto), fost consilier local, s-a plâns la ultima sedinta de Consiliu Local ca la plata taxei de salubrizare ar fi inclusi si copiii, drept urmare „taxa a crescut anul acesta, nu e mai mica cum s-a tot spus. O familie cu doi copii plateste in loc de 144 lei cum a fost anul trecut, 280 de lei. Daca se poate, copiii ar putea fi scutiti la aceasta taxa”, a spus Corodeanu.

                      „Se vor plati doar 12 lei / lunar pentru familie!”, arata primarul Romeo Stavarache pe pagina sa de facebook, acolo unde a postat un anunt intitulat „S-a redus taxa de salubritate cu minim 50%”. Aici, la intrebarea unui bacauan care are trei copii, vizavi de cuantumul taxei, primarul raspunde ca, de fapt, o familie va achita doar 12 lei lunar, o suma calculata pentru doua persoane.

                      Dupa primele comentarii de apreciere, au aparut si primii critici. Si ceea ce au scris n-au fost tocmai „amabilitati”. „Cadou de an electoral, nu? Daca anul acesta este 6 lei, anul viitor o sa fie 20 lei. Sunt satula de vrajeli”, a scris Ramona Epure. „Gogosi, domnule primar! De ce sa plateasca persoanele care sunt plecate in strainatate salubritate caci au fost nevoiti sa paraseasca tara sa poata creste copiii”, a spus Domnica Acasandrei.

                      „Impozitul pe locuinta il veti plati indiferent unde locuiti, taxa de salubritate se plateste in acest an conform Codului Fiscal aprobat prin lege pe persoana! Pentru apartamentele goale, se plateste doar taxa pe o singura persoana, pentru un an se plateste doar 72 lei!”, a replicat Stavarache.

                      Daca pe tema salubrizarii parerile au fost impartite, bacauanii au inceput sa intrebe si când se vor derula anumite investitii in cartiere. Judecând dupa raspunsurile primite, anul acesta este al marilor santiere in cartiere, fiind promise investitii in Serbanesti sau Aviatori, acolo unde ar fi disponibile milioane de euro.

                      Asta, in conditiile in care, dupa cum va detaliam intr-un articol precedent, anul acesta, bugetul a fost impartit pentru a incheia santierele deschise cu fonduri europene (o parte din bani s-au pierdut, trebuie completati de la bugetul local), iar pentru investitii noi – putine la numar si mici, nu de mare infrastructura – sunt prevazuti doar 7 milioane de lei.

                      Disperare la Filipeni. „Soseaua zob” i-a adus la Consiliul Judetean

                        Ajunsi la capatul rabdarii, locuitorii din Filipeni au venit, luni, la Consiliul Judetean (CJ) ca sa se plânga de starea drumului care traverseaza comuna si sa ceara niste raspunsuri. Consilieri locali si simpli cetateni, vreo 30 la numar, avându-l in frunte pe primarul Vasile Banu, au acuzat ca DJ 241 B „e facut praf”, plin de gropi si ca s-au saturat de mocirla.

                        Au fost prezenti la intâlnire presedintele Dragos Benea, vicepresedintele Ionel Floroiu, Valentin Palea, directorul Serviciului Public Judetean de Drumuri (SPJD), si Petrica Mihaila, consilier judetean PNL.

                        Primarul Vasile Banu a declarat ca oamenii sunt disperati si ca il scot vinovat: „Au dorit sa auda si de la dumneavoastra al cui este drumul si cine raspunde de intretinerea lui.” Primul a vorbit Ionel Floroiu: „Va reamintesc ca in 2006 am facut un studiu de fezabilitate, dar valorile fiind foarte mari, din cauza complexitatii lucrarii, drumul nu a mai fost finantat. Costurile ar reprezenta, in mare, toti banii pentru investitii ai Consiliului Judetean pe un an.”

                         

                        E vorba de 4,5 milioane de euro. CJ Bacau nu a avut bani, iar pe fonduri europene nu era eligibil. „Prima conditie ca sa fie eligibil era sa fie conectat la un drum national, iar 241 B intra si iese pe un drum judetean”, a declarat Valentin Palea. S-au depus documentatii pentru a fi prins in programele Ministerului Dezvoltarii (PNDI si PNDL), dar nu a primit finantare. Trafic redus, populatie putina, costuri mari. Acesta e DJ 241 B, pe scurt. „E o zona saraca, iar daca noi nu vom reusi sa facem investitii va deveni si mai saraca”, a avertizat Petrica Mihaila, PNL, apoi a adaugat: „Suntem la final de mandat si, probabil, viitorul executiv e cel care va decide soarta acestui drum. Noi trebuie, insa, sa ne facem mea culpa!”

                        Masini stricate, mocirla, nervi!

                        Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, a vrut sa auda si parerea cetatenilor. „As vrea sa stiu si eu de ce, in atâtia ani, nu s-a facut macar câte o bucatica de asfalt. Nu sunt bani si sunt bani! Domnul director a intervenit o data, de doua ori la minister, dar de ce nu a insistat?” a intrebat Mihai Ardeleanu. „Soseaua e zob”, „Ne-am saturat de promisiuni”, „De ce pentru alte comune s-au gasit bani, iar pentru Filipeni, nu?”, „Suntem marginalizati”, „Se politizeaza!”, au spus protestatarii. „«Daca aveam primar PSD se facea drumul», sustin ei. Le-am explicat ca puteau sa fie si 20 de primari PSD si tot nu se facea”, a intervenit Vasile Banu, PNL. „Nu e cineva dintre cei de aici care sa spuna ca acest drum nu trebuie modernizat”, a precizat Dragos Benea.

                        Din pacate, pe fonduri UE nu e eligibil, pe fonduri guvernamentale nu a fost prins, tot din cauza ca traficul nu justifica o cheltuiala atât de mare, iar bugetul CJ „nu poate duce” acest efort. O solutie ar fi declasarea lui in drum comunal, situatie in care s-ar califica pe fonduri UE in noul program. „Dar noi nu avem bani de cofinantare”, a avertizat primarul. „Si noi platim rovignete, accize pe carburanti, taxe si stam intr-o mocirla”, a spus Gh. Buganu. Primaria Filipeni nu a cerut apa, canalizare, trotuare, rigole, „vrea doar sa reparati drumul”. Pentru Lipova si Rosiori s-au gasit bani, pentru Filipeni, nu, a spus suparat Neculai Cantoriu, adaugând: „Anul acesta, in loc sa asfaltati 18 km la Rosiori, puteati sa faceti o bucata si la Filipeni. Eu, daca as fi primar, m-as duce pe la toate usile, pe la toate ministerele!”

                        Chiar vor strânge semnaturi si se vor duce la Bucuresti. „Nu s-a facut nimic in 15 ani! Când ploua, trebuie sa ai cizme pâna la brâu ca sa mergi prin mocirla.” Foarte suparat a fost si Nelu Berza, transportator: „Autobuzul de trei ani arata ca de 30. A costat 150.000 de euro si nici nu-i achitat creditul!” Unii au cerut sa se asfalteze macar o bucata. „Reparatia capitala nu se poate face pe bucati, a explicat Dragos Benea. Scoatem la licitatie DJ 241 B, nu o bucata de drum.” DJ 241 B nu va fi asfaltat in 2016, dar va fi nivelat, reparat si va deveni practicabil, a promis Dragos Benea: „Anul acesta se va bucura de o supraveghere speciala apoi, cât mai repede, va intra pe reparatii capitale, repede insemnând ianuarie 2017.” Protestatarii au parut multumiti, mai putin Mihai Ardeleanu, care a pretins macar un kilometru de asfalt, apoi a recunoscut ca va candida ca primar, in iunie.

                        Volei masculin/ Divizia A2: Aduc turneul in Bacau?

                        Conducerea Stiintei intentioneaza sa liciteze pentru gazduirea etapei a doua a play-off-ului

                        Punct si de la capat. Cu precizarea ca intre „punct” si „de la capat” se intinde o pauza lunga de doua luni de zile. Câstigatori ai sezonului regulat, voleibalistii Stiintei Bacau vor reveni pe teren pe 8 aprilie. Adica atunci când va debuta faza a doua a play-off-ului Diviziei A2, faza care s-ar putea desfasura chiar in Bacau.

                        „Vom cauta solutii pentru a aduce acest turneu la noi acasa. Ar fi o varianta convenabila atât din punct de vedere financiar, cât si sportiv”, a declarat antrenorul bacauanilor, Cornel Paduraru, despre turneul programat in perioada 8-10 aprilie. Acesta va reuni la start, alaturi de Stiinta si Steaua, cele mai bune doua formatii din faza I a play-off-ului, care se va derula in perioada 13-27 februarie, intre ocupantele locurilor 3-6 din sezonul regulat.

                        „Licitatia pentru atribuirea turneului va avea loc pe 23 martie. Pâna atunci, sper sa dispunem de resursele financiare necesare acestui demers”, a mai spus Paduraru, care nu are vreo preferinta in privinta adversarelor din faza a doua a play-off-ului: „Ca vor fi Suceava si Rapid, ca vor fi Buzaul sau Stiinta Bucuresti, are mai putina importanta. Noi suntem mai buni dect toate adversarele noastre. Am aratat acest lucru si in sezonul regulat si il vom demonstra si in play-off. Am convingerea ca vom fi una din cele doua echipe ale Seriei de Est care vor ajunge in mai la turneul de promovare si, ulterior, in prima liga”.

                        Având in vedere cele doua luni de pauza ramase pâna la faza a doua a play-off-ului, jucatorii Stiintei au intrat intr-o vacanta de o saptamâna, reluarea pregatirilor fiind programata pe data de 15 februarie.

                        Tara fara peron la autostrada

                        „În România s-ar fi construit mai repede autostrazi daca nu ar fi existat coruptie” – a declarat, recent, ambasadorul SUA la Bucuresti, Hans Klemm. Excelenta Sa a spus bine, dar nu a venit cu o noutate. Stim cu totii ca asa este la noi, ca se fura in fel si chip din banul public, stim si ne vaitam, mai si injuram, ne lamentam si aratam cu degetul. Stim ca se fura enorm tocmai din punga rezervata infrastructurii rutiere, pentru ca din alta parte s-ar cunoaste ca iei cu japca. Pe drum se pune un pospai de asfalt, câteva zile (macar pâna se taie panglica) arata „neckermann”, apoi se prabusesc efectiv tronsoane intregi si ramânem masca.

                        Iar domnul ambasador tocmai felicita România pentru lupta anticorutie.

                        Toti stiu si acum o stim si noi ca fara infrastructura ca lumea ne ducem de râpa. Pai, unde altundeva sa ne ducem daca o pornim pe autostrada si deodata cade un tronson? In râpa ne ducem, la propriu! Iar pentru ca aceasta este un mare adevar, pentru ca o simpla constatare a devenit dorinta nationala, in scena au intrat si politicienii.

                        Sa lasam, insa, promisiunile pe seama autostrazilor si a drumurilor occidentale pe care le fac ei, sa observam ce lupte pe fata, dar mai ales pe ascuns, se duc pe acaesta tema. Ce logica, ce calcule, ce studii de fezabilitate, ce realitati flagrante? Cine e mai tare pune piciorul in prag si trage spuza pe turta lui. Asa se bat intre ele gruparile din sud cu cele din est, cei din Tara de Sus cu cei din Tara de Jos etc. Nu-i mult de când, la Piatra Neamt, gruparea politica din Iasi a convocat o sesiune de dezbatere pe tema sustinerii proiectului autostrazii Târgu Mures – Iasi. Singurele voci care s-au auzit „din opozitie” au fost din Bacaul in care se visa la autostrada spre Brasov. Pe urma au inceput campanii mediatice, s-au lansat liste de sustinere de proiecte, de o parte si de alta. Au mai fost, pe ici, pe colo, dezbateri pe aceeasi tema, dar pâna astazi nici Iasul nu are peron la autostrada, nici Bacaul. Adica, nici Moldova. Si cine stie când vor avea.

                        O frantuzoaica venita sa lucreze in România ne facea, verde-n-fata, o recomandare: „Sa procedam cum s-a făcut în alte tari. Sa cream o noua institutie, de la zero, nu sub tutela CNADNR, ci a primului ministru, ceva independent. Cu oameni noi, cu specialisti buni, recunoscuti, cu foarte buni juristi, foarte buni economisti, cu oameni care sunt independenti, nu pusi politic”.

                        Tara te vrea prost!

                        Spuneam, ieri, ca articolele de genul celui cu profesorul care ar fi cerut unui elev sa se târasca in genunchi pentru a-i mari nota nu sunt intâmplatoare. Sunt folosite, la fel ca si articolele care culpabilizau SMURD sau medicii in cazul Colectiv pentru a pregati psihologic populatia in vederea adoptarii unor masuri de asa-zisa „reforma”, in realitate o privatizare in folosul câtorva initiati, iar, in cazul Educatiei, transformarea ei dintr-un sistem care sa explice Lumea intr-unul care sa pregateasca elevul sa accepte sclavia.

                        Sa luam, bunaoara, foarte putin discutata comisie prezidentiala de reforma a educatiei. In ciuda a doua-trei nume importante – gen Solomon Marcus sau Alexandru Mironov – comisia este formata din personaje ciudate – manageri de scoli private, fosti politicieni si ONG-isti cu experienta minuscula in materie de educatie.

                        Istoricul Mircea Platon a tras un semnal de alarma intr-un articol publicat recent pe Internet si in care arata cum o parte din membrii comisiei au respins propunerile Institutului de Stiinte ale Educatiei si au formulat propriile propuneri. Intre acestea se numara contopirea, la gimnaziu, a Matematicii cu Informatica, transformarea Fizicii, Chimiei si Biologiei in alte materii – stiintele vietii si stiintele mediului si transformarea Istoriei in Educatie pentru societate. Cel putin, acest ultim caz al Istoriei, este ct se poate de scandalos: se propune ca elevii sa nu mai invete istoria lumii, ci o materie la care sa se studieze alandala despre Democratie, Uniunea Europeana, Drept, Relatii de cuplu, Razboaiele in evolutia umanitatii, Integrarea pe piata muncii etc.

                        La limba si literatura româna elevii ar urma sa studieze mai putina literatura si teorie literara pe motiv ca „lectura este o optiune personala” si sa se aplece mult mai mult pe redactarea de CV-uri, scrisori de intentie sau memorii de activitate.

                        Nu mai continui pentru ca propunerile membrilor comisiei prezidentiale de reforma a invatamântului sunt suficient de scandaloase. Si asta pentru ca elevul nu va mai primi o educatie care sa-i permita sa-si explice fenomenele – de la cele naturale pâna la cele sociale, ci se va transforma intr-un robot bine programat sa primeasca si sa execute ordine pe piata muncii.

                        Mircea Platon aduce in discutie modelul educational american; cam asta doreste comisia prezidentiala formata din ONG-isti sa faca si in România. Iar acest model este o capcana deoarece creeaza o societate de oameni fara gândire critica, fara idei proprii, fara imaginatie, dar supusa elitelor politice si economice.

                        ULTIMELE ȘTIRI